rss

duminică, 13 aprilie 2008

Educatie Civica - Teme Clasa XII...by KataDo29

EDUCATIA CIVICA A ELEVILOR DE GIMNAZIU PRIN ACTIVITATI EXTRASCOLARE CU CARACTER INTERDISCIPLINAR


SCOP : Cresterea capacitatii institutionale a scolilor gimnaziale de a desfasura activitati extrascolare cu caracter interdisciplinar centrate pe educatia civica a elevilor.

De mai mult cadrele didactice, specialistii in educatie, presa si ONG-urile reclama nevoia unui nou pachet legislativ destinat invatamantului preuniversitar. Prezenta lege nu mai satisface nevoile sistemului si a fostr amendata de prea multe ori pentru a mai putea reprezenta un cadru legislativ coerent. Mai mult, acesta nu mai corespunde noilor tendinte in educatie si convergentelor necesare impuse de aderarea la Uniunea Europeana
In România, în învatamântul primar, curriculum-ul formal pentru educatie civica se concretizeaza în disciplina "Educatie civica", care se studiaza la clasele a III-a si a IV-a.
În învatamântul gimnazial, clasele a VII-a si a VIII-a ofera, în aria curriculara "Om si societate", disciplina "Cultura civica".
Programele scolare pentru Educatie civica si pentru Cultura civica sunt disponibile online pe site-ul Consiliului National pentru Curriculum:
Pe lânga disciplinele prevazute în trunchiul comun, exista posibilitatea propunerii unor discipline optionale, în segmentul de curriculum la decizia scolii, care sa suplimenteze oferta de educatie pentru cetatenie.
Cele mai des întâlnite tipuri de activitati extrascolare din perspectiva educatiei pentru cetatenie sunt:
§ activitati de participare la luarea deciziilor în calsa/scoala/comunitate (consilii scolare, consilii ale elevilor, parlamentele copiilor etc.);
§ actiuni civice în comunitate (vizite, excursii, schimburi între scoli, actiuni de sprijin pentru persoanele defavorizate, activitati voluntare, campanii de informare etc.);
§ actiuni de petrecere a timpului liber în grup (cluburi, asociatii, grupuri de interese si grupuri de presiune).
Educaţia pentru cetăţenie în şcoală
Consiliul Europei sublinia, cu un deceniu în urma, ca învatamântul are acum, mai mult ca niciodata, un rol crucial în formarea indivizilor independenti si responsabili. Sistemele educative trebuie sa ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunostinte, atitudini si competente esentiale în urmatoarele domenii cheie, strâns legate unele de altele: pregatirea pentru viata într-o societate democratica; pregatirea pentru lumea muncii; pregatirea pentru viata culturala.
Scoala trebuie sa se adapteze pentru a face fata acestor evolutii, prin stimularea socializarii politice a elevilor, prin pregatirea pentru învatarea permanenta si prin asigurarea exercitarii directe a drepturilor omului si democratiei participative în scoli. Socializarea politica nu este scopul primordial al scolilor, dar este o modalitate de formare a capacitatilor care pun bazele culturii politice viitoare. În literatura de specialitate sunt identificate trei tipuri de actiuni utilizate în sistemul de învatamânt:
· socializarea politica directa intentionata (discipline scolare: istoria, stiintele economice, studiile politice si educatia civica);
· socializarea politica indirecta intentionata (cunostinte, deprinderi si mentalitati care nu sunt politice în sine, dar care exercita influenta asupra însusirii ulterioare a cunostintelor politice specifice);
· socializarea politica indirecta neintentionata (situatii de învatare informala).
Aceste mecanisme actioneaza prin intermediul curriculum-ului formal, non-formal si informal, dar si prin intermediul asa-numitului "curriculum ascuns".
Cetăţenia şcolară
Un concept nou, dar foarte interesant, este cel al cetateniei scolare. Comisia ONU pentru Guvernare Globala (1995) a propus o grila comuna de drepturi si responsabilitati care ar putea constitui baza cetateniei scolare. Transpunerea acestora în practicile educationale curente ar conduce la un model al scolii ca spatiu al legii. Dintre drepturile si responsabilitatile enumerate de Comisia ONU, redam selectiv:
§ dreptul la:
· securitatea vietii
· tratament echitabil
· definirea si pastrarea diferentelor dintre elevi prin mijloace pasnice - dezvoltarea încrederii în propria identitate si a capacitatii de a dezvolta noi identitati;
· participarea la decizie, la toate nivelurile - aceasta înseamna recunoasterea formala a participarii elevului, structuri deschise, acces la luarea deciziilor si la consiliile scolare;
· acces egal la informatie si la bunurile globale
§ responsabilitati:
· sa contribuie la bunurile comune - proprietate si participare activa;
· sa ia în considerare consecintele actiunilor sale asupra sigurantei si bunastarii altora;
· sa pastreze patrimoniul cultural si intelectual;
· sa fie participanti activi la procesul de conducere.
Democratia participativa în sistemul de învatamânt presupune implicarea elevilor în luarea deciziilor si în conducerea scolii, prin participare directa (discutii de grup în consiliile elevilor, adunari generale sau parlamente ale elevilor) sau indirect, prin delegatii sau reprezentanti alesi.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu