rss

miercuri, 23 aprilie 2008

Pastele - Invierea Domnului

De ce oua rosii de Pasti ?

Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si învierea reprezinta reînvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci când Isus a fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au însângerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: "Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Isus". Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi. In traditia populara româneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al foc
ului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va iesi în lume.

Ciocnitul oualor

Semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai în vârsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut în mâna de partener, în timp ce rosteste cunoscuta formula Cristos a inviat, la care se raspunde Adevarat a inviat. Ouale de Pasti, vopsite într-o singura culoare (de obicei rosie) se numesc Merisoare sau Dragostea fetelor.

Udatul

este un act de purificare în ziua de Sângiorz sau de Pasti, când feciorii stropeau cu apa persoanele iesite în cale, în special fetele. În zilele noastre, udatul cu apa a fost înlocuit cu stropitul cu parfum a fetelor a doua zi de Pasti (Transilvania).

Pastele Cailor

este o sarbatoare cabalina cu data mobila (ziua de joi din a sasea saptamâna care urmeaza dupa Pasti) când se crede ca, pentru un ceas, si pentru o singura data pe an, caii se satura de pascut iarba. Se pare ca în vechime era o zi a Soroacelor, când se încheiau diferite afaceri. Cum data acestei sarbatori putea varia de la an la an cu un numar mare de zile, importanta ei s-a diminuat treptat, primind un sens peiorativ: a nu da înapoi ceea ce ai împrumutat, a amâna pâna la Pastele Cailor, pana la Sfântul Asteapta, deci a nu se tine de cuvânt.

Joia Mare

Exista credinta ca in cursul zilei de Joia Mare nu este bine sa dormi, caci cine doarme in aceasta zi va ramâne lenes un an intreg. In special daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul. Joia Mare este considerata o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. De aceea, mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii. Deoarece in Joia Mare deobicei nu e prea cald dimineata, se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Toate slujbele, pomenirile si parastasele care au inceput in prima sambata a Postului Mare, dureaza numai pana in Joia Mare. In unele locuri se duc la biserica bauturi si mancaruri, care se sfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte parti se impart la biserica coliva si colaci. Joia Mare este ultima zi din Postul Mare, zi in care se pomenesc mortii. Din aceasta cauza, in unele zone se numeste si Ziua Mortilor. Inrosirea oualor de Pasti se face in Joia Mare, afirmandu-se ca ouale rosite si fierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodata. O alta traditie este nunta (maritarea) urzicilor, ceea ce inseamna inflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune de mancat. In decursul Saptamanii Mari sunt trei privegheri. Cea mai insemnata e in noaptea de Joia Mare, cand se citesc cele 12 evanghelii.

Vinerea Mare

Ultima vineri din Postul Pastilor se numeste si Vinerea Pastilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conotatiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se intampla in aceasta zi: se numeste Vinerea Pastilor pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui; Vinerea Patimilor deoarece in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Isus; Vinerea Seaca, pentru ca cei mai multi români au obiceiul de a posti Postul negru (nu mananca si nu beau nimic toata ziua). Vinerea Mare, pentru ca este ultima vineri din Saptamana Mare. Postul Negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face sa fie sanatos si sa-i mearga bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri si nevoi. Legenda spune ca pe cel care posteste nu-l va durea niciodata capul si acesta va sti cu trei zile inainte cand va muri. Femeile tin in mod special la respectarea vinerilor in general, in credinta ca Sf.Vineri le-ar aduce un mare necaz daca ar coase, ar tese, ar toarce sau ar albi camasi in cursul acestei zile. O alta datina in Vinerea Mare este aceea a scaldatului. In mod diferit fata de persoanele in varsta care se spovedesc si se impartasesc de mai multe ori pe an, tineretul merge pentru aceste lucruri doar o data pe an, in Vinerea Pastilor. Dar, in afara de acesta datina, unii cred ca cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nici o buba, friguri, sau alte boli. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua, anul va fi neroditor.

1 comentarii:

vladut.cornel spunea...

Esti nebun? Chear exista pastele Cailor?

Trimiteți un comentariu