rss

marți, 11 martie 2008

Marijuana...ganja,iarba,cannabis,verde...


" e o simpla stare de spirit ooo
lumea fumeaza verde
la pipa, la blat, la baut
n'ai somn...n'ai somn ooo"

Marijuana este un amestec verde - cenuşiu preparat din frunzele, tulpina şi seminţele uscate şi mărunţite ale plantei numite Cannabis sativa (cânepă). Haşiş este obţinut din aceeaşi plantă şi există sub formă de răşină (care variază la culoare de la galben la maro-închis şi negru) sau de ulei vâscos.

Consum.
Cel mai adesea marijuana este fumată din ţigări răsucite manual. Poate fi însă fumată şi din pipe obişnuite sau pipe speciale, numite pipe-cu-apă (water pipes). Unii utilizatori o fumează din ţigări obişnuite, înlocuind tutunul din ele cu marijuana şi amestecând-o şi cu alte substanţe stupefiante (ex.: crack). Marijuana poate fi consumată şi sub formă de infuzie (ceai) sau amestecată în mâncăruri sau prăjituri (engl. cookies). În unele ţări este permisă utilizarea marijuanei în scopuri medicale, mai ales în tratamentul cancerului, al SIDA şi al glaucomului. Este cunoscut faptul ca multe dintre persoanele bolnave de SIDA îşi pierd pofta de mâncare, ori este foarte important pentru ele să îşi păstreze o greutate corporală adecvată. În aceste condiţii, consumul de marijuana poate fi benefic, întrucât îi ajută să îşi păstreze sau să îşi crească apetitul. Pe bolnavii de cancer, marijuana îi ajută să scape de stările puternice de greaţă provocate adesea de chimioterapie.

Efecte fiziologice şi psihologice pe termen scurt.
Efectele imediate ale produselor pe bază de cannabis nu sunt atât de puternice, însă ele pot fi influenţate de mulţi factori: cantitatea utilizată, vârsta utilizatorului, modul de administrare, starea psihologică a utilizatorului, scopul utilizării, locul (ambientul) în care sunt utilizate etc.

Efectele pe termen scurt - pentru care mulţi utilizatori consideră consumul de marijuana ca fiind o experienţă plăcută - sunt: relaxare; reducerea stresului; intensificarea senzaţiilor de gust, miros, văz şi auz; creşterea creativităţii; diminuarea durerilor (ex.: migrene, crampe); reducerea senzaţiei de greaţă; creşterea poftei de mâncare; euforie; lipsă de inhibiţii şi locvacitate; senzaţia că timpul s-a "dilatat" (că trece greu).
Dintre efectele considerate neplăcute, cele mai frecvente sunt: greaţa (mai ales dacă marijuana este luată în combinaţie cu alcool sau alte droguri cu efect stimulant); gură uscată; iritarea ochilor (roşeaţă); migrenă; lipsă de coordonare în mişcări şi lipsa echilibrului; tuse slabă şi frecventă.

Efecte fiziologice şi psihologice pe termen lung.
Consumul îndelungat de marijuana are adesea efecte psihologice şi fiziologice adverse, uneori extrem de neplăcute. Dintre efectele fiziologice cel mai des întâlnite trebuie menţionate: salivaţie abundentă, insomnie, conjunctivită, nas înfundat, bronşită, imunitate scăzută a organismului în faţa infecţiilor. Cele mai des întâlnite efecte psihologice pe termen lung sunt: modificări frecvente de dispoziţie, lipsă de motivaţie şi de interes pentru orice fel de activitate, toleranţă redusă la insuccese, performanţe reduse la şcoală sau la locul de muncă, mişcări lente, reducerea capacităţii de memorare şi de concentrare a atenţiei.

În cazul intoxicaţiei cu cannabis, utilizatorii pot suferi de: mania persecuţiei şi paranoia; incoerenţă în vorbire; confuzie; anxietate; depresie; reacţii de panică; halucinaţii vizuale; delir; afecţiuni ale aparatului reproducător (ex.: la bărbaţi scade capacitatea de a avea erecţie sau orgasm).

Un nou studiu comparativ a aratat ca persoanele care fumeaza marijuana pentru o perioada lunga de timp se descurca mai prost la teste standard de memorie si de luare de decizii. Studiul nu a determinat inca daca schimbarile sunt reversibile.

Lambros Messinis de la Departamentul de Neurologie de la Spitalul Universitar din Patras, Grecia, a testat 64 de persoane cu varste intre 17 si 49 de ani, care pot fi organizate in trei grupe: 20 dintre ei au fumat patru sau mai multe jointuri pe saptamana timp de peste 10 ani (media fiind de 15 ani), 20 care au fumat regulat pentru o perioada intre 5 si 10 ani (media fiind de 7 ani), si 24 de subiecti de control, care au fumat cel putin odata in viata lor insa nu mai mult de 20 de ori si deloc in ultimii doi ani. Subiectilor nu li s-a dat voie sa fumeze nimic cu cel putin
24 de ore inainte de test, pentru a fi sigur faptul ca nu sunt sub influenta drogului. "Nu e ca si cum i-am fi testat in timp ce erau 'high'," a spus medicul.

Rezultatele au fost destul de ingrijoratoare: "Am descoperit ca, cu cat oamenii folosesc marijuana mai mult timp, cu atat capacitatile lor cognitive sunt mai deteriorate, in special abilitatea de a invata si tine minte noi informatii", a spus autorul studiului. "In mai multe domenii, abilitatile erau suficient de scazute incat sa le consideram deteriorate, fiind cu atat mai deteriorate cu cat subiectii au folosit marijuana mai mult timp."

De exemplu, utilizatorii din primul grup au avut cele mai slabe performante la teste de memorie precum cel care masoara abilitatea de a tine minte o lista de cuvinte. Atunci cand li s-a cerut sa repete o lista de cuvinte pe care au citit-o mai devreme, cei din primul grup si-au adus aminte in medie 7 cuvinte, cei din al doilea grup 9, iar subiectii de control 12.

In cazul unui test care masoara abilitatea de a lua decizii, utilizatorii din primul grup au avut rezultate negative in proportie de 70 la suta, cei din al doilea grup in proportie de 55 la suta, iar cei care n-au fumat marijuana numai 8 la suta.

De asemenea, fumatorii din primul grup s-au descurcat mai prost decat fumatorii medii, care la randul lor s-au descurcat mai prost decat cei din grupul de control, la teste care masoara abilitatile cognitive precum atentia distributiva (abilitatea de a fi "multi-tasking", de a fi atent la mai multi stimuli simultan) sau fluenta verbala (numarul de cuvinte generate intr-o perioada de timp data).

"Marijuana clar iti incetoseaza creierul", a spus Messinis. "Important este ca nu stim daca este reversibil." Pentru a afla acest lucru, el si colegii sai planuiesc sa-i reevalueze pe aceiasi subiecti dupa o perioada de cel putin o luna de abstinenta.

Alte studii au aratat ca marijuana are efecte permanente in cazul celor care au inceput sa fumeze inainte de varsta de 17 ani, cand creierul inca este in formare. Acest lucru ii ingrijoreaza pe oamenii de stiinta si pe doctori deoarece, conform Institutului National de Abuz al Drogurilor din Statele Unite, exista aprope 3,1 americani in varsta de 12 ani sau mai mult care folosesc marijuana aproape zilnic. In 2004, 5,6 la suta dintre elevii de clasa a 12-a au spus ca folosesc marijuana zilnic.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu