rss

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Dex DB - Part.10

Adriatice şi ale Mării Negre. – Din it., fr. bora.',0,1048233600,1048233600,0),(4921,16,1,'boraci',1003,'@BORÁCI@ s.n. Unealtă portabilă, acţionată manual, prevăzută cu un burghiu mişcat de o roată cu clichet şi cu ajutorul căreia se dau găuri în piesele metalice mari, greu transportabile. - Cf. germ %Bohrer%.','BORÁCI s.n. Unealtă portabilă, acţionată manual, prevăzută cu un burghiu mişcat de o roată cu clichet şi cu ajutorul căreia se dau găuri în piesele metalice mari, greu transportabile. – Cf. germ B o h r e r.',0,1048233600,1189656120,0),(4922,16,1,'boraginacee',1195,'@BORAGINACÉE, @ $boraginacee$, s.f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu tulpinile şi frunzele acoperite cu peri, cu flori constituite în inflorescenţe şi cu fructele formate din patru nucule cu câte o sămânţă; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. - Din fr. @borraginacées.@','BORAGINACÉE, boraginacee, s.f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu tulpinile şi frunzele acoperite cu peri, cu flori constituite în inflorescenţe şi cu fructele formate din patru nucule cu câte o sămânţă; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. borraginacées.',0,1048233600,1189656120,0),(4923,16,1,'borangic',4556,'@BORANGÍC, @ $borangicuri$, s.n. @1.@ Fir depănat de pe gogoşile viermilor-de-mătase. @2.@ Ţesătură făcută în industria casnică din acest fir. ** (La pl.) Diferite feluri de ţesături de borangic (@1@). [Var.: @burangíc@ s.n.] - Din tc. @bürüncük.@','BORANGÍC, borangicuri, s.n. 1. Fir depănat de pe gogoşile viermilor-de-mătase. 2. Ţesătură făcută în industria casnică din acest fir. ♦ (La pl.) Diferite feluri de ţesături de borangic (1). [Var.: burangíc s.n.] – Din tc. bürüncük.',0,1048233600,1189656120,0),(4924,16,1,'borat',1598,'@BORÁT, @ $boraţi$, s.m. Sare a acidului boric. - Din fr. @borate.@','BORÁT, boraţi, s.m. Sare a acidului boric. – Din fr. borate.',0,1048233600,1048233600,0),(4925,16,1,'borax',1231,'@BÓRAX, @ s.n. Borat de sodiu. - Din fr. @borax.@','BÓRAX, s.n. Borat de sodiu. – Din fr. borax.',0,1048233600,1189656120,0),(4926,16,1,'borât',1272,'@BORẤT, -Ă, @ $borâţi, -te$, adj. (Fam.) Dezgustător, scârbos, hidos. - V. @borî@.','BORẤT, -Ă, borâţi, -te, adj. (Fam.) Dezgustător, scârbos, hidos. – V. borî.',0,1048233600,1189656120,0),(477006,471,21,'mixedgrill',37,'@MIXED-GRILL MÍST-GRIL/@ $s. n.$ grătar mixt. (< engl. $mixed-grill$)','MIXED-GRILL MÍST-GRIL/ s. n. grătar mixt. (< engl. mixed-grill)',0,1189834610,1189834610,0),(4927,16,1,'borâtură',725,'@BORÂTÚRĂ, @ $borâturi$, s.f. (Pop.) Ceea ce se vomită. ** (Fam.) Epitet injurios dat cuiva. - @Borî@ + suf. $-tură.$','BORÂTÚRĂ, borâturi, s.f. (Pop.) Ceea ce se vomită. ♦ (Fam.) Epitet injurios dat cuiva. – Borî + suf. -tură.',0,1048233600,1048233600,0),(4928,16,1,'borcan',1688,'@BORCÁN, @ $borcane$, s.n. Vas (cilindric) de sticlă, folosit pentru păstrarea conservelor, a preparatelor farmaceutice $etc.$ - Din bg. @burkan.@','BORCÁN, borcane, s.n. Vas (cilindric) de sticlă, folosit pentru păstrarea conservelor, a preparatelor farmaceutice etc. – Din bg. burkan.',0,1048233600,1048233600,0),(4929,16,1,'borcănaş',107,'@BORCĂNÁŞ, @ $borcănaşe$, s.n. Diminutiv al lui $borcan.$ - @Borcan@ + suf. $-aş.$','BORCĂNÁŞ, borcănaşe, s.n. Diminutiv al lui borcan.Borcan + suf. -aş.',0,1048233600,1189656120,0),(4930,16,1,'borcănat',858,'@BORCĂNÁT, -Ă@, $borcănaţi, -te$, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). - @Borcan@ + suf. $-at.$','BORCĂNÁT, -Ă, borcănaţi, -te, adj. Mare, gros, umflat (ca un borcan). – Borcan + suf. -at.',0,1048233600,1048233600,0),(4931,16,1,'borceag',1099,'@BORCEÁG, @ (@1@) s.m., (@2@) $borceaguri$, s.n. @1.@ S.m. Numele a două plante: @a)@ măzăriche; @b)@ plantă erbacee agăţătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie şi cu fructe în formă de păstăi păroase ($Vicia pannonica$). @2.@ S.n. Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreţ. - Din bg. @borčak.@','BORCEÁG, (1) s.m., (2) borceaguri, s.n. 1. S.m. Numele a două plante: a) măzăriche; b) plantă erbacee agăţătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie şi cu fructe în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. S.n. Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreţ. – Din bg. borčak.',0,1048233600,1189656120,0),(477005,471,21,'mixedematos',27,'@MIXEDEMATÓS, -OÁSĂ@ $adj., s. m. f.$ (suferind) de mixedem. (< fr. $myxoedémateux$)','MIXEDEMATÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (suferind) de mixedem. (< fr. myxoedémateux)',0,1189834610,1189834610,0),(4932,16,1,'bord',4270,'@BORD, @ $borduri$, s.n. Marginea din stânga sau cea din dreapta a punţii unei ambarcaţii (mari). * $Jurnal de bord$ = registru în care se înregistrează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcaţii sau a unui avion. * Loc. adv. $Pe$ (sau $la$) $bord$ = în ambarcaţie; $p. anal.$ în avion. * Expr. $A arunca peste bord$ = a renunţa la ceva ca nefiind de folos. - Din fr. @bord.@','BORD, borduri, s.n. Marginea din stânga sau cea din dreapta a punţii unei ambarcaţii (mari). ♢ Jurnal de bord = registru în care se înregistrează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcaţii sau a unui avion. ♢ Loc. adv. Pe (sau la) bord = în ambarcaţie; p. anal. în avion. ♢ Expr. A arunca peste bord = a renunţa la ceva ca nefiind de folos. – Din fr. bord.',0,1048233600,1234763719,1157),(4933,16,1,'bordaj',1132,'@BORDÁJ, @ bordaje, s.n. Înveliş exterior, metalic sau lemnos, al scheletului unei ambarcaţii. - Din fr. @bordage.@','BORDÁJ, bordaje, s.n. Înveliş exterior, metalic sau lemnos, al scheletului unei ambarcaţii. – Din fr. bordage.',0,1048233600,1048233600,0),(4934,8,1,'bordei',4122,'@BORDÉI, @ $bordeie$, s.n. @1.@ Încăpere săpată (pe jumătate) în pământ şi acoperită cu pământ, paie sau stuf. @2.@ $P. ext.$ Locuinţă mică, rudimentară, sărăcăcioasă. - Et. nec.','BORDÉI, bordeie, s.n. 1. Încăpere săpată (pe jumătate) în pământ şi acoperită cu pământ, paie sau stuf. 2. P. ext. Locuinţă mică, rudimentară, sărăcăcioasă. – Et. nec.',0,999154800,1189656120,0),(477004,471,21,'mixedem',681,'@MIXEDÉM@ $s. n.$ edem gălbui al pielii, provocat de insuficienţa tiroidiană. (< fr. $myxoedème$)','MIXEDÉM s. n. edem gălbui al pielii, provocat de insuficienţa tiroidiană. (< fr. myxoedème)',0,1189834610,1189834610,0),(4935,16,1,'bordeiaş',105,'@BORDEIÁŞ, @ $bordeiaşe$, s.n. Diminutiv al lui $bordei.$ - @Bordei@ + suf. $-aş.$','BORDEIÁŞ, bordeiaşe, s.n. Diminutiv al lui bordei.Bordei + suf. -aş.',0,1048233600,1189656120,0),(4936,16,1,'bordel',3385,'@BORDÉL, @ $bordeluri$, s.n. Casă în care se practică prostituţia; lupanar. - Din fr. @bordel, @ it. @bordello.@','BORDÉL, bordeluri, s.n. Casă în care se practică prostituţia; lupanar. – Din fr. bordel, it. bordello.',0,1048233600,1189656120,0),(4937,16,1,'borderou',4511,'@BORDERÓU, @ $borderouri$, s.n. Listă recapitulativă de mărfuri, de sumele unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie etc. - Din fr. @bordereau.@','BORDERÓU, borderouri, s.n. Listă recapitulativă de mărfuri, de sumele unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie etc. – Din fr. bordereau.',0,1048233600,1048233600,0),(4938,16,1,'bordo',2558,'@BORDÓ@ adj. invar., s.n. Roşu-închis. - Din fr. @bordeaux.@','BORDÓ adj. invar., s.n. Roşu-închis. – Din fr. bordeaux.',0,1048233600,1048233600,0),(4939,16,1,'bordura',2372,'@BORDURÁ, @ $bordurez$, vb. I. Tranz. A face operaţia de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere şi întindere. - Din @bordură@.','BORDURÁ, bordurez, vb. I. Tranz. A face operaţia de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere şi întindere. – Din bordură.',0,1048233600,1189656120,0),(4940,16,1,'bordurare',456,'@BORDURÁRE, @ $bordurări$, s.f. Acţiunea de $a bordura$ şi rezultatul ei. - V. @bordura@.','BORDURÁRE, bordurări, s.f. Acţiunea de a bordura şi rezultatul ei. – V. bordura.',0,1048233600,1189656120,0),(4941,16,1,'bordură',2709,'@BORDÚRĂ, @ $borduri, $ s.f. Fâşie, panglică sau cusătură la marginea unui obiect textil. @2.@ Zonă care înconjură marginea unui obiect, cu o structură diferită de a acestuia; $spec.$ zonă de la marginea dinspre partea carosabilă a trotuarului. $Bordura de flori a unei peluze.$ - Din fr. @bordure.@','BORDÚRĂ, borduri, s.f. Fâşie, panglică sau cusătură la marginea unui obiect textil. 2. Zonă care înconjură marginea unui obiect, cu o structură diferită de a acestuia; spec. zonă de la marginea dinspre partea carosabilă a trotuarului. Bordura de flori a unei peluze. – Din fr. bordure.',0,1048233600,1048233600,0),(4942,16,1,'boreal',3969,'@BOREÁL, -Ă, @ $boreali, -e$, adj. Din emisfera nordică; septentrional. [Pr.: $-re-al$] - Din fr. @boréal, @ lat. @borealis.@','BOREÁL, -Ă, boreali, -e, adj. Din emisfera nordică; septentrional. [Pr.: -re-al] – Din fr. boréal, lat. borealis.',0,1048233600,1092263615,0),(4943,16,1,'boreasă',347,'@BOREÁSĂ, @ $borese$, s.f. (Reg.) Nevastă. - Din @boiereasă.@','BOREÁSĂ, borese, s.f. (Reg.) Nevastă. – Din boiereasă.',0,1048233600,1189656120,0),(4944,16,1,'borfaş',3083,'@BORFÁŞ, @ $borfaşi$, s.m. Hoţ de rufe, de haine, de lucruri mărunte; găinar, bojogar. - @Boarfă@ + suf. $-aş.$','BORFÁŞ, borfaşi, s.m. Hoţ de rufe, de haine, de lucruri mărunte; găinar, bojogar. – Boarfă + suf. -aş.',0,1048233600,1048233600,0),(4945,16,1,'borfăşie',194,'@BORFĂŞÍE@ s.f. (Rar) Îndeletnicirea borfaşului; furt de lucruri mărunte. - @Borfaş@ + suf. $-ie.$','BORFĂŞÍE s.f. (Rar) Îndeletnicirea borfaşului; furt de lucruri mărunte. – Borfaş + suf. -ie.',0,1048233600,1048233600,0),(4946,16,1,'borhot',2318,'@BORHÓT, @ $borhoturi$, s.n. Ceea ce rămâne din amestecul fermentat de fructe sau de cereale, după ce a fost folosit la fabricarea ţuicii, a berii etc. ** (Rar; la pl.) Maţe, măruntaie de porc, de miel etc. necurăţate. - Et. nec.','BORHÓT, borhoturi, s.n. Ceea ce rămâne din amestecul fermentat de fructe sau de cereale, după ce a fost folosit la fabricarea ţuicii, a berii etc. ♦ (Rar; la pl.) Maţe, măruntaie de porc, de miel etc. necurăţate. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4947,16,1,'boric',1132,'@BÓRIC@ adj. (În sintagma) $Acid boric$ = acid al borului^1, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab. - Din fr. @borique.@','BÓRIC adj. (În sintagma) Acid boric = acid al borului1, care se prezintă ca o pulbere albă, cristalină, fără miros, solubilă în apă, folosit ca antiseptic slab. – Din fr. borique.',0,1048233600,1189656120,0),(4948,16,1,'boricat',166,'@BORICÁT, -Ă@, $boricaţi, -te$, adj. Preparat cu acid boric. * $Apă boricată$ = apă în care s-a dizolvat acid boric. $Vaselină boricată$ = vaselină preparată cu acid boric. - Din fr. @boriqué.@','BORICÁT, -Ă, boricaţi, -te, adj. Preparat cu acid boric. ♢ Apă boricată = apă în care s-a dizolvat acid boric. Vaselină boricată = vaselină preparată cu acid boric. – Din fr. boriqué.',0,1048233600,1189656120,0),(4949,16,1,'borî',2543,'@BORÎ, @ $borăsc$, vb. IV. Intranz. şi tranz. (Pop.) A vomita. - Et. nec.','BORÎ, borăsc, vb. IV. Intranz. şi tranz. (Pop.) A vomita. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4950,16,1,'bormaşină',2227,'@BÓRMAŞINĂ, @ $bormaşini, $ s.f. Maşină de găurit metale, piatră etc. cu ajutorul unui burghiu rotitor. - Din germ. @Bohrmaschine.@','BÓRMAŞINĂ, bormaşini, s.f. Maşină de găurit metale, piatră etc. cu ajutorul unui burghiu rotitor. – Din germ. Bohrmaschine.',0,1048233600,1048233600,0),(4951,16,1,'borna',2782,'@BORNÁ, @ $bornez$, vb. I. Tranz. A pune borne (@1@). - Din fr. @borner.@','BORNÁ, bornez, vb. I. Tranz. A pune borne (1). – Din fr. borner.',0,1048233600,1189656120,0),(4952,16,1,'bornaj',144,'@BORNÁJ, @ $bornaje$, s.n. Bornare. - Din fr. @bornage.@','BORNÁJ, bornaje, s.n. Bornare. – Din fr. bornage.',0,1048233600,1189656120,0),(4953,16,1,'bornare',201,'@BORNÁRE, @ $bornări$, s.f. Acţiunea de $a borna$ şi rezultatul ei; bornaj. - V. @borna@.','BORNÁRE, bornări, s.f. Acţiunea de a borna şi rezultatul ei; bornaj. – V. borna.',0,1048233600,1189656120,0),(4954,16,1,'bornat',238,'@BORNÁT, -Ă@, $bornaţi, -te$, adj. Cu borne. - V. @borna@.','BORNÁT, -Ă, bornaţi, -te, adj. Cu borne. – V. borna.',0,1048233600,1189656120,0),(4955,16,1,'bornă',3589,'@BÓRNĂ, @ borne, s.f. @1.@ Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanţei până la localităţile de pe şosea etc. ** Stâlp implantat la distanţe regulate în marginea unui drum carosabil. @2.@ Piesă de contact montată la capătul unui conductor electric. - Din fr. @borne.@','BÓRNĂ, borne, s.f. 1. Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanţei până la localităţile de pe şosea etc. ♦ Stâlp implantat la distanţe regulate în marginea unui drum carosabil. 2. Piesă de contact montată la capătul unui conductor electric. – Din fr. borne.',0,1048233600,1189656120,0),(4956,16,1,'boroană',391,'@BOROÁNĂ, @ $boroane$, s.f. (Reg.) Grapă. - Din ucr. @borona.@','BOROÁNĂ, boroane, s.f. (Reg.) Grapă. – Din ucr. borona.',0,1048233600,1189656120,0),(4957,16,1,'boroboaţă',1000,'@BOROBOÁŢĂ, @ $boroboaţe$, s.f. (Fam.) Poznă, neghiobie, faptă necugetată. - Et. nec.','BOROBOÁŢĂ, boroboaţe, s.f. (Fam.) Poznă, neghiobie, faptă necugetată. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(477003,471,21,'mixaj',584,'@MIXÁJ@ $s. n.$ 1. înregistrare simultană, pe o singură pistă sonoră, a sunetelor corespunzătoare imaginilor unui film. 2. combinare în anumite doze a înregistrărilor fiecărui instrument sau a vocii, într-un tot unitar. (< fr. $mixage$)','MIXÁJ s. n. 1. înregistrare simultană, pe o singură pistă sonoră, a sunetelor corespunzătoare imaginilor unui film. 2. combinare în anumite doze a înregistrărilor fiecărui instrument sau a vocii, într-un tot unitar. (< fr. mixage)',0,1189834610,1189834610,0),(4958,16,1,'boroni',408,'@BORONÍ, @ $boronesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. - Din @boroană.@','BORONÍ, boronesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A grăpa. – Din boroană.',0,1048233600,1189656120,0),(4959,16,1,'boronit',121,'@BORONÍT@ s.n. (Reg.) Acţiunea de $a boroni$; grăpat. - V. @boroni@.','BORONÍT s.n. (Reg.) Acţiunea de a boroni; grăpat. – V. boroni.',0,1048233600,1189656120,0),(4960,16,1,'borsetă',896,'@BORSÉTĂ, @ $borsete$, s.f. Gentuţă bărbătească pentru acte, documente etc. - Din it. @borsetta.@','BORSÉTĂ, borsete, s.f. Gentuţă bărbătească pentru acte, documente etc. – Din it. borsetta.',0,1048233600,1048233600,0),(4961,16,1,'borş',3855,'@BORŞ, @ $borşuri$, s.n. Zeamă acră preparată din tărâţe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă; $p. ext.$ ciorbă preparată cu această zeamă. * Expr. $A-i sufla$ (cuiva) $în borş$ sau $a sufla în borşul cuiva$ = a se amesteca (neîntrebat) în treburile cuiva. (Fam.) $A mânca borş$ = a minţi. $A-i da$ (cuiva) $borşul$ = a-i ţâşni cuiva sângele din nas. $A se face borş$ = a se înfuria. ** (Arg.) Sânge. - Din rus., ucr. @borşci.@','BORŞ, borşuri, s.n. Zeamă acră preparată din tărâţe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă; p. ext. ciorbă preparată cu această zeamă. ♢ Expr. A-i sufla (cuiva) în borş sau a sufla în borşul cuiva = a se amesteca (neîntrebat) în treburile cuiva. (Fam.) A mânca borş = a minţi. A-i da (cuiva) borşul = a-i ţâşni cuiva sângele din nas. A se face borş = a se înfuria. ♦ (Arg.) Sânge. – Din rus., ucr. borşci.',0,1048233600,1048233600,0),(4962,16,1,'borşi',852,'@BORŞÍ, @ pers. 3 $borşeşte$, vb. IV. Refl. A se acri (ca borşul). ** (Despre mâncăruri, fructe etc.) A se strica (înăcrindu-se). - Din @borş@.','BORŞÍ, pers. 3 borşeşte, vb. IV. Refl. A se acri (ca borşul). ♦ (Despre mâncăruri, fructe etc.) A se strica (înăcrindu-se). – Din borş.',0,1048233600,1189656120,0),(4963,16,1,'borşişor',540,'@BORŞIŞÓR, @ $borşişori$, s.m. Plantă erbacee cu frunze cărnoase şi flori roz, răspândită pe stâncile calcaroase ($Sempervivum schlehani$). - @Borş@ + suf. $-işor.$','BORŞIŞÓR, borşişori, s.m. Plantă erbacee cu frunze cărnoase şi flori roz, răspândită pe stâncile calcaroase (Sempervivum schlehani). – Borş + suf. -işor.',0,1048233600,1048233600,0),(4964,16,1,'borşit',368,'@BORŞÍT, -Ă@, $borşiţi, -te$, adj. Care s-a stricat (făcându-se acru ca borşul). - V. @borşi@.','BORŞÍT, -Ă, borşiţi, -te, adj. Care s-a stricat (făcându-se acru ca borşul). – V. borşi.',0,1048233600,1189656120,0),(4965,16,1,'bort',1072,'@BORT@ s.n. Diamant brut cu structură fibroasă şi cu luciu, întrebuinţat ca abraziv. - Din fr. @bort.@','BORT s.n. Diamant brut cu structură fibroasă şi cu luciu, întrebuinţat ca abraziv. – Din fr. bort.',0,1048233600,1189656120,0),(477002,471,21,'mixa',1191,'@MIXÁ@ $vb. intr.$ a amesteca. * a executa un mixaj. (< fr. $mixer$)','MIXÁ vb. intr. a amesteca. ♢ a executa un mixaj. (< fr. mixer)',0,1189834610,1189834610,0),(4966,16,1,'bortă',2485,'@BÓRTĂ, @ $borte, $ s.f. (Reg.) Gaură; scorbură; groapă; vizuină. - Din ucr. @bort.@','BÓRTĂ, borte, s.f. (Reg.) Gaură; scorbură; groapă; vizuină. – Din ucr. bort.',0,1048233600,1189656120,0),(4967,16,1,'borteli',370,'@BORTELÍ, @ $bortelesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. - Contaminare între @bortă@ şi @sfredeli.@','BORTELÍ, bortelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Contaminare între bortă şi sfredeli.',0,1048233600,1189656120,0),(477001,471,21,'mix',2259,'@MIX^2(O)-@ $elem.$ \"amestec\", \"mixt\". (< fr. $mix/o/-$, cf. $gr. mixis$)','MIX2(O)- elem. „amestec”, „mixt”. (< fr. mix/o/-, cf. gr. mixis)',0,1189834610,1189834610,0),(4968,16,1,'bortelit',101,'@BORTELÍT, -Ă@, $borteliţi, -te$, adj. (Reg.) Găurit^2. - V. @borteli@.','BORTELÍT, -Ă, borteliţi, -te, adj. (Reg.) Găurit2. – V. borteli.',0,1048233600,1189656120,0),(4969,16,1,'borti',742,'@BORTÍ, @ $bortesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. - Din ucr. @bortyty.@','BORTÍ, bortesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Din ucr. bortyty.',0,1048233600,1189656120,0),(4970,16,1,'bortit',194,'@BORTÍT, -Ă@, $bortiţi, -te$, adj. (Reg.) Găurit^2. ** Scorburos. - V. @borti@.','BORTÍT, -Ă, bortiţi, -te, adj. (Reg.) Găurit2. ♦ Scorburos. – V. borti.',0,1048233600,1189656120,0),(477000,471,21,'mix',2266,'@MIX^1(O)-@ $elem.$ \"mucus, mucozitate\". (< fr. $myx/o/-$, cf. $gr. myxa$)','MIX1(O)- elem. „mucus, mucozitate”. (< fr. myx/o/-, cf. gr. myxa)',0,1189834610,1189834610,0),(4971,16,1,'borţ',934,'@BORŢ, @ $borţuri$, s.n. (Reg.) Pântecele femeii gravide. - Et. nec.','BORŢ, borţuri, s.n. (Reg.) Pântecele femeii gravide. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4972,16,1,'borţos',757,'@BORŢÓS, -OÁSĂ, @ $borţoşi, -oase$, adj. (Pop. şi fam.; adesea substantivat) Cu burtă mare. ** (La f.) Gravidă. - @Borţ@ + suf. $-os.$','BORŢÓS, -OÁSĂ, borţoşi, -oase, adj. (Pop. şi fam.; adesea substantivat) Cu burtă mare. ♦ (La f.) Gravidă. – Borţ + suf. -os.',0,1048233600,1189656120,0),(4973,16,1,'borură',522,'@BORÚRĂ, @ boruri, s.f. Compus al borului^1 cu metalele. - Din fr. @borure.@','BORÚRĂ, boruri, s.f. Compus al borului1 cu metalele. – Din fr. borure.',0,1048233600,1189656120,0),(4974,16,1,'borviz',2370,'@BÓRVIZ@ s.n. Apă minerală. - Din magh. @borviz.@','BÓRVIZ s.n. Apă minerală. – Din magh. borviz.',0,1048233600,1048233600,0),(4975,16,1,'borză',1234,'@BÓRZĂ, @ $borze$, s.f. Gândac mare, negru, care trăieşte în locuri umede şi elimină la atingere o secreţie rău mirositoare ($Blaps mortisaga$). - Formaţie onomatopeică.','BÓRZĂ, borze, s.f. Gândac mare, negru, care trăieşte în locuri umede şi elimină la atingere o secreţie rău mirositoare (Blaps mortisaga). – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1048233600,0),(4976,16,1,'bosă',1557,'@BÓSĂ, @ $bose$, s.f. @1.@ (Anat.) Proeminenţă pe suprafaţa unui organ. @2.@ (Franţuzism) Aptitudine. - Din fr. @bosse.@','BÓSĂ, bose, s.f. 1. (Anat.) Proeminenţă pe suprafaţa unui organ. 2. (Franţuzism) Aptitudine. – Din fr. bosse.',0,1048233600,1189656120,0),(4977,16,1,'boscar',564,'@BOSCÁR, @ $boscari$, s.m. (Reg.) Scamator. - @Bosco@ (n. pr.) + suf. $-ar.$','BOSCÁR, boscari, s.m. (Reg.) Scamator. – Bosco (n. pr.) + suf. -ar.',0,1048233600,1189656120,0),(476999,471,21,'mitridatiza',128,'@MITRIDATIZÁ@ $vb. tr.$ a obişnui organismul cu otrăvuri prin ingerarea lor în cantităţi progresive. (< fr. $mithridatiser$)','MITRIDATIZÁ vb. tr. a obişnui organismul cu otrăvuri prin ingerarea lor în cantităţi progresive. (< fr. mithridatiser)',0,1189834610,1189834610,0),(4978,16,1,'boscărie',291,'@BOSCĂRÍE, @ $boscării$, s.f. (Reg.) Scamatorie. ** Fig. Înşelătorie, pungăşie. - @Boscar@ + suf. $-ie.$','BOSCĂRÍE, boscării, s.f. (Reg.) Scamatorie. ♦ Fig. Înşelătorie, pungăşie. – Boscar + suf. -ie.',0,1048233600,1189656120,0),(4979,16,1,'boschet',2634,'@BOSCHÉT, @ $boschete$, s.n. Grup de arbuşti plantaţi pentru umbră sau pentru înfrumuseţarea unui parc, a unei grădini etc. - Din fr. @bosquet.@','BOSCHÉT, boschete, s.n. Grup de arbuşti plantaţi pentru umbră sau pentru înfrumuseţarea unui parc, a unei grădini etc. – Din fr. bosquet.',0,1048233600,1048233600,0),(4980,16,1,'boscorodeală',525,'@BOSCORODEÁLĂ, @ $boscorodeli$, s.f. Faptul de $a boscorodi$; vorbe spuse de cel care boscorodeşte. - @Boscorodi@ + suf. $-eală.$','BOSCORODEÁLĂ, boscorodeli, s.f. Faptul de a boscorodi; vorbe spuse de cel care boscorodeşte. – Boscorodi + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(4981,16,1,'boscorodi',2388,'@BOSCORODÍ, @ $boscorodesc$, vb. IV. @1.@ Intranz. şi tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînţelese. @2.@ Tranz. A face cuiva întruna observaţii; a mustra mereu pe cineva. @3.@ Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji. - Cf. ucr. %božkorodity%.','BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. şi tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînţelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observaţii; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji. – Cf. ucr. b o ž k o r o d i t y.',0,1048233600,1189656120,0),(4982,16,1,'bosniac',938,'@BOSNIÁC, -Ă, @ $bosniaci, -ce, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Bosniei şi Herţegovinei sau este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Bosniei şi Herţegovinei sau populaţiei lor, privitor la Bosnia şi Herţegovina sau la populaţia lor. [Pr.: $-ni-ac$] - Din fr. @bosniaque.@','BOSNIÁC, -Ă, bosniaci, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Bosniei şi Herţegovinei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Bosniei şi Herţegovinei sau populaţiei lor, privitor la Bosnia şi Herţegovina sau la populaţia lor. [Pr.: -ni-ac] – Din fr. bosniaque.',0,1048233600,1048233600,0),(4983,16,1,'boss',2253,'@BOSS@ s.m. Supraveghetor peste muncitorii dintr-o întreprindere în S.U.A.; $p. ext.$ (fam.) şef. - Cuv. engl.','BOSS s.m. Supraveghetor peste muncitorii dintr-o întreprindere în S.U.A.; p. ext. (fam.) şef. – Cuv. engl.',0,1048233600,1169048742,0),(4984,16,1,'bossanova',914,'@BOSSA-NÓVA@ s.f. Dans modern în ritm de rumbă, de origine braziliană. - Din port. @bossa-nova@.','BOSSA-NÓVA s.f. Dans modern în ritm de rumbă, de origine braziliană. – Din port. bossa-nova.',0,1048233600,1189656120,0),(476998,471,21,'mitridatism',480,'@MITRIDATÍSM@ $s. n.$ imunitate la otrăvuri, prin deprinderea organismului cu doze progresive. (< fr. $mithridatisme$, engl. $mithridatism$)','MITRIDATÍSM s. n. imunitate la otrăvuri, prin deprinderea organismului cu doze progresive. (< fr. mithridatisme, engl. mithridatism)',0,1189834610,1189834610,0),(4985,16,1,'bostan',3147,'@BOSTÁN, @ $bostani$, s.m. (Reg.) @1.@ Dovleac. ** Fig. (Ir.) Cap (al omului). @2.@ Pepene verde. - Din tc., scr. @bostan.@','BOSTÁN, bostani, s.m. (Reg.) 1. Dovleac. ♦ Fig. (Ir.) Cap (al omului). 2. Pepene verde. – Din tc., scr. bostan.',0,1048233600,1189656120,0),(4986,16,1,'bostană',221,'@BOSTÁNĂ, @ $bostane$, s.f. (Reg.) Pepenărie. - @Bostan@ + suf. $-ă.$','BOSTÁNĂ, bostane, s.f. (Reg.) Pepenărie. – Bostan + suf. -ă.',0,1048233600,1189656120,0),(4987,16,1,'bostangiu',508,'@BOSTANGÍU, @ $bostangii$, s.m. Soldat din garda sultanului care avea grijă şi de grădinile seraiului. - Din tc. @bostancı.@','BOSTANGÍU, bostangii, s.m. Soldat din garda sultanului care avea grijă şi de grădinile seraiului. – Din tc. bostancı.',0,1048233600,1189656120,0),(4988,16,1,'bostănar',282,'@BOSTĂNÁR, @ $bostănari$, s.m. (Reg.) Cultivator sau negustor de pepeni; păzitor al unei pepenării. - @Bostan@ + suf. $-ar.$','BOSTĂNÁR, bostănari, s.m. (Reg.) Cultivator sau negustor de pepeni; păzitor al unei pepenării. – Bostan + suf. -ar.',0,1048233600,1048233600,0),(4989,16,1,'bostănărie',777,'@BOSTĂNĂRÍE, @ $bostănării$, s.f. (Reg.) @1.@ Pepenărie. @2.@ Loc unde se vând pepeni. - @Bostan@ + suf. $-ărie.$','BOSTĂNĂRÍE, bostănării, s.f. (Reg.) 1. Pepenărie. 2. Loc unde se vând pepeni. – Bostan + suf. -ărie.',0,1048233600,1189656120,0),(4990,16,1,'bostănel',207,'@BOSTĂNÉL, @ $bostănei$, s.m. (Reg.) @1.@ Diminutiv al lui $bostan.$ @2.@ Dovlecel. - @Bostan@ + suf. $-el.$','BOSTĂNÉL, bostănei, s.m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel. – Bostan + suf. -el.',0,1048233600,1189656120,0),(476997,471,21,'mitralită',15,'@MITRALÍTĂ@ $s. f.$ inflamaţie a valvulei mitrale a inimii. (< fr. $mitralite$)','MITRALÍTĂ s. f. inflamaţie a valvulei mitrale a inimii. (< fr. mitralite)',0,1189834610,1189834610,0),(4991,16,1,'bostănoasă',220,'@BOSTĂNOÁSĂ, @ $bostănoase$, s.f. (Bot.) Cucurbitacee. - @Bostan@ + suf. $-oasă.$','BOSTĂNOÁSĂ, bostănoase, s.f. (Bot.) Cucurbitacee. – Bostan + suf. -oasă.',0,1048233600,1189656120,0),(4992,16,1,'boston',1899,'@BOSTÓN^1@ s.n. @1.@ Vals cu mişcări lente. @2.@ Numele unui joc de cărţi. [Acc. şi: $bóston$] - Din fr. @boston.@','BOSTÓN1 s.n. 1. Vals cu mişcări lente. 2. Numele unui joc de cărţi. [Acc. şi: bóston] – Din fr. boston.',0,1048233600,1189656120,0),(4993,16,1,'boston',1321,'@BÓSTON^2@ s.n. Presă manuală pentru imprimarea cărţilor de vizită, a |ferparurilor|ferpar|, a afişelor de format redus. - Din germ. @Boston@[presse].','BÓSTON2 s.n. Presă manuală pentru imprimarea cărţilor de vizită, a ferparurilor, a afişelor de format redus. – Din germ. Boston[presse].',0,1048233600,1048233600,0),(4994,16,1,'bosuioc',111,'@BOSUIÓC@ s.n. v. @busuioc@.','BOSUIÓC s.n. v. busuioc.',0,1048233600,1189656120,0),(4995,16,1,'bosumfla',2062,'@BOSUMFLÁ, @ $bosúmflu$, vb. I. Refl. (Fam.) A-şi manifesta supărarea încruntându-se şi strângând buzele; a se îmbufna. - Et. nec.','BOSUMFLÁ, bosúmflu, vb. I. Refl. (Fam.) A-şi manifesta supărarea încruntându-se şi strângând buzele; a se îmbufna. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4996,16,1,'bosumflare',145,'@BOSUMFLÁRE, @ $bosumflări$, s.f. (Fam.) Faptul de $a se bosumfla$; îmbufnare. - V. @bosumfla@.','BOSUMFLÁRE, bosumflări, s.f. (Fam.) Faptul de a se bosumfla; îmbufnare. – V. bosumfla.',0,1048233600,1189656120,0),(4997,16,1,'bosumflat',2254,'@BOSUMFLÁT, -Ă, @ $bosumflaţi, -te$, adj. Care-şi strânge buzele şi se încruntă de supărare; îmbufnat, băţos; $p. ext. $supărat, ursuz. - V. @bosumfla@.','BOSUMFLÁT, -Ă, bosumflaţi, -te, adj. Care-şi strânge buzele şi se încruntă de supărare; îmbufnat, băţos; p. ext. supărat, ursuz. – V. bosumfla.',0,1048233600,1189656120,0),(476996,471,21,'mitralior',96,'@MITRALIÓR@ $s. m.$ servant al unei mitraliere. (< fr. $mitrailleur$)','MITRALIÓR s. m. servant al unei mitraliere. (< fr. mitrailleur)',0,1189834610,1189834610,0),(4998,16,1,'boş',3456,'@BOŞ, @ $boaşe$, s.n. (Pop.) Testicul. - Lat. @bursa.@','BOŞ, boaşe, s.n. (Pop.) Testicul. – Lat. bursa.',0,1048233600,1189656120,0),(4999,16,1,'boşar',813,'@BOŞÁR, @ $boşari$, s.m. Pepene cu coaja verde şi miezul galben. - Et. nec.','BOŞÁR, boşari, s.m. Pepene cu coaja verde şi miezul galben. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5000,16,1,'boşiman',746,'@BOŞIMÁN, -Ă@, $boşimani, -e, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. (La pl.) Populaţie băştinaşă negroidă din sudul Africii; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. @2.@ Adj. Care aparţine boşimanilor (@1@), privitor la boşimani. - Din fr. @Boschimans.@','BOŞIMÁN, -Ă, boşimani, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţie băştinaşă negroidă din sudul Africii; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. 2. Adj. Care aparţine boşimanilor (1), privitor la boşimani. – Din fr. Boschimans.',0,1048233600,1048233600,0),(5001,16,1,'boşorog',1883,'@BOŞORÓG, -OÁGĂ, @ $boşorogi, -oage$, adj., s.m. şi f. (Pop.) (Persoană) care suferă de hernie. ** Fig. (Om) bătrân, ramolit. - Cf. %boş%.','BOŞORÓG, -OÁGĂ, boşorogi, -oage, adj., s.m. şi f. (Pop.) (Persoană) care suferă de hernie. ♦ Fig. (Om) bătrân, ramolit. – Cf. b o ş.',0,1048233600,1189656120,0),(476995,471,21,'mitralieră',409,'@MITRALIÉRĂ@ $s. f.$ armă automată montată pe afet, cu tir foarte rapid. (< it. $mitragliera$)','MITRALIÉRĂ s. f. armă automată montată pe afet, cu tir foarte rapid. (< it. mitragliera)',0,1189834610,1189834610,0),(5002,16,1,'boşorogeală',220,'@BOŞOROGEÁLĂ, @ $boşorogeli$, s.f. (Pop.) Hernie. ** Fig. Starea omului bătrân şi ramolit. - @Boşorogi@ + suf. $-eală.$','BOŞOROGEÁLĂ, boşorogeli, s.f. (Pop.) Hernie. ♦ Fig. Starea omului bătrân şi ramolit. – Boşorogi + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(5003,16,1,'boşorogi',613,'@BOŞOROGÍ, @ $boşorogesc$, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de hernie. ** Fig. A se ramoli (de bătrâneţe). - Din @boşorog.@','BOŞOROGÍ, boşorogesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de hernie. ♦ Fig. A se ramoli (de bătrâneţe). – Din boşorog.',0,1048233600,1189656120,0),(5004,3,1,'boştină',1781,'@BOŞTÍNĂ, @ $boştine$, s.f. (Reg.) @1.@ Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea şi ceara. @2.@ Tescovină. [Var.: @hoştínă@ s.f.] - Din sl. @voština@.','BOŞTÍNĂ, boştine, s.f. (Reg.) 1. Ceea ce rămâne din fagure după ce s-au scos mierea şi ceara. 2. Tescovină. [Var.: hoştínă s.f.] – Din sl. voština.',0,1038902400,1189656120,0),(476994,471,21,'mitralie',311,'@MITRÁLIE@ $s. f.$ fiecare dintre bucăţile de fier cu care se umpleau în trecut unele proiectile pentru tunuri. (< fr. $mitraille$, it. $mitraglia$)','MITRÁLIE s. f. fiecare dintre bucăţile de fier cu care se umpleau în trecut unele proiectile pentru tunuri. (< fr. mitraille, it. mitraglia)',0,1189834610,1189834610,0),(5005,16,1,'bot',9760,'@BOT, @ $boturi$, s.n. @1.@ Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). * Expr. $A bea la botul calului$ = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. $A fi$ (sau $a pune$ pe cineva) $cu botul pe labe$ = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. $A se şterge$ ($sau a se linge$) $pe bot$ ($de$ sau, reg., $despre ceva$) = a fi nevoit să renunţe (la ceva). $A se întâlni$ (cu cineva) $bot în bot$ = a se întâlni (cu cineva) pe neaşteptate, faţă în faţă. (Fam.) $A-şi băga botul$ ($peste tot$ sau $unde nu-i fierbe oala$) = a se amesteca în toate, şi unde trebuie, şi unde nu trebuie. (Fam.) $A se pupa bot în bot cu cineva$ = a trăi în mare prietenie cu cineva. $A da$ (cuiva) $peste bot$ = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. $A face bot$ = a se supăra, a se bosumfla. @2.@ Fig. Partea ascuţită sau lunguiaţă a unui obiect; vârf; partea din faţă a unui vehicul cu tracţiune mecanică. $Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei.$ - Et. nec.','BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ Expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a fi redus (sau a reduce pe cineva) la tăcere, a fi pus (sau a pune) la punct. A se şterge (sau a se linge) pe bot (de sau, reg., despre ceva) = a fi nevoit să renunţe (la ceva). A se întâlni (cu cineva) bot în bot = a se întâlni (cu cineva) pe neaşteptate, faţă în faţă. (Fam.) A-şi băga botul (peste tot sau unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în toate, şi unde trebuie, şi unde nu trebuie. (Fam.) A se pupa bot în bot cu cineva = a trăi în mare prietenie cu cineva. A da (cuiva) peste bot = a dojeni pe cineva, a-l pune la respect. A face bot = a se supăra, a se bosumfla. 2. Fig. Partea ascuţită sau lunguiaţă a unui obiect; vârf; partea din faţă a unui vehicul cu tracţiune mecanică. Botul cizmei. Botul automobilului. Botul locomotivei. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(5006,16,1,'botanic',2554,'@BOTÁNIC, -Ă, @ $botanici, -ce$, s.f., adj. @1.@ S.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul structurii şi dezvoltării plantelor, al originii şi evoluţiei lor etc. @2.@ Adj. Care aparţine botanicii (@1@), care se referă la botanică. * $Grădină botanică$ = grădină în care sunt prezentate colecţii de plante vii, cultivate în condiţii naturale sau de seră. - Din fr. @botanique.@','BOTÁNIC, -Ă, botanici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul structurii şi dezvoltării plantelor, al originii şi evoluţiei lor etc. 2. Adj. Care aparţine botanicii (1), care se referă la botanică. ♢ Grădină botanică = grădină în care sunt prezentate colecţii de plante vii, cultivate în condiţii naturale sau de seră. – Din fr. botanique.',0,1048233600,1152882216,0),(5007,16,1,'botanist',1252,'@BOTANÍST, -Ă@, $botanişti, -ste$, s.m. şi f. @1.@ Specialist în botanică (@1@). - Din fr. @botaniste.@','BOTANÍST, -Ă, botanişti, -ste, s.m. şi f. 1. Specialist în botanică (1). – Din fr. botaniste.',0,1048233600,1189656120,0),(5008,16,1,'botă',2969,'@BÓTĂ^1, @ $bote$, s.f. @1.@ Vas din doage de lemn înalt ca o cofă şi înfundat la amândouă capetele, cu o mică deschidere pe capacul de deasupra, care serveşte pentru transportarea apei sau pentru păstrarea băuturilor alcoolice. @2.@ (Reg.) Doniţă. - Et. nec.','BÓTĂ1, bote, s.f. 1. Vas din doage de lemn înalt ca o cofă şi înfundat la amândouă capetele, cu o mică deschidere pe capacul de deasupra, care serveşte pentru transportarea apei sau pentru păstrarea băuturilor alcoolice. 2. (Reg.) Doniţă. – Et. nec.',0,1048233600,1220880583,0),(476993,471,21,'mitralia',308,'@MITRALIÁ@ $vb. tr., intr.$ a supune tirului de mitralieră. (< fr. $mitrailler$, it. $mitragliare$)','MITRALIÁ vb. tr., intr. a supune tirului de mitralieră. (< fr. mitrailler, it. mitragliare)',0,1189834610,1189834610,0),(5009,16,1,'botă',2189,'@BÓTĂ^2, @ $bote$, s.f. (Reg.) Bâtă. - Din magh. @bot.@','BÓTĂ2, bote, s.f. (Reg.) Bâtă. – Din magh. bot.',0,1048233600,1189656120,0),(5010,16,1,'botcă',496,'@BÓTCĂ, @ $botce$, s.f. (Reg.) Celulă specială de fagure în care se dezvoltă matca. - Et. nec.','BÓTCĂ, botce, s.f. (Reg.) Celulă specială de fagure în care se dezvoltă matca. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(5011,16,1,'botei',503,'@BOTÉI, @ $boteie$, s.n. (Reg.) Cârd, ciopor (de oi, de cerbi etc.). - Et. nec.','BOTÉI, boteie, s.n. (Reg.) Cârd, ciopor (de oi, de cerbi etc.). – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(5012,16,1,'botez',5987,'@BOTÉZ, @ $botezuri$, s.n. @1.@ Ritual creştin de primire a cuiva printre credincioşii bisericii, însoţit de atribuirea unui prenume; $p. ext.$ petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. * Expr. (Mil.) $Botezul focului$ = prima participare activă la o luptă. @2.@ Apă folosită pentru săvârşirea botezului (@1@). @3.@ Stropire cu agheasmă a credincioşilor şi a caselor lor de către preot, cu prilejul unor slujbe sau sărbători bisericeşti. @4.@ (Mar.) Ceremonial de lansare la apă a unei nave noi. - Din @boteza@ (derivat regresiv).','BOTÉZ, botezuri, s.n. 1. Ritual creştin de primire a cuiva printre credincioşii bisericii, însoţit de atribuirea unui prenume; p. ext. petrecere care are loc cu acest prilej; cumetrie. ♢ Expr. (Mil.) Botezul focului = prima participare activă la o luptă. 2. Apă folosită pentru săvârşirea botezului (1). 3. Stropire cu agheasmă a credincioşilor şi a caselor lor de către preot, cu prilejul unor slujbe sau sărbători bisericeşti. 4. (Mar.) Ceremonial de lansare la apă a unei nave noi. – Din boteza (derivat regresiv).',0,1048233600,1189656120,0),(476992,471,21,'mitral',801,'@MITRÁL, -Ă@ $adj.$ 1. în formă de mitră. 2. referitor la valvulele orificiului auriculo-ventricular stâng al inimii. (< fr. $mitral$)','MITRÁL, -Ă adj. 1. în formă de mitră. 2. referitor la valvulele orificiului auriculo-ventricular stâng al inimii. (< fr. mitral)',0,1189834610,1189834610,0),(5013,16,1,'boteza',5412,'@BOTEZÁ, @ $botez$, vb. I. @1.@ Tranz. şi refl. A (se) supune botezului (@1@). @2.@ Tranz. A stropi cu agheasmă pe credincioşi şi casele lor. ** Fig. (Fam.) A uda, a stropi. * Expr. (Fam.) $A boteza laptele$ (sau $vinul, rachiul$ etc.) = a adăuga apă în lapte (sau în vin etc.). @3.@ Tranz. A avea calitatea de naş sau de naşă la botezul (@1@) cuiva. @4.@ Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocură); a supranumi; a porecli. - Lat. @batizare@ (= $baptizare$).','BOTEZÁ, botez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) supune botezului (1). 2. Tranz. A stropi cu agheasmă pe credincioşi şi casele lor. ♦ Fig. (Fam.) A uda, a stropi. ♢ Expr. (Fam.) A boteza laptele (sau vinul, rachiul etc.) = a adăuga apă în lapte (sau în vin etc.). 3. Tranz. A avea calitatea de naş sau de naşă la botezul (1) cuiva. 4. Tranz. A pune cuiva sau la ceva un nume (de batjocură); a supranumi; a porecli. – Lat. batizare (= baptizare).',0,1048233600,1189656120,0),(5014,16,1,'botezat',853,'@BOTEZÁT, -Ă, @ $botezaţi, -te$, adj. @1.@ Care a primit botezul (@1@), devenind creştin. @2.@ (Fam.; despre lapte, băuturi etc.) Falsificat, subţiat, înmulţit cu apă. - V. @boteza@.','BOTEZÁT, -Ă, botezaţi, -te, adj. 1. Care a primit botezul (1), devenind creştin. 2. (Fam.; despre lapte, băuturi etc.) Falsificat, subţiat, înmulţit cu apă. – V. boteza.',0,1048233600,1189656120,0),(476991,471,21,'mitoză',1547,'@MITÓZĂ@ $s. f.$ mod de înmulţire a celulelor vii, prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; cariochineză. (< fr. $mitose$)','MITÓZĂ s. f. mod de înmulţire a celulelor vii, prin transformări în structura nucleului, care se divide indirect; cariochineză. (< fr. mitose)',0,1189834610,1189834610,0),(5015,16,1,'botfor',1370,'@BOTFÓR, @ $botfori$, s.m. (Reg.) Cizmă cu turetci tari şi încreţite la gleznă. [Acc. şi: $bótfor$] - Din rus. @botfort.@','BOTFÓR, botfori, s.m. (Reg.) Cizmă cu turetci tari şi încreţite la gleznă. [Acc. şi: bótfor] – Din rus. botfort.',0,1048233600,1189656120,0),(5016,16,1,'botgros',1774,'@BOTGRÓS, @ $botgroşi$, s.m. Pasăre mică, cu penele roşietice, pe piept şi brune pe restul corpului, cu ciocul conic, gros şi tare; cireşar. ($Coccothraustes coccothraustes$). - @Bot@ + @gros.@','BOTGRÓS, botgroşi, s.m. Pasăre mică, cu penele roşietice, pe piept şi brune pe restul corpului, cu ciocul conic, gros şi tare; cireşar. (Coccothraustes coccothraustes). – Bot + gros.',0,1048233600,1048233600,0),(5017,16,1,'botină',1587,'@BOTÍNĂ, @ $botine$, s.f. (Reg.) Gheată (de damă sau de copil). ** Cizmuliţă. - Din fr. @botine.@','BOTÍNĂ, botine, s.f. (Reg.) Gheată (de damă sau de copil). ♦ Cizmuliţă. – Din fr. botine.',0,1048233600,1048233600,0),(5018,16,1,'botişor',141,'@BOTIŞÓR, @ $botişoare$, s.n. Diminutiv al lui $bot$. - @Bot@ + suf. -$işor.$','BOTIŞÓR, botişoare, s.n. Diminutiv al lui bot. – Bot + suf. -işor.',0,1048233600,1189656120,0),(5019,16,1,'botniţă',1390,'@BÓTNIŢĂ, @ $botniţe$, s.f. Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată muşca, paşte sau suge. - @Bot@ + suf. $-niţă.$','BÓTNIŢĂ, botniţe, s.f. Apărătoare care se leagă la botul unor animale pentru ca să nu poată muşca, paşte sau suge. – Bot + suf. -niţă.',0,1048233600,1048233600,0),(5020,16,1,'botos',2335,'@BOTÓS, -OÁSĂ, @ $botoşi, -oase$, adj. (Despre oameni) @1.@ Cu gura mare, în formă de bot (@1@). @2.@ Fig. Bosumflat, supărat. @3.@ Fig. (Fam.) Obraznic, arogant. - @Bot@ + suf. $-os.$','BOTÓS, -OÁSĂ, botoşi, -oase, adj. (Despre oameni) 1. Cu gura mare, în formă de bot (1). 2. Fig. Bosumflat, supărat. 3. Fig. (Fam.) Obraznic, arogant. – Bot + suf. -os.',0,1048233600,1048233600,0),(5021,16,1,'botoşănean',384,'@BOTOŞĂNEÁN, -Ă, @ $botoşăneni, -e, $ s.m., adj. @1.@ S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Botoşani. @2.@ Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Botoşani. - @Botoşani@ (n. pr.) + suf. $-ean.$','BOTOŞĂNEÁN, -Ă, botoşăneni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Botoşani. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Botoşani. – Botoşani (n. pr.) + suf. -ean.',0,1048233600,1116439455,0),(5022,16,1,'botoşăneancă',391,'@BOTOŞĂNEÁNCĂ, @ $botoşănence$, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Botoşani. ** Locuitoare din municipiul sau judeţul Botoşani. - @Botoşănean@ + suf. $-că.$','BOTOŞĂNEÁNCĂ, botoşănence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Botoşani. ♦ Locuitoare din municipiul sau judeţul Botoşani. – Botoşănean + suf. -că.',0,1048233600,1048233600,0),(5023,16,1,'botridie',404,'@BOTRÍDIE, @ $botridii$, s.f. Organ special de fixare, în formă de paletă, franj, fantă, specific unor viermi paraziţi. - Din fr. @bothridies.@','BOTRÍDIE, botridii, s.f. Organ special de fixare, în formă de paletă, franj, fantă, specific unor viermi paraziţi. – Din fr. bothridies.',0,1048233600,1048233600,0),(5024,16,1,'botriocefal',1128,'@BOTRIOCEFÁL, @ $botriocefali$, s.m. Vierme intestinal din clasa |cestodelor|cestode| în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m şi prevăzut cu două botridii, care trăieşte parazit în intestinul subţire al omului şi al unor animale care au mâncat peşte infectat cu larvele acestui parazit ($Diphyllobothrium latum$). [Pr.: $-tri-o-$] - Din fr. @bothriocéphale.@','BOTRIOCEFÁL, botriocefali, s.m. Vierme intestinal din clasa cestodelor în formă de panglică, având o lungime de 8-12 m şi prevăzut cu două botridii, care trăieşte parazit în intestinul subţire al omului şi al unor animale care au mâncat peşte infectat cu larvele acestui parazit (Diphyllobothrium latum). [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothriocéphale.',0,1048233600,1189656120,0),(476990,471,21,'mitotic',348,'@MITÓTIC, -Ă@ $adj.$ referitor la mitoză. (< fr. $mitotique$)','MITÓTIC, -Ă adj. referitor la mitoză. (< fr. mitotique)',0,1189834610,1189834610,0),(5025,16,1,'botriocefaloză',277,'@BOTRIOCEFALÓZĂ, @ $botriocefaloze$, s.f. Boală provocată prin consumul cărnii de peşte infestate de botriocefal, caracterizată prin anemie şi tulburări digestive. [Pr.: $-tri-o-$] - Din fr. @bothryocéphalose.@','BOTRIOCEFALÓZĂ, botriocefaloze, s.f. Boală provocată prin consumul cărnii de peşte infestate de botriocefal, caracterizată prin anemie şi tulburări digestive. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothryocéphalose.',0,1048233600,1189656120,0),(5026,16,1,'botriomicoză',760,'@BOTRIOMICÓZĂ, @ $botriomicoze$, s.f. Boală infecţioasă a cailor, caracterizată prin formarea unor tumori asemănătoare cu fibroamele. [Pr.: $-tri-o-$] - Din fr. @bothryomycose.@','BOTRIOMICÓZĂ, botriomicoze, s.f. Boală infecţioasă a cailor, caracterizată prin formarea unor tumori asemănătoare cu fibroamele. [Pr.: -tri-o-] – Din fr. bothryomycose.',0,1048233600,1189656120,0),(5027,16,1,'botroş',2220,'@BOTRÓŞ, @ $botroşi$, s.m. Pasăre cântătoare cu ciocul foarte scurt, cu pene roşii închise pe piept, negre pe cap, cenuşii pe spate şi albe la coadă ($Pyrrhula vulgaris$). - @Bot@ + @roş.@','BOTRÓŞ, botroşi, s.m. Pasăre cântătoare cu ciocul foarte scurt, cu pene roşii închise pe piept, negre pe cap, cenuşii pe spate şi albe la coadă (Pyrrhula vulgaris). – Bot + roş.',0,1048233600,1048233600,0),(5028,16,1,'botulinic',1812,'@BOTULÍNIC, @ $botulinici$, adj. (În sintagma) $Bacil botulinic$ = bacil care se găseşte în carnea sau fructele conservate şi în nutreţul însilozat. - Din fr. @bothulinique.@','BOTULÍNIC, botulinici, adj. (În sintagma) Bacil botulinic = bacil care se găseşte în carnea sau fructele conservate şi în nutreţul însilozat. – Din fr. bothulinique.',0,1048233600,1189656120,0),(5029,16,1,'botulism',6089,'@BOTULÍSM@ s.n. Toxiinfecţie alimentară provocată de toxina bacilului botulinic. - Din fr. @bothulisme.@','BOTULÍSM s.n. Toxiinfecţie alimentară provocată de toxina bacilului botulinic. – Din fr. bothulisme.',0,1048233600,1189656120,0),(476989,471,21,'mitomanie',5790,'@MITOMANÍE@ $s. f.$ tendinţă patologică de a fabula; mania de a minţi. (< fr. $mythomanie$)','MITOMANÍE s. f. tendinţă patologică de a fabula; mania de a minţi. (< fr. mythomanie)',0,1189834610,1189834610,0),(5030,16,1,'boţ',5070,'@BOŢ^1, @ $boţuri$, s.n. Cocoloş. - Et. nec.','BOŢ1, boţuri, s.n. Cocoloş. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(5031,16,1,'boţ',5201,'@BOŢ^2, @ $boţuri$, s.n. Bucată de parâmă sau de lanţ care serveşte la manevrarea lanţurilor unei ancore. - Din rus. @boţ.@','BOŢ2, boţuri, s.n. Bucată de parâmă sau de lanţ care serveşte la manevrarea lanţurilor unei ancore. – Din rus. boţ.',0,1048233600,1189656120,0),(5032,16,1,'boţi',2148,'@BOŢÍ, @ $boţesc$, vb. IV. Tranz. şi refl. @1.@ A (se) mototoli. @2.@ Fig. A (se) zbârci, a (se) încreţi (la faţă). - Din @boţ^1.@','BOŢÍ, boţesc, vb. IV. Tranz. şi refl. 1. A (se) mototoli. 2. Fig. A (se) zbârci, a (se) încreţi (la faţă). – Din boţ1.',0,1048233600,1189656120,0),(476988,471,21,'mitoman',7790,'@MITOMÁN, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (suferind) de mitomanie. (< fr. $mythomane$)','MITOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de mitomanie. (< fr. mythomane)',0,1189834610,1189834610,0),(5033,16,1,'boţişor',127,'@BOŢIŞÓR, @ $boţişoare$, s.n. Diminutiv al lui $boţ^1.$ - @Boţ@ + suf. $-işor.$','BOŢIŞÓR, boţişoare, s.n. Diminutiv al lui boţ1.Boţ + suf. -işor.',0,1048233600,1189656120,0),(5034,16,1,'boţit',1014,'@BOŢÍT, -Ă, @ $boţiţi, -te$, adj. @1.@ Mototolit. @2.@ Zbârcit, încreţit (la faţă). - V. @boţi@.','BOŢÍT, -Ă, boţiţi, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încreţit (la faţă). – V. boţi.',0,1048233600,1189656120,0),(476987,471,21,'mitologiza',70,'@MITOLOGIZÁ@ $vb. tr.$ a mitiza. (< germ. $mythologisieren$)','MITOLOGIZÁ vb. tr. a mitiza. (< germ. mythologisieren)',0,1189834610,1189834610,0),(5035,16,1,'boţitură',432,'@BOŢITÚRĂ, @ $boţituri$, s.f. Cută, încreţitură (la un lucru boţit). - @Boţi@ + suf. $-tură.$','BOŢITÚRĂ, boţituri, s.f. Cută, încreţitură (la un lucru boţit). – Boţi + suf. -tură.',0,1048233600,1189656120,0),(5036,16,1,'boţman',620,'@BÓŢMAN, @ $boţmani$, s.m. Şef de echipaj pe o navă; cel mai mare în grad dintre marinarii de la bordul unei nave de comerţ; nostrom. - Din rus. @boţman.@','BÓŢMAN, boţmani, s.m. Şef de echipaj pe o navă; cel mai mare în grad dintre marinarii de la bordul unei nave de comerţ; nostrom. – Din rus. boţman.',0,1048233600,1048233600,0),(5037,1,1,'bou',18305,'@BOU@, $boi$, s.m. @1.@ Taur castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit ca animal de tracţiune şi mai ales pentru carne ($Bos taurus$). * $Bou sur$ = bour. * Expr. $A nu-i fi$ (cuiva) $toţi boii acasă$ = a fi rău dispus. $S-a dus bou şi s-a întors vacă$, se spune despre cineva care n-a reuşit să înveţe nimic, care nu s-a lămurit. $A scoate$ (pe cineva) $din boii lui$ = a enerva (pe cineva). ** Epitet injurios la adresa unui bărbat. @2.@ Compuse: $bou-de-mare$ = peşte marin mic, de culoare cafenie sau cenuşie-închis, cu capul gros şi lătăreţ şi cu ochii aşezaţi în partea superioară a capului ($Uranoscopus scaber$); $bou-de-baltă$ = @a)@ nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roşii ($Bombinator igneus$), iar cealaltă pete galbene ($Bombinator pachypus$); buhai-de-baltă; @b)@ pasăre de baltă cu ciocul lung şi ascuţit, galbenă-verzuie pe spate, cu capul negru şi cu gâtul alb; buhai-de-baltă ($Botaurus stellaris$); @c)@ (şi în forma $bou-de-apă$) gândac mare de apă de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deşi şi lungi şi adaptate la înot ($Hydrophilus piceus$); $bou-de-noapte$ = bufniţă; $boul-lui-Dumnezeu$ sau $boul-Domnului$ = @a)@ rădaşcă; @b)@ (şi în forma $boul-popii$) buburuză. - Lat. @bovus@ (= $bos, bovis$).','BOU, boi, s.m. 1. Taur castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit ca animal de tracţiune şi mai ales pentru carne (Bos taurus). ♢ Bou sur = bour. ♢ Expr. A nu-i fi (cuiva) toţi boii acasă = a fi rău dispus. S-a dus bou şi s-a întors vacă, se spune despre cineva care n-a reuşit să înveţe nimic, care nu s-a lămurit. A scoate (pe cineva) din boii lui = a enerva (pe cineva). ♦ Epitet injurios la adresa unui bărbat. 2. Compuse: bou-de-mare = peşte marin mic, de culoare cafenie sau cenuşie-închis, cu capul gros şi lătăreţ şi cu ochii aşezaţi în partea superioară a capului (Uranoscopus scaber); bou-de-baltă = a) nume dat la două specii de broască, una având pe pântece pete roşii (Bombinator igneus), iar cealaltă pete galbene (Bombinator pachypus); buhai-de-baltă; b) pasăre de baltă cu ciocul lung şi ascuţit, galbenă-verzuie pe spate, cu capul negru şi cu gâtul alb; buhai-de-baltă (Botaurus stellaris); c) (şi în forma bou-de-apă) gândac mare de apă de culoare neagră, cu picioarele acoperite de peri deşi şi lungi şi adaptate la înot (Hydrophilus piceus); bou-de-noapte = bufniţă; boul-lui-Dumnezeu sau boul-Domnului = a) rădaşcă; b) (şi în forma boul-popii) buburuză. – Lat. bovus (= bos, bovis).',0,1038297600,1239200044,1157),(5038,16,1,'bouar',255,'@BOUÁR@ s.m. v. @boar@.','BOUÁR s.m. v. boar.',0,1048233600,1189656120,0),(5039,16,1,'boulean',592,'@BOULEÁN, @ $bouleni$, s.m. Diminutiv al lui $bou$; bouşor, bouţ. - @Bou@ + suf. $-ulean.$','BOULEÁN, bouleni, s.m. Diminutiv al lui bou; bouşor, bouţ. – Bou + suf. -ulean.',0,1048233600,1189656120,0),(5040,16,1,'bour',3932,'@BÓUR, @ $bouri$, s.m. @1.@ Taur sălbatic, care trăia odinioară şi în ţara noastră, socotit strămoşul direct al vitelor mari cornute; bou sur ($Bos primigenius$). @2.@ Vechea stemă a Moldovei, închipuind un cap de bour (@1@). @3.@ (Înv.) Fier (înroşit) cu care se însemnau răufăcătorii, vitele, pietrele de hotar etc. - Lat. @bubalus.@','BÓUR, bouri, s.m. 1. Taur sălbatic, care trăia odinioară şi în ţara noastră, socotit strămoşul direct al vitelor mari cornute; bou sur (Bos primigenius). 2. Vechea stemă a Moldovei, închipuind un cap de bour (1). 3. (Înv.) Fier (înroşit) cu care se însemnau răufăcătorii, vitele, pietrele de hotar etc. – Lat. bubalus.',0,1048233600,1048233600,0),(5041,16,1,'bourean',181,'@BOUREÁN, -Ă@, $boureni, -e$, adj. Bouresc. - @Bour@ + suf. $-ean.$','BOUREÁN, -Ă, boureni, -e, adj. Bouresc. – Bour + suf. -ean.',0,1048233600,1189656120,0),(476986,471,21,'mitologism',12,'@MITOLOGÍSM@ $s. n.$ explicare a miturilor. * pasiune pentru mitologie. (< fr. $mythologisme$)','MITOLOGÍSM s. n. explicare a miturilor. ♢ pasiune pentru mitologie. (< fr. mythologisme)',0,1189834610,1189834610,0),(5042,16,1,'bourel',437,'@BOURÉL, -EÁ, @ $bourei, -ele$, s.m., adj. @1.@ S.m. Diminutiv al lui $bour$ (@1@). @2.@ Adj. Cu coarne ca ale bourului (@1@); bourean. @3.@ S.m. Melc (@1@). - @Bour@ + suf. $-el.$','BOURÉL, -EÁ, bourei, -ele, s.m., adj. 1. S.m. Diminutiv al lui bour (1). 2. Adj. Cu coarne ca ale bourului (1); bourean. 3. S.m. Melc (1). – Bour + suf. -el.',0,1048233600,1189656120,0),(5043,16,1,'bouresc',347,'@BOURÉSC, -EÁSCĂ, @ $boureşti$, adj. (Despre coarnele melcului) (Ca) de bour (@1@); bourean, bourel. - @Bour@ + suf. $-esc.$','BOURÉSC, -EÁSCĂ, boureşti, adj. (Despre coarnele melcului) (Ca) de bour (1); bourean, bourel. – Bour + suf. -esc.',0,1048233600,1207242478,0),(5044,16,1,'bouroaică',65,'@BOUROÁICĂ, @ $bouroaice$, s.f. (Rar) Femela bourului. - @Bour@ + suf. $-oaică.$','BOUROÁICĂ, bouroaice, s.f. (Rar) Femela bourului. – Bour + suf. -oaică.',0,1048233600,1189656120,0),(5045,16,1,'bourree',865,'@BOURRÉE@ s.n. @1.@ Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodie după care se dansează. @2.@ Un fel de fagot. [Pr.: $buré$] - Cuv. fr.','BOURRÉE s.n. 1. Vechi dans popular francez, cu ritm vioi; melodie după care se dansează. 2. Un fel de fagot. [Pr.: buré] – Cuv. fr.',0,1048233600,1189656120,0),(5046,16,1,'bouşor',427,'@BOUŞÓR, @ $bouşori$, s.m. Boulean. - @Bou@ + suf. $-uşor.$','BOUŞÓR, bouşori, s.m. Boulean. – Bou + suf. -uşor.',0,1048233600,1205697578,0),(5047,16,1,'bouţ',459,'@BOÚŢ, @ $bouţi$, s.m. Boulean. - @Bou@ + suf. $-uţ.$','BOÚŢ, bouţi, s.m. Boulean. – Bou + suf. -uţ.',0,1048233600,1189656120,0),(5048,16,1,'bovarism',6270,'@BOVARÍSM@ s.n. Tendinţă prezentă la unele persoane care, nemulţumite de realitatea propriei lor condiţii, îşi făuresc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspiraţiilor lor. - Din fr. @bovarysme.@','BOVARÍSM s.n. Tendinţă prezentă la unele persoane care, nemulţumite de realitatea propriei lor condiţii, îşi făuresc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspiraţiilor lor. – Din fr. bovarysme.',0,1048233600,1048233600,0),(5049,16,1,'bovid',315,'@BOVÍD@ s.n. v. @bovideu@.','BOVÍD s.n. v. bovideu.',0,1048233600,1189656120,0),(5050,16,1,'bovideu',919,'@BOVIDÉU, @ $bovidee$, s.n. (La pl.) Familie de mamifere rumegătoare artiodactile, cu coarne persistente; (şi la sg.) animal care face parte din această familie. [Var.: @bovíd@ s.n.] - Din fr. @bovidés.@','BOVIDÉU, bovidee, s.n. (La pl.) Familie de mamifere rumegătoare artiodactile, cu coarne persistente; (şi la sg.) animal care face parte din această familie. [Var.: bovíd s.n.] – Din fr. bovidés.',0,1048233600,1189656120,0),(5051,16,1,'bovin',2723,'@BOVÍN, -Ă, @ $bovini, -e$, adj., s.f. @1.@ Adj. De bou; din familia sau din speţa boului. @2.@ S.f. (la pl.) Subfamilie din familia rumegătoarelor, având ca tip boul; (şi la sg.) animal care face parte din această subfamilie. - Din fr. @bovin, @ lat. @bovinus.@','BOVÍN, -Ă, bovini, -e, adj., s.f. 1. Adj. De bou; din familia sau din speţa boului. 2. S.f. (la pl.) Subfamilie din familia rumegătoarelor, având ca tip boul; (şi la sg.) animal care face parte din această subfamilie. – Din fr. bovin, lat. bovinus.',0,1048233600,1189656120,0),(5052,16,1,'bovindou',1992,'@BOVINDÓU, @ $bovindouri$, s.n. Ieşitură pe faţada unei clădiri, ca un balconaş închis, prevăzută cu una sau cu mai multe ferestre. - Din engl. @bow-window.@','BOVINDÓU, bovindouri, s.n. Ieşitură pe faţada unei clădiri, ca un balconaş închis, prevăzută cu una sau cu mai multe ferestre. – Din engl. bow-window.',0,1048233600,1048233600,0),(5053,16,1,'bowling',1736,'@BOWLING@ s.n. @1.@ Variantă a jocului de popice. @2.@ Loc, teren amenajat pentru bowling (@1@) şi alte jocuri mecanice. [Pr.: $báuling$] - Din engl. @bowling@[alley].','BOWLING s.n. 1. Variantă a jocului de popice. 2. Loc, teren amenajat pentru bowling (1) şi alte jocuri mecanice. [Pr.: báuling] – Din engl. bowling[alley].',0,1048233600,1189656120,0),(5054,16,1,'box',9097,'@BOX^1@ s.n. @1.@ Sport în care doi adversari luptă între ei, pe ring, după anumite reguli, cu pumnii îmbrăcaţi în mănuşi speciale; pugilistică, pugilism, pugilat. @2.@ Armă albă, alcătuită dintr-o placă de metal cu găuri pentru degete şi cu o creastă de sinuozităţi, cu care se atacă ţinând pumnul strâns. - Din fr. @boxe.@','BOX1 s.n. 1. Sport în care doi adversari luptă între ei, pe ring, după anumite reguli, cu pumnii îmbrăcaţi în mănuşi speciale; pugilistică, pugilism, pugilat. 2. Armă albă, alcătuită dintr-o placă de metal cu găuri pentru degete şi cu o creastă de sinuozităţi, cu care se atacă ţinând pumnul strâns. – Din fr. boxe.',0,1048233600,1048233600,0),(5055,16,1,'box',7834,'@BOX^2@ s.n. Piele de bovine prelucrată, din care se confecţionează feţe de încălţăminte şi diverse obiecte de marochinărie. - Din fr. @box@[-calf].','BOX2 s.n. Piele de bovine prelucrată, din care se confecţionează feţe de încălţăminte şi diverse obiecte de marochinărie. – Din fr. box[-calf].',0,1048233600,1198516178,0),(5056,16,1,'boxa',3113,'@BOXÁ, @ $boxez$, vb. I. Intranz. A practica boxul^1, a lupta după regulile boxului^1. ** Tranz. (Fam.) A lovi cu pumnii ca la box. - Din fr. @boxer.@','BOXÁ, boxez, vb. I. Intranz. A practica boxul1, a lupta după regulile boxului1. ♦ Tranz. (Fam.) A lovi cu pumnii ca la box. – Din fr. boxer.',0,1048233600,1189656120,0),(5057,16,1,'boxă',5329,'@BÓXĂ, @ $boxe, $ s.f. @1.@ Despărţitură, compartiment de dimensiuni reduse, în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case (pentru acuzaţi la tribunal, pentru o masă separată la restaurant etc.). ** Despărţitură într-un grajd, făcută pentru un singur animal. ** Compartiment amenajat la malul unei ape, care serveşte la parcarea ambarcaţiilor cu motor. ** Ladă care serveşte la încărcarea şi la descărcarea animalelor (de) pe o navă. @2.@ (Fam.) Incintă acustică. - Din fr. @box.@','BÓXĂ, boxe, s.f. 1. Despărţitură, compartiment de dimensiuni reduse, în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case (pentru acuzaţi la tribunal, pentru o masă separată la restaurant etc.). ♦ Despărţitură într-un grajd, făcută pentru un singur animal. ♦ Compartiment amenajat la malul unei ape, care serveşte la parcarea ambarcaţiilor cu motor. ♦ Ladă care serveşte la încărcarea şi la descărcarea animalelor (de) pe o navă. 2. (Fam.) Incintă acustică. – Din fr. box.',0,1048233600,1048233600,0),(5058,16,1,'boxer',4093,'@BOXÉR, @ $boxeri$, s.m. Sportiv care practică boxul; pugilist. - Din fr. @boxeur.@','BOXÉR, boxeri, s.m. Sportiv care practică boxul; pugilist. – Din fr. boxeur.',0,1048233600,1048233600,0),(5059,16,1,'boz',3060,'@BOZ, @ $boji$, s.m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe şi cu fructe negre; bozie ($Sambucus ebulus$). - Cf. ucr. %boz%, bg. %băze%, magh. %bodza%.','BOZ, boji, s.m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe şi cu fructe negre; bozie (Sambucus ebulus). – Cf. ucr. b o z, bg. b ă z e, magh. b o d z a.',0,1048233600,1189656120,0),(5060,16,1,'bozafer',273,'@BOZAFÉR, -Ă, @ $bozaferi, -e, $ adj. (Turcism înv.) Cenuşiu. - Din tc. @bozaver.@','BOZAFÉR, -Ă, bozaferi, -e, adj. (Turcism înv.) Cenuşiu. – Din tc. bozaver.',0,1048233600,1189656120,0),(5061,16,1,'bozie',1094,'@BÓZIE, @ $bozii$, s.f. Boz. - @Boz@ + suf. $-ie.$','BÓZIE, bozii, s.f. Boz. – Boz + suf. -ie.',0,1048233600,1195069544,0),(5062,16,1,'brac',3938,'@BRAC^1, @ $braci$, s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt şi cu urechile mari şi blegi; prepelicar. - Din fr. @braque.@','BRAC1, braci, s.m. Câine de vânătoare cu părul scurt şi cu urechile mari şi blegi; prepelicar. – Din fr. braque.',0,1048233600,1048233600,0),(5063,16,1,'brac',4436,'@BRAC^2, @ $bracuri$, s.n. Rest, rămăşiţă bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. * Loc. adj. $De brac$ = care nu este bun de nimic; de neîntrebuinţat. $Cal de brac.$ ** Spec. Deşeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. - Din rus. @brak.@','BRAC2, bracuri, s.n. Rest, rămăşiţă bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ♢ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuinţat. Cal de brac. ♦ Spec. Deşeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak.',0,1048233600,1048233600,0),(5064,16,1,'bracare',3012,'@BRACÁRE@ s.f. Rotire a părţii mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într-o anumită poziţie sau direcţie. - După fr. @braquage.@','BRACÁRE s.f. Rotire a părţii mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într-o anumită poziţie sau direcţie. – După fr. braquage.',0,1048233600,1048233600,0),(5065,16,1,'bracona',680,'@BRACONÁ, @ $braconez$, vb. I. Intranz. A vâna sau a pescui ilegal. - Din fr. @braconner.@','BRACONÁ, braconez, vb. I. Intranz. A vâna sau a pescui ilegal. – Din fr. braconner.',0,1048233600,1048233600,0),(5066,16,1,'braconaj',1467,'@BRACONÁJ, @ $braconaje$, s.n. Faptul de a bracona. ** Infracţiune care constă în practicarea ilegală a vânatului sau a pescuitului. - Din fr. @braconnage.@','BRACONÁJ, braconaje, s.n. Faptul de a bracona. ♦ Infracţiune care constă în practicarea ilegală a vânatului sau a pescuitului. – Din fr. braconnage.',0,1048233600,1048233600,0),(5067,16,1,'braconier',948,'@BRACONIÉR, @ $braconieri$, s.m. @1.@ Persoană care braconează. [Pr.: $-ni-er$] - Din fr. @braconnier.@','BRACONIÉR, braconieri, s.m. 1. Persoană care braconează. [Pr.: -ni-er] – Din fr. braconnier.',0,1048233600,1048233600,0),(5068,16,1,'bracteal',112,'@BRACTEÁL, -Ă, @ $bracteali, -e, $ adj. (Bot.) De bractee. [Pr.: $-te-al$] - Din fr. @bractéal.@','BRACTEÁL, -Ă, bracteali, -e, adj. (Bot.) De bractee. [Pr.: -te-al] – Din fr. bractéal.',0,1048233600,1189656120,0),(5069,16,1,'bractee',1465,'@BRACTÉE, @ $bractee, $ s.f. Frunzişoară erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor. - Din fr. @bractée, @ lat. @bractea.@','BRACTÉE, bractee, s.f. Frunzişoară erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor. – Din fr. bractée, lat. bractea.',0,1048233600,1048233600,0),(5070,16,1,'bracteolă',443,'@BRACTEÓLĂ, @ $bracteole$, s.f. Bractee mică. [Pr.: $-te-o-$] - Din fr. @bractéole.@','BRACTEÓLĂ, bracteole, s.f. Bractee mică. [Pr.: -te-o-] – Din fr. bractéole.',0,1048233600,1189656120,0),(5071,16,1,'brad',14138,'@BRAD, @ $brazi$, s.m. @1.@ Arbore din familia pinaceelor care creşte în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile şi seminţele în conuri ($Abies alba$); $p. gener.$ nume dat coniferelor. * Compuse: $bradul-ciumei$ = varietate de ienupăr cu fructe mici ($Juniperus intermedia$); $brad-negru$ sau $brad-roşu$ = molid. * (În sintagma) $Apă de brad$ = @a)@ amestec de apă şi ulei extras din frunze de pin, folosit pentru parfumarea încăperilor sau a apei de baie; @b)@ băutură alcoolică aromată cu esenţă din seminţe de ienupăr. ** Lemnul arborelui descris mai sus. ** Brad (@1@) tăiat şi împodobit cu globuri, jucării, bomboane etc. cu prilejul Crăciunului sau al Anului Nou; pom de Crăciun. ** Vârf sau crengi de brad (@1@) cu care se împodobesc carul şi porţile mirilor la nunţi. @2.@ (Art.) Numele unei hore care se joacă, în ajunul nunţii, la casa miresei; melodie după care se execută această horă. - Cf. alb. %*bradh, bredh%.','BRAD, brazi, s.m. 1. Arbore din familia pinaceelor care creşte în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile şi seminţele în conuri (Abies alba); p. gener. nume dat coniferelor. ♢ Compuse: bradul-ciumei = varietate de ienupăr cu fructe mici (Juniperus intermedia); brad-negru sau brad-roşu = molid. ♢ (În sintagma) Apă de brad = a) amestec de apă şi ulei extras din frunze de pin, folosit pentru parfumarea încăperilor sau a apei de baie; b) băutură alcoolică aromată cu esenţă din seminţe de ienupăr. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) tăiat şi împodobit cu globuri, jucării, bomboane etc. cu prilejul Crăciunului sau al Anului Nou; pom de Crăciun. ♦ Vârf sau crengi de brad (1) cu care se împodobesc carul şi porţile mirilor la nunţi. 2. (Art.) Numele unei hore care se joacă, în ajunul nunţii, la casa miresei; melodie după care se execută această horă. – Cf. alb. * b r a d h,  b r e d h.',0,1048233600,1228633190,0),(476985,471,21,'mitologie',2403,'@MITOLOGÍE@ $s. f.$ 1. totalitatea miturilor, a legendelor care aparţin unei civilizaţii. 2. studiu ştiinţific al miturilor, al originii şi semnificaţiei lor. 3. ansamblu de credinţe, de idei care se referă la aceeaşi naţiune şi care se impun membrilor unei colectivităţi. (< fr. $mythologie$, lat. $mythologia$)','MITOLOGÍE s. f. 1. totalitatea miturilor, a legendelor care aparţin unei civilizaţii. 2. studiu ştiinţific al miturilor, al originii şi semnificaţiei lor. 3. ansamblu de credinţe, de idei care se referă la aceeaşi naţiune şi care se impun membrilor unei colectivităţi. (< fr. mythologie, lat. mythologia)',0,1189834610,1189834610,0),(5072,16,1,'bradford',875,'@BRADFORD@ s.n. Sistem englezesc de clasificare a lânurilor, după calitate, în cifre care reprezintă numărul de sculuri obţinute dintr-o livră de lână. [Pr.: $brédford$] - Cuv. engl.','BRADFORD s.n. Sistem englezesc de clasificare a lânurilor, după calitate, în cifre care reprezintă numărul de sculuri obţinute dintr-o livră de lână. [Pr.: brédford] – Cuv. engl.',0,1048233600,1189656120,0),(5073,16,1,'bradiartrie',271,'@BRADIARTRÍE, @ s.f. (Med.) Bradilalie. [Pr.: $-di-ar-$] - Din fr. @bradyarthrie.@','BRADIARTRÍE, s.f. (Med.) Bradilalie. [Pr.: -di-ar-] – Din fr. bradyarthrie.',0,1048233600,1189656120,0),(5074,16,1,'bradicardic',149,'@BRADICÁRDIC, -Ă, @ $bradicardici, -ce$, adj. (Med.) De bradicardie. - Din fr. @bradycardique.@','BRADICÁRDIC, -Ă, bradicardici, -ce, adj. (Med.) De bradicardie. – Din fr. bradycardique.',0,1048233600,1189656120,0),(476984,471,21,'mitologic',795,'@MITOLÓGIC, -Ă@ $adj.$ referitor la mitologie. (< fr. $mythologique$)','MITOLÓGIC, -Ă adj. referitor la mitologie. (< fr. mythologique)',0,1189834610,1189834610,0),(5075,16,1,'bradicardie',2334,'@BRADICARDÍE@ s.f. Rărire normală sau patologică (sub 60 de pulsaţii) a ritmului cardiac. - Din fr. @bradycardie.@','BRADICARDÍE s.f. Rărire normală sau patologică (sub 60 de pulsaţii) a ritmului cardiac. – Din fr. bradycardie.',0,1048233600,1048233600,0),(5076,16,1,'bradichinezie',1078,'@BRADICHINEZÍE@ s.f. @1.@ (Psih.) Încetinire generală a ritmului activităţii motrice. @2.@ (Med.) Bradichinezie (@1@) a astronauţilor în timpul zborului cosmic datorită imponderabilităţii. [Scris şi: $bradikinezie$] - Din fr. @bradykinésie.@','BRADICHINEZÍE s.f. 1. (Psih.) Încetinire generală a ritmului activităţii motrice. 2. (Med.) Bradichinezie (1) a astronauţilor în timpul zborului cosmic datorită imponderabilităţii. [Scris şi: bradikinezie] – Din fr. bradykinésie.',0,1048233600,1189656120,0),(5077,16,1,'bradifazie',346,'@BRADIFAZÍE@ s.f. Faptul de a vorbi cu o încetineală anormală. - Din. fr. @bradyphasie.@','BRADIFAZÍE s.f. Faptul de a vorbi cu o încetineală anormală. – Din. fr. bradyphasie.',0,1048233600,1048233600,0),(5078,16,1,'bradilalie',868,'@BRADILALÍE@ s.f. Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartrie. - Din fr. @bradylalie.@','BRADILALÍE s.f. Ritm lent de articulare a cuvintelor, care se întâlneşte în unele boli nervoase; bradiartrie. – Din fr. bradylalie.',0,1048233600,1048233600,0),(5079,16,1,'bradipepsie',161,'@BRADIPEPSÍE, @ s.f. Digestie înceată. - Din fr. @bradypepsie.@','BRADIPEPSÍE, s.f. Digestie înceată. – Din fr. bradypepsie.',0,1048233600,1048233600,0),(5080,16,1,'bradipsihie',803,'@BRADIPSIHÍE@ s.f. Ritm lent de desfăşurare a proceselor psihice. - Din fr. @bradypsychie.@','BRADIPSIHÍE s.f. Ritm lent de desfăşurare a proceselor psihice. – Din fr. bradypsychie.',0,1048233600,1048233600,0),(5081,16,1,'bradt',936,'@BRADT@ s.n. Semifabricat obţinut prin tocarea fină a cărnii proaspete de vită, folosit la fabricarea salamurilor. [Pr.: $brat$]- Cuv. engl.','BRADT s.n. Semifabricat obţinut prin tocarea fină a cărnii proaspete de vită, folosit la fabricarea salamurilor. [Pr.: brat]- Cuv. engl.',0,1048233600,1048233600,0),(5082,16,1,'bragagerie',643,'@BRAGAGERÍE, @ $bragagerii$, s.f. Loc unde se prepară sau se vinde bragă. - @Bragagiu@ + suf. $-ărie.$','BRAGAGERÍE, bragagerii, s.f. Loc unde se prepară sau se vinde bragă. – Bragagiu + suf. -ărie.',0,1048233600,1174227439,0),(5083,16,1,'bragagiu',474,'@BRAGAGÍU, @ $bragagii$, s.m. Persoană care face sau vinde bragă. - @Bragă@ + suf. $-agiu.$','BRAGAGÍU, bragagii, s.m. Persoană care face sau vinde bragă. – Bragă + suf. -agiu.',0,1048233600,1048233600,0),(5084,16,1,'bragă',4032,'@BRÁGĂ, @ $brăgi$, s.f. Băutură răcoritoare cu gust acrişor şi miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secară fiartă şi fermentată, sau din bucăţele de pâine fermentate în apă. * Expr. (Fam.) $Ieftin ca braga$ = foarte ieftin. - Din rus. @braga.@','BRÁGĂ, brăgi, s.f. Băutură răcoritoare cu gust acrişor şi miros specific, preparată din făină de mei, de porumb sau de secară fiartă şi fermentată, sau din bucăţele de pâine fermentate în apă. ♢ Expr. (Fam.) Ieftin ca braga = foarte ieftin. – Din rus. braga.',0,1048233600,1048233600,0),(5085,16,1,'braghină',785,'@BRÁGHINĂ@ s.f. Soi autohton de viţă de vie, cu boabe rare, roşii, care se coc devreme. - Et. nec.','BRÁGHINĂ s.f. Soi autohton de viţă de vie, cu boabe rare, roşii, care se coc devreme. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5086,16,1,'brahă',588,'@BRÁHĂ@ s.f. @1.@ Orz măcinat, întrebuinţat la fabricarea berii. @2.@ Reziduu rămas după fabricarea rachiului. - Din ucr. @braha.@','BRÁHĂ s.f. 1. Orz măcinat, întrebuinţat la fabricarea berii. 2. Reziduu rămas după fabricarea rachiului. – Din ucr. braha.',0,1048233600,1189656120,0),(5087,16,1,'brahial',676,'@BRAHIÁL, -Ă@. $brahiali, -e$, adj. Care aparţine braţelor, privitor la braţe. $Muşchi brahiali.$ [Pr.: $-hi-al$] - Din fr. @brachial, @ lat. @brachialis.@','BRAHIÁL, -Ă. brahiali, -e, adj. Care aparţine braţelor, privitor la braţe. Muşchi brahiali. [Pr.: -hi-al] – Din fr. brachial, lat. brachialis.',0,1048233600,1048233600,0),(5088,16,1,'brahicefal',639,'@BRAHICEFÁL, -Ă, @ $brahicefali, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. Craniu cu diametrele longitudinal şi transversal aproape egale. @2.@ Adj., s.m. şi f. (Persoană) care are un craniu brahicefal (@1@). - Din fr. @brachycéphale.@','BRAHICEFÁL, -Ă, brahicefali, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. Craniu cu diametrele longitudinal şi transversal aproape egale. 2. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care are un craniu brahicefal (1). – Din fr. brachycéphale.',0,1048233600,1048233600,0),(5089,16,1,'brahicefalie',428,'@BRAHICEFALÍE@ s.f. Însuşirea de a fi brahicefal. - Din fr. @brachycéphalie.@','BRAHICEFALÍE s.f. Însuşirea de a fi brahicefal. – Din fr. brachycéphalie.',0,1048233600,1189656120,0),(5090,16,1,'brahilogie',601,'@BRAHILOGÍE@ s.f. Tip de elipsă care constă în evitarea repetării unui element al frazei exprimat anterior. - După fr. @brachyologie.@','BRAHILOGÍE s.f. Tip de elipsă care constă în evitarea repetării unui element al frazei exprimat anterior. – După fr. brachyologie.',0,1048233600,1189656120,0),(5091,16,1,'brahiopod',531,'@BRAHIOPÓD, @ $brahiopode, $ s.n. (La pl.) Clasă de nervertebrate marine cu cochilie bivalvă şi cu două braţe pe laturile gurii ($Brachiopoda$); (şi la sg.) animal din această clasă. [Pr.: $-hi-o-$] - Din fr. @brachyopode.@','BRAHIOPÓD, brahiopode, s.n. (La pl.) Clasă de nervertebrate marine cu cochilie bivalvă şi cu două braţe pe laturile gurii (Brachiopoda); (şi la sg.) animal din această clasă. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. brachyopode.',0,1048233600,1189656120,0),(5092,16,1,'brahma',1409,'@BRÁHMA@ s.f. Rasă de găini grele (3,5-5,5 kg), originară din Asia, crescută în special pentru producţia de carne. - Din n. pr. @Brahma@[putra].','BRÁHMA s.f. Rasă de găini grele (3,5-5,5 kg), originară din Asia, crescută în special pentru producţia de carne. – Din n. pr. Brahma[putra].',0,1048233600,1048233600,0),(5093,16,1,'brahman',2502,'@BRAHMÁN, -Ă, @ $brahmani, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Membru al castei sacerdotale, consideraţi prima dintre cele patru |caste|castă| indiene; preot al lui Brahma. @2.@ Adj. Brahmanic. - Din fr. @brahmane.@','BRAHMÁN, -Ă, brahmani, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Membru al castei sacerdotale, consideraţi prima dintre cele patru caste indiene; preot al lui Brahma. 2. Adj. Brahmanic. – Din fr. brahmane.',0,1048233600,1189656120,0),(476983,471,21,'mitologiadă',0,'@MITOLOGIÁDĂ@ $s. f.$ subiect artistic luat din mitologie. (< fr. $mythologiade$)','MITOLOGIÁDĂ s. f. subiect artistic luat din mitologie. (< fr. mythologiade)',0,1189834610,1189834610,0),(5094,16,1,'brahmanic',428,'@BRAHMÁNIC, -Ă, @ $brahmanici, -ce$, adj. De brahmani (@1@), privitor la brahmani sau la brahmanism; brahman (@2@). - Din fr. @brahmaoique.@','BRAHMÁNIC, -Ă, brahmanici, -ce, adj. De brahmani (1), privitor la brahmani sau la brahmanism; brahman (2). – Din fr. brahmaoique.',0,1048233600,1189656120,0),(5095,16,1,'brahmanism',2126,'@BRAHMANÍSM@ s.n. Religie antică indiană întemeiată pe Vede, al cărei zeu suprem era Brahma. - Din fr. @brahmanisme.@','BRAHMANÍSM s.n. Religie antică indiană întemeiată pe Vede, al cărei zeu suprem era Brahma. – Din fr. brahmanisme.',0,1048233600,1048233600,0),(5096,16,1,'braişvanţ',749,'@BRAIŞVÁNŢ@ s.n. Blană mătăsoasă de calitate superioară obţinută prin sacrificarea mielului înainte de naştere. - Din germ. @Breitschwanz.@','BRAIŞVÁNŢ s.n. Blană mătăsoasă de calitate superioară obţinută prin sacrificarea mielului înainte de naştere. – Din germ. Breitschwanz.',0,1048233600,1048233600,0),(5097,16,1,'bramă',1208,'@BRÁMĂ, @ $brame$, s.f. Semifabricat obţinut prin laminarea lingourilor de oţel, cu secţiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite şi cu suprafaţa striată sau punctată. - Din fr. @brame.@','BRÁMĂ, brame, s.f. Semifabricat obţinut prin laminarea lingourilor de oţel, cu secţiunea dreptunghiulară sau pătrată, cu muchii rotunjite şi cu suprafaţa striată sau punctată. – Din fr. brame.',0,1048233600,1048233600,0),(5098,16,1,'brambura',1113,'@BRÁMBURA@ adv. (Fam.) Fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine. - Et. nec.','BRÁMBURA adv. (Fam.) Fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5099,16,1,'brambureală',743,'@BRAMBUREÁLĂ, @ $brambureli$, s.f. (Fam.) Acţiunea de $a$ ($se$) $bramburi$; dezordine, debandadă; bramburire. - @Bramburi@ + suf. $-eală.$','BRAMBUREÁLĂ, brambureli, s.f. (Fam.) Acţiunea de a (se) bramburi; dezordine, debandadă; bramburire. – Bramburi + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(476982,471,21,'mitolog',123,'@MITOLÓG, -Ă@ $s. m. f.$ cunoscător al mitologiei. (< fr. $mythologue$)','MITOLÓG, -Ă s. m. f. cunoscător al mitologiei. (< fr. mythologue)',0,1189834610,1189834610,0),(5100,16,1,'bramburi',805,'@BRAMBURÍ, @ $bramburesc$, vb. IV. (Fam.) @1.@ Tranz. A pune în dezordine, de-a valma, a încurca. @2.@ Refl. A umbla fără rost, de colo-colo. - Din @brambura.@','BRAMBURÍ, bramburesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. A pune în dezordine, de-a valma, a încurca. 2. Refl. A umbla fără rost, de colo-colo. – Din brambura.',0,1048233600,1048233600,0),(5101,16,1,'bramburire',47,'@BRAMBURÍRE@ s.f. (Fam.) Acţiunea de $a$ ($se$) $bramburi.$ - V. @bramburi@.','BRAMBURÍRE s.f. (Fam.) Acţiunea de a (se) bramburi. – V. bramburi.',0,1048233600,1189656120,0),(5102,16,1,'bramburit',303,'@BRAMBURÍT, -Ă, @ $bramburiţi, -te$, adj. (Fam.) @1.@ (Despre oameni) Zăpăcit. @2.@ (Despre obiecte) Aflat în dezordine. - V. @bramburi@.','BRAMBURÍT, -Ă, bramburiţi, -te, adj. (Fam.) 1. (Despre oameni) Zăpăcit. 2. (Despre obiecte) Aflat în dezordine. – V. bramburi.',0,1048233600,1189656120,0),(5103,16,1,'brancardă',1623,'@BRANCÁRDĂ, @ $brancarde$, s.f. Targă pentru transportat răniţii sau bolnavii, formată de obicei dintr-o pânză întinsă, fixată de două bare de lemn sau de metal. - Din fr. @brancard.@','BRANCÁRDĂ, brancarde, s.f. Targă pentru transportat răniţii sau bolnavii, formată de obicei dintr-o pânză întinsă, fixată de două bare de lemn sau de metal. – Din fr. brancard.',0,1048233600,1189656120,0),(5104,16,1,'brancardier',2405,'@BRANCARDIÉR, -Ă, @ $brancardieri, -e$, s.m. şi f. Persoană care poartă brancarda; ostaş care ridică şi transportă răniţii cu brancarda, pe câmpul de luptă. [Pr.: $-di-er$] - Din fr. @brancardier.@','BRANCARDIÉR, -Ă, brancardieri, -e, s.m. şi f. Persoană care poartă brancarda; ostaş care ridică şi transportă răniţii cu brancarda, pe câmpul de luptă. [Pr.: -di-er] – Din fr. brancardier.',0,1048233600,1048233600,0),(5105,16,1,'branchipus',879,'@BRÁNCHIPUS@ s.m. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lăţite, întâlnit în bălţile temporare ($Branchipus stagnalis$). - Din lat. @branchipus.@','BRÁNCHIPUS s.m. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lăţite, întâlnit în bălţile temporare (Branchipus stagnalis). – Din lat. branchipus.',0,1048233600,1189656120,0),(5106,16,1,'branciog',230,'@BRANCIÓG, @ $brancioguri$, s.n. (Reg.) Pământ calcaros, pietros, cu fertilitate slabă sau mijlocie. - Et. nec.','BRANCIÓG, brancioguri, s.n. (Reg.) Pământ calcaros, pietros, cu fertilitate slabă sau mijlocie. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5107,16,1,'brand',14899,'@BRAND, @ $branduri$, s.n. (Mil.) Aruncător de mine^1 (@2@); $p. ext.$ proiectil de aruncător de mine. - Din n. pr. @Brandt.@','BRAND, branduri, s.n. (Mil.) Aruncător de mine1 (2); p. ext. proiectil de aruncător de mine. – Din n. pr. Brandt.',0,1048233600,1189656120,0),(5108,16,1,'brandenburg',1585,'@BRANDENBÚRG, @ $brandenburguri$, s.n. Şnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). - Din fr. @brandenbourg.@','BRANDENBÚRG, brandenburguri, s.n. Şnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Din fr. brandenbourg.',0,1048233600,1189656120,0),(476981,471,21,'mitogramă',63,'@MITOGRÁMĂ@ $s. f.$ ansamblu de semne cărora li se acordă o anumită semnificaţie grafică, ideologică sau simbolică. (< mito^2- + -gramă)','MITOGRÁMĂ s. f. ansamblu de semne cărora li se acordă o anumită semnificaţie grafică, ideologică sau simbolică. (< mito2- + -gramă)',0,1189834610,1189834610,0),(5109,16,1,'brandy',1620,'@BRANDY@ s.n. Coniac. [Pr.: $bréndi$] - Cuv. engl.','BRANDY s.n. Coniac. [Pr.: bréndi] – Cuv. engl.',0,1048233600,1189656120,0),(5110,16,1,'branhial',213,'@BRANHIÁL, -Ă, @ $branhiali, -e$, adj. (Biol.) De branhie. [Pr.: $-hi-al$] - Din fr. @branchial.@','BRANHIÁL, -Ă, branhiali, -e, adj. (Biol.) De branhie. [Pr.: -hi-al] – Din fr. branchial.',0,1048233600,1189656120,0),(5111,16,1,'branhie',2079,'@BRÁNHIE, @ $branhii$, s.f. Organ de respiraţie, extern sau intern, prezent la majoritatea animalelor acvatice (peşti, raci etc.). - Din fr. @branchie, @ lat. @branchia.@','BRÁNHIE, branhii, s.f. Organ de respiraţie, extern sau intern, prezent la majoritatea animalelor acvatice (peşti, raci etc.). – Din fr. branchie, lat. branchia.',0,1048233600,1048233600,0),(5112,16,1,'branhiopod',550,'@BRANHIOPÓD, @ $branhiopode$, s.n. (La pl.) Ordin de crustacee de apă dulce, cu corpul segmentat şi cu apendice toracice prevăzute cu o excrescenţă, care serveşte la respiraţie ($Branchiopoda$); (şi la sg.) animal din acest ordin. [Pr.: $-hi-o-$] - Din fr. @branchiopodes.@','BRANHIOPÓD, branhiopode, s.n. (La pl.) Ordin de crustacee de apă dulce, cu corpul segmentat şi cu apendice toracice prevăzute cu o excrescenţă, care serveşte la respiraţie (Branchiopoda); (şi la sg.) animal din acest ordin. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. branchiopodes.',0,1048233600,1189656120,0),(476980,471,21,'mitografie',79,'@MITOGRAFÍE@ $s. f.$ studiu sistematic al miturilor. (< fr. $mythographie$)','MITOGRAFÍE s. f. studiu sistematic al miturilor. (< fr. mythographie)',0,1189834610,1189834610,0),(5113,16,1,'branhiozaur',517,'@BRANHIOZÁUR, @ $branhiozauri$, s.m. Gen de amfibieni din carboniferul superior, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaştini. [Pr.: $-hi-o-$] - Din germ. @Branchiosaurus.@','BRANHIOZÁUR, branhiozauri, s.m. Gen de amfibieni din carboniferul superior, asemănător cu salamandra, care trăia în mlaştini. [Pr.: -hi-o-] – Din germ. Branchiosaurus.',0,1048233600,1189656120,0),(5114,16,1,'branişte',1486,'@BRÁNIŞTE, @ $branişti$, s.f. @1.@ Pădure rară sau parte de pădure cu arbori bătrâni în care este interzisă tăierea lemnelor; $p. gener.$ pădure. @2.@ (Înv.) Moşie domnească folosită ca păşune şi fâneaţă. - Din bg. @branište.@','BRÁNIŞTE, branişti, s.f. 1. Pădure rară sau parte de pădure cu arbori bătrâni în care este interzisă tăierea lemnelor; p. gener. pădure. 2. (Înv.) Moşie domnească folosită ca păşune şi fâneaţă. – Din bg. branište.',0,1048233600,1048233600,0),(5115,16,1,'branşa',3667,'@BRANŞÁ, @ $branşez$, vb. I. Tranz. A face un branşament sau un racord electric. - Din fr. @brancher.@','BRANŞÁ, branşez, vb. I. Tranz. A face un branşament sau un racord electric. – Din fr. brancher.',0,1048233600,1189656120,0),(476979,471,21,'mitograf',99,'@MITOGRÁF, -Ă@ $s. m. f.$ specialist în mitografie. (< fr. $mythographe$)','MITOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în mitografie. (< fr. mythographe)',0,1189834610,1189834610,0),(5116,16,1,'branşament',2834,'@BRANŞAMÉNT, @ $branşamente$, s.n. Legătură între o conductă principală a unei reţele de distribuţie (de energie electrică, de apă, de gaze etc.) şi una secundară, care serveşte la alimentarea unui consumator. - Din fr. @branchement.@','BRANŞAMÉNT, branşamente, s.n. Legătură între o conductă principală a unei reţele de distribuţie (de energie electrică, de apă, de gaze etc.) şi una secundară, care serveşte la alimentarea unui consumator. – Din fr. branchement.',0,1048233600,1048233600,0),(5117,16,1,'branşă',3827,'@BRÁNŞĂ, @ $branşe$, s.f. Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoţ etc.). * Loc. adj. $De branşă$ = de meserie; specialist. - Din fr. @branche.@','BRÁNŞĂ, branşe, s.f. Ramură, specialitate, domeniu de activitate (în meserii, negoţ etc.). ♢ Loc. adj. De branşă = de meserie; specialist. – Din fr. branche.',0,1048233600,1048233600,0),(5118,16,1,'branţ',2653,'@BRANŢ, @ $branţuri$, s.n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălţămintei, peste talpa propriu-zisă. - Cf. germ. %Brandshohle%.','BRANŢ, branţuri, s.n. Bucată de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălţămintei, peste talpa propriu-zisă. – Cf. germ. B r a n d s h o h l e.',0,1048233600,1048233600,0),(5119,16,1,'bras',2879,'@BRAS@ s.n. Stil de înot, în care înotătorul, în poziţie ventrală, execută simultan cu mâinile şi cu picioarele mişcări largi, simetrice, sub nivelul apei. - Din fr. @brasse.@','BRAS s.n. Stil de înot, în care înotătorul, în poziţie ventrală, execută simultan cu mâinile şi cu picioarele mişcări largi, simetrice, sub nivelul apei. – Din fr. brasse.',0,1048233600,1189656120,0),(5120,16,1,'brasaj',1803,'@BRASÁJ@ s.n. @1.@ Amestecare cu aer a vaporilor sau a picăturilor unui combustibil lichid înainte de introducerea lui în cilindrul motorului. @2.@ Amestecare a făinii de malţ cu apă caldă pentru a se obţine mustul de bere. - Din fr. @brassage.@','BRASÁJ s.n. 1. Amestecare cu aer a vaporilor sau a picăturilor unui combustibil lichid înainte de introducerea lui în cilindrul motorului. 2. Amestecare a făinii de malţ cu apă caldă pentru a se obţine mustul de bere. – Din fr. brassage.',0,1048233600,1048233600,0),(5121,16,1,'brasardă',2060,'@BRASÁRDĂ, @ $brasarde$, s.f. @1.@ Fâşie de pânză sau de stofă care se trece în jurul braţului pentru a indica calitatea unei persoane; banderolă. @2.@ Parte a armurii care protejează braţul. - Din fr. @brassard.@','BRASÁRDĂ, brasarde, s.f. 1. Fâşie de pânză sau de stofă care se trece în jurul braţului pentru a indica calitatea unei persoane; banderolă. 2. Parte a armurii care protejează braţul. – Din fr. brassard.',0,1048233600,1048233600,0),(5122,16,1,'braserie',3295,'@BRASERÍE, @ $braserii$, s.f. Local în care se servesc preparate culinare, specialităţi de patiserie şi de cofetărie, băuturi alcoolice (fine) şi răcoritoare, cafea etc. ** Berărie. - Din fr. brasserie.','BRASERÍE, braserii, s.f. Local în care se servesc preparate culinare, specialităţi de patiserie şi de cofetărie, băuturi alcoolice (fine) şi răcoritoare, cafea etc. ♦ Berărie. – Din fr. brasserie.',0,1048233600,1223201892,0),(476978,471,21,'mitofobie',22,'@MITOFOBÍE@ $s. f.$ teamă patologică de mituri. (< engl. $mythophobia$)','MITOFOBÍE s. f. teamă patologică de mituri. (< engl. mythophobia)',0,1189834610,1189834610,0),(5123,16,1,'brasieră',1473,'@BRASIÉRĂ, @ $brasiere$, s.f. Obiect de lenjerie de copil sau de femeie, fără mâneci, care acoperă pieptul. [Pr.: $-si-e-$] - Din fr. @brassière.@','BRASIÉRĂ, brasiere, s.f. Obiect de lenjerie de copil sau de femeie, fără mâneci, care acoperă pieptul. [Pr.: -si-e-] – Din fr. brassière.',0,1048233600,1048233600,0),(5124,16,1,'brasist',312,'@BRASÍST, -Ă, @ $brasişti, -ste$, s.m. şi f. Înotător sportiv specialist în stilul bras. - @Bras@ + suf. $-ist.$','BRASÍST, -Ă, brasişti, -ste, s.m. şi f. Înotător sportiv specialist în stilul bras. – Bras + suf. -ist.',0,1048233600,1189656120,0),(5125,16,1,'braşoavă',995,'@BRAŞOÁVĂ, @ $braşoave$, s.f. (Fam.) Minciună, palavră. - Din n. pr. @Braşov.@','BRAŞOÁVĂ, braşoave, s.f. (Fam.) Minciună, palavră. – Din n. pr. Braşov.',0,1048233600,1189656120,0),(5126,16,1,'braşovean',667,'@BRAŞOVEÁN, -Ă, @ $braşoveni, -e$, adj., s.m. @1.@ S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Braşov. @2.@ Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Braşov. @3.@ S.m. (Înv.) Negustor care vindea mărfuri de Braşov. - @Braşov@ (n. pr.) + suf. $-ean.$','BRAŞOVEÁN, -Ă, braşoveni, -e, adj., s.m. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Braşov. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Braşov. 3. S.m. (Înv.) Negustor care vindea mărfuri de Braşov. – Braşov (n. pr.) + suf. -ean.',0,1048233600,1048233600,0),(5127,16,1,'braşoveancă',705,'@BRAŞOVEÁNCĂ, @ $braşovence$, s.f. @1.@ Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Braşov. ** Locuitoare din municipiul sau judeţul Braşov. @2.@ Ladă de zestre. @3.@ Căruţă sau trăsură mare cu coviltir. - @Braşovean@ + suf. $-că.$','BRAŞOVEÁNCĂ, braşovence, s.f. 1. Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Braşov. ♦ Locuitoare din municipiul sau judeţul Braşov. 2. Ladă de zestre. 3. Căruţă sau trăsură mare cu coviltir. – Braşovean + suf. -că.',0,1048233600,1189656120,0),(5128,16,1,'braşovenie',630,'@BRAŞOVENÍE, @ $braşovenii$, s.f. (Înv.) Marfă de Braşov; prăvălie unde se vindea astfel de marfă. - @Braşovean@ + suf. $-ie.$','BRAŞOVENÍE, braşovenii, s.f. (Înv.) Marfă de Braşov; prăvălie unde se vindea astfel de marfă. – Braşovean + suf. -ie.',0,1048233600,1048233600,0),(5129,16,1,'braţ',13560,'@BRAŢ, @ $braţe$, s.n. @1.@ Segment al membrului superior cuprins între cot şi umăr; partea de la umăr până la încheietura mâinii; $p. ext.$ membrul superior al corpului omenesc. * Loc. adv. $În braţe$ = cu braţele petrecute în jurul corpului cuiva (spre a-l strânge la piept sau spre a-l purta pe sus). ($Braţ$) $la braţ$ (sau $de braţ$) = cu braţul trecut pe sub braţul altuia. * Expr. $A da$ (sau $a oferi, a lua$ cuiva) $braţul$ = a trece braţul sub braţul cuiva spre a-l conduce sau a fi condus. $A duce$ (pe cineva) $de$ (sau $la$) $braţ$ = a sprijini pe cineva, ducându-l de braţ. ($A primi$ sau $a aştepta$ etc. pe cineva) $cu braţele deschise$ = (a primi sau a aştepta etc. pe cineva) cu mare plăcere. $A lua$ (pe cineva sau ceva) $în braţe$ = a apăra, a susţine, a lăuda (pe cineva sau ceva). $A fi braţul$ ($drept al$) $cuiva$ = a fi omul de încredere al cuiva. $A ajunge$ (sau $a aduce, a arunca pe cineva$) $în braţele cuiva$ = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreţia cuiva. @2.@ Cantitate care se poate cuprinde şi duce în braţe (@1@). $Un braţ de fân.$ @3.@ Fig. (În sintagma) $Braţe de muncă$ = muncitori. @4.@ Obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu braţul (@1@). ** Element solid al unui sistem tehnic, solidar sau articulat la un capăt cu sistemul respectiv şi care serveşte la preluarea unei sarcini sau la transmiterea unei mişcări. @5.@ Parâmă legată la capătul unei vergi şi care serveşte la manevrarea laterală a acesteia. @6.@ Distanţa de la un punct fix la linia de acţiune a unei forţe. @7.@ Ramificaţie a cursului principal al unei ape curgătoare. * $Braţ mort$ = ramificaţie părăsită a unei ape, alimentată numai la revărsări. - Lat. @brachium.@','BRAŢ, braţe, s.n. 1. Segment al membrului superior cuprins între cot şi umăr; partea de la umăr până la încheietura mâinii; p. ext. membrul superior al corpului omenesc. ♢ Loc. adv. În braţe = cu braţele petrecute în jurul corpului cuiva (spre a-l strânge la piept sau spre a-l purta pe sus). (Braţ) la braţ (sau de braţ) = cu braţul trecut pe sub braţul altuia. ♢ Expr. A da (sau a oferi, a lua cuiva) braţul = a trece braţul sub braţul cuiva spre a-l conduce sau a fi condus. A duce (pe cineva) de (sau la) braţ = a sprijini pe cineva, ducându-l de braţ. (A primi sau a aştepta etc. pe cineva) cu braţele deschise = (a primi sau a aştepta etc. pe cineva) cu mare plăcere. A lua (pe cineva sau ceva) în braţe = a apăra, a susţine, a lăuda (pe cineva sau ceva). A fi braţul (drept al) cuiva = a fi omul de încredere al cuiva. A ajunge (sau a aduce, a arunca pe cineva) în braţele cuiva = a ajunge (sau a lăsa pe cineva) la discreţia cuiva. 2. Cantitate care se poate cuprinde şi duce în braţe (1). Un braţ de fân. 3. Fig. (În sintagma) Braţe de muncă = muncitori. 4. Obiect sau parte a unui obiect care seamănă cu braţul (1). ♦ Element solid al unui sistem tehnic, solidar sau articulat la un capăt cu sistemul respectiv şi care serveşte la preluarea unei sarcini sau la transmiterea unei mişcări. 5. Parâmă legată la capătul unei vergi şi care serveşte la manevrarea laterală a acesteia. 6. Distanţa de la un punct fix la linia de acţiune a unei forţe. 7. Ramificaţie a cursului principal al unei ape curgătoare. ♢ Braţ mort = ramificaţie părăsită a unei ape, alimentată numai la revărsări. – Lat. brachium.',0,1048233600,1189656120,0),(5130,16,1,'braţetă',517,'@BRAŢÉTĂ@ s.f. (Fam.; în expr.) $A merge cu cineva$ (sau $a lua pe cineva$) $la braţetă$ = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braţ. - Din it. [a] @bracetto@ (modificat după $braţ$).','BRAŢÉTĂ s.f. (Fam.; în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la braţetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braţ. – Din it. [a] bracetto (modificat după braţ).',0,1048233600,1048233600,0),(5131,16,1,'braunit',443,'@BRAUNÍT@ s.n. Oxid de mangan cu luciu semimetalic, constituind un important minereu de mangan. - Din fr. @braunite.@','BRAUNÍT s.n. Oxid de mangan cu luciu semimetalic, constituind un important minereu de mangan. – Din fr. braunite.',0,1048233600,1048233600,0),(5132,16,1,'brav',7850,'@BRAV, -Ă, @ $bravi, -e, $ adj., s.m. @1.@ Adj. Viteaz, curajos, îndrăzneţ. @2.@ S.m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza şi omora pentru bani; spadasin plătit. - Din fr. @brave, @ it. @bravo.@','BRAV, -Ă, bravi, -e, adj., s.m. 1. Adj. Viteaz, curajos, îndrăzneţ. 2. S.m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza şi omora pentru bani; spadasin plătit. – Din fr. brave, it. bravo.',0,1048233600,1189656120,0),(476976,471,21,'mito',141,'@MITO^2-@ $elem.$ \"mit\", \"fabulaţie, minciună\". (< lat., gr. $mythos$)','MITO2- elem. „mit”, „fabulaţie, minciună”. (< lat., gr. mythos)',0,1189834610,1189834610,0),(476977,471,21,'mitocondrie',1285,'@MITOCÓNDRIE@ $s. f.$ organit celular de formă sferică sau alungită, în citoplasmă; condriozom. (< fr. $mitochondrie$)','MITOCÓNDRIE s. f. organit celular de formă sferică sau alungită, în citoplasmă; condriozom. (< fr. mitochondrie)',0,1189834610,1189834610,0),(5133,16,1,'brava',4862,'@BRAVÁ^1@, $bravez$, vb. I. Tranz. A înfrunta bărbăteşte, vitejeşte (o primejdie). ** A se expune în mod inutil unei primejdii. - Din fr. @braver.@','BRAVÁ1, bravez, vb. I. Tranz. A înfrunta bărbăteşte, vitejeşte (o primejdie). ♦ A se expune în mod inutil unei primejdii. – Din fr. braver.',0,1048233600,1048233600,0),(5134,16,1,'brava',4517,'@BRÁVA^2@ interj. v. @bravo@.','BRÁVA2 interj. v. bravo.',0,1048233600,1189656120,0),(5135,16,1,'bravadă',3237,'@BRAVÁDĂ, @ $bravade$, s.f. Acţiune sau vorbă prin care bravezi pe cineva sau ceva; cutezanţă, sfidare. - Din fr. @bravade.@','BRAVÁDĂ, bravade, s.f. Acţiune sau vorbă prin care bravezi pe cineva sau ceva; cutezanţă, sfidare. – Din fr. bravade.',0,1048233600,1189656121,0),(476975,471,21,'mito',134,'@MITO^1-@ $elem.$ \"fir, filament\", \"mitoză\". (< fr. $mito-$, cf. $gr. mitos$)','MITO1- elem. „fir, filament”, „mitoză”. (< fr. mito-, cf. gr. mitos)',0,1189834610,1189834610,0),(5136,16,1,'bravissimo',805,'@BRAVÍSSIMO@ interj. (Fam. şi ir.) Exclamaţie care exprimă o aprobare, o laudă, o apreciere superlativă; excelent, foarte bine, extraordinar. - Var. (după alte surse) $bravisimo$. - Din it. @bravissimo.@','BRAVÍSSIMO interj. (Fam. şi ir.) Exclamaţie care exprimă o aprobare, o laudă, o apreciere superlativă; excelent, foarte bine, extraordinar. – Var. (după alte surse) bravisimo. – Din it. bravissimo.',0,1048233600,1189656121,0),(5137,16,1,'bravo',3052,'@BRÁVO@ interj. Exclamaţie de aprobare (totală), de laudă sau de apreciere (însoţită de aplauze); foarte bine, excelent, minunat. [Var.: (pop.) @bráva@. (înv.) @brávos@ interj.] - Din fr., it. @bravo.@','BRÁVO interj. Exclamaţie de aprobare (totală), de laudă sau de apreciere (însoţită de aplauze); foarte bine, excelent, minunat. [Var.: (pop.) bráva. (înv.) brávos interj.] – Din fr., it. bravo.',0,1048233600,1048233600,0),(5138,16,1,'bravos',285,'@BRÁVOS@ interj. v. @bravo@.','BRÁVOS interj. v. bravo.',0,1048233600,1189656121,0),(5139,16,1,'bravură',3053,'@BRAVÚRĂ, @ (@2@) $bravuri$, s.f. @1.@ Vitejie, curaj, îndrăzneală, bărbăţie. @2.@ Faptă vitejească, curajoasă; eroism. - Din fr. @bravoure.@','BRAVÚRĂ, (2) bravuri, s.f. 1. Vitejie, curaj, îndrăzneală, bărbăţie. 2. Faptă vitejească, curajoasă; eroism. – Din fr. bravoure.',0,1048233600,1189656121,0),(476974,471,21,'mitizant',31,'@MITIZÁNT, -Ă@ $adj.$ care mitizează. (< it. $mitizzante$)','MITIZÁNT, -Ă adj. care mitizează. (< it. mitizzante)',0,1189834610,1189834610,0),(5140,16,1,'brazdă',11321,'@BRÁZDĂ, @ $brazde$, s.f. @1.@ Fâşie îngustă de pământ, tăiată şi răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură. * Loc. adj. $Din$ (sau $de$) $brazdă$ = (despre vite de jug) din dreapta. * Expr. $A da$ sau $a aduce$ (pe cineva) $pe$ (sau $la$) $brazdă$ = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze. $A se da pe brazdă$ = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situaţie, a se acomoda. @2.@ Bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care serveşte la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc. * $Brazdă de udare$ = element provizoriu al sistemului de irigaţie, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. @3.@ Rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog^1. @4.@ Strat de legume sau de flori; răzor^1. @5.@ Urmă, dâră, pârtie. ** Crestătură. @6.@ Fig. Zbârcitură, cută a feţei; rid. - Din sl. @brazda.@','BRÁZDĂ, brazde, s.f. 1. Fâşie îngustă de pământ, tăiată şi răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură. ♢ Loc. adj. Din (sau de) brazdă = (despre vite de jug) din dreapta. ♢ Expr. A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situaţie, a se acomoda. 2. Bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care serveşte la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc. ♢ Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigaţie, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 3. Rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog1. 4. Strat de legume sau de flori; răzor1. 5. Urmă, dâră, pârtie. ♦ Crestătură. 6. Fig. Zbârcitură, cută a feţei; rid. – Din sl. brazda.',0,1048233600,1194715871,0),(476972,471,21,'miting',1672,'@MÍTING@ $s. n.$ întrunire publică pentru discutarea unor importante evenimente politice. * manifestaţie sportivă de masă. (< engl., fr. $meeting$)','MÍTING s. n. întrunire publică pentru discutarea unor importante evenimente politice. ♢ manifestaţie sportivă de masă. (< engl., fr. meeting)',0,1189834610,1189834610,0),(476973,471,21,'mitiza',450,'@MITIZÁ@ $vb. tr.$ a da un caracter mitic unei persoane, unui obiect etc.; a mitifica, a mitologiza. (< it. $mitizzare$)','MITIZÁ vb. tr. a da un caracter mitic unei persoane, unui obiect etc.; a mitifica, a mitologiza. (< it. mitizzare)',0,1189834610,1189834610,0),(5141,16,1,'brazilian',962,'@BRAZILIÁN, -Ă@, $brazilieni, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Braziliei sau care este originară de acolo; (la m. pl.) popor, naţiune care trăieşte în Brazilia. @2.@ Adj. Care aparţine Braziliei sau brazilienilor (@1@), referitor la Brazilia sau brazilieni. [Pr.: $-li-an$] - @Brazilia@ (n. pr.) + suf. $-an.$','BRAZILIÁN, -Ă, brazilieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Braziliei sau care este originară de acolo; (la m. pl.) popor, naţiune care trăieşte în Brazilia. 2. Adj. Care aparţine Braziliei sau brazilienilor (1), referitor la Brazilia sau brazilieni. [Pr.: -li-an] – Brazilia (n. pr.) + suf. -an.',0,1048233600,1048233600,0),(5142,16,1,'brazură',543,'@BRAZÚRĂ, @ $brazuri$, s.f. Lipitură făcută cu un aliaj al cărui punct de topire este mai înalt de 400$° $C. - Din fr. @brasure.@','BRAZÚRĂ, brazuri, s.f. Lipitură făcută cu un aliaj al cărui punct de topire este mai înalt de 400° C. – Din fr. brasure.',0,1048233600,1048233600,0),(5143,16,1,'brăbin',627,'@BRĂBÍN, @ $brăbini$, s.m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene ($Bunias orientalis$). - Et. nec.','BRĂBÍN, brăbini, s.m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene (Bunias orientalis). – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5144,16,1,'brăcinar',3375,'@BRĂCINÁR, @ $brăcinare$, s.n. @1.@ Şiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, iţarii etc.; brâneţ. @2.@ Vergea de oţel care leagă coarnele plugului, pentru a le întări. - @Brăcină@ (reg. \"cingătoare\" < lat.) + suf. $-ar.$','BRĂCINÁR, brăcinare, s.n. 1. Şiret, sfoară sau curea cu care se strâng în jurul mijlocului izmenele, iţarii etc.; brâneţ. 2. Vergea de oţel care leagă coarnele plugului, pentru a le întări. – Brăcină (reg. „cingătoare” < lat.) + suf. -ar.',0,1048233600,1048233600,0),(5145,16,1,'brăcui',1280,'@BRĂCUÍ, @ $brăcuiesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) A alege bracurile^2; a da deoparte ceea ce este nefolosit. ** A lăsa numai bracurile^2, alegând tot ce a fost mai bun; $p. ext.$ a răvăşi, a deteriora. - @Brac^2@ + suf. $-ui.$','BRĂCUÍ, brăcuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A alege bracurile2; a da deoparte ceea ce este nefolosit. ♦ A lăsa numai bracurile2, alegând tot ce a fost mai bun; p. ext. a răvăşi, a deteriora. – Brac2 + suf. -ui.',0,1048233600,1189656121,0),(476971,471,21,'mitilicultură',26,'@MITILICULTÚRĂ@ $s. f.$ ramură a agriculturii care se ocupă cu creşterea şi comercializarea midiilor. (< fr. $mytiliculture$)','MITILICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu creşterea şi comercializarea midiilor. (< fr. mytiliculture)',0,1189834610,1189834610,0),(5146,16,1,'brăcuire',68,'@BRĂCUÍRE, @ $brăcuiri$, s.f. (Reg.) Acţiunea de $a brăcui.$ - V. @brăcui@.','BRĂCUÍRE, brăcuiri, s.f. (Reg.) Acţiunea de a brăcui. – V. brăcui.',0,1048233600,1189656121,0),(5147,16,1,'brăcuit',428,'@BRĂCUÍT, -Ă, @ $brăcuiţi, -te$, adj. (Reg.) Care a devenit brac^2; din care au rămas bracurile^2. - V. @brăcui@.','BRĂCUÍT, -Ă, brăcuiţi, -te, adj. (Reg.) Care a devenit brac2; din care au rămas bracurile2. – V. brăcui.',0,1048233600,1189656121,0),(5148,16,1,'brădăţel',200,'@BRĂDĂŢÉL, @ $brădăţele$, s.n. (Reg.) Brădet mic, tânăr. - @Brădet@ + suf. $-el.$','BRĂDĂŢÉL, brădăţele, s.n. (Reg.) Brădet mic, tânăr. – Brădet + suf. -el.',0,1048233600,1189656121,0),(5149,16,1,'brădet',1505,'@BRĂDÉT, @ $brădeturi$, s.n. Pădure de brazi; brădiş. - @Brad@ + suf. $-et.$','BRĂDÉT, brădeturi, s.n. Pădure de brazi; brădiş. – Brad + suf. -et.',0,1048233600,1189656121,0),(5150,16,1,'brădioară',290,'@BRĂDIOÁRĂ, @ $brădioare$, s.f. (Ornit.) Ieruncă. [Pr.: $-di-oa-$] - @Brad@ + suf. $-ioară.$','BRĂDIOÁRĂ, brădioare, s.f. (Ornit.) Ieruncă. [Pr.: -di-oa-] – Brad + suf. -ioară.',0,1048233600,1189656121,0),(476970,471,21,'mitigaţie',95,'@MITIGÁŢIE@ $s. f.$ moderare, îndulcire, îmblânzire. (< fr. $mitigation$)','MITIGÁŢIE s. f. moderare, îndulcire, îmblânzire. (< fr. mitigation)',0,1189834610,1189834610,0),(5151,16,1,'brădiş',1285,'@BRĂDÍŞ, @ $brădişuri$, s.n. @1.@ Brădet. @2.@ Numele unor plante erbacee acvatice cu tulpina lungă, subţire şi foarte ramificată şi cu frunzele în formă de ace ($Ceratophyllum$ şi $Myriophyllum$). ** Porţiune dintr-o apă acoperită cu această plantă. - @Brad@ + suf. $-iş.$','BRĂDÍŞ, brădişuri, s.n. 1. Brădet. 2. Numele unor plante erbacee acvatice cu tulpina lungă, subţire şi foarte ramificată şi cu frunzele în formă de ace (Ceratophyllum şi Myriophyllum). ♦ Porţiune dintr-o apă acoperită cu această plantă. – Brad + suf. -iş.',0,1048233600,1189656121,0),(5152,16,1,'brădişor',1407,'@BRĂDIŞÓR, @ $brădişori$, s.m. @1.@ Brăduţ. @2.@ Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuţă. - @Brad@ + suf. $-işor.$','BRĂDIŞÓR, brădişori, s.m. 1. Brăduţ. 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuţă. – Brad + suf. -işor.',0,1048233600,1201948133,0),(500567,3,15,'brădişor',0,'@BRĂDIŞÓR@, $brăzişori$, s.m. @1.@ Brăduţ. @2.@ Mică plantă erbacee cu frunze subţiri şi ascuţite, asemănătoare cu cetina de brad $(Lycopodium elago)$. [Pl. şi: $brădişori$] - Din @brad@ + suf. $-işor$.','BRĂDIŞÓR, brăzişori, s.m. 1. Brăduţ. 2. Mică plantă erbacee cu frunze subţiri şi ascuţite, asemănătoare cu cetina de brad (Lycopodium elago). [Pl. şi: brădişori] – Din brad + suf. -işor.',2,1201948968,1201964815,0),(476969,471,21,'mitifica',144,'@MITIFICÁ@ $vb. tr.$ a mitiza. (< fr. $mythifier$)','MITIFICÁ vb. tr. a mitiza. (< fr. mythifier)',0,1189834610,1189834610,0),(5153,13,1,'brădui',324,'@BRĂDÚI@, $brădui$, s.m. (Reg.) Brăduţ. - @Brad@ + suf. $-ui$.','BRĂDÚI, brădui, s.m. (Reg.) Brăduţ. – Brad + suf. -ui.',0,1042358400,1042358400,0),(5154,16,1,'brăduleţ',389,'@BRĂDULÉŢ, @ $brăduleţi$, s.m. @1.@ Brăduţ. @2.@ Nume dat unui motiv de broderie care imită frunzele de brad (@1@). - @Brad@ + suf. $-uleţ.$','BRĂDULÉŢ, brăduleţi, s.m. 1. Brăduţ. 2. Nume dat unui motiv de broderie care imită frunzele de brad (1). – Brad + suf. -uleţ.',0,1048233600,1189656121,0),(476968,471,21,'miticism',282,'@MITICÍSM@ $s. n.$ (fam.) atitudine, comportare, vorbă etc. care denotă superficialitate şi neseriozitate. (< Mitică, personaj caragialesc + -ism)','MITICÍSM s. n. (fam.) atitudine, comportare, vorbă etc. care denotă superficialitate şi neseriozitate. (< Mitică, personaj caragialesc + -ism)',0,1189834610,1189834610,0),(5155,16,1,'brăduţ',326,'@BRĂDÚŢ, @ $brăduţi$, s.m. Diminutiv al lui $brad$; brădişor, brăduleţ, brădui. - @Brad@ + suf. $-uţ.$','BRĂDÚŢ, brăduţi, s.m. Diminutiv al lui brad; brădişor, brăduleţ, brădui. – Brad + suf. -uţ.',0,1048233600,1189656121,0),(5156,16,1,'brăhni',545,'@BRĂHNÍ, @ pers. 3 $brăhneşte$, vb. IV. Intranz. (Despre căpriori şi căprioare) A scoate un sunet răguşit şi sacadat de spaimă. - Din ucr. @brecháty.@','BRĂHNÍ, pers. 3 brăhneşte, vb. IV. Intranz. (Despre căpriori şi căprioare) A scoate un sunet răguşit şi sacadat de spaimă. – Din ucr. brecháty.',0,1048233600,1048233600,0),(5157,16,1,'brăhnit',717,'@BRĂHNÍT@ s.n. Faptul de $a brăhni$; sunetul pe care îl scot căpriorii şi căprioarele când simt că sunt în pericol. - V. @brăhni@.','BRĂHNÍT s.n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii şi căprioarele când simt că sunt în pericol. – V. brăhni.',0,1048233600,1189656121,0),(5158,16,1,'brăilean',311,'@BRĂILEÁN, -Ă, @ $brăileni, -e$, s.m., adj. @1.@ S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Brăila. @2.@ Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Brăila. [Pr.: $bră-i-$] - @Brăila@ + suf. $-ean.$','BRĂILEÁN, -Ă, brăileni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Brăila. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Brăila. [Pr.: bră-i-] – Brăila + suf. -ean.',0,1048233600,1048233600,0),(5159,16,1,'brăileancă',751,'@BRĂILEÁNCĂ, @ $brăilence$, s.f. @1.@ Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Brăila. ** Locuitoare din municipiul sau judeţul Brăila. @2.@ (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: $bră-i-$] - @Brăilean@ + suf. $-că.$','BRĂILEÁNCĂ, brăilence, s.f. 1. Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Brăila. ♦ Locuitoare din municipiul sau judeţul Brăila. 2. (Art.) Dans popular românesc asemănător cu hora, răspândit în jurul Brăilei; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: bră-i-] – Brăilean + suf. -că.',0,1048233600,1048233600,0),(5160,16,1,'brănui',716,'@BRĂNUÍ, @ $brănuiesc$, vb. IV. Tranz. A impregna cu grăsimi topite pieile tăbăcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente şi impermeabile în vederea utilizării lor în scopuri tehnice. - Et. nec.','BRĂNUÍ, brănuiesc, vb. IV. Tranz. A impregna cu grăsimi topite pieile tăbăcite, pentru a le face mai elastice, mai suple, mai rezistente şi impermeabile în vederea utilizării lor în scopuri tehnice. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5161,16,1,'brăţară',3664,'@BRĂŢÁRĂ, @ $brăţări$, s.f. @1.@ Podoabă în formă de verigă, făcută din metal preţios sau din alt material şi purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braţ; brăţea. @2.@ Manşetă brodată la mânecile cămăşilor ţărăneşti. @3.@ (Tehn.) Piesă de metal alcătuită din una sau mai multe bucăţi, care se strânge în jurul altor piese pentru a le asambla. ** Cerc de metal care serveşte la fixarea pe zid a tuburilor, a burlanelor sau a cablurilor. @4.@ (Arhit.) Inel de metal care strânge o coloană; ornament ieşit în relief cu asemenea formă. - Lat. @brachiale.@','BRĂŢÁRĂ, brăţări, s.f. 1. Podoabă în formă de verigă, făcută din metal preţios sau din alt material şi purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braţ; brăţea. 2. Manşetă brodată la mânecile cămăşilor ţărăneşti. 3. (Tehn.) Piesă de metal alcătuită din una sau mai multe bucăţi, care se strânge în jurul altor piese pentru a le asambla. ♦ Cerc de metal care serveşte la fixarea pe zid a tuburilor, a burlanelor sau a cablurilor. 4. (Arhit.) Inel de metal care strânge o coloană; ornament ieşit în relief cu asemenea formă. – Lat. brachiale.',0,1048233600,1048233600,0),(5162,16,1,'brăţea',541,'@BRĂŢEÁ, @ $brăţele$, s.f. (Reg.) Brăţară (@1@). - Refăcut din pl. @brăţale@ (ieşit din uz $< brăţară$).','BRĂŢEÁ, brăţele, s.f. (Reg.) Brăţară (1). – Refăcut din pl. brăţale (ieşit din uz < brăţară).',0,1048233600,1189656121,0),(5163,16,1,'brăţişor',120,'@BRĂŢIŞÓR, @ $brăţişoare$, s.n. Diminutiv al lui $braţ.$ - @Braţ@ + suf. $-işor.$','BRĂŢIŞÓR, brăţişoare, s.n. Diminutiv al lui braţ.Braţ + suf. -işor.',0,1048233600,1189656121,0),(5164,16,1,'brăzda',9420,'@BRĂZDÁ, @ $brăzdez$, vb. I. Tranz., absol. şi refl. @1.@ Tranz. şi absol. A trage brazde (@1@) cu plugul; a brăzdui. @2.@ Tranz. şi absol. (Despre roţi, corăbii, fulgere etc.) A lăsa urmă, dâră. @3.@ Tranz. şi refl. Fig. (Despre faţa omului) A (se) zbârci, a (se) cuta, a (se) rida. @4.@ Tranz. Fig. (Despre ape curgătoare, forme de relief etc.) A străbate dintr-o parte în alta, de la un capăt la altul o regiune, o ţară. - Din @brazdă.@','BRĂZDÁ, brăzdez, vb. I. Tranz., absol. şi refl. 1. Tranz. şi absol. A trage brazde (1) cu plugul; a brăzdui. 2. Tranz. şi absol. (Despre roţi, corăbii, fulgere etc.) A lăsa urmă, dâră. 3. Tranz. şi refl. Fig. (Despre faţa omului) A (se) zbârci, a (se) cuta, a (se) rida. 4. Tranz. Fig. (Despre ape curgătoare, forme de relief etc.) A străbate dintr-o parte în alta, de la un capăt la altul o regiune, o ţară. – Din brazdă.',0,1048233600,1189656121,0),(476966,471,21,'mithriac',20,'@MITHRIÁC, -Ă@ $adj.$ mithraist. (< fr. $mithriaque$)','MITHRIÁC, -Ă adj. mithraist. (< fr. mithriaque)',0,1189834610,1189834610,0),(476967,471,21,'mitic',5120,'@MÍTIC, -Ă@ $adj.$ referitor la mit; fabulos, legendar. (< fr. $mythique$, lat. $mythicus$)','MÍTIC, -Ă adj. referitor la mit; fabulos, legendar. (< fr. mythique, lat. mythicus)',0,1189834610,1189834610,0),(5165,16,1,'brăzdar',2083,'@BRĂZDÁR, @ $brăzdare$, s.n. @1.@ Parte componentă a plugului, care taie brazda (@1@) în plan orizontal. @2.@ Parte constitutivă la maşinile de semănat, care introduce seminţele în pământ. - @Brazdă@ + suf. $-ar.$','BRĂZDÁR, brăzdare, s.n. 1. Parte componentă a plugului, care taie brazda (1) în plan orizontal. 2. Parte constitutivă la maşinile de semănat, care introduce seminţele în pământ. – Brazdă + suf. -ar.',0,1048233600,1189656121,0),(5166,16,1,'brăzdat',1076,'@BRĂZDÁT, -Ă, @ $brăzdaţi, -te$, adj. @1.@ Acoperit sau străbătut de brazde (@1@). @2.@ Fig. (Despre faţa omului) Cu cute, cu zbârcituri; zbârcit, ridat, cutat. - V. @brăzda@.','BRĂZDÁT, -Ă, brăzdaţi, -te, adj. 1. Acoperit sau străbătut de brazde (1). 2. Fig. (Despre faţa omului) Cu cute, cu zbârcituri; zbârcit, ridat, cutat. – V. brăzda.',0,1048233600,1189656121,0),(476965,471,21,'mithraist',4,'@MITHRAÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al mithraismului; mithriac. (< it. $mitraista$)','MITHRAÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mithraismului; mithriac. (< it. mitraista)',0,1189834610,1189834610,0),(5167,16,1,'brăzdătură',171,'@BRĂZDĂTÚRĂ, @ $brăzdături$, s.f. (Rar) Brazdă (@1@). - @Brazdă@ + suf. $-ătură.$','BRĂZDĂTÚRĂ, brăzdături, s.f. (Rar) Brazdă (1). – Brazdă + suf. -ătură.',0,1048233600,1189656121,0),(5168,16,1,'brăzdui',302,'@BRĂZDUÍ, @ $brăzduiesc$, vb. IV. Tranz. (Rar) A brăzda (@1@). - @Brazdă@ + suf. $-ui.$','BRĂZDUÍ, brăzduiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A brăzda (1). – Brazdă + suf. -ui.',0,1048233600,1189656121,0),(5169,16,1,'brăzduire',76,'@BRĂZDUÍRE, @ $brăzduiri$, s.f. (Rar) Acţiunea de $a brăzdui$ şi rezultatul ei. - V. @brăzdui@.','BRĂZDUÍRE, brăzduiri, s.f. (Rar) Acţiunea de a brăzdui şi rezultatul ei. – V. brăzdui.',0,1048233600,1189656121,0),(5170,16,1,'brâglă',1485,'@BRẤGLĂ, @ $brâgle$, s.f. Parte mobilă la războiul de ţesut, care susţine spata. - Et. nec.','BRẤGLĂ, brâgle, s.f. Parte mobilă la războiul de ţesut, care susţine spata. – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5171,16,1,'brânaci',136,'@BRÂNÁCI, @ $brânace$, s.n. (Reg.) Cingătoare. - @Brână@ + suf. $-aci.$','BRÂNÁCI, brânace, s.n. (Reg.) Cingătoare. – Brână + suf. -aci.',0,1048233600,1189656121,0),(476964,471,21,'mithraism',59,'@MITHRAÍSM@ $s. n.$ religie antică bazată pe cultul zeului Mithra, care s-a extins din Asia Mică în întreg Imperiul Roman, influenţând creştinismul primitiv. (< engl. $mithraism$)','MITHRAÍSM s. n. religie antică bazată pe cultul zeului Mithra, care s-a extins din Asia Mică în întreg Imperiul Roman, influenţând creştinismul primitiv. (< engl. mithraism)',0,1189834610,1189834610,0),(5172,16,1,'brână',1562,'@BRẤNĂ@ s.f. v. @brâu@.','BRẤNĂ s.f. v. brâu.',0,1048233600,1189656121,0),(5173,13,1,'brâncă',7341,'@BRẤNCĂ^1@ s.f. @1.@ Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare şi apariţia unor pete violacee. @2.@ (Pop.) Erizipel. @3.@ Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în medicina veterinară $(Salicornia herbacea)$ * Compuse: $brânca-porcului$ = @a)@ plantă erbacee cu tulpina şi frunzele acoperite cu peri moi $(Scrophularia scopolii)$; @b)@ cinsteţ; $brânca-ursului$ = @a)@ crucea-pământului; @b)@ brădişor (@2@). @4.@ Ciupercă cu pălăria întinsă şi răsfrântă, prevăzută cu peri aspri $(Stereum hirsutum)$. - Et. nec.','BRẤNCĂ1 s.f. 1. Boală contagioasă, specifică porcilor, caracterizată prin lipsa poftei de mâncare şi apariţia unor pete violacee. 2. (Pop.) Erizipel. 3. Plantă erbacee fără frunze, cu flori verzui sau alburii grupate în formă de spic, folosită în medicina veterinară (Salicornia herbacea) ♢ Compuse: brânca-porcului = a) plantă erbacee cu tulpina şi frunzele acoperite cu peri moi (Scrophularia scopolii); b) cinsteţ; brânca-ursului = a) crucea-pământului; b) brădişor (2). 4. Ciupercă cu pălăria întinsă şi răsfrântă, prevăzută cu peri aspri (Stereum hirsutum). – Et. nec.',0,1044000000,1197024711,0),(5174,13,1,'brâncă',8158,'@BRẤNCĂ^2@, $brânci$, s.f. @1.@ (Reg., În limba literară numai în loc. şi expr.) mână * Loc. adv. $Pe ($sau$ în) brânci$ = pe mâini şi pe picioare, de-a buşilea, târându-se. * Expr. $A merge$ (sau $a se târî$) $pe brânci$ = a merge (sau a se târî) pe mâini şi pe picioare, de-a buşilea. $A cădea în ($sau$ pe brânci)$ = a cădea istovit (de oboseală). $A munci ($sau$ a da, a lucra) pe ($sau$ în) brânci$ = a munci până la istovire. @2.@ (Pop.; în forma $brânci$) Împunsătură, ghiont, izbitură. * Expr. $A-i da inima brânci$ = a simţi un imbold pentru (a face) ceva. @3.@ (Reg.) Partea de jos a picioarelor animalelor; labă. [Pl. şi: (2, n.) $brânciuri$ - Var.: @brânci@ s.m.] - Lat. @branca@.','BRẤNCĂ2, brânci, s.f. 1. (Reg., În limba literară numai în loc. şi expr.) mână ♢ Loc. adv. Pe (sau în) brânci = pe mâini şi pe picioare, de-a buşilea, târându-se. ♢ Expr. A merge (sau a se târî) pe brânci = a merge (sau a se târî) pe mâini şi pe picioare, de-a buşilea. A cădea în (sau pe brânci) = a cădea istovit (de oboseală). A munci (sau a da, a lucra) pe (sau în) brânci = a munci până la istovire. 2. (Pop.; în forma brânci) Împunsătură, ghiont, izbitură. ♢ Expr. A-i da inima brânci = a simţi un imbold pentru (a face) ceva. 3. (Reg.) Partea de jos a picioarelor animalelor; labă. [Pl. şi: (2, n.) brânciuri – Var.: brânci s.m.] – Lat. branca.',0,1044000000,1197024711,0),(5175,16,1,'brânci',2749,'@BRÂNCÍ^1, @ $brâncesc$, vb. IV. Tranz. şi refl. recipr. (Reg.) A (se) îmbrânci. - Din @brâncă^2@.','BRÂNCÍ1, brâncesc, vb. IV. Tranz. şi refl. recipr. (Reg.) A (se) îmbrânci. – Din brâncă2.',0,1048233600,1199478390,0),(5176,16,1,'brânci',2807,'@BRẤNCI^2@ s.m. v. @brâncă^2@.','BRẤNCI2 s.m. v. brâncă2.',0,1048233600,1199478469,0),(5177,16,1,'brâncuşian',86,'@BRÂNCUŞIÁN, -Ă@, $brâncuşieni, -e$, adj. De Brâncuşi, al lui Brâncuşi; în maniera lui Brâncuşi. [Pr.: $-şi-an$] - @Brâncuşi@ (n. pr.) + suf. $-ian.$','BRÂNCUŞIÁN, -Ă, brâncuşieni, -e, adj. De Brâncuşi, al lui Brâncuşi; în maniera lui Brâncuşi. [Pr.: -şi-an] – Brâncuşi (n. pr.) + suf. -ian.',0,1048233600,1048233600,0),(5178,16,1,'brâncuţă',1116,'@BRÂNCÚŢĂ, @ $brâncuţe$, s.f. @1.@ Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori galbene ($Sisymbrium officinale$). @2.@ Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină ($Nasturtium palustre$). - @Brâncă^1@ + suf. $-uţă.$','BRÂNCÚŢĂ, brâncuţe, s.f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Brâncă1 + suf. -uţă.',0,1048233600,1189656121,0),(476963,471,21,'mitenă',445,'@MITÉNĂ@ $s. f.$ mănuşă care lasă liber vârful degetelor. (< fr. $mitaine$)','MITÉNĂ s. f. mănuşă care lasă liber vârful degetelor. (< fr. mitaine)',0,1189834610,1189834610,0),(5179,16,1,'brânduşă',3864,'@BRÂNDÚŞĂ, @ $brânduşe$, s.f. @1.@ Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie, care înfloreşte primăvara timpuriu ($Crocus heuffelianus$). @2.@ (În sintagma) $Brânduşă galbenă$ = plantă erbacee perenă cu florile galbene-aurii, ocrotită de lege ($Crocus moesiacus$). @3.@ Plantă veninoasă din familia liliaceelor, cu frunze mari alungite şi cu flori roşietice sau liliachii, care înfloreşte toamna şi care este folosită în medicină ($Colchicum autumnale$); floarea-brumei. - Cf. bg. %brenduška%, scr. %brnduša%.','BRÂNDÚŞĂ, brânduşe, s.f. 1. Plantă erbacee cu flori violete în formă de pâlnie, care înfloreşte primăvara timpuriu (Crocus heuffelianus). 2. (În sintagma) Brânduşă galbenă = plantă erbacee perenă cu florile galbene-aurii, ocrotită de lege (Crocus moesiacus). 3. Plantă veninoasă din familia liliaceelor, cu frunze mari alungite şi cu flori roşietice sau liliachii, care înfloreşte toamna şi care este folosită în medicină (Colchicum autumnale); floarea-brumei. – Cf. bg. b r e n d u š k a, scr. b r n d u š a.',0,1048233600,1189656121,0),(5180,16,1,'brânduşea',115,'@BRÂNDUŞEÁ, @ $brânduşele$, s.f. Diminutiv al lui $brânduşă$; brânduşiţă. - @Brânduşă@ + suf. $-ea.$','BRÂNDUŞEÁ, brânduşele, s.f. Diminutiv al lui brânduşă; brânduşiţă. – Brânduşă + suf. -ea.',0,1048233600,1189656121,0),(5181,16,1,'brânduşiţă',128,'@BRÂNDUŞÍŢĂ, @ $brânduşiţe$, s.f. (Rar) Brânduşea. - @Brânduşă@ + suf. $-iţă.$','BRÂNDUŞÍŢĂ, brânduşiţe, s.f. (Rar) Brânduşea. – Brânduşă + suf. -iţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5182,16,1,'brâneţ',551,'@BRÂNÉŢ, @ $brâneţe$, s.n. @1.@ (Pop.) Cingătoare (îngustă şi lungă) cu care se încing femeile peste catrinţă. @2.@ Brăcinar. [Var.: @bârnéţ@ s.n.] - @Brâu@ + suf. $-eţ.$','BRÂNÉŢ, brâneţe, s.n. 1. (Pop.) Cingătoare (îngustă şi lungă) cu care se încing femeile peste catrinţă. 2. Brăcinar. [Var.: bârnéţ s.n.] – Brâu + suf. -eţ.',0,1048233600,1189656121,0),(476962,471,21,'mitel',74,'@MÍTEL@ $s. n.$ corp de literă de 14 puncte tipografice. (< germ. $Mittel$)','MÍTEL s. n. corp de literă de 14 puncte tipografice. (< germ. Mittel)',0,1189834610,1207835633,0),(5183,16,1,'brânişor',168,'@BRÂNIŞÓR, @ $brânişoare$, s.n. (Reg.) Brâuleţ (@1@). - @Brână@ + suf. $-işor.$','BRÂNIŞÓR, brânişoare, s.n. (Reg.) Brâuleţ (1). – Brână + suf. -işor.',0,1048233600,1189656121,0),(5184,16,1,'brânzar',288,'@BRÂNZÁR, @ $brânzari$, s.m. Persoană care prepară sau vinde brânză. - @Brânză@ + suf. $-ar.$','BRÂNZÁR, brânzari, s.m. Persoană care prepară sau vinde brânză. – Brânză + suf. -ar.',0,1048233600,1048233600,0),(5185,16,1,'brânză',7629,'@BRẤNZĂ, @ (@2@) $brânzeturi$, s.f. @1.@ Produs alimentar obţinut prin coagularea şi prelucrarea laptelui. * Expr. (Fam.) $A nu fi nici o brânză$ (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) $A nu face nici o brânză$ = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) ($Ducă-se$ sau $du-te$ etc.) $opt cu-a brânzei$ sau $opt$ ($şi$) $cu-a brânzei nouă, $ se zice când scapi (sau doreşti să scapi) de o persoană supărătoare. @2.@ (La pl.) Diferite sortimente de brânză (@1@), de caşcaval etc. - Et. nec.','BRẤNZĂ, (2) brânzeturi, s.f. 1. Produs alimentar obţinut prin coagularea şi prelucrarea laptelui. ♢ Expr. (Fam.) A nu fi nici o brânză (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) A nu face nici o brânză = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) (Ducă-se sau du-te etc.) opt cu-a brânzei sau opt (şi) cu-a brânzei nouă, se zice când scapi (sau doreşti să scapi) de o persoană supărătoare. 2. (La pl.) Diferite sortimente de brânză (1), de caşcaval etc. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5186,16,1,'brânzăreasă',201,'@BRÂNZĂREÁSĂ, @ $brânzărese$, s.f. Femeie care face sau vinde brânză; nevastă de brânzar. - @Brânzar@ + suf. $-easă.$','BRÂNZĂREÁSĂ, brânzărese, s.f. Femeie care face sau vinde brânză; nevastă de brânzar. – Brânzar + suf. -easă.',0,1048233600,1189656121,0),(5187,16,1,'brânzărie',303,'@BRÂNZĂRÍE, @ (@1@) $brânzării$, s.f. @1.@ Loc în care se prepară brânza (la stână); prăvălie în care se vinde brânză. @2.@ (Rar) Cantitate mare de brânză. - @Brânză@ + suf. $-ărie$.','BRÂNZĂRÍE, (1) brânzării, s.f. 1. Loc în care se prepară brânza (la stână); prăvălie în care se vinde brânză. 2. (Rar) Cantitate mare de brânză. – Brânză + suf. -ărie.',0,1048233600,1189656121,0),(5188,16,1,'brânzi',534,'@BRÂNZÍ, @ pers. 3 $brânzeşte$, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se face brânză, a căpăta aspectul brânzei (stricându-se); a se corăsli. - Din @brânză.@','BRÂNZÍ, pers. 3 brânzeşte, vb. IV. Refl. (Despre lapte) A se face brânză, a căpăta aspectul brânzei (stricându-se); a se corăsli. – Din brânză.',0,1048233600,1189656121,0),(5189,16,1,'brânzit',369,'@BRÂNZÍT, -Ă, @ $brânziţi, -te$, adj. (Despre lapte) Care s-a făcut brânză, a căpătat aspectul brânzei (stricându-se). - V. @brânzi@.','BRÂNZÍT, -Ă, brânziţi, -te, adj. (Despre lapte) Care s-a făcut brânză, a căpătat aspectul brânzei (stricându-se). – V. brânzi.',0,1048233600,1189656121,0),(476961,471,21,'mitacism',135,'@MITACÍSM@ $s. n.$ 1. aliteraţie constând în repetarea sunetului m. 2. defect de pronunţare constând în substituirea sunetelor m, b, p cu alte sunete. (< fr. $mytacisme$)','MITACÍSM s. n. 1. aliteraţie constând în repetarea sunetului m. 2. defect de pronunţare constând în substituirea sunetelor m, b, p cu alte sunete. (< fr. mytacisme)',0,1189834610,1189834610,0),(5190,16,1,'brânzoaică',518,'@BRÂNZOÁICĂ, @ $brânzoaice$, s.f. @1.@ Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. @2.@ Mic calup de brânză proaspătă de vaci. - @Brânză@ + suf. $-oaică.$','BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s.f. 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci. – Brânză + suf. -oaică.',0,1048233600,1189656121,0),(5191,16,1,'brânzos',197,'@BRÂNZÓS, -OÁSĂ, @ $brânzoşi, -oase$, adj. Cu multă brânză. ** Care are aspect de brânză, ca brânza. - @Brânză@ + suf. $-os.$','BRÂNZÓS, -OÁSĂ, brânzoşi, -oase, adj. Cu multă brânză. ♦ Care are aspect de brânză, ca brânza. – Brânză + suf. -os.',0,1048233600,1189656121,0),(5192,16,1,'brâu',9056,'@BRÂU, @ (@I@) $brâie, $ (@II@) $brâuri$ s.n. @I. 1.@ Cingătoare lată de lână, de piele, de mătase etc. pe care o poartă ţăranii. ** Fâşie de ţesătură (de lână), de blană etc. pe care o poartă în jurul mijlocului (sub îmbrăcăminte) unii oameni suferinzi. ** Cingătoare lată pe care o poartă preoţii ca semn al unui grad ierarhic sau în timpul slujbei. @2.@ Parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul (@II@); mijloc. @3.@ Ornament care înconjură uşile, ferestrele, faţadele etc. unei case. @4.@ Şir, lanţ (muntos, deluros etc.). @II.@ (Cor.) Brâuleţ (@2@). [Var.: (pop.) @brână@ s.f.] - Cf. alb. %bres%, %brezi%.','BRÂU, (I) brâie, (II) brâuri s.n. I. 1. Cingătoare lată de lână, de piele, de mătase etc. pe care o poartă ţăranii. ♦ Fâşie de ţesătură (de lână), de blană etc. pe care o poartă în jurul mijlocului (sub îmbrăcăminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingătoare lată pe care o poartă preoţii ca semn al unui grad ierarhic sau în timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul (II); mijloc. 3. Ornament care înconjură uşile, ferestrele, faţadele etc. unei case. 4. Şir, lanţ (muntos, deluros etc.). II. (Cor.) Brâuleţ (2). [Var.: (pop.) brână s.f.] – Cf. alb. b r e s, b r e z i.',0,1048233600,1189656121,0),(5193,16,1,'brâuleţ',784,'@BRÂULÉŢ, @ $brâuleţe$, s.n. @1.@ Diminutiv al lui $brâu$; brâuşor, brânişor. @2.@ Numele mai multor dansuri populare; melodie după care se execută aceste dansuri; brâu. [Pr.: $brâ-u-$] - @Brâu@ + suf. $-uleţ.$','BRÂULÉŢ, brâuleţe, s.n. 1. Diminutiv al lui brâu; brâuşor, brânişor. 2. Numele mai multor dansuri populare; melodie după care se execută aceste dansuri; brâu. [Pr.: brâ-u-] – Brâu + suf. -uleţ.',0,1048233600,1189656121,0),(5194,16,1,'brâuşor',157,'@BRÂUŞÓR, @ $brâuşoare, $ s.n. Brâuleţ (@1@). [Pr.: $brâ-u-$] - @Brâu@ + suf. $-uşor.$','BRÂUŞÓR, brâuşoare, s.n. Brâuleţ (1). [Pr.: brâ-u-] – Brâu + suf. -uşor.',0,1048233600,1189656121,0),(5195,16,1,'bre',4195,'@BRE@ interj. @1.@ (Fam.) Cuvânt cu care atragem atenţia cuiva că ne adresăm lui. @2.@ (De obicei repetat) Cuvânt care exprimă mirare. - Din tc. @bre.@','BRE interj. 1. (Fam.) Cuvânt cu care atragem atenţia cuiva că ne adresăm lui. 2. (De obicei repetat) Cuvânt care exprimă mirare. – Din tc. bre.',0,1048233600,1048233600,0),(5196,16,1,'breabăn',1138,'@BREÁBĂN, @ $brebeni$, s.m. (Bot.; reg.) @1.@ Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori roşii reunite în raceme şi cu rizom acoperit cu solzi ($Dentaria glandulosa$). @2.@ Brebenel. @3.@ Nume dat mai multor specii de anemone. - Et. nec.','BREÁBĂN, brebeni, s.m. (Bot.; reg.) 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori roşii reunite în raceme şi cu rizom acoperit cu solzi (Dentaria glandulosa). 2. Brebenel. 3. Nume dat mai multor specii de anemone. – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5197,16,1,'breakfast',309,'@BREAKFAST@ s.n. Micul dejun. [Pr.: $brécfăst$] - Cuv. engl.','BREAKFAST s.n. Micul dejun. [Pr.: brécfăst] – Cuv. engl.',0,1048233600,1189656121,0),(5198,16,1,'breaslă',8027,'@BREÁSLĂ, @ $bresle$, s.f. @1.@ (În societatea medievală) Asociaţie de meşteşugari de aceeaşi branşă, creată pentru apărarea intereselor comune; organizaţie închisă a meşterilor. @2.@ Nume dat organizaţiilor profesionale formate din muncitori şi patroni; corporaţie. @3.@ Meserie; $p. ext. $profesiune. @4.@ (Înv.) Trupă de soldaţi recrutată din breslaşi (@1@) şi din diferite categorii ale burgheziei. - Din sl. @bratĩstvo.@','BREÁSLĂ, bresle, s.f. 1. (În societatea medievală) Asociaţie de meşteşugari de aceeaşi branşă, creată pentru apărarea intereselor comune; organizaţie închisă a meşterilor. 2. Nume dat organizaţiilor profesionale formate din muncitori şi patroni; corporaţie. 3. Meserie; p. ext. profesiune. 4. (Înv.) Trupă de soldaţi recrutată din breslaşi (1) şi din diferite categorii ale burgheziei. – Din sl. bratĩstvo.',0,1048233600,1189656121,0),(476960,471,21,'mit',6842,'@MIT@ $s. n.$ 1. povestire fabuloasă, cu caracter sacru, prima treaptă a cunoaşterii, care expune diversele credinţe ale popoarelor despre originea universului şi fenomenelor naturale sau sociale, despre zei şi eroi legendari, explică diversele sentimente fundamentale etc. 2. (fig.) născocire, poveste, basm. (< fr. $mythe$, lat. $mythus$, gr. $mythos$)','MIT s. n. 1. povestire fabuloasă, cu caracter sacru, prima treaptă a cunoaşterii, care expune diversele credinţe ale popoarelor despre originea universului şi fenomenelor naturale sau sociale, despre zei şi eroi legendari, explică diversele sentimente fundamentale etc. 2. (fig.) născocire, poveste, basm. (< fr. mythe, lat. mythus, gr. mythos)',0,1189834610,1189834610,0),(5199,16,1,'breaz',4639,'@BREAZ, -Ă@, $breji, -ze$, adj. @1.@ (Despre animale) Cu o pată albă în frunte sau cu o dungă albă pe bot. * Expr. $A cunoaşte$ (pe cineva) $ca pe un cal breaz$ = a cunoaşte foarte bine (pe cineva). @2.@ Fig. (Ir.; despre oameni) Deştept, isteţ, grozav. - Din bg. @breaz.@','BREAZ, -Ă, breji, -ze, adj. 1. (Despre animale) Cu o pată albă în frunte sau cu o dungă albă pe bot. ♢ Expr. A cunoaşte (pe cineva) ca pe un cal breaz = a cunoaşte foarte bine (pe cineva). 2. Fig. (Ir.; despre oameni) Deştept, isteţ, grozav. – Din bg. breaz.',0,1048233600,1189656121,0),(5200,16,1,'brează',2640,'@BREÁZĂ@ s.f. act. (În sintagma) $Ca la breaza$ = dans popular românesc răspândit în zona subcarpatică munteană, şi în sudul Ardealului, cu ritm sincopat; melodie după care se execută acest dans. - Din n. pr. @Breaza.@','BREÁZĂ s.f. act. (În sintagma) Ca la breaza = dans popular românesc răspândit în zona subcarpatică munteană, şi în sudul Ardealului, cu ritm sincopat; melodie după care se execută acest dans. – Din n. pr. Breaza.',0,1048233600,1189656121,0),(5201,16,1,'breb',1561,'@BREB, @ $brebi$, s.m. Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară şi în ţara noastră ($Castor fiber$). - Din sl. @bebrŭ.@','BREB, brebi, s.m. Animal rozător înrudit cu castorul, care trăia odinioară şi în ţara noastră (Castor fiber). – Din sl. bebrŭ.',0,1048233600,1189656121,0),(5202,16,1,'brebenea',217,'@BREBENEÁ, @ $brebenele$, s.f. (Bot.; reg.) Brebenel. - @Breabăn@ + suf. $-ea.$','BREBENEÁ, brebenele, s.f. (Bot.; reg.) Brebenel. – Breabăn + suf. -ea.',0,1048233600,1189656121,0),(5203,16,1,'brebenel',1921,'@BREBENÉL, @ $brebenei, $ s.m. Numele mai multor specii de plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui, care înfloresc primăvara ($Corydalis$); breabăn (@2@), brebenea. - @Breabăn@ + suf. $-el.$','BREBENÉL, brebenei, s.m. Numele mai multor specii de plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui, care înfloresc primăvara (Corydalis); breabăn (2), brebenea. – Breabăn + suf. -el.',0,1048233600,1189656121,0),(5204,16,1,'brebenoc',303,'@BREBENÓC, @ $brebenoci$, s.m. (Bot.; reg.) Saschiu. - Din ucr. @bervinok.@','BREBENÓC, brebenoci, s.m. (Bot.; reg.) Saschiu. – Din ucr. bervinok.',0,1048233600,1189656121,0),(5205,16,1,'brec',2298,'@BREC^1, @ $brecuri$, s.n. Trăsură uşoară cu patru roţi, de obicei neacoperită, cu capra înaltă, având două bănci aşezate faţă în faţă în lungul sau în latul trăsurii. - Din fr., engl. @break.@','BREC1, brecuri, s.n. Trăsură uşoară cu patru roţi, de obicei neacoperită, cu capra înaltă, având două bănci aşezate faţă în faţă în lungul sau în latul trăsurii. – Din fr., engl. break.',0,1048233600,1048233600,0),(5206,16,1,'brec',3013,'@BREC^2, @ $brecuri$, s.n. @1.@ Comandă dată de către arbitrul unui meci de box atunci când loviturile nu sunt regulamentare şi la care boxerii sunt obligaţi să facă câte un pas înapoi pentru a se distanţa unul de altul. @2.@ Punct obţinut de un jucător de tenis împotriva adversarului său atunci când acesta are serviciul. - Din engl. @break.@','BREC2, brecuri, s.n. 1. Comandă dată de către arbitrul unui meci de box atunci când loviturile nu sunt regulamentare şi la care boxerii sunt obligaţi să facă câte un pas înapoi pentru a se distanţa unul de altul. 2. Punct obţinut de un jucător de tenis împotriva adversarului său atunci când acesta are serviciul. – Din engl. break.',0,1048233600,1048233600,0),(5207,16,1,'brecie',733,'@BRÉCIE@ s.f. Rocă în alcătuirea căreia intră fragmente de roci colţuroase de dimensiuni mari şi ciment de natură sedimentară sau eruptivă. - Din germ. @Breccie.@','BRÉCIE s.f. Rocă în alcătuirea căreia intră fragmente de roci colţuroase de dimensiuni mari şi ciment de natură sedimentară sau eruptivă. – Din germ. Breccie.',0,1048233600,1048233600,0),(5208,16,1,'bregmă',899,'@BRÉGMĂ, @ $bregme$, s.f. Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară. - Din fr. @bregma.@','BRÉGMĂ, bregme, s.f. Punct de întâlnire a oaselor parietale cu osul frontal, ocupat la nou-născut de fontanela anterioară. – Din fr. bregma.',0,1048233600,1189656121,0),(5209,16,1,'brei',1516,'@BREI@ s.m. (Bot.) @1.@ Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui şi fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase ($Mercurialis perennis$). @2.@ Trepădătoare. - Din bg. @brei.@','BREI s.m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu frunze opuse, flori verzui şi fructul capsulă, răspândită în pădurile umbroase (Mercurialis perennis). 2. Trepădătoare. – Din bg. brei.',0,1048233600,1189656121,0),(476959,471,21,'mişmaş',1085,'@MIŞMÁŞ@ $s. n.$ 1. (fam.) vin amestecat cu apă minerală sau gazoasă; şpriţ. 2. (pl.) afacere, combinaţie necinstită; învârteală. * vorbe, afirmaţii scornite. (< germ. $Mischmasch$)','MIŞMÁŞ s. n. 1. (fam.) vin amestecat cu apă minerală sau gazoasă; şpriţ. 2. (pl.) afacere, combinaţie necinstită; învârteală. ♢ vorbe, afirmaţii scornite. (< germ. Mischmasch)',0,1189834610,1189834610,0),(5210,16,1,'brelan',2508,'@BRELÁN, @ $brelanuri$, s.n. (La anumite jocuri de cărţi) Grup de trei cărţi de aceeaşi valoare şi de culori diferite. - Din fr. @brelan.@','BRELÁN, brelanuri, s.n. (La anumite jocuri de cărţi) Grup de trei cărţi de aceeaşi valoare şi de culori diferite. – Din fr. brelan.',0,1048233600,1048233600,0),(5211,16,1,'breloc',5353,'@BRELÓC, @ $brelocuri$, s.n. Mică podoabă sau amuletă care se poartă atârnată la gât, la ceas sau la brăţară. - Din fr. @breloque.@','BRELÓC, brelocuri, s.n. Mică podoabă sau amuletă care se poartă atârnată la gât, la ceas sau la brăţară. – Din fr. breloque.',0,1048233600,1048233600,0),(5212,16,1,'bremză',441,'@BRÉMZĂ, @ $bremze$, s.f. Plan înclinat cu dispozitiv de frânare pe care circulă vagonetele de mină. - Din germ. @Bremse.@','BRÉMZĂ, bremze, s.f. Plan înclinat cu dispozitiv de frânare pe care circulă vagonetele de mină. – Din germ. Bremse.',0,1048233600,1048233600,0),(5213,16,1,'breslaş',1010,'@BRESLÁŞ, @ $breslaşi$, s.m. @1.@ Membru al unei bresle (@1@). @2.@ (Înv. şi reg.) Meseriaş; $p. ext. $slujbaş. @3.@ (Înv.) Soldat care făcea parte dintr-o breaslă (@4@).- @Breaslă@ + suf. $-aş.$','BRESLÁŞ, breslaşi, s.m. 1. Membru al unei bresle (1). 2. (Înv. şi reg.) Meseriaş; p. ext. slujbaş. 3. (Înv.) Soldat care făcea parte dintr-o breaslă (4).- Breaslă + suf. -aş.',0,1048233600,1189656121,0),(5214,16,1,'breşă',5343,'@BRÉŞĂ, @ $breşe$, s.f. @1.@ Culoar în barajele sau în obstacolele construite de inamic, în scopul trecerii trupelor. ** Spărtură în zidul unei fortificaţii; străpungere făcută în dispozitivul de luptă al inamicului. @2.@ Spărtură într-un gard, într-un zid, într-o îndiguire etc. - Din fr. @brèche.@','BRÉŞĂ, breşe, s.f. 1. Culoar în barajele sau în obstacolele construite de inamic, în scopul trecerii trupelor. ♦ Spărtură în zidul unei fortificaţii; străpungere făcută în dispozitivul de luptă al inamicului. 2. Spărtură într-un gard, într-un zid, într-o îndiguire etc. – Din fr. brèche.',0,1048233600,1048233600,0),(5215,16,1,'bretea',2436,'@BRETEÁ, @ $bretele$, s.f. @1.@ (La pl.) Obiect de îmbrăcăminte bărbătească confecţionat din două fâşii de elastic, pânză, piele etc. care se trec peste umeri, prinzându-se în fată şi în spate de pantaloni pentru a-i susţine. @2.@ Fâşie de pânză, mătase, panglică etc. cu care sunt prevăzute unele obiecte de îmbrăcăminte spre a le susţine pe umeri. - Refăcut din pl. @bretele@ (< fr. $bretelles$).','BRETEÁ, bretele, s.f. 1. (La pl.) Obiect de îmbrăcăminte bărbătească confecţionat din două fâşii de elastic, pânză, piele etc. care se trec peste umeri, prinzându-se în fată şi în spate de pantaloni pentru a-i susţine. 2. Fâşie de pânză, mătase, panglică etc. cu care sunt prevăzute unele obiecte de îmbrăcăminte spre a le susţine pe umeri. – Refăcut din pl. bretele (< fr. bretelles).',0,1048233600,1048233600,0),(5216,16,1,'bretelă',2313,'@BRETÉLĂ, @ $bretele$, s.f. Sistem de ramificaţie de cale ferată aşezat între două linii paralele, constituit din două linii diagonale încrucişate, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta în ambele sensuri. - Din fr. @bretelle.@','BRETÉLĂ, bretele, s.f. Sistem de ramificaţie de cale ferată aşezat între două linii paralele, constituit din două linii diagonale încrucişate, care permite trecerea trenului de pe o linie pe alta în ambele sensuri. – Din fr. bretelle.',0,1048233600,1048233600,0),(5217,16,1,'bretesă',511,'@BRETÉSĂ, @ $bretese$, s.f. @1.@ Lucrare de fortificaţie medievală care întărea altă fortificaţie. @2.@ Armătură mobilă a coifului care apăra nasul. - Din fr. @bretesse.@','BRETÉSĂ, bretese, s.f. 1. Lucrare de fortificaţie medievală care întărea altă fortificaţie. 2. Armătură mobilă a coifului care apăra nasul. – Din fr. bretesse.',0,1048233600,1048233600,0),(5218,16,1,'breton',2503,'@BRETÓN^1, @ $bretoane$, s.n. Păr lăsat pe frunte şi retezat în linie dreaptă. - Din fr. [à la] @bretonne.@','BRETÓN1, bretoane, s.n. Păr lăsat pe frunte şi retezat în linie dreaptă. – Din fr. [à la] bretonne.',0,1048233600,1048233600,0),(5219,16,1,'breton',2420,'@BRETÓN^2, -Ă, @ $bretoni, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a peninsulei Bretagne (Franţa), descendentă a vechilor celţi. @2.@ Adj. Care aparţine bretonilor^2 (@1@), privitor la bretoni^2. @3.@ S.f. Limbă celtică vorbită de bretoni^2 (@1@). - Din fr. @breton.@','BRETÓN2, -Ă, bretoni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a peninsulei Bretagne (Franţa), descendentă a vechilor celţi. 2. Adj. Care aparţine bretonilor2 (1), privitor la bretoni2. 3. S.f. Limbă celtică vorbită de bretoni2 (1). – Din fr. breton.',0,1048233600,1048233600,0),(5220,16,1,'brevă',828,'@BRÉVĂ@, $breve$, s.f. Scrisoare papală, mai puţin solemnă decât bula. - Din it. @brève.@','BRÉVĂ, breve, s.f. Scrisoare papală, mai puţin solemnă decât bula. – Din it. brève.',0,1048233600,1189656121,0),(5221,16,1,'brevet',7922,'@BREVÉT, @ $brevete$, s.n. Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincţie, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale. * $Brevet de invenţie$ = document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale şi prin care se recunoaşte dreptul acestora de a exploata exclusiv invenţia un anumit timp; patentă. - Din fr. @brevet.@','BREVÉT, brevete, s.n. Document oficial acordat de o autoritate (de stat) prin care se conferă unei persoane o distincţie, o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi speciale. ♢ Brevet de invenţie = document pe care organul de stat competent îl eliberează inventatorului sau persoanei căreia acesta i-a transmis drepturile sale şi prin care se recunoaşte dreptul acestora de a exploata exclusiv invenţia un anumit timp; patentă. – Din fr. brevet.',0,1048233600,1048233600,0),(5222,16,1,'breveta',3804,'@BREVETÁ, @ brevetez, vb. I. Tranz. A recunoaşte o invenţie printr-un brevet; a patenta. - Din fr. @breveter.@','BREVETÁ, brevetez, vb. I. Tranz. A recunoaşte o invenţie printr-un brevet; a patenta. – Din fr. breveter.',0,1048233600,1225184221,0),(5223,16,1,'brevetare',344,'@BREVETÁRE, @ $brevetări$, s.f. Faptul de $a breveta.$ - V. @breveta@.','BREVETÁRE, brevetări, s.f. Faptul de a breveta. – V. breveta.',0,1048233600,1189656121,0),(5224,16,1,'brevetat',1901,'@BREVETÁT, -Ă, @ $brevetaţi, -te$, adj. (Despre invenţii) care a fost recunoscut printr-un brevet; patentat (@1@). - V. @breveta@.','BREVETÁT, -Ă, brevetaţi, -te, adj. (Despre invenţii) care a fost recunoscut printr-un brevet; patentat (1). – V. breveta.',0,1048233600,1189656121,0),(5225,16,1,'breviar',6044,'@BREVIÁR, @ $breviare$, s.n. @1.@ Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. @2.@ Carte care cuprinde slujbele şi rugăciunile pe care preoţii şi călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi. [Pr.: $-vi-ar$] - Din fr. @bréviaire, @ lat. @breviarium.@','BREVIÁR, breviare, s.n. 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde slujbele şi rugăciunile pe care preoţii şi călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi. [Pr.: -vi-ar] – Din fr. bréviaire, lat. breviarium.',0,1048233600,1048233600,0),(5226,16,1,'brevilin',867,'@BREVILÍN, -Ă, @ $brevilini, -e, $ s.m. şi f. Tip constituţional, în antropologie, caracterizat prin trup şi membre scurte şi groase. - Din fr. @bréviligne.@','BREVILÍN, -Ă, brevilini, -e, s.m. şi f. Tip constituţional, în antropologie, caracterizat prin trup şi membre scurte şi groase. – Din fr. bréviligne.',0,1048233600,1048233600,0),(5227,16,1,'brevilocvent',1127,'@BREVILOCVÉNT, @ adj. (Livr.) Scurt în expunere. - Din it. @breviloquente.@','BREVILOCVÉNT, adj. (Livr.) Scurt în expunere. – Din it. breviloquente.',0,1048233600,1048233600,0),(5228,16,1,'brevilocvenţă',784,'@BREVILOCVÉNŢĂ@ s.f. (Livr.) Însuşirea de a fi brevilocvent. - Din it. @breviloquenza.@','BREVILOCVÉNŢĂ s.f. (Livr.) Însuşirea de a fi brevilocvent. – Din it. breviloquenza.',0,1048233600,1189656121,0),(5229,16,1,'breza',1060,'@BREZÁ, @ $brezez$, vb. I. (Reg.) Tranz. @1.@ A murdări, a păta. @2.@ A astupa cu lut spărturile din pereţi înainte de a-i vărui. - Din @breaz.@','BREZÁ, brezez, vb. I. (Reg.) Tranz. 1. A murdări, a păta. 2. A astupa cu lut spărturile din pereţi înainte de a-i vărui. – Din breaz.',0,1048233600,1189656121,0),(5230,16,1,'brezaie',2927,'@BREZÁIE, @ $brezăi$, s.f. @1.@ Joc cu caracter de pantomimă, asemănător cu capra sau cu turca, aparţinând teatrului folcloric, întâlnit mai ales în Muntenia. @2.@ Personaj mascat, cu cap de animal sau de pasăre, îmbrăcat cu zeghe, împodobit cu panglici şi petice colorate. - Et. nec.','BREZÁIE, brezăi, s.f. 1. Joc cu caracter de pantomimă, asemănător cu capra sau cu turca, aparţinând teatrului folcloric, întâlnit mai ales în Muntenia. 2. Personaj mascat, cu cap de animal sau de pasăre, îmbrăcat cu zeghe, împodobit cu panglici şi petice colorate. – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5231,16,1,'brezătură',1262,'@BREZĂTÚRĂ, @ $brezături$, s.f. (Rar) @1.@ Pată albă pe fruntea vitelor. @2.@ Pată pe pereţii caselor, formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. - @Breza@ + suf. $-ătură.$','BREZĂTÚRĂ, brezături, s.f. (Rar) 1. Pată albă pe fruntea vitelor. 2. Pată pe pereţii caselor, formată de lutul cu care se astupă crăpăturile înainte de văruit. – Breza + suf. -ătură.',0,1048233600,1048233600,0),(5232,16,1,'bria',2778,'@BRIÁ, @ $briez$, vb. I. Intranz. (Franţuzism) A se face remarcat prin calităţi excepţionale (mai ales inteligenţă); a străluci, a se deosebi. [Pr.: $bri-a$] - Din fr. @briller.@','BRIÁ, briez, vb. I. Intranz. (Franţuzism) A se face remarcat prin calităţi excepţionale (mai ales inteligenţă); a străluci, a se deosebi. [Pr.: bri-a] – Din fr. briller.',0,1048233600,1048233600,0),(5233,16,1,'briant',740,'@BRIÁNT, -Ă, @ $brianţi, -te$, adj. (Franţuzism) Strălucitor, sclipitor; strălucit. [Pr.: $bri-ant$] - Din fr. @brillant.@','BRIÁNT, -Ă, brianţi, -te, adj. (Franţuzism) Strălucitor, sclipitor; strălucit. [Pr.: bri-ant] – Din fr. brillant.',0,1048233600,1189656121,0),(5234,16,1,'briantină',1438,'@BRIANTÍNĂ@ s.f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistenţa unei paste, care serveşte pentru a da strălucire părului. [Pr.: $bri-an-$] - Var.: @briliantínă@ s.f.] - Din fr. @brillantine.@','BRIANTÍNĂ s.f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistenţa unei paste, care serveşte pentru a da strălucire părului. [Pr.: bri-an-] – Var.: briliantínă s.f.] – Din fr. brillantine.',0,1048233600,1048233600,0),(5235,16,1,'brianţă',211,'@BRIÁNŢĂ@ s.f. (Franţuzism) Strălucire. [Pr.: $bri-an-$] - Din fr. @brillance.@','BRIÁNŢĂ s.f. (Franţuzism) Strălucire. [Pr.: bri-an-] – Din fr. brillance.',0,1048233600,1189656121,0),(476958,471,21,'mişcare',4776,'@MIŞCÁRE@ $s. f.$ 1. acţiune, curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activităţi de interes general, al unei idei sau al unei concepţii. 2. acţiune organizată de masă, care tinde să realizeze un scop social-politic. 3. (muz.) grad de accelerare sau de încetinire a unei măsuri; tempo. * parte a unei lucrări muzicale ciclice, de mari dimensiuni (simfonie, sonată). (după fr. $mouvement$, rus. $dvijenie$)','MIŞCÁRE s. f. 1. acţiune, curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activităţi de interes general, al unei idei sau al unei concepţii. 2. acţiune organizată de masă, care tinde să realizeze un scop social-politic. 3. (muz.) grad de accelerare sau de încetinire a unei măsuri; tempo. ♢ parte a unei lucrări muzicale ciclice, de mari dimensiuni (simfonie, sonată). (după fr. mouvement, rus. dvijenie)',0,1189834610,1189834610,0),(5236,16,1,'briboi',602,'@BRIBÓI, @ $briboi$, s.m. (Reg.) Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori purpurii ($Geranium silvaticum$). - Et. nec.','BRIBÓI, briboi, s.m. (Reg.) Plantă erbacee cu tulpina păroasă şi cu flori purpurii (Geranium silvaticum). – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5237,16,1,'bric',3084,'@BRIC^1, @ $bricuri$, s.n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate şi bompres, uneori şi cu motor, folosită în trecut în scopuri militare. - Din fr. @brick.@','BRIC1, bricuri, s.n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate şi bompres, uneori şi cu motor, folosită în trecut în scopuri militare. – Din fr. brick.',0,1048233600,1189656121,0),(5238,16,1,'bric',2388,'@BRIC^2@ adj. invar., s.n. (Franţuzism) @1.@ Adj. invar. Cărămiziu. @2.@ S.n. Culoare cărămizie. - Din fr. @brique.@','BRIC2 adj. invar., s.n. (Franţuzism) 1. Adj. invar. Cărămiziu. 2. S.n. Culoare cărămizie. – Din fr. brique.',0,1048233600,1189656121,0),(5239,16,1,'bricabrac',680,'@BRICABRÁC, @ $bricabracuri$, s.n. (Franţuzism) Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate şi demodate. - Din fr. @bric-à-brac.@','BRICABRÁC, bricabracuri, s.n. (Franţuzism) Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate şi demodate. – Din fr. bric-à-brac.',0,1048233600,1048233600,0),(5240,16,1,'briceag',2795,'@BRICEÁG, @ $bricege, $ s.n. Cuţitaş de buzunar cu una sau mai multe lame care se închid, intrând între plăsele; brişcă^1. - Din tc. @biçak@ (influenţat de $brici$).','BRICEÁG, bricege, s.n. Cuţitaş de buzunar cu una sau mai multe lame care se închid, intrând între plăsele; brişcă1. – Din tc. biçak (influenţat de brici).',0,1048233600,1189656121,0),(5241,16,1,'bricheta',1539,'@BRICHETÁ@, $brichetez$, vb. I. Tranz. A face brichete^2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. - Din fr. @briqueter.@','BRICHETÁ, brichetez, vb. I. Tranz. A face brichete2 prin aglomerarea sau presarea materialelor mărunte sau pulverulente. – Din fr. briqueter.',0,1048233600,1189656121,0),(5242,16,1,'brichetaj',141,'@BRICHETÁJ@ s.n. Brichetare. - Din fr. @briquetage.@','BRICHETÁJ s.n. Brichetare. – Din fr. briquetage.',0,1048233600,1189656121,0),(5243,16,1,'brichetare',460,'@BRICHETÁRE, @ $brichetări$, s.f. Acţiunea de $a bricheta$; brichetaj. - V. @bricheta@.','BRICHETÁRE, brichetări, s.f. Acţiunea de a bricheta; brichetaj. – V. bricheta.',0,1048233600,1189656121,0),(476957,471,21,'mistress',54,'@MISTRESS@ [MÍSIS] $s. f.$ (înaintea numelui unei femei căsătorite) doamnă. (< engl. $mistress$)','MISTRESS [MÍSIS] s. f. (înaintea numelui unei femei căsătorite) doamnă. (< engl. mistress)',0,1189834610,1210434934,0),(5244,16,1,'brichetă',1648,'@BRICHÉTĂ^1, @ $brichete$, s.f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (ţigările). - Din fr. @briquet.@','BRICHÉTĂ1, brichete, s.f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (ţigările). – Din fr. briquet.',0,1048233600,1048233600,0),(5245,16,1,'brichetă',1949,'@BRICHÉTĂ^2@, $brichete, $ s.f. @1.@ Produs obţinut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. @2.@ (În sintagma) $Brichetă furajeră$ = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor şi ovinelor. - Din fr. @briquette.@','BRICHÉTĂ2, brichete, s.f. 1. Produs obţinut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. 2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor şi ovinelor. – Din fr. briquette.',0,1048233600,1189656121,0),(5246,16,1,'brici',2285,'@BRICI, @ $brice$, s.n. Instrument de bărbierit, cu lamă de oţel şi cu mâner. [Pl. şi: $briciuri$] - Din sl. @bricĩ.@','BRICI, brice, s.n. Instrument de bărbierit, cu lamă de oţel şi cu mâner. [Pl. şi: briciuri] – Din sl. bricĩ.',0,1048233600,1048233600,0),(5247,16,1,'bricolă',3531,'@BRICÓLĂ, @ $bricole$, s.f. Maşină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. - Din fr. @bricole, @ it. @briccola.@','BRICÓLĂ, bricole, s.f. Maşină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. – Din fr. bricole, it. briccola.',0,1048233600,1189656121,0),(5248,16,1,'bridă',5895,'@BRÍDĂ, @ $bride$, s.f. @1.@ Gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă. @2.@ Piesă metalică în formă de \"U\", care face legătura între arcuri şi osii. ** Piesă metalică în forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la îmbinarea lor; marginea răsfrântă a capetelor tuburilor, servind la îmbinarea acestora. @3.@ (Med.) Aderenţă (@1@). - Din fr. @bride.@','BRÍDĂ, bride, s.f. 1. Gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă. 2. Piesă metalică în formă de „U”, care face legătura între arcuri şi osii. ♦ Piesă metalică în forma unei coroane circulare, care se aplică pe tuburi, la îmbinarea lor; marginea răsfrântă a capetelor tuburilor, servind la îmbinarea acestora. 3. (Med.) Aderenţă (1). – Din fr. bride.',0,1048233600,1189656121,0),(5249,16,1,'bridge',2706,'@BRIDGE@ s.n. Numele unui joc de cărţi. [Pr.: $brigi$] - Din fr., engl. @bridge.@','BRIDGE s.n. Numele unui joc de cărţi. [Pr.: brigi] – Din fr., engl. bridge.',0,1048233600,1048233600,0),(5250,16,1,'bridgist',114,'@BRIDGÍST, -Ă@, $bridgişti, -ste$, s.m. şi f. Jucător de bridge. [Pr.: $brigíst$] - @Bridge@ + suf. $-ist.$','BRIDGÍST, -Ă, bridgişti, -ste, s.m. şi f. Jucător de bridge. [Pr.: brigíst] – Bridge + suf. -ist.',0,1048233600,1048233600,0),(5251,16,1,'brie',2401,'@BRÍE, @ $brii$, s.f. Plantă erbacee aromatică cu frunze ascuţite, cu flori albe şi cu fructe aproape cilindrice ($Meum athamanticum$). - Et. nec.','BRÍE, brii, s.f. Plantă erbacee aromatică cu frunze ascuţite, cu flori albe şi cu fructe aproape cilindrice (Meum athamanticum). – Et. nec.',0,1048233600,1205757853,0),(5252,16,1,'brigadă',3769,'@BRIGÁDĂ, @ $brigăzi$, s.f. @1.@ Mare unitate militară, formată dintr-un număr variabil de regimente, batalioane şi divizioane. @2.@ Formaţie (stabilă) de lucru, compusă din muncitori organizaţi adesea pe echipe şi pe schimburi sau pe faze de operaţie, în vederea îndeplinirii unei sarcini de producţie. @3.@ (În sintagma) $Brigadă silvică$ = subunitate silvică formată din unul sau din mai multe cantoane, şi condusă de un brigadier silvic. @4.@ (Ieşit din uz; în sintagma) $Brigadă artistică$ = colectiv în cadrul mişcării artistice de amatori, care prezenta programe artistice (scurte) inspirate din viaţa colectivului din care făcea parte. - Din fr. @brigade, @ rus. @brigada.@','BRIGÁDĂ, brigăzi, s.f. 1. Mare unitate militară, formată dintr-un număr variabil de regimente, batalioane şi divizioane. 2. Formaţie (stabilă) de lucru, compusă din muncitori organizaţi adesea pe echipe şi pe schimburi sau pe faze de operaţie, în vederea îndeplinirii unei sarcini de producţie. 3. (În sintagma) Brigadă silvică = subunitate silvică formată din unul sau din mai multe cantoane, şi condusă de un brigadier silvic. 4. (Ieşit din uz; în sintagma) Brigadă artistică = colectiv în cadrul mişcării artistice de amatori, care prezenta programe artistice (scurte) inspirate din viaţa colectivului din care făcea parte. – Din fr. brigade, rus. brigada.',0,1048233600,1189656121,0),(476956,471,21,'mistral',630,'@MISTRÁL@ $s. n.$ vânt puternic, rece şi uscat, care suflă iarna în Franţa, de-a lungul văii Ronului, spre coasta Mediteranei. (< fr. $mistral$)','MISTRÁL s. n. vânt puternic, rece şi uscat, care suflă iarna în Franţa, de-a lungul văii Ronului, spre coasta Mediteranei. (< fr. mistral)',0,1189834610,1189834610,0),(5253,16,1,'brigadier',1521,'@BRIGADIÉR, -Ă, @ $brigadieri, -e$, s.m. şi f. @1.@ Persoană care face parte dintr-o brigadă (@2@). @2.@ Tehnician din administraţia pădurilor, care conduce o brigadă silvică. @3.@ (Înv.) General de brigadă. ** Caporal de artilerie sau de cavalerie. [Pr.: $-di-er$] - Din fr. @brigadier.@','BRIGADIÉR, -Ă, brigadieri, -e, s.m. şi f. 1. Persoană care face parte dintr-o brigadă (2). 2. Tehnician din administraţia pădurilor, care conduce o brigadă silvică. 3. (Înv.) General de brigadă. ♦ Caporal de artilerie sau de cavalerie. [Pr.: -di-er] – Din fr. brigadier.',0,1048233600,1189656121,0),(5254,16,1,'brigand',1803,'@BRIGÁND, @ $briganzi$, s.m. (Franţuzism) Tâlhar de drumul mare. - Din fr. @brigand.@','BRIGÁND, briganzi, s.m. (Franţuzism) Tâlhar de drumul mare. – Din fr. brigand.',0,1048233600,1048233600,0),(5255,16,1,'brigandaj',573,'@BRIGANDÁJ, @ $brigandaje$, s.n. (Franţuzism) Tâlhărie la drumul mare. - Din fr. @brigandage.@','BRIGANDÁJ, brigandaje, s.n. (Franţuzism) Tâlhărie la drumul mare. – Din fr. brigandage.',0,1048233600,1048233600,0),(5256,16,1,'brigantină',662,'@BRIGANTÍNĂ, @ $brigantine$, s.f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ** Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. - Din fr. @brigantin(e).@','BRIGANTÍNĂ, brigantine, s.f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. – Din fr. brigantin(e).',0,1048233600,1048233600,0),(5257,16,1,'brighidău',170,'@BRIGHIDẮU, @ $brighidaie$, s.n. (Reg.) Bătător^1 (@2@). - Cf. magh. %fergetyü% \"roată\".','BRIGHIDẮU, brighidaie, s.n. (Reg.) Bătător1 (2). – Cf. magh. f e r g e t y ü „roată”.',0,1048233600,1189656121,0),(476955,471,21,'mistificaţie',65,'@MISTIFICÁŢIE@ $s. f.$ mistificare. (< fr. $mystification$)','MISTIFICÁŢIE s. f. mistificare. (< fr. mystification)',0,1189834610,1189834610,0),(5258,16,1,'brilănţel',108,'@BRILĂNŢÉL, @ $brilănţele$, s.n. Diminutiv al lui $briliant.$ - @Briliant@ + suf. $-el.$','BRILĂNŢÉL, brilănţele, s.n. Diminutiv al lui briliant.Briliant + suf. -el.',0,1048233600,1189656121,0),(5259,16,1,'briliant',3846,'@BRILIÁNT, @ $briliante$, s.n. @1.@ Diamant şlefuit în dublă piramidă cu numeroase faţete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră preţioasă, montat în bijuterii. @2.@ Numele celui mai mic corp de literă tipografică. [Pr.: $-li-ant$] - Din fr. @brillant, @ rus. @brilánt.@','BRILIÁNT, briliante, s.n. 1. Diamant şlefuit în dublă piramidă cu numeroase faţete pentru accentuarea reflexului luminii, folosit ca piatră preţioasă, montat în bijuterii. 2. Numele celui mai mic corp de literă tipografică. [Pr.: -li-ant] – Din fr. brillant, rus. brilánt.',0,1048233600,1201949323,0),(5260,16,1,'briliantin',348,'@BRILIANTÍN, -Ă, @ $briliantini, -e$, adj. (Înv.) Care străluceşte ca briliantul (@1@).[Pr.: $-li-an-$] - Din @briliant.@','BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care străluceşte ca briliantul (1).[Pr.: -li-an-] – Din briliant.',0,1048233600,1189656121,0),(5261,16,1,'briliantină',272,'@BRILIANTÍNĂ@ s.f. v. @briantină@.','BRILIANTÍNĂ s.f. v. briantină.',0,1048233600,1189656121,0),(5262,16,1,'brio',2129,'@BRÍO@ s.n. (În loc. adv.) $Cu brio$ = @a)@ cu multă însufleţire, vioi; @b)@ în mod remarcabil, strălucit, excepţional. - Din it., fr. @brio.@','BRÍO s.n. (În loc. adv.) Cu brio = a) cu multă însufleţire, vioi; b) în mod remarcabil, strălucit, excepţional. – Din it., fr. brio.',0,1048233600,1189656121,0),(476953,471,21,'mistificabil',17,'@MISTIFICÁBIL, -Ă@ $adj.$ care poate fi mistificat. (< fr. $mystifiable$)','MISTIFICÁBIL, -Ă adj. care poate fi mistificat. (< fr. mystifiable)',0,1189834610,1189834610,0),(476954,471,21,'mistificator',267,'@MISTIFICATÓR, -OÁRE@ $s. m. f.$ cel care mistifică. (< fr. $mystificateur$)','MISTIFICATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care mistifică. (< fr. mystificateur)',0,1189834610,1189834610,0),(5263,16,1,'brioală',516,'@BRIOÁLĂ, @ $brioale$, s.f. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu flori roşietice, răspândită în regiunea alpină ($Ligusticum mutellina$). [Pr.: $bri-oa-$] - Et. nec.','BRIOÁLĂ, brioale, s.f. Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu flori roşietice, răspândită în regiunea alpină (Ligusticum mutellina). [Pr.: bri-oa-] – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5264,16,1,'briofită',711,'@BRIOFÍTĂ, @ $briofite$, s.f. (La pl.) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferenţiat în tulpini şi frunze, răspândite de obicei în locuri umede; (şi la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: $bri-o-$] - Din fr. @bryophytea.@','BRIOFÍTĂ, briofite, s.f. (La pl.) Încrengătură de plante cu corpul redus la un tal sau diferenţiat în tulpini şi frunze, răspândite de obicei în locuri umede; (şi la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: bri-o-] – Din fr. bryophytea.',0,1048233600,1189656121,0),(5265,16,1,'brioşă',1362,'@BRIÓŞĂ, @ $brioşe$, s.f. Produs de patiserie, preparat prin coacerea în forme mici, rotunde şi ondulate, a unui aluat de cozonac. [Pr.: $bri-o-$] - Din fr. @brioche.@','BRIÓŞĂ, brioşe, s.f. Produs de patiserie, preparat prin coacerea în forme mici, rotunde şi ondulate, a unui aluat de cozonac. [Pr.: bri-o-] – Din fr. brioche.',0,1048233600,1189656121,0),(5266,16,1,'briozoar',928,'@BRIOZOÁR, @ $briozoare$, s.n. (La pl.) Clasă de nevertebrate mici, marine sau de apă dulce, care trăiesc fixate pe fundul apei sau pe obiecte din apă, alcătuind colonii cu aspect de muşchi ($Bryozoa$); (şi la sg.) animal din această clasă [Pr.: $bri-o-zo-ar$] - Din fr. @bryozoaires.@','BRIOZOÁR, briozoare, s.n. (La pl.) Clasă de nevertebrate mici, marine sau de apă dulce, care trăiesc fixate pe fundul apei sau pe obiecte din apă, alcătuind colonii cu aspect de muşchi (Bryozoa); (şi la sg.) animal din această clasă [Pr.: bri-o-zo-ar] – Din fr. bryozoaires.',0,1048233600,1048233600,0),(5267,16,1,'briptă',742,'@BRÍPTĂ, @ $bripte$, s.f. (Reg.) Cuţit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ** Expr. $A lua$ (pe cineva) $la briptă$ = a bate (pe cineva). - Din scr. @britva, @ ucr. @brytva.@','BRÍPTĂ, bripte, s.f. (Reg.) Cuţit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ♦ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva). – Din scr. britva, ucr. brytva.',0,1048233600,1220276698,0),(5268,16,1,'bristol',1718,'@BRÍSTOL, @ s.n. Hârtie albă, groasă, de calitate foarte bună, din care se fac copertele de cărţi şi cărţile de vizită; $p. ext.$ carte de vizită. - Din fr. @bristol.@','BRÍSTOL, s.n. Hârtie albă, groasă, de calitate foarte bună, din care se fac copertele de cărţi şi cărţile de vizită; p. ext. carte de vizită. – Din fr. bristol.',0,1048233600,1048233600,0),(5269,16,1,'brişcar',396,'@BRIŞCÁR, @ $brişcari$, s.m. Fabricant, negustor sau proprietar de brişti; vizitiu la o brişcă^2. - @Brişcă^2@ + suf. $-ar.$','BRIŞCÁR, brişcari, s.m. Fabricant, negustor sau proprietar de brişti; vizitiu la o brişcă2. – Brişcă2 + suf. -ar.',0,1048233600,1189656121,0),(5270,16,1,'brişcă',3235,'@BRÍŞCĂ^1, @ $brişte$, s.f. (Reg.) Briceag. [Pl. şi: $brişti$] - Din magh. @bicska@ (influenţat de $brici$ şi $briceag$).','BRÍŞCĂ1, brişte, s.f. (Reg.) Briceag. [Pl. şi: brişti] – Din magh. bicska (influenţat de brici şi briceag).',0,1042185600,1189656121,0),(5271,16,1,'brişcă',3696,'@BRÍŞCĂ^2, @ $brişte$, s.f. Trăsurică uşoară, cu două roţi, trasă de obicei de un singur cal; cabrioletă, şaretă. - Din rus. @bricika.@','BRÍŞCĂ2, brişte, s.f. Trăsurică uşoară, cu două roţi, trasă de obicei de un singur cal; cabrioletă, şaretă. – Din rus. bricika.',0,1042185600,1189656121,0),(476952,471,21,'mistifica',2084,'@MISTIFICÁ@ $vb. tr.$ a denatura, a contraface adevărul; a înşela; a falsifica. (< fr. $mystifier$, it. $mistificare$)','MISTIFICÁ vb. tr. a denatura, a contraface adevărul; a înşela; a falsifica. (< fr. mystifier, it. mistificare)',0,1189834610,1189834610,0),(5272,16,1,'brişculiţă',110,'@BRIŞCULÍŢĂ, @ $brişculiţe$, s.f. Diminutiv al lui $brişcă^2$; brişcuţă^2. - @Brişcă^2@ + suf. $-uliţă.$','BRIŞCULÍŢĂ, brişculiţe, s.f. Diminutiv al lui brişcă2; brişcuţă2. – Brişcă2 + suf. -uliţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5273,16,1,'brişcuţă',73,'@BRIŞCÚŢĂ^1, @ $brişcuţe$, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui $brişcă^1$. - @Brişcă^1@ + suf. $-uţă.$','BRIŞCÚŢĂ1, brişcuţe, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui brişcă1. – Brişcă1 + suf. -uţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5274,16,1,'brişcuţă',75,'@BRIŞCÚŢĂ^2, @ $brişcuţe$, s.f. Brişculiţă. - @Brişcă^2@ + suf. $-uţă.$','BRIŞCÚŢĂ2, brişcuţe, s.f. Brişculiţă. – Brişcă2 + suf. -uţă.',0,1048233600,1189656121,0),(476951,471,21,'misticitate',69,'@MISTICITÁTE@ $s. f.$ caracter mistic. (< fr. $mysticité$)','MISTICITÁTE s. f. caracter mistic. (< fr. mysticité)',0,1189834610,1189834610,0),(5275,16,1,'britani',880,'@BRITÁNI@ s.n. pl. Triburi celtice, constituind până la cucerirea anglo-saxonă (sec. V-VI) populaţia de bază a Britaniei. - Din lat. @Britanni.@','BRITÁNI s.n. pl. Triburi celtice, constituind până la cucerirea anglo-saxonă (sec. V-VI) populaţia de bază a Britaniei. – Din lat. Britanni.',0,1048233600,1048233600,0),(5276,16,1,'britanic',749,'@BRITÁNIC, -Ă@, $britanici, -ce$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Marii Britanii: $p. restr.$ englez. @2.@ Adj. Care aparţine Marii Britanii, privitor la Marea Britanie; $p. restr.$ englez. - Din fr. @britannique.@','BRITÁNIC, -Ă, britanici, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Marii Britanii: p. restr. englez. 2. Adj. Care aparţine Marii Britanii, privitor la Marea Britanie; p. restr. englez. – Din fr. britannique.',0,1048233600,1217594072,0),(5277,16,1,'brizant',2355,'@BRIZÁNT, -Ă, @ $brizanţi, -te$, adj., s.m. pl. @1.@ Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conţine un astfel de exploziv. @2.@ S.m. pl. Valuri care se sparg producând spumă şi care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezenţa unui banc de nisip ori de pietriş. - Din fr. @brisant.@','BRIZÁNT, -Ă, brizanţi, -te, adj., s.m. pl. 1. Adj. (Despre explozive) A cărui combustie este atât de rapidă, încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare; (despre bombe) care conţine un astfel de exploziv. 2. S.m. pl. Valuri care se sparg producând spumă şi care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezenţa unui banc de nisip ori de pietriş. – Din fr. brisant.',0,1048233600,1152882749,0),(5278,16,1,'brizanţă',300,'@BRIZÁNŢĂ@ s.f. Proprietate a unui exploziv de a fi brizant. - Din fr. @brisance.@','BRIZÁNŢĂ s.f. Proprietate a unui exploziv de a fi brizant. – Din fr. brisance.',0,1048233600,1048233600,0),(5279,16,1,'briză',3543,'@BRÍZĂ, @ $brize$, s.f. Vânt uşor care suflă regulat la ţărmul mării, în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopţii de la uscat spre mare; $p. ext. $adiere, boare. - Din fr. @brise.@','BRÍZĂ, brize, s.f. Vânt uşor care suflă regulat la ţărmul mării, în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopţii de la uscat spre mare; p. ext. adiere, boare. – Din fr. brise.',0,1048233600,1189656121,0),(5280,16,1,'brizbiz',1533,'@BRIZBÍZ, @ $brizbize$, s.n. Perdeluţă (transparentă) care acoperă numai partea de jos a ferestrei. ** (La pl.) Volănaşe, panglicuţe, dantele şi alte artificii vestimentare femeieşti. [Pl. şi: $brizbizuri$] - Din fr. @brise-bise.@','BRIZBÍZ, brizbize, s.n. Perdeluţă (transparentă) care acoperă numai partea de jos a ferestrei. ♦ (La pl.) Volănaşe, panglicuţe, dantele şi alte artificii vestimentare femeieşti. [Pl. şi: brizbizuri] – Din fr. brise-bise.',0,1048233600,1189656121,0),(5281,16,1,'broajbă',216,'@BROÁJBĂ, @ $broajbe$, s.f. (Bot.; reg.) Nap. - Din scr. @broskva@ \"gulie\".','BROÁJBĂ, broajbe, s.f. (Bot.; reg.) Nap. – Din scr. broskva „gulie”.',0,1048233600,1189656121,0),(5282,16,1,'broască',28481,'@BROÁSCĂ, @ $broaşte$, s.f. @I.@ Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fără coadă, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă şi ochii bulbucaţi. * Expr. $Ochi de broască$ = ochi bulbucaţi. * Compus: $broască-ţestoasă$ = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasă, dintre care unele trăiesc pe uscat ($Testudo graeca$ şi $hermanni$), iar altele în apă ($Emys orbicularis$). @II. 1.@ Compus: $broasca-apei$ = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase, cufundate în apă, şi cu flori verzui ($Potamogeton lucens$). @2.@ Plantă arborescentă exotică cu flori mari, galbene şi cu frunze groase, cultivată ca plantă de ornament ($Opuntia ficus indica$). @III.@ Mecanism montat la o uşă, la un sertar etc., pentru a le încuia cu ajutorul unei chei. - Lat. @*brosca.@','BROÁSCĂ, broaşte, s.f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fără coadă, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă şi ochii bulbucaţi. ♢ Expr. Ochi de broască = ochi bulbucaţi. ♢ Compus: broască-ţestoasă = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasă, dintre care unele trăiesc pe uscat (Testudo graeca şi hermanni), iar altele în apă (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase, cufundate în apă, şi cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Plantă arborescentă exotică cu flori mari, galbene şi cu frunze groase, cultivată ca plantă de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o uşă, la un sertar etc., pentru a le încuia cu ajutorul unei chei. – Lat. *brosca.',0,1048233600,1205422888,0),(5283,16,1,'broatec',859,'@BROÁTEC, @ $broateci$, s.m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu perniţe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan ($Hyla arborea$). - Lat. @brotachus.@','BROÁTEC, broateci, s.m. Animal amfibiu înrudit cu broasca, de culoare verde, cu perniţe vâscoase la vârfurile degetelor; buratic, brotac, brotan (Hyla arborea). – Lat. brotachus.',0,1048233600,1189656121,0),(476950,471,21,'misticism',7012,'@MISTICÍSM@ $s. n.$ concepţie ideologico-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credinţa în existenţa unor forţe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelaţie, intuiţie, extaz; mistică. (< fr. $mysticisme$)','MISTICÍSM s. n. concepţie ideologico-idealistă asupra lumii, la baza căreia stă credinţa în existenţa unor forţe supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelaţie, intuiţie, extaz; mistică. (< fr. mysticisme)',0,1189834610,1189834610,0),(5284,16,1,'broboadă',3642,'@BROBOÁDĂ, @ $broboade$, s.f. Basma mare şi groasă (de lână) cu care se leagă femeile la cap sau pe care o poartă pe spate. - Cf. bg. %podbradka%.','BROBOÁDĂ, broboade, s.f. Basma mare şi groasă (de lână) cu care se leagă femeile la cap sau pe care o poartă pe spate. – Cf. bg. p o d b r a d k a.',0,1048233600,1203869101,0),(5285,16,1,'broboană',838,'@BROBOÁNĂ, @ $broboane$, s.f. @1.@ Picătură mare (de sudoare). @2.@ (Pop.) Bubuliţă, zgrăbunţă. - Cf. bg. %brăbonka%.','BROBOÁNĂ, broboane, s.f. 1. Picătură mare (de sudoare). 2. (Pop.) Bubuliţă, zgrăbunţă. – Cf. bg. b r ă b o n k a.',0,1048233600,1048233600,0),(5286,16,1,'brobona',165,'@BROBONÁ@ vb. I. v. @broboni@.','BROBONÁ vb. I. v. broboni.',0,1048233600,1189656121,0),(5287,16,1,'broboni',397,'@BROBONÍ, @ $brobonesc$, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) acoperi cu broboane. [Var.: @broboná@ vb. I] - Din @broboană.@','BROBONÍ, brobonesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) acoperi cu broboane. [Var.: broboná vb. I] – Din broboană.',0,1048233600,1189656121,0),(5288,16,1,'brocart',6590,'@BROCÁRT, @ $brocarturi$, s.n. Ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: @brocát@ s.n.] - Din fr. @brocart.@','BROCÁRT, brocarturi, s.n. Ţesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: brocát s.n.] – Din fr. brocart.',0,1048233600,1224513948,0),(5289,16,1,'brocat',988,'@BROCÁT@ s.n. v. @brocart@.','BROCÁT s.n. v. brocart.',0,1048233600,1224513952,0),(5290,16,1,'broda',2844,'@BRODÁ, @ $brodez$, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ** Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. - Din fr. @broder.@','BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din fr. broder.',0,1048233600,1189656121,0),(5291,16,1,'brodare',203,'@BRODÁRE, @ $brodări$, s.f. Acţiunea de $a broda.$ - V. @broda@.','BRODÁRE, brodări, s.f. Acţiunea de a broda. – V. broda.',0,1048233600,1189656121,0),(5292,16,1,'brodat',811,'@BRODÁT^1@ s.n. Faptul de $a broda.$ - V. @broda@.','BRODÁT1 s.n. Faptul de a broda. – V. broda.',0,1048233600,1189656121,0),(5293,16,1,'brodat',973,'@BRODÁT^2, -Ă@, $brodaţi, -te$, adj. (Despre materiale textile) împodobit cu broderii. - V. @broda@.','BRODÁT2, -Ă, brodaţi, -te, adj. (Despre materiale textile) împodobit cu broderii. – V. broda.',0,1048233600,1189656121,0),(5294,16,1,'brodeală',335,'@BRODEÁLĂ, @ $brodeli$, s.f. (Pop. şi fam.) Faptul de a o brodi, de a o nimeri; nimereală. * Loc. adv. $La brodeală$ = la nimereală, la întâmplare; întâmplător. - @Brodi@ + suf. $-eală.$','BRODEÁLĂ, brodeli, s.f. (Pop. şi fam.) Faptul de a o brodi, de a o nimeri; nimereală. ♢ Loc. adv. La brodeală = la nimereală, la întâmplare; întâmplător. – Brodi + suf. -eală.',0,1048233600,1048233600,0),(5295,16,1,'broderie',1968,'@BRODERÍE, @ $broderii$, s.f. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil. ** P. gener. Ornamentaţie fină. ** Notă muzicală de ornament folosită într-o compoziţie (depărtată de nota muzicală de bază cu un ton sau cu un semiton). - Din fr. @broderie.@','BRODERÍE, broderii, s.f. Cusătură în relief (reprezentând flori sau alte ornamente), executată pe un material textil. ♦ P. gener. Ornamentaţie fină. ♦ Notă muzicală de ornament folosită într-o compoziţie (depărtată de nota muzicală de bază cu un ton sau cu un semiton). – Din fr. broderie.',0,1048233600,1048233600,0),(5296,16,1,'brodeză',212,'@BRODÉZĂ, @ $brodeze$, s.f. Femeie specializată în coaserea broderiilor. - Din fr. @brodeuse.@','BRODÉZĂ, brodeze, s.f. Femeie specializată în coaserea broderiilor. – Din fr. brodeuse.',0,1048233600,1189656121,0),(5297,16,1,'brodi',1927,'@BRODÍ, @ $brodesc$, vb. IV. (Pop. şi fam.) @1.@ Tranz. (Adesea ir.) A sfârşi cu bine un lucru, a (o) nimeri (adesea din întâmplare). * Loc. adv. $Pe brodite$ = la întâmplare, la nimereală. @2.@ Refl. A se găsi din întâmplare (undeva); a se nimeri, a se potrivi. - Din sl. @broditi.@','BRODÍ, brodesc, vb. IV. (Pop. şi fam.) 1. Tranz. (Adesea ir.) A sfârşi cu bine un lucru, a (o) nimeri (adesea din întâmplare). ♢ Loc. adv. Pe brodite = la întâmplare, la nimereală. 2. Refl. A se găsi din întâmplare (undeva); a se nimeri, a se potrivi. – Din sl. broditi.',0,1048233600,1048233600,0),(5298,16,1,'brom',2858,'@BROM@ s.n. Element chimic lichid, metaloid de culoare roşu-închis, toxic, cu miros neplăcut, pătrunzător, întrebuinţat în industria chimică, farmaceutică etc. - Din fr. @brome.@','BROM s.n. Element chimic lichid, metaloid de culoare roşu-închis, toxic, cu miros neplăcut, pătrunzător, întrebuinţat în industria chimică, farmaceutică etc. – Din fr. brome.',0,1048233600,1048233600,0),(5299,16,1,'bromat',576,'@BROMÁT, @ $bromaţi$, s.m. Sare a acidului bromic. - Din fr. @bromate.@','BROMÁT, bromaţi, s.m. Sare a acidului bromic. – Din fr. bromate.',0,1048233600,1048233600,0),(5300,16,1,'bromhidric',295,'@BROMHÍDRIC@ adj.m. (În sintagma) $Acid bromhidric$ = gaz incolor rezultat din combinarea bromului cu hidrogenul. - Din fr. @bromhydrique.@','BROMHÍDRIC adj.m. (În sintagma) Acid bromhidric = gaz incolor rezultat din combinarea bromului cu hidrogenul. – Din fr. bromhydrique.',0,1048233600,1189656121,0),(5301,16,1,'bromhidroză',459,'@BROMHIDRÓZĂ@ s.f. Transpiraţie urât mirositoare şi abundentă. - Din engl. @bromhydrose.@','BROMHIDRÓZĂ s.f. Transpiraţie urât mirositoare şi abundentă. – Din engl. bromhydrose.',0,1048233600,1048233600,0),(5302,16,1,'bromic',217,'@BRÓMIC@ adj.m. (În sintagma) $Acid^2 bromic$ = lichid incolor, acid oxigenat al bromului, cu proprietăţi oxidante. - Din fr. @bromique.@','BRÓMIC adj.m. (În sintagma) Acid2 bromic = lichid incolor, acid oxigenat al bromului, cu proprietăţi oxidante. – Din fr. bromique.',0,1048233600,1189656121,0),(5303,16,1,'bromism',313,'@BROMÍSM@ s.n. Intoxicaţie cu brom sau cu săruri de brom. - Din fr. @bromisme.@','BROMÍSM s.n. Intoxicaţie cu brom sau cu săruri de brom. – Din fr. bromisme.',0,1048233600,1048233600,0),(5304,16,1,'bromocet',538,'@BROMOCÉT@ s.n. Dezinfectant puternic pentru piele, instrumente chirurgicale etc. - @Brom@[ură de] @cet@[rimoniu].','BROMOCÉT s.n. Dezinfectant puternic pentru piele, instrumente chirurgicale etc. – Brom[ură de] cet[rimoniu].',0,1048233600,1048233600,0),(5305,16,1,'bromoform',416,'@BROMOFÓRM@ s.n. Lichid incolor, volatil, dulceag, preparat pe bază de brom şi folosit pentru calmarea tusei, a spasmelor şi a convulsiilor. - Din fr. @bromoforme.@','BROMOFÓRM s.n. Lichid incolor, volatil, dulceag, preparat pe bază de brom şi folosit pentru calmarea tusei, a spasmelor şi a convulsiilor. – Din fr. bromoforme.',0,1048233600,1189656121,0),(5306,16,1,'bromurare',465,'@BROMURÁRE@ s.f. Reacţie chimică prin care se introduc atomi de brom în molecula unui compus organic. - Din @brom.@','BROMURÁRE s.f. Reacţie chimică prin care se introduc atomi de brom în molecula unui compus organic. – Din brom.',0,1048233600,1189656121,0),(5307,2,1,'bromură',1439,'@BROMÚRĂ@, $bromuri$, s.f. Sare a acidului bromhidric. - Din fr. @bromure@.','BROMÚRĂ, bromuri, s.f. Sare a acidului bromhidric. – Din fr. bromure.',0,1048060800,1048060800,0),(5308,2,1,'bronhial',415,'@BRONHIÁL, -Ă@, $bronhiali, -e$, adj. Care ţine de bronhii, privitor la bronhii; bronhic. [Pr.: $-hi-al$] - Din fr. @bronchial@.','BRONHIÁL, -Ă, bronhiali, -e, adj. Care ţine de bronhii, privitor la bronhii; bronhic. [Pr.: -hi-al] – Din fr. bronchial.',0,1048060800,1189656121,0),(5309,2,1,'bronhic',442,'@BRÓNHIC, -Ă@, $bronhici, -ce$, adj. Bronhial. - Din fr. @bronchique@.','BRÓNHIC, -Ă, bronhici, -ce, adj. Bronhial. – Din fr. bronchique.',0,1048060800,1048060800,0),(5310,2,1,'bronhie',2443,'@BRÓNHIE@, $bronhii$, s.f. Fiecare dintre cele două ramificaţii ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. - Din fr. @bronche@, lat. @bronchia@.','BRÓNHIE, bronhii, s.f. Fiecare dintre cele două ramificaţii ale traheii prin care aerul ajunge în plămâni. – Din fr. bronche, lat. bronchia.',0,1048060800,1189656121,0),(5311,2,1,'bronhiolă',788,'@BRONHIÓLĂ@, $bronhiole$, s.f. Fiecare dintre ramificaţiile bronhiilor care pătrund în profunzimea plămânilor. [Pr.: $-hi-o-$] - Din fr. @bronchiole@.','BRONHIÓLĂ, bronhiole, s.f. Fiecare dintre ramificaţiile bronhiilor care pătrund în profunzimea plămânilor. [Pr.: -hi-o-] – Din fr. bronchiole.',0,1048060800,1048060800,0),(5312,16,1,'bronhofonie',398,'@BRONHOFONÍE@ s.f. Rezonanţă puternică a vocii şi a respiraţiei la bolnavii de pneumonie, bronşită, astmă etc. - Din fr. @bronchophonie.@','BRONHOFONÍE s.f. Rezonanţă puternică a vocii şi a respiraţiei la bolnavii de pneumonie, bronşită, astmă etc. – Din fr. bronchophonie.',0,1048233600,1189656121,0),(5313,16,1,'bronhografie',149,'@BRONHOGRAFÍE, @ $bronhografii$, s.f. Radiografie a bronhiilor cu ajutorul unei substanţe de contrast. - Din fr. @bronchographie.@','BRONHOGRAFÍE, bronhografii, s.f. Radiografie a bronhiilor cu ajutorul unei substanţe de contrast. – Din fr. bronchographie.',0,1048233600,1048233600,0),(5314,16,1,'bronhopneumonie',408,'@BRONHOPNEUMONÍE, @ $bronhopneumonii$, s.f. Boală care constă în inflamarea bronhiilor, a bronhiolelor şi a plămânilor. [Pr.: $-pne-u-$] - Din fr. @broncho-pneumonie.@','BRONHOPNEUMONÍE, bronhopneumonii, s.f. Boală care constă în inflamarea bronhiilor, a bronhiolelor şi a plămânilor. [Pr.: -pne-u-] – Din fr. broncho-pneumonie.',0,1048233600,1189656121,0),(476949,471,21,'mistic',12441,'@MÍSTIC, -Ă@ I. $adj.$ 1. stăpânit de misticism. 2. ascuns, neştiut, tainic. II. s. m. f. adept al misticismului. III. s. f. orientare în cadrul religiei sau gândirii filozofico-religioase care afirmă posibilitatea contactului direct sau comuniunii între om şi divinitate; misticism. (< fr. $mystique$, gr. $mystikos$)','MÍSTIC, -Ă I. adj. 1. stăpânit de misticism. 2. ascuns, neştiut, tainic. II. s. m. f. adept al misticismului. III. s. f. orientare în cadrul religiei sau gândirii filozofico-religioase care afirmă posibilitatea contactului direct sau comuniunii între om şi divinitate; misticism. (< fr. mystique, gr. mystikos)',0,1189834610,1200151794,0),(5315,16,1,'bronhoree',691,'@BRONHORÉE@ s.f. Secreţie şi expectoraţie abundente, frecvente în |astmul|astmă| bronşic, în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. - Din fr. @bronchorrhée.@','BRONHORÉE s.f. Secreţie şi expectoraţie abundente, frecvente în astmul bronşic, în bronşita cronică şi în alte afecţiuni respiratorii. – Din fr. bronchorrhée.',0,1048233600,1048233600,0),(5316,16,1,'bronhoscop',165,'@BRONHOSCÓP, @ $bronhoscoape$, s.n. Instrument medical care serveşte la efectuarea unei bronhoscopii. - Din fr. @bronchoscope.@','BRONHOSCÓP, bronhoscoape, s.n. Instrument medical care serveşte la efectuarea unei bronhoscopii. – Din fr. bronchoscope.',0,1048233600,1189656121,0),(5317,16,1,'bronhoscopie',324,'@BRONHOSCOPÍE, @ $bronhoscopii$, s.f. Examinare vizuală a bronhiilor cu ajutorul bronhoscopului. - Din fr. @bronchoscopie.@','BRONHOSCOPÍE, bronhoscopii, s.f. Examinare vizuală a bronhiilor cu ajutorul bronhoscopului. – Din fr. bronchoscopie.',0,1048233600,1189656121,0),(476948,471,21,'misterioso',187,'@MISTERIÓSO@ [RI-O-ZO] $adv.$ (muz.) misterios, enigmatic, sumbru. (< it. $misterioso$)','MISTERIÓSO [RI-O-ZO] adv. (muz.) misterios, enigmatic, sumbru. (< it. misterioso)',0,1189834610,1210434908,0),(5318,16,1,'bronhospasm',549,'@BRONHOSPÁSM, @ $bronhospasme$, s.n. Contracţie, spasm al bronhiilor, provocat de tuse, efort etc. - Din fr. @bronchospasme.@','BRONHOSPÁSM, bronhospasme, s.n. Contracţie, spasm al bronhiilor, provocat de tuse, efort etc. – Din fr. bronchospasme.',0,1048233600,1189656121,0),(5319,16,1,'bronhotomie',162,'@BRONHOTOMÍE, @ $bronhotomii$, s.f. Intervenţie chirurgicală care constă în tăierea unei bronhii. - Din fr. @bronchotomie.@','BRONHOTOMÍE, bronhotomii, s.f. Intervenţie chirurgicală care constă în tăierea unei bronhii. – Din fr. bronchotomie.',0,1048233600,1189656121,0),(5320,16,1,'bronşectazie',439,'@BRONŞECTAZÍE, @ $bronşectazii$, s.f. Dilatare permanentă a bronhiilor în urma unei scleroze pulmonare. - Din fr. @bronchectasie.@','BRONŞECTAZÍE, bronşectazii, s.f. Dilatare permanentă a bronhiilor în urma unei scleroze pulmonare. – Din fr. bronchectasie.',0,1048233600,1189656121,0),(5321,16,1,'bronşită',1644,'@BRONŞÍTĂ, @ $bronşite$, s.f. Boală a căilor respiratorii care constă în inflamarea mucoasei bronhiilor şi care se manifestă prin tuse. - Din fr. @bronchite.@','BRONŞÍTĂ, bronşite, s.f. Boală a căilor respiratorii care constă în inflamarea mucoasei bronhiilor şi care se manifestă prin tuse. – Din fr. bronchite.',0,1048233600,1189656121,0),(5322,16,1,'bronşitic',124,'@BRONŞÍTIC, -Ă, @ $bronşitici, -ce$, adj. Care aparţine bronşitei, privitor la bronşită; care suferă de bronşită. - Din fr. @bronchitique.@','BRONŞÍTIC, -Ă, bronşitici, -ce, adj. Care aparţine bronşitei, privitor la bronşită; care suferă de bronşită. – Din fr. bronchitique.',0,1048233600,1189656121,0),(5323,16,1,'brontozaur',1796,'@BRONTOZÁUR, @ $brontozauri$, s.m. Gen de reptile uriaşe din ordinul dinozaurienilor, cu capul mic, cu gâtul foarte lung, cu picioarele scurte, cilindrice, terminate cu câte cinci degete, care a trăit în era secundară. - Din germ. @Brontosaurus, @ fr. @brontosaure.@','BRONTOZÁUR, brontozauri, s.m. Gen de reptile uriaşe din ordinul dinozaurienilor, cu capul mic, cu gâtul foarte lung, cu picioarele scurte, cilindrice, terminate cu câte cinci degete, care a trăit în era secundară. – Din germ. Brontosaurus, fr. brontosaure.',0,1048233600,1189656121,0),(476947,471,21,'misterios',3434,'@MISTERIÓS, -OÁSĂ@ $adj.$ 1. (şi adv.) tainic, secret. 2. ascuns; care face o taină din orice; enigmatic. (< fr. $mystérieux$)','MISTERIÓS, -OÁSĂ adj. 1. (şi adv.) tainic, secret. 2. ascuns; care face o taină din orice; enigmatic. (< fr. mystérieux)',0,1189834610,1189834610,0),(5324,16,1,'bronz',5221,'@BRONZ, @ $bronzuri$, s.n. Aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc., mai dur şi mai rezistent decât cuprul, având numeroase întrebuinţări tehnice. * $Epoca de bronz$ (sau $a bronzului$) = epocă din istoria societăţii umane care cuprinde, în general, mileniul al II-lea î.Cr. şi se caracterizează prin descoperirea metalelor şi a bronzului. * Expr. $Caracter de bronz$ = caracter ferm, neclintit. ** Obiect de artă făcut din aliajul definit mai sus. ** Pigment metalic de culoare galbenă, cu care se vopseşte un obiect. ** Culoare arămie a pielii în urma expunerii la soare sau la vânt. - Din fr. @bronze.@','BRONZ, bronzuri, s.n. Aliaj de cupru cu staniu, aluminiu, plumb etc., mai dur şi mai rezistent decât cuprul, având numeroase întrebuinţări tehnice. ♢ Epoca de bronz (sau a bronzului) = epocă din istoria societăţii umane care cuprinde, în general, mileniul al II-lea î.Cr. şi se caracterizează prin descoperirea metalelor şi a bronzului. ♢ Expr. Caracter de bronz = caracter ferm, neclintit. ♦ Obiect de artă făcut din aliajul definit mai sus. ♦ Pigment metalic de culoare galbenă, cu care se vopseşte un obiect. ♦ Culoare arămie a pielii în urma expunerii la soare sau la vânt. – Din fr. bronze.',0,1048233600,1189656121,0),(5325,16,1,'bronza',1994,'@BRONZÁ, @ $bronzez$, vb. I. @1.@ Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. @2.@ Tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. - Din fr. @bronzer.@','BRONZÁ, bronzez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. Tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni arămiu, negru la piele, datorită soarelui; a (se) înnegri, a (se) pârli. – Din fr. bronzer.',0,1048233600,1189656121,0),(5326,16,1,'bronzaj',192,'@BRONZÁJ, @ $bronzaje$, s.n. (Rar) Bronzare. - Din fr. @bronzage.@','BRONZÁJ, bronzaje, s.n. (Rar) Bronzare. – Din fr. bronzage.',0,1048233600,1189656121,0),(5327,16,1,'bronzare',424,'@BRONZÁRE, @ $bronzări$, s.f. Faptul de $a$ ($se$) $bronza.$ - V. @bronza@.','BRONZÁRE, bronzări, s.f. Faptul de a (se) bronza. – V. bronza.',0,1048233600,1189656121,0),(476946,471,21,'mister',6851,'@MÍSTER^2@ $s. m. inv.$ (adresare în Anglia către un bărbat care nu are titlu nobiliar) domn. (< engl. $mister$)','MÍSTER2 s. m. inv. (adresare în Anglia către un bărbat care nu are titlu nobiliar) domn. (< engl. mister)',0,1189834610,1210434861,0),(5328,16,1,'bronzat',1284,'@BRONZÁT, -Ă, @ $bronzaţi, -te$, adj. @1.@ (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. @2.@ (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit^2. - V. @bronza@. Cf. fr. %bronzé%.','BRONZÁT, -Ă, bronzaţi, -te, adj. 1. (Despre obiecte) Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre oameni) Cu pielea înnegrită de soare; pârlit2. – V. bronza. Cf. fr. b r o n z é.',0,1048233600,1189656121,0),(5329,16,1,'bronzit',324,'@BRONZÍT@ s.n. Varietate de piroxen şi oxid de fier, având culoarea brună-gălbuie, asemănătoare cu a bronzului. - Din fr. @bronzit.@','BRONZÍT s.n. Varietate de piroxen şi oxid de fier, având culoarea brună-gălbuie, asemănătoare cu a bronzului. – Din fr. bronzit.',0,1048233600,1189656121,0),(5330,16,1,'broscariţă',900,'@BROSCÁRIŢĂ, @ $broscariţe$, s.f. Denumire dată mai multor specii de plante erbacee acvatice cu flori hermafrodite, albe-verzui, dispuse în spice; notătoare ($Potamogeton$). - @Broască@ + suf. $-ariţă.$','BROSCÁRIŢĂ, broscariţe, s.f. Denumire dată mai multor specii de plante erbacee acvatice cu flori hermafrodite, albe-verzui, dispuse în spice; notătoare (Potamogeton). – Broască + suf. -ariţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5331,16,1,'broscăresc',154,'@BROSCĂRÉSC, -EÁSCĂ, @ $broscăreşti$, adj. (Rar) Al broaştelor, de broaşte; broştesc. - @Broască@ + suf. $-ăresc.$','BROSCĂRÉSC, -EÁSCĂ, broscăreşti, adj. (Rar) Al broaştelor, de broaşte; broştesc. – Broască + suf. -ăresc.',0,1048233600,1189656121,0),(5332,16,1,'broscărie',289,'@BROSCĂRÍE, @ $broscării$, s.f. Loc sau apă (stătătoare) cu multe broaşte; mulţime de broaşte. - @Broască@ + suf. $-ărie.$','BROSCĂRÍE, broscării, s.f. Loc sau apă (stătătoare) cu multe broaşte; mulţime de broaşte. – Broască + suf. -ărie.',0,1048233600,1048233600,0),(5333,16,1,'broscăriţă',1126,'@BROSCĂRÍŢĂ, @ $broscăriţe$, s.f. Plantă erbacee acvatică cu flori verzui; iarba şarpelui, limba-apei ($Triglochin palustris$). - @Broască@ + suf. $-ăriţă.$','BROSCĂRÍŢĂ, broscăriţe, s.f. Plantă erbacee acvatică cu flori verzui; iarba şarpelui, limba-apei (Triglochin palustris). – Broască + suf. -ăriţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5334,16,1,'broscoi',1473,'@BROSCÓI, @ $broscoi$, s.m. @1.@ Augmentativ al lui $broască$ (@1@). @2.@ Masculul broaştei (@1@). @3.@ (Glumeţ) Epitet dat unui copil mic. - @Broască@ + suf. $-oi.$','BROSCÓI, broscoi, s.m. 1. Augmentativ al lui broască (1). 2. Masculul broaştei (1). 3. (Glumeţ) Epitet dat unui copil mic. – Broască + suf. -oi.',0,1048233600,1189656121,0),(5335,16,1,'broscuţ',406,'@BROSCÚŢ, @ $broscuţi$, s.m. (Rar) Pui (mascul) de broască (@1@). - Din @broscuţă@ (derivat regresiv).','BROSCÚŢ, broscuţi, s.m. (Rar) Pui (mascul) de broască (1). – Din broscuţă (derivat regresiv).',0,1048233600,1189656121,0),(5336,16,1,'broscuţă',280,'@BROSCÚŢĂ, @ $broscuţe$, s.f. Diminutiv al lui $broască$ (@1@). - @Broască@ + suf. $-uţă.$','BROSCÚŢĂ, broscuţe, s.f. Diminutiv al lui broască (1). – Broască + suf. -uţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5337,16,1,'broşa',6307,'@BROŞÁ, @ $broşez$, vb. I. Tranz. @1.@ A lega împreună colile sau foile unei broşuri, ale unei cărţi, ale unui caiet etc. (punându-le într-o copertă moale). @2.@ A prelucra prin aşchiere o piesă de metal, găurind-o sau şănţuind-o. - Din fr. @brocher.@','BROŞÁ, broşez, vb. I. Tranz. 1. A lega împreună colile sau foile unei broşuri, ale unei cărţi, ale unui caiet etc. (punându-le într-o copertă moale). 2. A prelucra prin aşchiere o piesă de metal, găurind-o sau şănţuind-o. – Din fr. brocher.',0,1048233600,1189656121,0),(5338,16,1,'broşare',1659,'@BROŞÁRE, @ $broşări$, s.f. Acţiunea de $a broşa$; broşat^1, legat^1. - V. @broşa@.','BROŞÁRE, broşări, s.f. Acţiunea de a broşa; broşat1, legat1. – V. broşa.',0,1048233600,1189656121,0),(5339,16,1,'broşat',2309,'@BROŞÁT^1@ s.n. Broşare. - V. @broşa@.','BROŞÁT1 s.n. Broşare. – V. broşa.',0,1048233600,1189656121,0),(5340,16,1,'broşat',3642,'@BROŞÁT^2, -Ă, @ $broşaţi, -te$, adj. (Despre broşuri, cărţi, caiete etc.) Cu cojile sau foile aşezate şi legate împreună (într-o copertă moale). - V. @broşa@.','BROŞÁT2, -Ă, broşaţi, -te, adj. (Despre broşuri, cărţi, caiete etc.) Cu cojile sau foile aşezate şi legate împreună (într-o copertă moale). – V. broşa.',0,1048233600,1189656121,0),(5341,16,1,'broşă',3561,'@BRÓŞĂ, @ $broşe$, s.f. @1.@ Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de haină etc. @2.@ Unealtă de aşchiere cu tăişuri multiple, folosită la prelucrarea suprafeţei (interioare sau exterioare) a unor piese metalice. - Din fr. @broche.@','BRÓŞĂ, broşe, s.f. 1. Bijuterie feminină prevăzută cu un ac, care se poartă prinsă de rochie, de haină etc. 2. Unealtă de aşchiere cu tăişuri multiple, folosită la prelucrarea suprafeţei (interioare sau exterioare) a unor piese metalice. – Din fr. broche.',0,1048233600,1189656121,0),(5342,16,1,'broştesc',158,'@BROŞTÉSC, -EÁSCĂ, @ $broşteşti$, adj. (Rar.) Broscăresc. - @Broască@ + suf. $-esc.$','BROŞTÉSC, -EÁSCĂ, broşteşti, adj. (Rar.) Broscăresc. – Broască + suf. -esc.',0,1048233600,1189656121,0),(5343,16,1,'broşură',4365,'@BROŞÚRĂ, @ $broşuri$, s.f. Lucrare tipărită sub formă de carte, care cuprinde un număr redus de foi; filadă. ** (Înv.) Fasciculă. - Din fr. @brochure.@','BROŞÚRĂ, broşuri, s.f. Lucrare tipărită sub formă de carte, care cuprinde un număr redus de foi; filadă. ♦ (Înv.) Fasciculă. – Din fr. brochure.',0,1048233600,1189656121,0),(5344,16,1,'broşurică',112,'@BROŞURÍCĂ, @ $broşurele$, s.f. Diminutiv al lui $broşură.$ - @Broşură@ + suf. $-ică.$','BROŞURÍCĂ, broşurele, s.f. Diminutiv al lui broşură.Broşură + suf. -ică.',0,1048233600,1189656121,0),(5345,16,1,'brotac',2158,'@BROTÁC, @ $brotaci$, s.m. (Zool.) Broatec. - Probabil refăcut din @brotăcel@ (după modelul lui $gândac$ - $gândăcel$ etc.).','BROTÁC, brotaci, s.m. (Zool.) Broatec. – Probabil refăcut din brotăcel (după modelul lui gândacgândăcel etc.).',0,1048233600,1189656121,0),(5346,16,1,'brotan',301,'@BROTÁN, @ $brotani$, s.m. (Reg.) Broatec. - @Brot@[ac] + suf. $-an.$','BROTÁN, brotani, s.m. (Reg.) Broatec. – Brot[ac] + suf. -an.',0,1048233600,1189656121,0),(5347,16,1,'brotăcel',2483,'@BROTĂCÉL, @ $brotăcei$, s.m. @1.@ Diminutiv al lui $brotac$; răcănel. @2.@ (Ornit.; rar) Florinte. - @Brotac@ + suf. $-el.$','BROTĂCÉL, brotăcei, s.m. 1. Diminutiv al lui brotac; răcănel. 2. (Ornit.; rar) Florinte. – Brotac + suf. -el.',0,1048233600,1189656121,0),(5348,16,1,'browning',235,'@BROWNING, @ $browninguri$, s.n. Revolver cu încărcător automat. [Pr.: $bráuning$] - Cuv. engl.','BROWNING, browninguri, s.n. Revolver cu încărcător automat. [Pr.: bráuning] – Cuv. engl.',0,1048233600,1048233600,0),(5349,16,1,'brr',1632,'@BRR@ interj. @I. 1.@ Exclamaţie pe care o scoate cel căruia îi este frig; bruh. @2.@ Exclamaţie care exprimă spaima. @3.@ Exclamaţie care exprimă dezgustul sau greaţa. @II.@ Exclamaţie cu care oile sunt îndemnate la mers. @III.@ (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul tobei. - Onomatopee.','BRR interj. I. 1. Exclamaţie pe care o scoate cel căruia îi este frig; bruh. 2. Exclamaţie care exprimă spaima. 3. Exclamaţie care exprimă dezgustul sau greaţa. II. Exclamaţie cu care oile sunt îndemnate la mers. III. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul tobei. – Onomatopee.',0,1048233600,1048233600,0),(5350,16,1,'bruceloză',1159,'@BRUCELÓZĂ, @ $bruceloze$, s.f. Boală infecţioasă şi contagioasă (a vitelor şi a oamenilor), care se manifestă la om prin febră mare, transpiraţie, mărirea splinei etc. - Din fr. @brucellose.@','BRUCELÓZĂ, bruceloze, s.f. Boală infecţioasă şi contagioasă (a vitelor şi a oamenilor), care se manifestă la om prin febră mare, transpiraţie, mărirea splinei etc. – Din fr. brucellose.',0,1048233600,1048233600,0),(5351,16,1,'brucină',310,'@BRUCÍNĂ@ s.f. Alcaloid foarte toxic, extras din nuca vomică, cu proprietăţi şi utilizări în medicină şi în farmacie. - Din fr. @brucine.@','BRUCÍNĂ s.f. Alcaloid foarte toxic, extras din nuca vomică, cu proprietăţi şi utilizări în medicină şi în farmacie. – Din fr. brucine.',0,1048233600,1189656121,0),(5352,16,1,'brudină',309,'@BRÚDINĂ, @ $brudine$, s.f. (Reg.) Bac^1 (@1@). ** Taxă pentru trecerea apei pe un bac^1. - Din scr. @brodina.@','BRÚDINĂ, brudine, s.f. (Reg.) Bac1 (1). ♦ Taxă pentru trecerea apei pe un bac1. – Din scr. brodina.',0,1048233600,1189656121,0),(5353,16,1,'brudiu',642,'@BRUDÍU, -ÍE, @ $brudii$, adj. (Reg.) Tânăr, nevârstnic; $p. ext.$ fără judecată; brudnic. - Et. nec.','BRUDÍU, -ÍE, brudii, adj. (Reg.) Tânăr, nevârstnic; p. ext. fără judecată; brudnic. – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(476945,471,21,'mister',7112,'@MISTÉR^1@ $s. n.$ 1. (pl.) ritual religios secret în Grecia şi Roma antică, la care participau numai cei iniţiaţi. 2. doctrină religioasă care nu era împărtăşită decât unui număr restrâns de iniţiaţi. * dogmă religioasă creştină care trebuie primită aşa cum este şi care se crede a fi inaccesibilă raţiunii. 3. lucrare dramatică medievală cu subiect biblic şi hagiografic. 4. ceea ce este necunoscut, neînţeles, încă inexplicabil; taină; secret. (< fr. $mystère$, lat. $mysterium$, gr. $mysterion$)','MISTÉR1 s. n. 1. (pl.) ritual religios secret în Grecia şi Roma antică, la care participau numai cei iniţiaţi. 2. doctrină religioasă care nu era împărtăşită decât unui număr restrâns de iniţiaţi. ♢ dogmă religioasă creştină care trebuie primită aşa cum este şi care se crede a fi inaccesibilă raţiunii. 3. lucrare dramatică medievală cu subiect biblic şi hagiografic. 4. ceea ce este necunoscut, neînţeles, încă inexplicabil; taină; secret. (< fr. mystère, lat. mysterium, gr. mysterion)',0,1189834610,1210434824,0),(5354,16,1,'brudnic',293,'@BRÚDNIC, -Ă@, $brudnici, -ce$, adj. (Reg.) Brudiu. - @Brud@[iu] + suf. $-nic.$','BRÚDNIC, -Ă, brudnici, -ce, adj. (Reg.) Brudiu. – Brud[iu] + suf. -nic.',0,1048233600,1189656121,0),(5355,16,1,'bruft',541,'@BRUFT, @ $brufturi$, s.n. (Reg.) Tencuială aruncată pe perete cu mistria (şi neîntinsă). - Et. nec.','BRUFT, brufturi, s.n. (Reg.) Tencuială aruncată pe perete cu mistria (şi neîntinsă). – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5356,16,1,'bruftui',918,'@BRUFTUÍ, @ $bruftuiesc$, vb. IV. Tranz. @1.@ (Reg.) A pune cu mistria pe perete un strat de bruft. @2.@ Fig. (Fam.) A brusca pe cineva. [Var.: @bruftuluí@ vb. IV] - @Bruft@ + suf. $-ui.$','BRUFTUÍ, bruftuiesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A pune cu mistria pe perete un strat de bruft. 2. Fig. (Fam.) A brusca pe cineva. [Var.: bruftuluí vb. IV] – Bruft + suf. -ui.',0,1048233600,1048233600,0),(5357,16,1,'bruftuială',219,'@BRUFTUIÁLĂ, @ $bruftuieli$, s.f. (Reg. şi fam.) Faptul de a $bruftui.$ ** Bătaie dată cuiva. [Pr.: $-tu-ia-.$ - Var.: @bruftuluiálă@ s.f.] - @Bruftui@ + suf. $-eală.$','BRUFTUIÁLĂ, bruftuieli, s.f. (Reg. şi fam.) Faptul de a bruftui. ♦ Bătaie dată cuiva. [Pr.: -tu-ia-. – Var.: bruftuluiálă s.f.] – Bruftui + suf. -eală.',0,1048233600,1189656121,0),(5358,16,1,'bruftuire',85,'@BRUFTUÍRE, @ $bruftuiri$, s.f. (Reg. şi fam.) Acţiunea de $a bruftui.$ - V. @bruftui@.','BRUFTUÍRE, bruftuiri, s.f. (Reg. şi fam.) Acţiunea de a bruftui. – V. bruftui.',0,1048233600,1189656121,0),(476944,471,21,'mistelă',157,'@MISTÉLĂ@ $s. f.$ must de struguri alcoolizat, pentru a-i opri fermentaţia. (< fr. $mistelle$)','MISTÉLĂ s. f. must de struguri alcoolizat, pentru a-i opri fermentaţia. (< fr. mistelle)',0,1189834610,1189834610,0),(5359,16,1,'bruftului',457,'@BRUFTULUÍ@ vb. IV. v. @bruftui@.','BRUFTULUÍ vb. IV. v. bruftui.',0,1048233600,1189656121,0),(5360,16,1,'bruftuluială',124,'@BRUFTULUIÁLĂ@ s.f. v. @bruftuială@.','BRUFTULUIÁLĂ s.f. v. bruftuială.',0,1048233600,1189656121,0),(5361,16,1,'bruh',466,'@BRUH@ interj. Brr (@I 1@). - Onomatopee.','BRUH interj. Brr (I 1). – Onomatopee.',0,1048233600,1048233600,0),(5362,16,1,'bruia',1920,'@BRUIÁ, @ $bruiez$, vb. I. Tranz. A perturba recepţia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. [Pr.: $bru-ia$] - Din fr. @brouiller.@','BRUIÁ, bruiez, vb. I. Tranz. A perturba recepţia unor semnale electromagnetice, a unei emisiuni radiofonice. [Pr.: bru-ia] – Din fr. brouiller.',0,1048233600,1048233600,0),(5363,16,1,'bruiaj',842,'@BRUIÁJ@ s.n. Faptul de a bruia. [Pr.: $bru-iaj$] - Din fr. @brouillage.@','BRUIÁJ s.n. Faptul de a bruia. [Pr.: bru-iaj] – Din fr. brouillage.',0,1048233600,1189656121,0),(5364,16,1,'bruiat',671,'@BRUIÁT, -Ă, @ $bruiaţi, -te$, adj. (Despre posturi de radioemisie) Perturbat prin zgomote. [Pt.: $bru-iat$] - V. @bruia@.','BRUIÁT, -Ă, bruiaţi, -te, adj. (Despre posturi de radioemisie) Perturbat prin zgomote. [Pt.: bru-iat] – V. bruia.',0,1048233600,1189656121,0),(5365,16,1,'bruiere',177,'@BRUIÉRE@ s.f. Acţiunea de $a bruia.$ [Pr.: $bru-ie-$] - V. @bruia@.','BRUIÉRE s.f. Acţiunea de a bruia. [Pr.: bru-ie-] – V. bruia.',0,1048233600,1189656121,0),(5366,16,1,'bruion',1914,'@BRUIÓN, @ $bruioane$, s.n. (Livr.) Ciornă, concept. [Pr.: $bru-ion$] - Din fr. @brouillon.@','BRUIÓN, bruioane, s.n. (Livr.) Ciornă, concept. [Pr.: bru-ion] – Din fr. brouillon.',0,1048233600,1225834766,0),(5367,16,1,'brum',1095,'@BRUM@ s.n. Perturbaţie care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvenţă joasă, suprapus semnalului util. - Din germ. @Brummen.@','BRUM s.n. Perturbaţie care poate să apară într-un sistem de transmisie audio, manifestându-se ca un zgomot de frecvenţă joasă, suprapus semnalului util. – Din germ. Brummen.',0,1048233600,1048233600,0),(5368,16,1,'bruma',5205,'@BRUMÁ, @ pers. 3 $brumează$, vb. I. (Rar) @1.@ Intranz. A cădea brumă (@1@). @2.@ Tranz. şi refl. A (se) acoperi cu brumă (@1@) sau cu ceva care seamănă cu bruma. - Din @brumă.@','BRUMÁ, pers. 3 brumează, vb. I. (Rar) 1. Intranz. A cădea brumă (1). 2. Tranz. şi refl. A (se) acoperi cu brumă (1) sau cu ceva care seamănă cu bruma. – Din brumă.',0,1048233600,1189656121,0),(5369,16,1,'brumar',1181,'@BRUMÁR^1@ s.m. (Pop.) Noiembrie. - @Brumă@ + suf. $-ar.$','BRUMÁR1 s.m. (Pop.) Noiembrie. – Brumă + suf. -ar.',0,1048233600,1048233600,0),(5370,16,1,'brumar',1360,'@BRUMÁR^2@ s.m. A doua lună (22 octombrie - 21 noiembrie) din calendarul republican francez (folosit între anii 1793 şi 1806). - Din fr. @brumaire.@','BRUMÁR2 s.m. A doua lună (22 octombrie – 21 noiembrie) din calendarul republican francez (folosit între anii 1793 şi 1806). – Din fr. brumaire.',0,1048233600,1048233600,0),(5371,16,1,'brumat',1105,'@BRUMÁT, -Ă, @ $brumaţi, -te$, adj. @1.@ (Adesea fig.) Acoperit de brumă (@1@). @2.@ (Rar) Brumăriu (@1@). @3.@ (Despre fructe, $p. ext.$ despre plante) Acoperit cu un strat de brumă (@3@). - V. @bruma@.','BRUMÁT, -Ă, brumaţi, -te, adj. 1. (Adesea fig.) Acoperit de brumă (1). 2. (Rar) Brumăriu (1). 3. (Despre fructe, p. ext. despre plante) Acoperit cu un strat de brumă (3). – V. bruma.',0,1048233600,1189656121,0),(476943,471,21,'mistagogie',499,'@MISTAGÓGIE@ $s. f.$ (ant.) iniţiere în misterele religioase. (< fr. $mystagogie$)','MISTAGÓGIE s. f. (ant.) iniţiere în misterele religioase. (< fr. mystagogie)',0,1189834610,1189834610,0),(5372,16,1,'brumatic',174,'@BRUMÁTIC, -Ă, @ $brumatici, -ce$, adj. (Rar) Cu brumă; $p. ext. $friguros, geros. - @Brumă@ + suf. $-atic.$','BRUMÁTIC, -Ă, brumatici, -ce, adj. (Rar) Cu brumă; p. ext. friguros, geros. – Brumă + suf. -atic.',0,1048233600,1189656121,0),(5373,16,1,'brumă',5873,'@BRÚMĂ, @ $brume$, s.f. @1.@ Cristale de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziţie) prin îngheţarea vaporilor de apă din atmosferă şi care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte. @2.@ (Pop.) Chiciură. @3.@ Strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante). @4.@ Fig. Cantitate mică de... - Lat. @bruma.@','BRÚMĂ, brume, s.f. 1. Cristale de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziţie) prin îngheţarea vaporilor de apă din atmosferă şi care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte. 2. (Pop.) Chiciură. 3. Strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante). 4. Fig. Cantitate mică de... – Lat. bruma.',0,1048233600,1189656121,0),(5374,16,1,'brumărea',1365,'@BRUMĂREÁ, @ $brumărele$, s.f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit şi viu colorate şi cu miros plăcut ($Phlox paniculata$ şi $drummondi$). - @Brumă@ + suf. $-ărea.$','BRUMĂREÁ, brumărele, s.f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit şi viu colorate şi cu miros plăcut (Phlox paniculata şi drummondi). – Brumă + suf. -ărea.',0,1048233600,1189656121,0),(5375,16,1,'brumărel',799,'@BRUMĂRÉL@ s.m. (Pop.) Octombrie; $p. ext.$ sfârşitul lunii septembrie, luna octombrie şi începutul lui noiembrie. - @Brumar^1@ + suf. $-el.$','BRUMĂRÉL s.m. (Pop.) Octombrie; p. ext. sfârşitul lunii septembrie, luna octombrie şi începutul lui noiembrie. – Brumar1 + suf. -el.',0,1048233600,1048233600,0),(5376,16,1,'brumăriţă',809,'@BRUMĂRÍŢĂ, @ $brumăriţe$, s.f. Numele a două specii de păsări, una de mărimea mierlei, cu guşa albă cu pete brune ($Prunella collaris$)$, $ cealaltă mai mici, cu guşa sură ($Prunella modularis$). - @Brumă@ + suf. $-ăriţă.$','BRUMĂRÍŢĂ, brumăriţe, s.f. Numele a două specii de păsări, una de mărimea mierlei, cu guşa albă cu pete brune (Prunella collaris), cealaltă mai mici, cu guşa sură (Prunella modularis). – Brumă + suf. -ăriţă.',0,1048233600,1048233600,0),(5377,16,1,'brumăriu',1347,'@BRUMĂRÍU, -ÍE, @ $brumării$, adj. @1.@ De culoarea brumei (@1@), alb-cenuşiu, brumat. @2.@ (În sintagmele) $Prune brumării$ = soi de prune acoperite cu brumă (@3@). $Oaie brumărie$ = varietate de oaie cu lâna pestriţă, albă şi neagră. ** Care aparţine acestor oi sau pielicelelor acestor oi. $Căciulă brumărie.$ - @Brumă@ + suf. $-ăriu.$','BRUMĂRÍU, -ÍE, brumării, adj. 1. De culoarea brumei (1), alb-cenuşiu, brumat. 2. (În sintagmele) Prune brumării = soi de prune acoperite cu brumă (3). Oaie brumărie = varietate de oaie cu lâna pestriţă, albă şi neagră. ♦ Care aparţine acestor oi sau pielicelelor acestor oi. Căciulă brumărie.Brumă + suf. -ăriu.',0,1048233600,1189656121,0),(5378,16,1,'brumos',172,'@BRUMÓS, -OÁSĂ, @ $brumoşi, -oase$, adj. (Livr.) Ceţos, neguros. - Din fr. @brumeux, @ lat. @brumosus.@','BRUMÓS, -OÁSĂ, brumoşi, -oase, adj. (Livr.) Ceţos, neguros. – Din fr. brumeux, lat. brumosus.',0,1048233600,1189656121,0),(476942,471,21,'mistagog',935,'@MISTAGÓG@ $s. m.$ (ant.) preot iniţiator în mistere; (p. ext.) om înzestrat cu puterea de a pătrunde aspectele ascunse ale realităţii. (< fr. $mystagogue$)','MISTAGÓG s. m. (ant.) preot iniţiator în mistere; (p. ext.) om înzestrat cu puterea de a pătrunde aspectele ascunse ale realităţii. (< fr. mystagogue)',0,1189834610,1189834610,0),(5379,16,1,'brun',3235,'@BRUN, -Ă, @ $bruni, -e$, adj. @1.@ Cafeniu-închis. ** (Substantivat, n.) Culoare cafeniu-închis. @2.@ (Despre oameni) Care are pielea negricioasă şi părul negru; brunet, oacheş. - Din fr. @brun.@','BRUN, -Ă, bruni, -e, adj. 1. Cafeniu-închis. ♦ (Substantivat, n.) Culoare cafeniu-închis. 2. (Despre oameni) Care are pielea negricioasă şi părul negru; brunet, oacheş. – Din fr. brun.',0,1048233600,1048233600,0),(5380,16,1,'bruna',1723,'@BRUNÁ, @ $brunez$, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oţel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune. - Din fr. @brunir.@','BRUNÁ, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oţel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune. – Din fr. brunir.',0,1048233600,1048233600,0),(5381,16,1,'brunaj',443,'@BRUNÁJ@ s.n. Brunare. ** (Concr.) Strat protector de oxizi care acoperă unele piese metalice în urma brunării. - @Bruna@ + suf. $-aj.$','BRUNÁJ s.n. Brunare. ♦ (Concr.) Strat protector de oxizi care acoperă unele piese metalice în urma brunării. – Bruna + suf. -aj.',0,1048233600,1189656121,0),(5382,16,1,'brunare',551,'@BRUNÁRE@ s.f. Acţiunea de $a bruna$ şi rezultatul ei; brunaj. - V. @bruna@.','BRUNÁRE s.f. Acţiunea de a bruna şi rezultatul ei; brunaj. – V. bruna.',0,1048233600,1189656121,0),(5383,16,1,'brunat',507,'@BRUNÁT, -Ă@, $brunaţi, -te$, adj. (Despre piese de oţel sau de cupru) Acoperit prin brunare cu un strat protector de oxizi de culoare închisă. - V. @bruna@.','BRUNÁT, -Ă, brunaţi, -te, adj. (Despre piese de oţel sau de cupru) Acoperit prin brunare cu un strat protector de oxizi de culoare închisă. – V. bruna.',0,1048233600,1189656121,0),(5384,16,1,'brunel',370,'@BRUNÉL@ s.n. (Înv.) Stofă de lână de culoare închisă, din care se confecţionează încălţăminte. - Din germ. @Brunelle.@','BRUNÉL s.n. (Înv.) Stofă de lână de culoare închisă, din care se confecţionează încălţăminte. – Din germ. Brunelle.',0,1048233600,1048233600,0),(5385,16,1,'brunet',2515,'@BRUNÉT, -Ă, @ $bruneţi, -te$, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feţei) de culoare negricioasă şi părul negru; brun, oacheş. - Din fr. @brunet.@','BRUNÉT, -Ă, bruneţi, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are pielea (feţei) de culoare negricioasă şi părul negru; brun, oacheş. – Din fr. brunet.',0,1048233600,1189656121,0),(5386,16,1,'brusc',5754,'@BRUSC, -Ă, @ $bruşti, -e$, adj. (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neaşteptate, subit, dintr-o dată. - Din fr. @brusque.@','BRUSC, -Ă, bruşti, -e, adj. (Adesea adverbial) Care se produce, se petrece pe neaşteptate, subit, dintr-o dată. – Din fr. brusque.',0,1048233600,1048233600,0),(5387,16,1,'brusca',2890,'@BRUSCÁ, @ $bruschez$, vb. I. Tranz. @1.@ A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ** A se purta violent cu cineva. @2.@ A grăbi, a forţa desfăşurarea unui proces, a unui eveniment. - Din fr. @brusquer.@','BRUSCÁ, bruschez, vb. I. Tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forţa desfăşurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer.',0,1048233600,1189656121,0),(476941,471,21,'mistacocet',54,'@MISTACOCÉT, -Ă@ I. $adj.$ (despre peşti) fără dinţi. II. s. n. pl. subordin de cetacee fără dinţi: balene. (< fr. $mystacocète/s/$)','MISTACOCÉT, -Ă I. adj. (despre peşti) fără dinţi. II. s. n. pl. subordin de cetacee fără dinţi: balene. (< fr. mystacocète/s/)',0,1189834610,1189834610,0),(5388,16,1,'bruscare',257,'@BRUSCÁRE@ s.f. Acţiunea de $a brusca$ şi rezultatul ei. - V. @brusca@.','BRUSCÁRE s.f. Acţiunea de a brusca şi rezultatul ei. – V. brusca.',0,1048233600,1189656121,0),(5389,16,1,'bruscheţe',1405,'@BRUSCHÉŢE@ s.f. Purtare sau atitudine aspră, grosolană, lipsită de menajamente faţă de cineva. - Din it. @bruschezza.@','BRUSCHÉŢE s.f. Purtare sau atitudine aspră, grosolană, lipsită de menajamente faţă de cineva. – Din it. bruschezza.',0,1048233600,1048233600,0),(5390,16,1,'brustan',1320,'@BRUSTÁN, @ $brustani$, s.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse în capitule la vârful tulpinii şi cu miros caracteristic plăcut ($Telekia speciosa$). - Cf. %brusture%.','BRUSTÁN, brustani, s.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene dispuse în capitule la vârful tulpinii şi cu miros caracteristic plăcut (Telekia speciosa). – Cf. b r u s t u r e.',0,1048233600,1189656121,0),(5391,16,1,'brustur',381,'@BRÚSTUR@ s.m. v. @brusture@.','BRÚSTUR s.m. v. brusture.',0,1048233600,1189656121,0),(5392,16,1,'brusture',2491,'@BRÚSTURE, @ $brusturi$, s.m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari şi late, cu flori purpurii sau violete, dispuse în inflorescenţe sferice şi ţepoase, folosite pentru proprietăţile lor medicinale; lipan^2 ($Lappa$). [Var.: @brústur@ s.m.] - Et. nec.','BRÚSTURE, brusturi, s.m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari şi late, cu flori purpurii sau violete, dispuse în inflorescenţe sferice şi ţepoase, folosite pentru proprietăţile lor medicinale; lipan2 (Lappa). [Var.: brústur s.m.] – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(476940,471,21,'mist',601,'@MIST@ $s. m.$ (în Asia Centrală şi Siberia) iniţiat în mistere (1). (< fr. $myste$)','MIST s. m. (în Asia Centrală şi Siberia) iniţiat în mistere (1). (< fr. myste)',0,1189834610,1189834610,0),(5393,16,1,'brut',12607,'@BRUT, -Ă, @ $bruţi, -te$, adj. @1.@ Care se găseşte în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. @2.@ (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. - Din lat. @brutus, @ fr. @brut.@','BRUT, -Ă, bruţi, -te, adj. 1. Care se găseşte în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit. 2. (Despre greutatea mărfurilor) Care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente. – Din lat. brutus, fr. brut.',0,1048233600,1189656121,0),(5394,16,1,'brutal',4141,'@BRUTÁL, -Ă, @ $brutali, -e$, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de delicateţe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit. ** Care este direct, fără menajamente. $O sinceritate brutală.$ - Din fr. @brutal.@','BRUTÁL, -Ă, brutali, -e, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Lipsit de delicateţe, aspru, dur, violent; grosolan, necioplit. ♦ Care este direct, fără menajamente. O sinceritate brutală. – Din fr. brutal.',0,1048233600,1189656121,0),(476939,471,21,'missal',29,'@MISSÁL@ $s. n.$ corp de literă de 4^8 de puncte tipografice. (< germ. $Missal$)','MISSÁL s. n. corp de literă de 48 de puncte tipografice. (< germ. Missal)',0,1189834610,1189834610,0),(5395,16,1,'brutalitate',1702,'@BRUTALITÁTE, @ $brutalităţi$, s.f. Fire, purtare, vorbă sau faptă brutală. - Din fr. @brutalité.@','BRUTALITÁTE, brutalităţi, s.f. Fire, purtare, vorbă sau faptă brutală. – Din fr. brutalité.',0,1048233600,1048233600,0),(5396,16,1,'brutaliza',810,'@BRUTALIZÁ, @ $brutalizez$, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu brutalitate; a maltrata. - Din fr. @brutaliser.@','BRUTALIZÁ, brutalizez, vb. I. Tranz. A trata pe cineva cu brutalitate; a maltrata. – Din fr. brutaliser.',0,1048233600,1189656121,0),(5397,16,1,'brutalizare',164,'@BRUTALIZÁRE, @ $brutalizări$, s.f. Acţiunea de $a brutaliza.$ - V. @brutaliza@.','BRUTALIZÁRE, brutalizări, s.f. Acţiunea de a brutaliza. – V. brutaliza.',0,1048233600,1189656121,0),(5398,16,1,'brutar',1993,'@BRUTÁR, @ $brutari$, s.m. Persoană care fabrică sau vinde pâine; jimblar. - @Brut@ (reg. \"pâine neagră\") + suf. $-ar.$','BRUTÁR, brutari, s.m. Persoană care fabrică sau vinde pâine; jimblar. – Brut (reg. „pâine neagră”) + suf. -ar.',0,1048233600,1048233600,0),(5399,16,1,'brută',2654,'@BRÚTĂ, @ $brute$, s.f. Om foarte brutal. - Din fr. @brute.@','BRÚTĂ, brute, s.f. Om foarte brutal. – Din fr. brute.',0,1048233600,1189656121,0),(5400,16,1,'brutăreasă',324,'@BRUTĂREÁSĂ, @ $brutărese$, s.f. Femeie care fabrică sau vinde pâine; soţia brutarului; jimblăreasă. - @Brutar@ + suf. $-easă.$','BRUTĂREÁSĂ, brutărese, s.f. Femeie care fabrică sau vinde pâine; soţia brutarului; jimblăreasă. – Brutar + suf. -easă.',0,1048233600,1048233600,0),(5401,16,1,'brutărie',1541,'@BRUTĂRÍE, @ (@2@) $brutării$, s.f. @1.@ Meseria de brutar. @2.@ Clădire în care se fabrică sau se vinde pâine; jimblărie. - @Brutar@ + suf. $-ie.$','BRUTĂRÍE, (2) brutării, s.f. 1. Meseria de brutar. 2. Clădire în care se fabrică sau se vinde pâine; jimblărie. – Brutar + suf. -ie.',0,1048233600,1189656121,0),(5402,16,1,'bruto',1443,'@BRÚTO@ adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). - Din germ. @Brutto, @ it. @brutto.@','BRÚTO adv. În total, fără a scădea daraua (dintr-o greutate), cheltuielile, impozitele etc. (dintr-un venit). – Din germ. Brutto, it. brutto.',0,1048233600,1189656121,0),(5403,16,1,'bubalină',2358,'@BUBALÍNĂ, @ $bubaline$, s.f. (La pl.) Vite cornute înrudite cu taurinele, cu capul mare, cu coarnele în formă de semilună, cu pielea groasă şi cu părul negru; (şi la sg.) animal care face parte din această specie. - Din fr. @bubalines.@','BUBALÍNĂ, bubaline, s.f. (La pl.) Vite cornute înrudite cu taurinele, cu capul mare, cu coarnele în formă de semilună, cu pielea groasă şi cu părul negru; (şi la sg.) animal care face parte din această specie. – Din fr. bubalines.',0,1048233600,1189656121,0),(5404,16,1,'bubat',764,'@BUBÁT@ s.n. (Pop.) Variolă. - Contaminare între @bubă@ şi [vărs]@at.@','BUBÁT s.n. (Pop.) Variolă. – Contaminare între bubă şi [vărs]at.',0,1048233600,1189656121,0),(5405,16,1,'bubă',6960,'@BÚBĂ, @ $bube$, s.f. @1.@ Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. * Expr. $A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă$ = a menaja pe cineva. (Fam.) $S-a spart buba$ = s-a dat totul pe faţă; s-a dezvăluit totul. * Compuse: (pop.) $bubă-neagră$ = dalac; $bube-dulci$ = bubuliţe dese, de natură infecţioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc.: $buba-mânzului$ = gurmă. ** Rană. @2.@ Fig. (Fam.) Punct slab, parte delicată, dificilă a unei probleme. ** Defect, defecţiune (a unui sistem tehnic). - Cf. ucr. %buba%.','BÚBĂ, bube, s.f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. ♢ Expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (Fam.) S-a spart buba = s-a dat totul pe faţă; s-a dezvăluit totul. ♢ Compuse: (pop.) bubă-neagră = dalac; bube-dulci = bubuliţe dese, de natură infecţioasă, care apar în special la copii, în jurul gurii, pe cap etc.: buba-mânzului = gurmă. ♦ Rană. 2. Fig. (Fam.) Punct slab, parte delicată, dificilă a unei probleme. ♦ Defect, defecţiune (a unui sistem tehnic). – Cf. ucr. b u b a.',0,1048233600,1189656121,0),(476938,471,21,'miss',508,'@MISS@ $s. f. inv.$ (adresare pentru fete în ţările de limbă engleză) domnişoară. * nume dat unei femei considerate de un juriu special ca cea mai frumoasă dintr-o ţară, dintr-o regiune etc. (< engl. $miss$)','MISS s. f. inv. (adresare pentru fete în ţările de limbă engleză) domnişoară. ♢ nume dat unei femei considerate de un juriu special ca cea mai frumoasă dintr-o ţară, dintr-o regiune etc. (< engl. miss)',0,1189834610,1189834610,0),(5406,16,1,'buberic',716,'@BUBERÍC, @ $buberici$, s.m. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu frunze dinţate şi cu flori brune sau verzi-măslinii ($Scrophularia nodosa$). - Cf. bg. %bubrek% \"rinichi\".','BUBERÍC, buberici, s.m. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu frunze dinţate şi cu flori brune sau verzi-măslinii (Scrophularia nodosa). – Cf. bg. b u b r e k „rinichi”.',0,1048233600,1189656121,0),(5407,16,1,'bubiţă',313,'@BUBÍŢĂ, @ $bubiţe$, s.f. Bubuliţă. - @Bubă@ + suf. $-iţă.$','BUBÍŢĂ, bubiţe, s.f. Bubuliţă. – Bubă + suf. -iţă.',0,1048233600,1207242496,0),(5408,16,1,'buboi',1111,'@BUBÓI, @ $buboaie$, s.n. Augmentativ al lui $bubă$; abces, furuncul. - @Bubă@ + suf. $-oi.$','BUBÓI, buboaie, s.n. Augmentativ al lui bubă; abces, furuncul. – Bubă + suf. -oi.',0,1048233600,1189656121,0),(476937,471,21,'mispichel',9,'@MISPICHÉL@ $s. n.$ sulfoarseniură naturală de fier. (< fr. $mispickel$)','MISPICHÉL s. n. sulfoarseniură naturală de fier. (< fr. mispickel)',0,1189834610,1189834610,0),(5409,16,1,'bubon',834,'@BUBÓN, @ $buboane$, s.n. Inflamare a ganglionilor limfatici din regiunea inghinală, axilară etc., caracteristică ciumei, scarlatinei, bolilor venerice. - Din fr. @bubon.@','BUBÓN, buboane, s.n. Inflamare a ganglionilor limfatici din regiunea inghinală, axilară etc., caracteristică ciumei, scarlatinei, bolilor venerice. – Din fr. bubon.',0,1048233600,1189656121,0),(476935,471,21,'misoneist',100,'@MISONEÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al misoneismului. (< fr. $misonéiste$)','MISONEÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al misoneismului. (< fr. misonéiste)',0,1189834610,1189834610,0),(476936,471,21,'misopedie',28,'@MISOPEDÍE@ $s. f.$ repulsie faţă de copii. (< fr. $misopedie$)','MISOPEDÍE s. f. repulsie faţă de copii. (< fr. misopedie)',0,1189834610,1189834610,0),(5410,16,1,'bubonică',291,'@BUBÓNICĂ@ adj.f. (În sintagma) $Ciumă$ (sau $pestă$) $bubonică$ = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. - Din fr. @bubonique.@','BUBÓNICĂ adj.f. (În sintagma) Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) care se manifestă prin buboane. – Din fr. bubonique.',0,1048233600,1189656121,0),(5411,16,1,'bubos',772,'@BUBÓS, -OÁSĂ, @ $buboşi, -oase$, adj. @1.@ Cu bube, plin de bube; buburos. @2.@ (Despre plante, fructe) Plin de umflături, de noduri, de crestături, de excrescenţe. - @Bubă@ + suf. $-os$.','BUBÓS, -OÁSĂ, buboşi, -oase, adj. 1. Cu bube, plin de bube; buburos. 2. (Despre plante, fructe) Plin de umflături, de noduri, de crestături, de excrescenţe. – Bubă + suf. -os.',0,1048233600,1189656121,0),(5412,16,1,'bubui',2773,'@BUBUÍ, @ pers. 3 $búbuie$, vb. IV. Intranz. (Despre tunete; $p. ext.$ despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot înfundat şi puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. - Formaţie onomatopeică.','BUBUÍ, pers. 3 búbuie, vb. IV. Intranz. (Despre tunete; p. ext. despre arme de foc sau alte surse de zgomot) A produce un zgomot înfundat şi puternic, adesea repetat (prin ecou) la intervale scurte. – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1048233600,0),(5413,16,1,'bubuire',501,'@BUBUÍRE, @ $bubuiri$, s.f. (Rar) Bubuit. - V. @bubui@.','BUBUÍRE, bubuiri, s.f. (Rar) Bubuit. – V. bubui.',0,1048233600,1189656121,0),(5414,16,1,'bubuit',1342,'@BUBUÍT@ s.n. Faptul de $a bubui$; zgomot înfundat şi puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură. - V. @bubui@.','BUBUÍT s.n. Faptul de a bubui; zgomot înfundat şi puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură. – V. bubui.',0,1048233600,1189656121,0),(5415,16,1,'bubuitor',312,'@BUBUITÓR, -OÁRE, @ $bubuitori, -oare$, adj. Care bubuie. [Pr.: $-bu-i-$] - @Bubui@ + suf. $-tor.$','BUBUITÓR, -OÁRE, bubuitori, -oare, adj. Care bubuie. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tor.',0,1048233600,1189656121,0),(5416,16,1,'bubuitură',789,'@BUBUITÚRĂ, @ $bubuituri$, s.f. Bubuit. [Pr.: $-bu-i-$] - @Bubui@ + suf. $-tură.$','BUBUITÚRĂ, bubuituri, s.f. Bubuit. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tură.',0,1048233600,1189656121,0),(476934,471,21,'misoneism',245,'@MISONEÍSM@ $s. n.$ aversiune, sentiment de neîncredere faţă de tot ceea ce este nou sau în schimbare. (< fr. $misonéisme$)','MISONEÍSM s. n. aversiune, sentiment de neîncredere faţă de tot ceea ce este nou sau în schimbare. (< fr. misonéisme)',0,1189834610,1189834610,0),(5417,16,1,'bubuliţă',481,'@BUBULÍŢĂ, @ $bubuliţe$, s.f. Diminutiv al lui $bubă$; bubiţă. - @Bubă@ + suf. $-uliţă.$','BUBULÍŢĂ, bubuliţe, s.f. Diminutiv al lui bubă; bubiţă. – Bubă + suf. -uliţă.',0,1048233600,1189656121,0),(5418,16,1,'buburos',125,'@BUBURÓS, -OÁSĂ, @ $buburoşi, -oase$, adj. Bubos. - @Bubă@ + suf. $-uros.$','BUBURÓS, -OÁSĂ, buburoşi, -oase, adj. Bubos. – Bubă + suf. -uros.',0,1048233600,1048233600,0),(5419,16,1,'buburuză',3671,'@BUBURÚZĂ, @ $buburuze$, s.f. Gândăcel de formă semisferică, cu elitrele roşii pătate cu şapte puncte negre; mămăruţă, măriuţă (@1@), boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului, boul-popii; paparugă ($Coccinella septempunctata$). - Et. nec.','BUBURÚZĂ, buburuze, s.f. Gândăcel de formă semisferică, cu elitrele roşii pătate cu şapte puncte negre; mămăruţă, măriuţă (1), boul-lui-Dumnezeu, boul-Domnului, boul-popii; paparugă (Coccinella septempunctata). – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(5420,16,1,'buc',4115,'@BUC^1@ subst. (Reg., în loc, adv.) $Într-un buc$ = imediat, într-o clipă, foarte repede. - Et. nec.','BUC1 subst. (Reg., în loc, adv.) Într-un buc = imediat, într-o clipă, foarte repede. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5421,16,1,'buc',4218,'@BUC^2, @ (@2@) $buci$, s.m. (Reg.) @1.@ Pleavă rămasă după vânturarea seminţelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. @2.@ (La pl.) Scame rămase de la meliţarea şi pieptănarea inului şi a cânepii. - Cf. alb. %byk%.','BUC2, (2) buci, s.m. (Reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea seminţelor de cânepă sau de in, după măcinarea boabelor de porumb etc. 2. (La pl.) Scame rămase de la meliţarea şi pieptănarea inului şi a cânepii. – Cf. alb. b y k.',0,1048233600,1189656121,0),(5422,16,1,'bucal',2657,'@BUCÁL, -Ă, @ $bucali, -e, $ adj. Care ţine de gură, privitor la gură, care se face cu gura, se ia pe gură, oral (@1@). * Loc. vb. $Pe cale bucală$ = (despre medicamente) pe gură, oral. - Din fr. @buccal.@','BUCÁL, -Ă, bucali, -e, adj. Care ţine de gură, privitor la gură, care se face cu gura, se ia pe gură, oral (1). ♢ Loc. vb. Pe cale bucală = (despre medicamente) pe gură, oral. – Din fr. buccal.',0,1048233600,1048233600,0),(5423,16,1,'bucată',11723,'@BUCÁTĂ, @ (@I@) $bucăţi$, (@II@) $bucate$, s.f. @I. 1.@ Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr-un corp solid, dintr-un întreg; dărab. ** (Determinat prin \"de drum\", \"de cale\" sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ** (Determinat prin \"de vreme\", \"de timp\" sau presupunând această determinare) Interval, perioadă. ** (În limbajul comercial şi în cel industrial) Exemplar, piesă, parte, unitară dintr-un ansamblu, dintr-o mulţime de obiecte de acelaşi fel. * Expr. $A vinde$ (sau $a cumpăra$) $cu bucata$ = a vinde (sau a cumpăra) cu amănuntul, în detaliu. $A plăti cu bucata$ (sau, rar $bucată$) = a plăti munca după numărul de piese executate; a plăti în acord. $A face ceva din bucăţi$ = a confecţiona, a încropi ceva din părţi sau piese care provin din ansambluri diferite. $Om dintr-o bucată$ = om integru. @2.@ Operă (sau fragment unitar) literară sau muzicală de dimensiuni relativ reduse. @II.@ (La pl.) (Feluri de) mâncare. * Expr. $A face$ ($cuiva$) $bucata$ = a face (cuiva) cu intenţie un lucru neplăcut, un rău, a-i provoca o încurcătură. ** (Pop.) (Recoltă de) grâne, cereale. - Lat. @buccata.@','BUCÁTĂ, (I) bucăţi, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr-un corp solid, dintr-un întreg; dărab. ♦ (Determinat prin „de drum”, „de cale” sau presupunând această determinare) Distanţă, porţiune. ♦ (Determinat prin „de vreme”, „de timp” sau presupunând această determinare) Interval, perioadă. ♦ (În limbajul comercial şi în cel industrial) Exemplar, piesă, parte, unitară dintr-un ansamblu, dintr-o mulţime de obiecte de acelaşi fel. ♢ Expr. A vinde (sau a cumpăra) cu bucata = a vinde (sau a cumpăra) cu amănuntul, în detaliu. A plăti cu bucata (sau, rar bucată) = a plăti munca după numărul de piese executate; a plăti în acord. A face ceva din bucăţi = a confecţiona, a încropi ceva din părţi sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintr-o bucată = om integru. 2. Operă (sau fragment unitar) literară sau muzicală de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mâncare. ♢ Expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intenţie un lucru neplăcut, un rău, a-i provoca o încurcătură. ♦ (Pop.) (Recoltă de) grâne, cereale. – Lat. buccata.',0,1048233600,1189656121,0),(476932,471,21,'misolog',112,'@MISOLÓG, -Ă@ $s. m. f.$ duşman al raţiunii şi al raţionamentului. (< fr. $misologue$)','MISOLÓG, -Ă s. m. f. duşman al raţiunii şi al raţionamentului. (< fr. misologue)',0,1189834610,1189834610,0),(476933,471,21,'misologie',161,'@MISOLOGÍE@ $s. f.$ ură faţă de raţiune şi demonstraţia logică. (< fr. $misologie$)','MISOLOGÍE s. f. ură faţă de raţiune şi demonstraţia logică. (< fr. misologie)',0,1189834610,1189834610,0),(5424,16,1,'bucă',4713,'@BÚCĂ, @ $buci$, s.f. (Pop.) @1.@ Fesă. @2.@ Obraz (@1@). - Lat. @bucca@ \"gură\".','BÚCĂ, buci, s.f. (Pop.) 1. Fesă. 2. Obraz (1). – Lat. bucca „gură”.',0,1048233600,1189656121,0),(476931,471,21,'misoginism',6035,'@MISOGINÍSM@ $s. n.$ misoginie. (< fr. $misogynisme$)','MISOGINÍSM s. n. misoginie. (< fr. misogynisme)',0,1189834610,1189834610,0),(5425,16,1,'bucălai',1076,'@BUCĂLÁI, -ÁIE, @ $bucălai, -aie$, adj. Bucălat. - Cf. %bucă%.','BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălai, -aie, adj. Bucălat. – Cf. b u c ă.',0,1048233600,1189656121,0),(5426,16,1,'bucălaie',1964,'@BUCĂLÁIE, @ $bucălăi$, s.f., adj. (Oaie) cu lâna albă şi cu botul şi extremităţile membrelor negre sau castaniu-închis. - @Bucă@ + @laie.@','BUCĂLÁIE, bucălăi, s.f., adj. (Oaie) cu lâna albă şi cu botul şi extremităţile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie.',0,1048233600,1048233600,0),(5427,16,1,'bucălat',1528,'@BUCĂLÁT, -Ă, @ $bucălaţi, -te$, adj. (Care are obrazul) grăsuţ, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. - Cf. %bucă%.','BUCĂLÁT, -Ă, bucălaţi, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuţ, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. b u c ă.',0,1048233600,1189656121,0),(5428,13,1,'bucăliu',185,'@BUCĂLÍU, -ÍE@, $bucălii$, adj. (Rar) Bucălat. - Probabil contaminare între @bucălat@ şi @grăsuliu, durduliu@.','BUCĂLÍU, -ÍE, bucălii, adj. (Rar) Bucălat. – Probabil contaminare între bucălat şi grăsuliu, durduliu.',0,1044000000,1189656121,0),(476930,471,21,'misoginie',1326,'@MISOGINÍE@ $s. f.$ repulsie faţă de femei; misoginism. (< fr. $misogynie$)','MISOGINÍE s. f. repulsie faţă de femei; misoginism. (< fr. misogynie)',0,1189834610,1189834610,0),(5429,16,1,'bucătar',2158,'@BUCĂTÁR, @ $bucătari$, s.m. Bărbat care are meseria de a găti mâncare. - @Bucată@ + suf. $-ar.$','BUCĂTÁR, bucătari, s.m. Bărbat care are meseria de a găti mâncare. – Bucată + suf. -ar.',0,1048233600,1228800721,0),(5430,16,1,'bucătăreasă',781,'@BUCĂTĂREÁSĂ, @ $bucătărese$, s.f. Femeie care are meseria de a găti mâncare. - @Bucătar@ + suf. $-easă.$','BUCĂTĂREÁSĂ, bucătărese, s.f. Femeie care are meseria de a găti mâncare. – Bucătar + suf. -easă.',0,1048233600,1048233600,0),(5431,16,1,'bucătărie',3882,'@BUCĂTĂRÍE, @ $bucătării$, s.f. @1.@ Cameră (sau clădire) în care se găteşte mâncarea; cuhnie; $p. ext.$ totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. * $Bucătărie de campanie$ = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare. ** Fig. (Fam.) Totalitatea accesoriilor sau acţiunilor care servesc la susţinerea unei demonstraţii, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. @2.@ Faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea. - @Bucătar@ + suf. $-ie.$','BUCĂTĂRÍE, bucătării, s.f. 1. Cameră (sau clădire) în care se găteşte mâncarea; cuhnie; p. ext. totalitatea obiectelor, a mijloacelor care servesc la gătirea mâncării. ♢ Bucătărie de campanie = vehicul prevăzut cu aparatura necesară preparării hranei calde pentru trupele aflate în deplasare. ♦ Fig. (Fam.) Totalitatea accesoriilor sau acţiunilor care servesc la susţinerea unei demonstraţii, la efectuarea unei lucrări după ce s-a stabilit ideea de bază. 2. Faptul de a pregăti mâncare; mod specific de a prepara mâncarea. – Bucătar + suf. -ie.',0,1048233600,1048233600,0),(5432,16,1,'bucătărioară',202,'@BUCĂTĂRIOÁRĂ, @ $bucătărioare$, s.f. Diminutiv al lui $bucătărie$ (@1@). [Pr.: $-ri-oa-$] - @Bucătărie@ + suf. $-ioară.$','BUCĂTĂRIOÁRĂ, bucătărioare, s.f. Diminutiv al lui bucătărie (1). [Pr.: -ri-oa-] – Bucătărie + suf. -ioară.',0,1048233600,1189656121,0),(5433,16,1,'bucătură',100,'@BUCĂTÚRĂ, @ $bucături$, s.f. (Pop.) Îmbucătură. - Cf. %îmbucătură%.','BUCĂTÚRĂ, bucături, s.f. (Pop.) Îmbucătură. – Cf. î m b u c ă t u r ă.',0,1048233600,1189656121,0),(5434,16,1,'bucăţea',679,'@BUCĂŢEÁ, @ $bucăţele$, s.f. Bucăţică. - @Bucată@ + suf. $-ea.$','BUCĂŢEÁ, bucăţele, s.f. Bucăţică. – Bucată + suf. -ea.',0,1048233600,1189656121,0),(5435,16,1,'bucăţel',1238,'@BUCĂŢÉL@ s.m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul şi cu flori roşietice sau violacee ($Agrostis canina$). - Din @bucăţea@ (prin substituire de sufix).','BUCĂŢÉL s.m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul şi cu flori roşietice sau violacee (Agrostis canina). – Din bucăţea (prin substituire de sufix).',0,1048233600,1189656121,0),(5436,16,1,'bucăţeli',178,'@BUCĂŢELÍ, @ $bucăţelesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbucătăţi. - Din @bucăţele@ (pl. lui $bucăţică$).','BUCĂŢELÍ, bucăţelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbucătăţi. – Din bucăţele (pl. lui bucăţică).',0,1048233600,1048233600,0),(5437,16,1,'bucăţi',951,'@BUCĂŢÍ, @ $bucăţesc$, vb. IV. Tranz. (Pop.) A îmbucătăţi. - Din @bucată.@','BUCĂŢÍ, bucăţesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A îmbucătăţi. – Din bucată.',0,1048233600,1048233600,0),(5438,16,1,'bucăţică',3079,'@BUCĂŢÍCĂ, @ $bucăţele$, s.f. Diminutiv al lui $bucată$; bucăţea. * Expr. $Bucăţică ruptă$ (sau $tăiată$) sau $ruptă bucăţică, $ se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ** Ceea ce serveşte (în cantitate mică) de mâncare. * Expr. $A-şi da$ (sau $a-şi lua$) $bucăţica de la gură$ = a da din puţinul său, a fi foarte darnic sau altruist. $A-i lua$ (cuiva) $bucăţica din$ (sau $de la$) $gură$ = a lipsi (pe cineva) până şi de strictul necesar traiului. - @Bucată@ + suf. $-ică.$','BUCĂŢÍCĂ, bucăţele, s.f. Diminutiv al lui bucată; bucăţea. ♢ Expr. Bucăţică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucăţică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce serveşte (în cantitate mică) de mâncare. ♢ Expr. A-şi da (sau a-şi lua) bucăţica de la gură = a da din puţinul său, a fi foarte darnic sau altruist. A-i lua (cuiva) bucăţica din (sau de la) gură = a lipsi (pe cineva) până şi de strictul necesar traiului. – Bucată + suf. -ică.',0,1048233600,1189656121,0),(476929,471,21,'misogin',75257,'@MISOGÍN, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (bărbat) care manifestă repulsie faţă de femei. (< fr. $misogyne$)','MISOGÍN, -Ă adj., s. m. f. (bărbat) care manifestă repulsie faţă de femei. (< fr. misogyne)',0,1189834610,1189834610,0),(5439,16,1,'buccinator',294,'@BUCCINATÓR, @ $buccinatori, $ S.m. Muşchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni. - Din fr. @buccinateur.@','BUCCINATÓR, buccinatori, S.m. Muşchi facial cu ajutorul căruia poate fi expulzat, cu putere, aerul din plămâni. – Din fr. buccinateur.',0,1048233600,1048233600,0),(5440,16,1,'bucea',1972,'@BUCEÁ, @ $bucele$, s.f. @1.@ Manşon de metal montat între două piese; bucşă. ** Căptuşeală de fontă din interiorul unui butuc de roată (de car, de camion etc.). @2.@ Scobitură într-o piesă de lemn în care se îmbucă proeminenţa altei piese. - Lat. @buccela@ \"guriţă\".','BUCEÁ, bucele, s.f. 1. Manşon de metal montat între două piese; bucşă. ♦ Căptuşeală de fontă din interiorul unui butuc de roată (de car, de camion etc.). 2. Scobitură într-o piesă de lemn în care se îmbucă proeminenţa altei piese. – Lat. buccela „guriţă”.',0,1048233600,1189656121,0),(5441,16,1,'bucela',338,'@BUCELÁ, @ $bucelez$, vb. I. Tranz. (Rar) A monta o bucea, a căptuşi cu o bucea. - Din @bucea.@','BUCELÁ, bucelez, vb. I. Tranz. (Rar) A monta o bucea, a căptuşi cu o bucea. – Din bucea.',0,1048233600,1189656121,0),(5442,16,1,'bucelare',54,'@BUCELÁRE, @ $bucelări$, s.f. Acţiunea de $a bucela.$ - V. @bucela@.','BUCELÁRE, bucelări, s.f. Acţiunea de a bucela. – V. bucela.',0,1048233600,1189656121,0),(476928,471,21,'misogamie',21,'@MISOGAMÍE@ $s. f.$ aversiune faţă de căsătorie. (< fr. $misogamie$)','MISOGAMÍE s. f. aversiune faţă de căsătorie. (< fr. misogamie)',0,1189834610,1189834610,0),(5443,16,1,'bucentaur',266,'@BUCENTÁUR, @ $bucentauri$, s.m. (În mitologie) Centaur care avea corp de taur. [Pr.: $-ta-ur$] - Din fr. @bucentaure.@','BUCENTÁUR, bucentauri, s.m. (În mitologie) Centaur care avea corp de taur. [Pr.: -ta-ur] – Din fr. bucentaure.',0,1048233600,1189656121,0),(5444,16,1,'buche',7268,'@BÚCHE, @ $buchi$, s.f. A doua literă din alfabetul chirilic; $p. gener.$ literă; (de obicei la pl.) alfabet; cunoştinţe elementare de scris şi citit. * Expr. $Buchea cărţii$ = exact ca în carte; în chip mecanic. $A fi$ ($tot$) $la buchi$ = a fi (tot) începător (la învăţătură). $A nu şti buche$ = a nu şti nimic (la învăţătură). - Din sl. @buky.@','BÚCHE, buchi, s.f. A doua literă din alfabetul chirilic; p. gener. literă; (de obicei la pl.) alfabet; cunoştinţe elementare de scris şi citit. ♢ Expr. Buchea cărţii = exact ca în carte; în chip mecanic. A fi (tot) la buchi = a fi (tot) începător (la învăţătură). A nu şti buche = a nu şti nimic (la învăţătură). – Din sl. buky.',0,1048233600,1157284245,0),(5445,16,1,'bucher',1759,'@BUCHÉR, @ $bucheri$, s.m. @1.@ Persoană care învaţă ceva pe dinafară, fără a pricepe ce învaţă. @2.@ (Înv.) Persoană care se află cu învăţătura abia la alfabet, care este începător la învăţătură. - @Buche@ + suf. $-ar.$','BUCHÉR, bucheri, s.m. 1. Persoană care învaţă ceva pe dinafară, fără a pricepe ce învaţă. 2. (Înv.) Persoană care se află cu învăţătura abia la alfabet, care este începător la învăţătură. – Buche + suf. -ar.',0,1048233600,1048233600,0),(5446,16,1,'buchereală',901,'@BUCHEREÁLĂ@ s.f. (Fam.) Faptul de a silabisi (un text); $p. ext.$ faptul de a învăţa ceva pe de rost, în chip mecanic. - @Bucheri@ + suf. $-eală.$','BUCHEREÁLĂ s.f. (Fam.) Faptul de a silabisi (un text); p. ext. faptul de a învăţa ceva pe de rost, în chip mecanic. – Bucheri + suf. -eală.',0,1048233600,1048233600,0),(5447,16,1,'buchereşte',270,'@BUCHERÉŞTE, @ adv. (Rar) În felul bucherilor, ca bucherii. - @Bucher@ + suf. $-eşte.$','BUCHERÉŞTE, adv. (Rar) În felul bucherilor, ca bucherii. – Bucher + suf. -eşte.',0,1048233600,1189656121,0),(5448,16,1,'bucheri',589,'@BUCHERÍ, @ $bucheresc$, vb. IV. Tranz. (Fam.) A silabisi (un text). - Din @bucher.@','BUCHERÍ, bucheresc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A silabisi (un text). – Din bucher.',0,1048233600,1048233600,0),(5449,16,1,'bucherie',561,'@BUCHERÍE@ s.f. (Rar şi fam.) Învăţătură elementară de scris şi citit. - @Bucher@ + suf. $-ie.$','BUCHERÍE s.f. (Rar şi fam.) Învăţătură elementară de scris şi citit. – Bucher + suf. -ie.',0,1048233600,1048233600,0),(5450,16,1,'buchet',4090,'@BUCHÉT, @ $buchete$, s.n. @1.@ Mănunchi de flori aranjate (şi legate) împreună. ** P. gener. Grup de obiecte de acelaşi fel puse împreună; grup de compuneri (literare, muzicale) publicate sau executate laolaltă. @2.@ Aromă de vin. @3.@ Mică plantă erbacee cu flori violet-deschis sau albastre-purpurii ($Geranium pusillum$). - Din fr. @bouquet.@','BUCHÉT, buchete, s.n. 1. Mănunchi de flori aranjate (şi legate) împreună. ♦ P. gener. Grup de obiecte de acelaşi fel puse împreună; grup de compuneri (literare, muzicale) publicate sau executate laolaltă. 2. Aromă de vin. 3. Mică plantă erbacee cu flori violet-deschis sau albastre-purpurii (Geranium pusillum). – Din fr. bouquet.',0,1048233600,1189656121,0),(5451,16,1,'buchetieră',495,'@BUCHETIÉRĂ, @ $buchetiere$, s.f. (Înv.) Florăreasă. [Pr.: $-ti-e-$] - Din fr. @bouquetière.@','BUCHETIÉRĂ, buchetiere, s.f. (Înv.) Florăreasă. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. bouquetière.',0,1048233600,1189656121,0),(5452,16,1,'bucheţel',205,'@BUCHEŢÉL, @ $bucheţele$, s.n. Diminutiv al lui $buchet$ (@1@). - @Buchet@ + suf. $-el.$','BUCHEŢÉL, bucheţele, s.n. Diminutiv al lui buchet (1). – Buchet + suf. -el.',0,1048233600,1189656121,0),(5453,16,1,'buchinist',833,'@BUCHINÍST, @ $buchinişti$, s.m. (Franţuzism) Anticar^2. - Din fr. @bouquiniste.@','BUCHINÍST, buchinişti, s.m. (Franţuzism) Anticar2. – Din fr. bouquiniste.',0,1048233600,1189656121,0),(5454,16,1,'buchirisi',132,'@BUCHIRISÍ, @ $buchirisesc$, vb. IV. Tranz. şi intranz. (Rar) A buchisi (@2@). - @Bucher@ + suf. $-isi.$','BUCHIRISÍ, buchirisesc, vb. IV. Tranz. şi intranz. (Rar) A buchisi (2). – Bucher + suf. -isi.',0,1048233600,1189656121,0),(5455,16,1,'buchisa',195,'@BUCHISÁ@ vb. I. v. @buchisi@.','BUCHISÁ vb. I. v. buchisi.',0,1048233600,1189656121,0),(5456,16,1,'buchiseală',233,'@BUCHISEÁLĂ, @ $buchiseli$, s.f. (Pop. şi fam.) Faptul de $a$ ($se$) $buchisi.$ - @Buchisi@ + suf. $-eală.$','BUCHISEÁLĂ, buchiseli, s.f. (Pop. şi fam.) Faptul de a (se) buchisi.Buchisi + suf. -eală.',0,1048233600,1189656121,0),(5457,16,1,'buchisi',2021,'@BUCHISÍ, @ $buchisesc$, vb. IV. (Pop. şi fam.) @1.@ Tranz., intranz. şi refl. A face un lucru cu mare caznă şi migală, fără spor. @2.@ Tranz. şi intranz. A citi sau a învăţa ceva cu efort şi cu migală; a buchirisi. @3.@ Tranz. Fig. A bate pe cineva (dându-i pumni, ghionţi). [Var.: @buchisá@ vb. I] - Cf. %buche%.','BUCHISÍ, buchisesc, vb. IV. (Pop. şi fam.) 1. Tranz., intranz. şi refl. A face un lucru cu mare caznă şi migală, fără spor. 2. Tranz. şi intranz. A citi sau a învăţa ceva cu efort şi cu migală; a buchirisi. 3. Tranz. Fig. A bate pe cineva (dându-i pumni, ghionţi). [Var.: buchisá vb. I] – Cf. b u c h e.',0,1048233600,1189656121,0),(476927,471,21,'misogam',80,'@MISOGÁM, -Ă@ I. $s. m. f.$ cel care se teme de căsătorie. II. adj. (despre o populaţie) care, din diferite raţiuni, nu se încrucişează cu alte populaţii. (< fr. $misogame$)','MISOGÁM, -Ă I. s. m. f. cel care se teme de căsătorie. II. adj. (despre o populaţie) care, din diferite raţiuni, nu se încrucişează cu alte populaţii. (< fr. misogame)',0,1189834610,1189834610,0),(5458,16,1,'buciarda',3518,'@BUCIARDÁ, @ $buciardez$, vb. I. Tranz. A prelucra cu buciarda piatra de construcţie. - Din fr. @boucharder.@','BUCIARDÁ, buciardez, vb. I. Tranz. A prelucra cu buciarda piatra de construcţie. – Din fr. boucharder.',0,1048233600,1048233600,0),(5459,16,1,'buciardare',846,'@BUCIARDÁRE@ s.f. Acţiunea de $a buciarda.$ - V. @buciarda@.','BUCIARDÁRE s.f. Acţiunea de a buciarda. – V. buciarda.',0,1048233600,1189656121,0),(5460,16,1,'buciardat',621,'@BUCIARDÁT, -Ă, @ $buciardaţi, -te$, adj. (Despre piatra de construcţie) Prelucrat cu buciarda. - V. @buciarda@.','BUCIARDÁT, -Ă, buciardaţi, -te, adj. (Despre piatra de construcţie) Prelucrat cu buciarda. – V. buciarda.',0,1048233600,1189656121,0),(5461,16,1,'buciardă',3494,'@BUCIÁRDĂ, @ $buciarde$, s.f. Ciocan prevăzut pe feţele de izbire cu dinţi sau caneluri, folosit, pentru a imprima, prin lovire, puncte sau linii regulate pe faţa pietrelor de construcţie. - Din fr. @boucharde.@','BUCIÁRDĂ, buciarde, s.f. Ciocan prevăzut pe feţele de izbire cu dinţi sau caneluri, folosit, pentru a imprima, prin lovire, puncte sau linii regulate pe faţa pietrelor de construcţie. – Din fr. boucharde.',0,1048233600,1189656121,0),(5462,16,1,'bucin',519,'@BÚCIN@ s.n. v. @bucium^1@.','BÚCIN s.n. v. bucium1.',0,1048233600,1189656121,0),(5463,16,1,'buciuc',766,'@BUCIÚC, @ $buciucuri$, s.n. Steag turcesc sau tătăresc, alcătuit dintr-o jumătate de coadă albă de cal fixată de o prăjină. - Din tc. @buçuk.@','BUCIÚC, buciucuri, s.n. Steag turcesc sau tătăresc, alcătuit dintr-o jumătate de coadă albă de cal fixată de o prăjină. – Din tc. buçuk.',0,1048233600,1048233600,0),(5464,16,1,'bucium',3313,'@BÚCIUM^1, @ $buciume$, s.n. Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal şi folosit în special de ciobani pentru chemări şi semnale. [Var.: @búcin@ s.n.] - Lat. @bucinum.@','BÚCIUM1, buciume, s.n. Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung, făcut din coajă de tei, din lemn sau din metal şi folosit în special de ciobani pentru chemări şi semnale. [Var.: búcin s.n.] – Lat. bucinum.',0,1048233600,1048233600,0),(5465,16,1,'bucium',3430,'@BÚCIUM^2, @ $buciume$, s.n. (Pop.) @1.@ Trunchi sau buştean (de arbore); $spec. $butuc de viţă de vie. @2.@ Butuc (al roţii carului). - Et. nec.','BÚCIUM2, buciume, s.n. (Pop.) 1. Trunchi sau buştean (de arbore); spec. butuc de viţă de vie. 2. Butuc (al roţii carului). – Et. nec.',0,1048233600,1189656121,0),(476925,471,21,'miso',309,'@MISO-@ $elem.$ mis(o)-.','MISO- elem. mis(o)-.',0,1189834610,1189834610,0),(476926,471,21,'misofobie',120,'@MISOFOBÍE@ $s. f.$ teamă patologică de murdărie, de contagiune. (< engl. $mysophobia$)','MISOFOBÍE s. f. teamă patologică de murdărie, de contagiune. (< engl. mysophobia)',0,1189834610,1189834610,0),(5466,16,1,'buciuma',2620,'@BUCIUMÁ, @ $búcium$, vb. I. Intranz. A sufla, a cânta, a da semnale din bucium^1. ** Tranz. Fig. A anunţa, a vesti ceva. - Lat. @bucinare.@','BUCIUMÁ, búcium, vb. I. Intranz. A sufla, a cânta, a da semnale din bucium1. ♦ Tranz. Fig. A anunţa, a vesti ceva. – Lat. bucinare.',0,1048233600,1201957966,0),(5467,16,1,'buciumare',101,'@BUCIUMÁRE, @ $buciumări$, s.f. Acţiunea de $a buciuma$ şi rezultatele ei. - V. @buciuma@.','BUCIUMÁRE, buciumări, s.f. Acţiunea de a buciuma şi rezultatele ei. – V. buciuma.',0,1048233600,1189656121,0),(476924,471,21,'misivă',1748,'@MISÍVĂ@ $s. f.$ scrisoare. (< fr. $missive$)','MISÍVĂ s. f. scrisoare. (< fr. missive)',0,1189834610,1189834610,0),(5468,16,1,'buciumaş',218,'@BUCIUMÁŞ, -Ă, @ $buciumaşi, -e$, s.m. şi f. Persoană care buciumă. - @Bucium^1@ + suf. $-aş.$','BUCIUMÁŞ, -Ă, buciumaşi, -e, s.m. şi f. Persoană care buciumă. – Bucium1 + suf. -aş.',0,1048233600,1189656121,0),(5469,16,1,'buciumător',63,'@BUCIUMĂTÓR, -OÁRE, @ $buciumători, -oare$, adj. (Rar) Care buciumă. - @Buciuma@ + suf. $-ător.$','BUCIUMĂTÓR, -OÁRE, buciumători, -oare, adj. (Rar) Care buciumă. – Buciuma + suf. -ător.',0,1048233600,1189656121,0),(5470,16,1,'bucla',3542,'@BUCLÁ, @ $buclez$, vb. I. @1.@ Tranz. Şi refl. A(-şi) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionţa; a (se) ondula.@2.@ Tranz. A face o buclă firului de ţesut pentru a forma un ochi de tricotat. - Din fr. @boucler.@','BUCLÁ, buclez, vb. I. 1. Tranz. Şi refl. A(-şi) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionţa; a (se) ondula.2. Tranz. A face o buclă firului de ţesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din fr. boucler.',0,1048233600,1189656121,0),(5471,16,1,'buclaj',421,'@BUCLÁJ, @ $buclaje$, s.n. Totalitatea buclelor de pe pielea unui miel. ** Forma, mărimea şi structura buclelor unei pielicele de miel. - Din fr. @bouclage.@','BUCLÁJ, buclaje, s.n. Totalitatea buclelor de pe pielea unui miel. ♦ Forma, mărimea şi structura buclelor unei pielicele de miel. – Din fr. bouclage.',0,1048233600,1048233600,0),(5472,16,1,'buclare',139,'@BUCLÁRE, @ $buclări$, s.f. Acţiunea de $a$ ($se$) $bucla.$ - V. @bucla@.','BUCLÁRE, buclări, s.f. Acţiunea de a (se) bucla. – V. bucla.',0,1048233600,1189656121,0),(5473,16,1,'buclat',911,'@BUCLÁT, -Ă, @ $bucla$ţ$i, -te$, adj. (Despre păr) Cu bucle; cârlionţat, ondulat. - V. @bucla@. Cf. fr. %bouclé%.','BUCLÁT, -Ă, buclaţi, -te, adj. (Despre păr) Cu bucle; cârlionţat, ondulat. – V. bucla. Cf. fr. b o u c l é.',0,1048233600,1189656121,0),(5474,16,1,'buclă',4223,'@BÚCLĂ, @ bucle, s.f. @I. 1.@ Şuviţă de păr răsucită în spirală; zuluf, cârlionţ. @2.@ Porţiune de fir textil, răsucită în timpul tricotării, în formă de buclă (@I 1@). @II. 1.@ Curbă dintr-un drum în serpentină. ** Cot al unui curs de apă. @2.@ Piesă metalică pe care se fixează, prin îndoire, capătul unui cablu. @3.@ (În sintagma) $Buclă digitală$ = aparat electronic folosit pentru redarea infinită a unei secvenţe sonore înregistrate. - Din fr. @boucle.@','BÚCLĂ, bucle, s.f. I. 1. Şuviţă de păr răsucită în spirală; zuluf, cârlionţ. 2. Porţiune de fir textil, răsucită în timpul tricotării, în formă de buclă (I 1). II. 1. Curbă dintr-un drum în serpentină. ♦ Cot al unui curs de apă. 2. Piesă metalică pe care se fixează, prin îndoire, capătul unui cablu. 3. (În sintagma) Buclă digitală = aparat electronic folosit pentru redarea infinită a unei secvenţe sonore înregistrate. – Din fr. boucle.',0,1048233600,1189656121,0),(5475,16,1,'bucle',1223,'@BUCLÉ, @ $bucleuri$, s.n., adj. invar. @1.@ S.n. Ţesătură de bumbac, de lână, de fibră sintetică etc., cu aspect buclat. @2.@ Adj. invar. (Despre fibre şi ţesături) Cu firul creţ sau cu noduri. @3.@ S.n. Fir creţ. - Din fr. @bouclé.@','BUCLÉ, bucleuri, s.n., adj. invar. 1. S.n. Ţesătură de bumbac, de lână, de fibră sintetică etc., cu aspect buclat. 2. Adj. invar. (Despre fibre şi ţesături) Cu firul creţ sau cu noduri. 3. S.n. Fir creţ. – Din fr. bouclé.',0,1048233600,1189656121,0),(5476,16,1,'bucluc',3428,'@BUCLÚC, @ $buclucuri$, s.n. @1.@ (Pop. şi fam.) Situaţie neplăcută, încurcată. În care se află cineva; belea, încurcătură, necaz. ** Ceartă, discordie. @2.@ (Reg.; la pl.) Obiecte (neînsemnate, fără mare valoare) pe care le posedă cineva, care formează bagajul lui. [Var.: (reg.) @boclúc@ s.n.] - Din tc. @bokluk.@','BUCLÚC, buclucuri, s.n. 1. (Pop. şi fam.) Situaţie neplăcută, încurcată. În care se află cineva; belea, încurcătură, necaz. ♦ Ceartă, discordie. 2. (Reg.; la pl.) Obiecte (neînsemnate, fără mare valoare) pe care le posedă cineva, care formează bagajul lui. [Var.: (reg.) boclúc s.n.] – Din tc. bokluk.',0,1048233600,1048233600,0),(5477,16,1,'buclucaş',2718,'@BUCLUCÁŞ, -Ă, @ $buclucaşi, -e$, adj., s.m. şi f. (Persoană) care provoacă, creează buclucuri (@1@), care caută ceartă cu orice preţ. - @Bucluc@ + suf. $-aş.$','BUCLUCÁŞ, -Ă, buclucaşi, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care provoacă, creează buclucuri (1), care caută ceartă cu orice preţ. – Bucluc + suf. -aş.',0,1048233600,1189656121,0),(5478,16,1,'bucoavnă',1884,'@BUCOÁVNĂ, @ $bucoavne$, s.f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); $p. gener.$ carte veche tipărită cu litere chirilice. - Din sl. @azŭbukovĩno.@','BUCOÁVNĂ, bucoavne, s.f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. gener. carte veche tipărită cu litere chirilice. – Din sl. azŭbukovĩno.',0,1048233600,1048233600,0),(5479,16,1,'bucolic',11259,'@BUCÓLIC, -Ă@, $bucolici, -ce$, adj., s.f. @1.@ Adj. De păstor, păstoresc, pastoral; $p. ext.$ de la ţară, câmpenesc, rustic, idilic. @2.@ S.f. Mic poem pastoral; eglogă, idilă. - Din fr. @bucolique, @ lat. @bucolica.@','BUCÓLIC, -Ă, bucolici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. De păstor, păstoresc, pastoral; p. ext. de la ţară, câmpenesc, rustic, idilic. 2. S.f. Mic poem pastoral; eglogă, idilă. – Din fr. bucolique, lat. bucolica.',0,1048233600,1189656121,0),(476923,471,21,'misiune',3006,'@MISIÚNE@ $s. f.$ 1. însărcinare, funcţie încredinţată cuiva; rol, rost, menire. o ~ diplomatică = oficiu sau reprezentanţă diplomatică permanentă cu grad de ambasadă sau legaţie, condusă de un ambasador sau de un nunţiu. 2. delegaţie trimisă de un stat în străinătate cu un scop determinat. 3. acţiunea de propagare a creştinismului în ţările cu o altă religie. (< fr. $mission$, lat. $missio$)','MISIÚNE s. f. 1. însărcinare, funcţie încredinţată cuiva; rol, rost, menire. o ~ diplomatică = oficiu sau reprezentanţă diplomatică permanentă cu grad de ambasadă sau legaţie, condusă de un ambasador sau de un nunţiu. 2. delegaţie trimisă de un stat în străinătate cu un scop determinat. 3. acţiunea de propagare a creştinismului în ţările cu o altă religie. (< fr. mission, lat. missio)',0,1189834610,1189834610,0),(5480,16,1,'bucolism',707,'@BUCOLÍSM@ s.n. Caracter bucolic. - @Bucol@[ic] + suf. $-ism.$','BUCOLÍSM s.n. Caracter bucolic. – Bucol[ic] + suf. -ism.',0,1048233600,1189656121,0),(5481,16,1,'bucovinean',372,'@BUCOVINEÁN, -Ă, @ $bucovineni, -e, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia Bucovinei sau este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Bucovinei sau populaţiei ei, privitor la Bucovina sau la populaţia ei. - @Bucovina@ (n. pr.) + suf. $-ean.$','BUCOVINEÁN, -Ă, bucovineni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia Bucovinei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Bucovinei sau populaţiei ei, privitor la Bucovina sau la populaţia ei. – Bucovina (n. pr.) + suf. -ean.',0,1048233600,1048233600,0),(5482,16,1,'bucovineancă',259,'@BUCOVINEÁNCĂ, @ $bucovinence$, s.f. Femeie care face parte din populaţia Bucovinei sau este originară de acolo. - @Bucovinean@ + suf. $-că.$','BUCOVINEÁNCĂ, bucovinence, s.f. Femeie care face parte din populaţia Bucovinei sau este originară de acolo. – Bucovinean + suf. -că.',0,1048233600,1048233600,0),(5483,16,1,'bucraniu',1142,'@BUCRÁNIU, @ $bucranii$, s.n. (Arhit.) Motiv ornamental reprezentând un cap de bou împodobit cu ghirlande de flori, panglici etc. - Din fr. @bucrane.@','BUCRÁNIU, bucranii, s.n. (Arhit.) Motiv ornamental reprezentând un cap de bou împodobit cu ghirlande de flori, panglici etc. – Din fr. bucrane.',0,1048233600,1048233600,0),(5484,16,1,'bucsău',1335,'@BUCSẮU@ s.m. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, cu ramuri lungi, verzi-albăstrui, cu frunze simple şi cu flori mari, galbene, plăcut mirositoare ($Spartium junceum$). - Cf. lat. %buxus%.','BUCSẮU s.m. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, cu ramuri lungi, verzi-albăstrui, cu frunze simple şi cu flori mari, galbene, plăcut mirositoare (Spartium junceum). – Cf. lat. b u x u s.',0,1048233600,1189656121,0),(5485,16,1,'bucşă',5567,'@BÚCŞĂ, @ $bucşe$, s.f. Bucea (@1@). - Din ucr. @bukşa.@','BÚCŞĂ, bucşe, s.f. Bucea (1). – Din ucr. bukşa.',0,1048233600,1196418377,0),(476922,471,21,'misionarism',273,'@MISIONARÍSM@ $s. n.$ activitate, pasiune de misionar. (< misionar + -ism)','MISIONARÍSM s. n. activitate, pasiune de misionar. (< misionar + -ism)',0,1189834610,1189834610,0),(5486,16,1,'bucşi',1046,'@BUCŞÍ, @ $bucşesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) @1.@ A îndesa, a umple până la refuz. @2.@ A-l podidi (sângele). - Et. nec.','BUCŞÍ, bucşesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îndesa, a umple până la refuz. 2. A-l podidi (sângele). – Et. nec.',0,1048233600,1189656122,0),(5487,16,1,'bucura',7899,'@BUCURÁ, @ $búcur$, vb. I. Refl. @1.@ A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ** Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. @2.@ A dispune de..., a avea la îndemână. ** A fi foarte căutat, a provoca interes. @3.@ (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... - Cf. alb. %bukur%.','BUCURÁ, búcur, vb. I. Refl. 1. A simţi bucurie, a fi cuprins de bucurie; a se îmbucura. ♦ Tranz. A produce cuiva o bucurie, o satisfacţie. 2. A dispune de..., a avea la îndemână. ♦ A fi foarte căutat, a provoca interes. 3. (Peior.) A râvni la...; a încerca să profite de... – Cf. alb. b u k u r.',0,1048233600,1048233600,0),(5488,16,1,'bucureştean',574,'@BUCUREŞTEÁN, -Ă, @ $bucureşteni, -e$, s.m., adj. @1.@ S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul Bucureşti. @2.@ Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Bucureşti. - @Bucureşti@ (n. pr.) + suf. $-ean.$','BUCUREŞTEÁN, -Ă, bucureşteni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul Bucureşti. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Bucureşti. – Bucureşti (n. pr.) + suf. -ean.',0,1048233600,1048233600,0),(5489,16,1,'bucureşteancă',237,'@BUCUREŞTEÁNCĂ, @ $bucureştence$, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Bucureşti. ** Locuitoare din municipiul Bucureşti. - @Bucureştean@ + suf. $-că.$','BUCUREŞTEÁNCĂ, bucureştence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Bucureşti. ♦ Locuitoare din municipiul Bucureşti. – Bucureştean + suf. -că.',0,1048233600,1048233600,0),(5490,16,1,'bucurie',11399,'@BUCURÍE, @ $bucurii$, s.f. @1.@ Sentiment de mulţumire vie, de satisfacţie sufletească. * Loc. adv. $Cu bucurie$ sau $cu toată bucuria$ = (foarte) bucuros. @2.@ (Concr.) Ceea ce bucură pe cineva. - @Bucura@ + suf. $-ie.$','BUCURÍE, bucurii, s.f. 1. Sentiment de mulţumire vie, de satisfacţie sufletească. ♢ Loc. adv. Cu bucurie sau cu toată bucuria = (foarte) bucuros. 2. (Concr.) Ceea ce bucură pe cineva. – Bucura + suf. -ie.',0,1048233600,1228249520,0),(5491,16,1,'bucuros',4679,'@BUCURÓS, -OÁSĂ, @ $bucuroşi, -oase$, adj. @1.@ Care este cuprins de bucurie, care reflectă bucuria: $p. ext.$ vesel. * Expr. $A fi mai bucuros să...$ (sau $când, dacă...$) = a prefera să... @2.@ (Adesea adverbial) Care face ceva cu plăcere, din toată inima. ** (Adverbial, reg.; ca termen de politeţe) Cu plăcere! mă rog! - @Bucura@ + suf. $-os$.','BUCURÓS, -OÁSĂ, bucuroşi, -oase, adj. 1. Care este cuprins de bucurie, care reflectă bucuria: p. ext. vesel. ♢ Expr. A fi mai bucuros să... (sau când, dacă...) = a prefera să... 2. (Adesea adverbial) Care face ceva cu plăcere, din toată inima. ♦ (Adverbial, reg.; ca termen de politeţe) Cu plăcere! mă rog! – Bucura + suf. -os.',0,1048233600,1189656122,0),(476921,471,21,'misionariat',95,'@MISIONARIÁT@ $s. n.$ funcţia de misionar. (< fr. $missionnariat$)','MISIONARIÁT s. n. funcţia de misionar. (< fr. missionnariat)',0,1189834610,1189834610,0),(5492,16,1,'bucvariu',287,'@BUCVÁRIU, @ $bucvarii$, s.n. Un fel de bucoavnă. - Din sl. @bukvari.@','BUCVÁRIU, bucvarii, s.n. Un fel de bucoavnă. – Din sl. bukvari.',0,1048233600,1189656122,0),(5493,16,1,'buda',4921,'@BUDÁ, @ $budez$, vb. I. Tranz. (Livr.) A ţine la distanţă, a-şi exprima nemulţumirea (faţă de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. - Din fr. @bouder.@','BUDÁ, budez, vb. I. Tranz. (Livr.) A ţine la distanţă, a-şi exprima nemulţumirea (faţă de cineva) printr-o atitudine indiferentă sau morocănoasă. – Din fr. bouder.',0,1048233600,1048233600,0),(5494,16,1,'budala',950,'@BUDALÁ@ s.m. sg. (Turcism înv.) Om prost, nătărău. - Din tc. @budala.@','BUDALÁ s.m. sg. (Turcism înv.) Om prost, nătărău. – Din tc. budala.',0,1048233600,1048233600,0),(5495,16,1,'budană',547,'@BUDÁNĂ, @ $budane$, s.f. (Reg.) Butoi cu capacitate mare; zăcătoare (@II 1@). - @Budăi@ + suf. $-ană.$','BUDÁNĂ, budane, s.f. (Reg.) Butoi cu capacitate mare; zăcătoare (II 1). – Budăi + suf. -ană.',0,1048233600,1189656122,0),(5496,16,1,'budă',4679,'@BÚDĂ, @ $bude$ şi $buzi$, s.f. (Reg.) @1.@ Construcţie de lemn, în pădure, în care locuiesc tăietorii de arbori. @2.@ Prăvălioară. @3.@ Closet (rudimentar). - Din rus., pol., magh. @buda.@','BÚDĂ, bude şi buzi, s.f. (Reg.) 1. Construcţie de lemn, în pădure, în care locuiesc tăietorii de arbori. 2. Prăvălioară. 3. Closet (rudimentar). – Din rus., pol., magh. buda.',0,1048233600,1048233600,0),(5497,16,1,'budăi',1426,'@BUDẮI, @ $budăie$, s.n. (Reg.) @1.@ Vas din doage, de forma unui trunchi de con, în care se păstrează laptele, se duc bucatele la câmp, se ţin băuturi etc. @2.@ Trunchi scobit, întrebuinţat ca ghizd la fântână. - Din magh. @bödön.@','BUDẮI, budăie, s.n. (Reg.) 1. Vas din doage, de forma unui trunchi de con, în care se păstrează laptele, se duc bucatele la câmp, se ţin băuturi etc. 2. Trunchi scobit, întrebuinţat ca ghizd la fântână. – Din magh. bödön.',0,1048233600,1189656122,0),(5498,16,1,'budget',314,'@BUDGÉT@ s.n. v. @buget^1@.','BUDGÉT s.n. v. buget1.',0,1048233600,1189656122,0),(5499,16,1,'budgetar',91,'@BUDGETÁR, -Ă@ adj. v. @bugetar@.','BUDGETÁR, -Ă adj. v. bugetar.',0,1048233600,1189656122,0),(5500,16,1,'budihace',356,'@BUDIHÁCE, @ $budihace$, s.f. (Reg.) Monstru, pocitanie, -Et. nec.','BUDIHÁCE, budihace, s.f. (Reg.) Monstru, pocitanie, -Et. nec.',0,1048233600,1189656122,0),(5501,16,1,'budincă',2542,'@BUDÍNCĂ, @ $budinci$, s.f. @1.@ Preparat culinar făcut din făină (sau paste făinoase), orez, ouă, lapte etc., adesea îndulcit, şi copt în cuptor. @2.@ Mâncare făcută din legume (tăiate mărunt), brânză etc. coapte în cuptor. - Din fr. @pudding, pouding, @ engl. @pudding@.','BUDÍNCĂ, budinci, s.f. 1. Preparat culinar făcut din făină (sau paste făinoase), orez, ouă, lapte etc., adesea îndulcit, şi copt în cuptor. 2. Mâncare făcută din legume (tăiate mărunt), brânză etc. coapte în cuptor. – Din fr. pudding, pouding, engl. pudding.',0,1048233600,1187875125,0),(5502,16,1,'budism',3971,'@BUDÍSM, @ s.n. Religie apărută în India în sec. V-VI î.Cr. şi atribuită lui Buddha, care consideră viaţa un izvor de suferinţe şi de iluzii, propovăduind renunţarea la orice plăceri. - Din fr. @bouddhisme.@','BUDÍSM, s.n. Religie apărută în India în sec. V-VI î.Cr. şi atribuită lui Buddha, care consideră viaţa un izvor de suferinţe şi de iluzii, propovăduind renunţarea la orice plăceri. – Din fr. bouddhisme.',0,1048233600,1048233600,0),(5503,16,1,'budist',1431,'@BUDÍST, -Ă@, $budişti, -ste$, adj., s.m. şi f. @1.@ Adj. Care aparţine budismului, privitor la budism. @2.@ S.m. şi f. Adept al budismului. - Din fr. @bouddhiste.@','BUDÍST, -Ă, budişti, -ste, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine budismului, privitor la budism. 2. S.m. şi f. Adept al budismului. – Din fr. bouddhiste.',0,1048233600,1189656122,0),(5504,1,1,'budoar',5597,'@BUDOÁR@, $budoare$, s.n. Cameră intimă a unei femei. - Din fr. @budoir@.','BUDOÁR, budoare, s.n. Cameră intimă a unei femei. – Din fr. budoir.',0,1024815600,1224516120,0),(5505,16,1,'buf',5202,'@BUF^1@ interj. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. - Onomatopee.','BUF1 interj. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. – Onomatopee.',0,1048233600,1048233600,0),(5506,16,1,'buf',4899,'@BUF^2@ s.n. Numele unei figuri la jocul de arşice. - Et. nec.','BUF2 s.n. Numele unei figuri la jocul de arşice. – Et. nec.',0,1048233600,1189656122,0),(476920,471,21,'misionar',1906,'@MISIONÁR, -Ă@ $s. m. f.$ propagator al religiei creştine sau al doctrinelor unor secte creştine în ţările cu altă religie. * cel care caută să câştige adepţi pentru o cauză. (< it. $missionario$, fr. $missionnaire$)','MISIONÁR, -Ă s. m. f. propagator al religiei creştine sau al doctrinelor unor secte creştine în ţările cu altă religie. ♢ cel care caută să câştige adepţi pentru o cauză. (< it. missionario, fr. missionnaire)',0,1189834610,1189834610,0),(5507,16,1,'buf',5756,'@BUF^3, -Ă, @ $bufi, -e, $ adj. (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ** (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric uşor. ** (Despre actori sau cântăreţi) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă^3; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe^3. - Din fr. @bouffe.@','BUF3, -Ă, bufi, -e, adj. (Despre comedii) Cu un caracter comic exagerat. ♦ (Despre opere muzicale) Care este compus în genul liric uşor. ♦ (Despre actori sau cântăreţi) Care s-a specializat în interpretarea unor roluri comice de comedie sau de operă muzicală bufă3; (despre roluri) specific comediei sau operei muzicale bufe3. – Din fr. bouffe.',0,1048233600,1048233600,0),(5508,16,1,'bufant',1220,'@BUFÁNT, -Ă, @ $bufanţi, -te$, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părţi ale ei) Înfoiat, larg, cu bufă. - Din fr. @bouffant.@','BUFÁNT, -Ă, bufanţi, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părţi ale ei) Înfoiat, larg, cu bufă. – Din fr. bouffant.',0,1048233600,1189656122,0),(5509,16,1,'bufă',2902,'@BÚFĂ, @ $bufe$, s.f. Cută îndoită, fald la un obiect de îmbrăcăminte. - Cf. it. %buffa%.','BÚFĂ, bufe, s.f. Cută îndoită, fald la un obiect de îmbrăcăminte. – Cf. it. b u f f a.',0,1048233600,1189656122,0),(5510,16,1,'bufet',3499,'@BUFÉT, @ $bufete$, s.n. @1.@ Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se ţin vesela, tacâmurile etc. @2.@ Local mic sau loc special amenajat unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. @3.@ Mâncăruri care se servesc la un bufet (@2@). - Din fr. @bufet.@','BUFÉT, bufete, s.n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se ţin vesela, tacâmurile etc. 2. Local mic sau loc special amenajat unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. 3. Mâncăruri care se servesc la un bufet (2). – Din fr. bufet.',0,1048233600,1048233600,0),(5511,16,1,'bufetier',421,'@BUFETIÉR, -Ă, @ $bufetieri, -e, $ s.m. şi f. Persoană care conduce un bufet (@2@) sau serveşte la un bufet. [Pr.: $-ti-er$] - Din fr. @buffetier.@','BUFETIÉR, -Ă, bufetieri, -e, s.m. şi f. Persoană care conduce un bufet (2) sau serveşte la un bufet. [Pr.: -ti-er] – Din fr. buffetier.',0,1048233600,1048233600,0),(5512,16,1,'bufeu',5069,'@BUFÉU, @ $bufeuri$, s.n. Răbufnire subită, puternică şi trecătoare de febră, puls accelerat, palpitaţii, enervare, stare de rău etc., provocate de diverse tulburări organice. ** Aer care iese pe gură. ** Mişcare bruscă şi trecătoare, acces, răbufnire. - Din fr. @bouffée.@','BUFÉU, bufeuri, s.n. Răbufnire subită, puternică şi trecătoare de febră, puls accelerat, palpitaţii, enervare, stare de rău etc., provocate de diverse tulburări organice. ♦ Aer care iese pe gură. ♦ Mişcare bruscă şi trecătoare, acces, răbufnire. – Din fr. bouffée.',0,1048233600,1048233600,0),(5513,16,1,'buflei',1156,'@BUFLÉI, @ $buflei$, s.m. (Fam. şi glumeţ) Copil sau pui de animal gras, dolofan. - Et. nec.','BUFLÉI, buflei, s.m. (Fam. şi glumeţ) Copil sau pui de animal gras, dolofan. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5514,16,1,'bufnă',519,'@BÚFNĂ, @ $bufne, $ s.f. (Ornit.; rar) Bufniţă. [Var.: @búhnă@ s.f.] - Formaţie onomatopeică.','BÚFNĂ, bufne, s.f. (Ornit.; rar) Bufniţă. [Var.: búhnă s.f.] – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1189656122,0),(5515,16,1,'bufneală',119,'@BUFNEÁLĂ, @ $bufneli$, s.f. (Rar) Bufnitură. - @Bufni@ + suf. $-eală.$','BUFNEÁLĂ, bufneli, s.f. (Rar) Bufnitură. – Bufni + suf. -eală.',0,1048233600,1189656122,0),(5516,16,1,'bufnet',200,'@BÚFNET, @ $bufnete$, s.n. Bufnitură. - @Bufni@ + suf. $-et.$','BÚFNET, bufnete, s.n. Bufnitură. – Bufni + suf. -et.',0,1048233600,1189656122,0),(5517,16,1,'bufni',5594,'@BUFNÍ, @ $bufnesc$, vb. IV. @1.@ Intranz. A produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.). @2.@ Intranz. (În expr.) $A bufni în$ (sau $de$) $râs$ (ori $plâns$) sau (tranz.) $a-l bufni râsul$ (ori $plânsul$) = a începe să râdă (sau să plângă) brusc, zgomotos, fără să se poată stăpâni. @3.@ Intranz. A bombăni supărat, rău dispus. @4.@ Tranz. A izbi cu putere. @5.@ Intranz. A da buzna, a se năpusti; a izbucni. - @Buf^1@ + suf. $-ni.$','BUFNÍ, bufnesc, vb. IV. 1. Intranz. A produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.). 2. Intranz. (În expr.) A bufni în (sau de) râs (ori plâns) sau (tranz.) a-l bufni râsul (ori plânsul) = a începe să râdă (sau să plângă) brusc, zgomotos, fără să se poată stăpâni. 3. Intranz. A bombăni supărat, rău dispus. 4. Tranz. A izbi cu putere. 5. Intranz. A da buzna, a se năpusti; a izbucni. – Buf1 + suf. -ni.',0,1048233600,1189656122,0),(476919,471,21,'misiologie',96,'@MISIOLOGÍE@ $s. f.$ disciplină care tratează despre tot ce priveşte opera misionarilor. (< fr. $missiologie$)','MISIOLOGÍE s. f. disciplină care tratează despre tot ce priveşte opera misionarilor. (< fr. missiologie)',0,1189834610,1189834610,0),(5518,16,1,'bufnire',85,'@BUFNÍRE, @ $bufniri$, s.f. Acţiunea de $a bufni$ şi rezultatul ei. - V. @bufni@.','BUFNÍRE, bufniri, s.f. Acţiunea de a bufni şi rezultatul ei. – V. bufni.',0,1048233600,1189656122,0),(5519,16,1,'bufnit',1803,'@BUFNÍT@ s.n. Bufnitură. - V. @bufni@.','BUFNÍT s.n. Bufnitură. – V. bufni.',0,1048233600,1218169783,0),(5520,16,1,'bufnitură',944,'@BUFNITÚRĂ, @ $bufnituri$, s.f. Faptul de $a bufni$; zgomot înfundat produs de o cădere, izbire, explozie etc.; bufnit, bufnet, bufneală. - @Bufni@ + suf. $-tură.$','BUFNITÚRĂ, bufnituri, s.f. Faptul de a bufni; zgomot înfundat produs de o cădere, izbire, explozie etc.; bufnit, bufnet, bufneală. – Bufni + suf. -tură.',0,1048233600,1189656122,0),(5521,16,1,'bufniţă',4653,'@BÚFNIŢĂ, @ $bufniţe$, s.f. Cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, având penajul de culoare brună-ruginie cu dungi negre şi galbene, cap mare şi ochi galbeni-portocalii mari, apropiaţi unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi; bou-de-noapte, buhă, bufnă ($Bubo bubo$). - @Bufnă@ + suf. $-iţă.$','BÚFNIŢĂ, bufniţe, s.f. Cea mai mare pasăre răpitoare de noapte, având penajul de culoare brună-ruginie cu dungi negre şi galbene, cap mare şi ochi galbeni-portocalii mari, apropiaţi unul de altul, cu smocuri lungi de pene la urechi; bou-de-noapte, buhă, bufnă (Bubo bubo). – Bufnă + suf. -iţă.',0,1048233600,1048233600,0),(5522,16,1,'bufon',5373,'@BUFÓN, -Ă, @ $bufoni, -e, $ s.m., adj. @1.@ S.m. Personaj comic îmbrăcat în haine groteşti, care întreţinea o atmosferă de veselie la curţile suveranilor sau ale seniorilor; măscărici, nebun. ** Personaj comic buf^3 într-o piesă de teatru. ** (Peior.) Persoană care face pe alţii să râdă prin glume, gesturi caraghioase etc., care este obiect de batjocură într-o societate. @2.@ Adj. (Rar) Comic, caraghios, grotesc. - Din fr. @bouffon.@','BUFÓN, -Ă, bufoni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Personaj comic îmbrăcat în haine groteşti, care întreţinea o atmosferă de veselie la curţile suveranilor sau ale seniorilor; măscărici, nebun. ♦ Personaj comic buf3 într-o piesă de teatru. ♦ (Peior.) Persoană care face pe alţii să râdă prin glume, gesturi caraghioase etc., care este obiect de batjocură într-o societate. 2. Adj. (Rar) Comic, caraghios, grotesc. – Din fr. bouffon.',0,1048233600,1189656122,0),(476918,471,21,'misil',355,'@MISÍL@ $s. n.$ proiectil autopropulsat şi ghidat pe toată sau doar pe o parte a traiectoriei. (< fr. $missile$)','MISÍL s. n. proiectil autopropulsat şi ghidat pe toată sau doar pe o parte a traiectoriei. (< fr. missile)',0,1189834610,1189834610,0),(5523,16,1,'bufona',456,'@BUFONÁ, @ $bufonez$, vb. I. Intranz. A spune sau a face bufonerii. - Din fr. @bouffonner.@','BUFONÁ, bufonez, vb. I. Intranz. A spune sau a face bufonerii. – Din fr. bouffonner.',0,1048233600,1189656122,0),(5524,16,1,'bufonadă',294,'@BUFONÁDĂ, @ $bufonade$, s.f. (Rar) Bufonerie. - Din it. @buffonata.@','BUFONÁDĂ, bufonade, s.f. (Rar) Bufonerie. – Din it. buffonata.',0,1048233600,1189656122,0),(5525,16,1,'bufonerie',1429,'@BUFONERÍE, @ $bufonerii$, s.f. Vorbă, glumă, gest de un comic grotesc; bufonadă. - Din fr. @bouffonerie.@','BUFONERÍE, bufonerii, s.f. Vorbă, glumă, gest de un comic grotesc; bufonadă. – Din fr. bouffonerie.',0,1048233600,1048233600,0),(5526,16,1,'buft',515,'@BUFT, @ $bufturi$, s.n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). - Et. nec.','BUFT, bufturi, s.n. (Reg.) Pântece, burtă (de animal sau de om). – Et. nec.',0,1048233600,1189656122,0),(476917,471,21,'misdeal',3,'@MISDEAL@ [pron. MÍSDIL] $s. n.$ (la jocul de cărţi) împărţire greşită a cărţilor. (< engl. $misdeal$)','MISDEAL [pron. MÍSDIL] s. n. (la jocul de cărţi) împărţire greşită a cărţilor. (< engl. misdeal)',0,1189834610,1196421250,0),(5527,16,1,'buftea',1088,'@BÚFTEA@ s.m. invar. (Fam. şi glumeţ) Om sau copil gras. - @Buft@ + suf. $-ea.$','BÚFTEA s.m. invar. (Fam. şi glumeţ) Om sau copil gras. – Buft + suf. -ea.',0,1048233600,1048233600,0),(5528,13,1,'buged',1435,'@BÚGED, -Ă@, $bugezi, -de$, adj. (Reg., despre obrazul oamenilor) Buhăit, umflat, puhav. [Var.: @búget, -tă@, adj.] - Lat. @*buccidus@ (< $bucca$).','BÚGED, -Ă, bugezi, -de, adj. (Reg., despre obrazul oamenilor) Buhăit, umflat, puhav. [Var.: búget, -tă, adj.] – Lat. *buccidus (< bucca).',0,1042358400,1042358400,0),(5529,16,1,'buget',7581,'@BUGÉT^1, @ $bugete$, s.n. Bilanţ al veniturilor şi cheltuielilor unui stat, ale unei întreprinderi etc. pe o perioadă determinată. ** Totalitatea prevederilor de venituri şi cheltuieli ale unei familii sau ale unei persoane pentru o anumită perioadă. [Var.: (rar) @budgét@ s.n.] - Din fr. @budget.@','BUGÉT1, bugete, s.n. Bilanţ al veniturilor şi cheltuielilor unui stat, ale unei întreprinderi etc. pe o perioadă determinată. ♦ Totalitatea prevederilor de venituri şi cheltuieli ale unei familii sau ale unei persoane pentru o anumită perioadă. [Var.: (rar) budgét s.n.] – Din fr. budget.',0,1048233600,1048233600,0),(5530,16,1,'buget',7099,'@BÚGET^2@ adj. v. @buged@.','BÚGET2 adj. v. buged.',0,1048233600,1189656122,0),(5531,16,1,'bugetar',2868,'@BUGETÁR, -Ă, @ $bugetari, -e$, adj. Care aparţine bugetului^1, privitor la buget^1, prevăzut în buget^1, de buget @1.@ * $Instituţie bugetară$ = instituţie ale cărei cheltuieli sunt acoperite în întregime sau parţial de la buget^1. $An$ (sau $exerciţiu$) $bugetar$ = perioadă de timp (de un an) pentru care se întocmeşte şi se execută bugetul^1 unui stat. [Var.: (rar) @budgetár, -ă@ adj.] - Din fr. @budgétaire.@','BUGETÁR, -Ă, bugetari, -e, adj. Care aparţine bugetului1, privitor la buget1, prevăzut în buget1, de buget 1.Instituţie bugetară = instituţie ale cărei cheltuieli sunt acoperite în întregime sau parţial de la buget1. An (sau exerciţiu) bugetar = perioadă de timp (de un an) pentru care se întocmeşte şi se execută bugetul1 unui stat. [Var.: (rar) budgetár, -ă adj.] – Din fr. budgétaire.',0,1048233600,1189656122,0),(5532,16,1,'bugetivor',214,'@BUGETIVÓR, -Ă, @ $bugetivori, -e, $ adj. (Peior.) Care trăieşte în mod parazitar din bugetul^1 statului. - Din fr. @budgétivore.@','BUGETIVÓR, -Ă, bugetivori, -e, adj. (Peior.) Care trăieşte în mod parazitar din bugetul1 statului. – Din fr. budgétivore.',0,1048233600,1048233600,0),(5533,13,1,'buglă',1580,'@BÚGLĂ@ $bugle$, s.f. Trompetă din piele care emite un sunet mai moale şi mai plăcut decât cel emis de corn. ** (La pl.) Nume generic dat instrumentelor de suflat din alamă. - Din fr., engl. @bugle@.','BÚGLĂ bugle, s.f. Trompetă din piele care emite un sunet mai moale şi mai plăcut decât cel emis de corn. ♦ (La pl.) Nume generic dat instrumentelor de suflat din alamă. – Din fr., engl. bugle.',0,1042358400,1042358400,0),(5534,16,1,'buh',3598,'@BUH@ s.n. (Pop. şi fam.; în expr.) $A-i merge$ (sau $a i se duce cuiva$) $buhul$ = a ajunge să fie foarte cunoscut (pentru faptele sale, de obicei reprobabile); a se spune despre cineva că... - Et. nec.','BUH s.n. (Pop. şi fam.; în expr.) A-i merge (sau a i se duce cuiva) buhul = a ajunge să fie foarte cunoscut (pentru faptele sale, de obicei reprobabile); a se spune despre cineva că... – Et. nec.',0,1048233600,1198166737,0),(5535,16,1,'buhai',8758,'@BUHÁI, @ (@I@) $buhai$, s.m. (@II@) $buhaiuri$, s.n. @I.@ S.m. @1.@ (Zool.; reg.) Taur. @2.@ Compus: $buhai-de-baltă$ = bou-de-baltă. @3.@ Plantă erbacee cu două sau trei frunze mari, ovale şi flori verzi-gălbui dispuse într-un spic ($Listera ovata$). @II.@ S.n. Instrument muzical popular format dintr-o putinică cu fundul de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite, producând astfel un sunet asemănător cu mugetul unui taur. [Pl. şi: (@II@) $buhaie$] - Din ucr. @buhaj.@','BUHÁI, (I) buhai, s.m. (II) buhaiuri, s.n. I. S.m. 1. (Zool.; reg.) Taur. 2. Compus: buhai-de-baltă = bou-de-baltă. 3. Plantă erbacee cu două sau trei frunze mari, ovale şi flori verzi-gălbui dispuse într-un spic (Listera ovata). II. S.n. Instrument muzical popular format dintr-o putinică cu fundul de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite, producând astfel un sunet asemănător cu mugetul unui taur. [Pl. şi: (II) buhaie] – Din ucr. buhaj.',0,1048233600,1189656122,0),(5536,16,1,'buhav',489,'@BÚHAV, -Ă@ adj. v. @puhav@.','BÚHAV, -Ă adj. v. puhav.',0,1048233600,1189656122,0),(5537,16,1,'buhă',2992,'@BÚHĂ, @ $buhe$, s.f. @1.@ (Ornit.) Bufniţă. @2.@ (Entom.; în compusele) $Buha-semănăturilor$ = fluture mic de noapte, de culoare cenuşie, care dăunează semănăturilor ($Agrotis segetum$); $buha-verzei$ = fluture nocturn de culoare cenuşie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. ($Mamestra brassicae$). - Formaţie onomatopeică.','BÚHĂ, buhe, s.f. 1. (Ornit.) Bufniţă. 2. (Entom.; în compusele) Buha-semănăturilor = fluture mic de noapte, de culoare cenuşie, care dăunează semănăturilor (Agrotis segetum); buha-verzei = fluture nocturn de culoare cenuşie, ale cărui larve distrug varza, conopida, sfecla etc. (Mamestra brassicae). – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1189656122,0),(5538,16,1,'buhăi',7099,'@BUHĂÍ^1, @ $buhăiesc$, vb. IV. Refl. A se umfla la faţă (de boală, de băutură, de somn etc.); a se puhăvi. - Din @buhav.@','BUHĂÍ1, buhăiesc, vb. IV. Refl. A se umfla la faţă (de boală, de băutură, de somn etc.); a se puhăvi. – Din buhav.',0,1048233600,1048233600,0),(5539,16,1,'buhăi',7410,'@BUHĂÍ^2, @ $buhăiesc$, vb. IV. Intranz. (Reg.) @1.@ A ţipa, a urla; a plânge cu glas tare. @2.@ (Fam.) A tuşi. - Din @buhai.@','BUHĂÍ2, buhăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A ţipa, a urla; a plânge cu glas tare. 2. (Fam.) A tuşi. – Din buhai.',0,1048233600,1189656122,0),(476916,471,21,'miscibilitate',194,'@MISCIBILITÁTE@ $s. f.$ proprietate a unei substanţe de a fi miscibilă. (< fr. $miscibilité$)','MISCIBILITÁTE s. f. proprietate a unei substanţe de a fi miscibilă. (< fr. miscibilité)',0,1189834610,1189834610,0),(5540,16,1,'buhăială',132,'@BUHĂIÁLĂ^1, @ $buhăieli$, s.f. (Rar) Faptul de $a se buhăi^1.$ - @Buhăi^1@ + suf. $-eală.$','BUHĂIÁLĂ1, buhăieli, s.f. (Rar) Faptul de a se buhăi1.Buhăi1 + suf. -eală.',0,1048233600,1189656122,0),(5541,16,1,'buhăială',132,'@BUHĂIÁLĂ^2, @ $buhăieli$, s.f. (Reg.) Faptul de $a buhăi^2.$ - @Buhăi^2@ + suf. $-eală.$','BUHĂIÁLĂ2, buhăieli, s.f. (Reg.) Faptul de a buhăi2.Buhăi2 + suf. -eală.',0,1048233600,1189656122,0),(5542,16,1,'buhăit',1793,'@BUHĂÍT, -Ă, @ $buhăiţi, -te$, adj. (Despre oameni, despre faţa lor etc.) Umflat (de boală, de băutură, de somn etc.); puhav, buhos (@2@), buged. - V. @buhăi^1@.','BUHĂÍT, -Ă, buhăiţi, -te, adj. (Despre oameni, despre faţa lor etc.) Umflat (de boală, de băutură, de somn etc.); puhav, buhos (2), buged. – V. buhăi1.',0,1048233600,1189656122,0),(5543,16,1,'buhnă',247,'@BÚHNĂ@ s.f. v. @bufnă@.','BÚHNĂ s.f. v. bufnă.',0,1048233600,1217594076,0),(5544,16,1,'buhos',505,'@BUHÓS, -OÁSĂ, @ $buhoşi, -oase$, adj. @1.@ Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit (ca bufniţa). @2.@ (Rar) Buhăit. - @Buhă@ + suf. $-os.$','BUHÓS, -OÁSĂ, buhoşi, -oase, adj. 1. Ciufulit, zbârlit; cu părul zbârlit (ca bufniţa). 2. (Rar) Buhăit. – Buhă + suf. -os.',0,1048233600,1189656122,0),(476915,471,21,'miscibil',1938,'@MISCÍBIL, -Ă@ $adj.$ (despre substanţe) care poate forma, cu o altă substanţă, un amestec omogen. (< fr. $miscible$)','MISCÍBIL, -Ă adj. (despre substanţe) care poate forma, cu o altă substanţă, un amestec omogen. (< fr. miscible)',0,1189834610,1189834610,0),(5545,16,1,'buhur',451,'@BUHÚR, @ $buhururi$, s.n. (Înv.) Stofă de lână fină sau de mătase. - Din tc. @buhur.@','BUHÚR, buhururi, s.n. (Înv.) Stofă de lână fină sau de mătase. – Din tc. buhur.',0,1048233600,1199098457,0),(5546,16,1,'buhurdar',278,'@BUHURDÁR, @ $buhurdaruri, $ s.n. (Înv.) Vas (de metal) folosit la afumat cu miresme. - Din tc. @buhurdar.@','BUHURDÁR, buhurdaruri, s.n. (Înv.) Vas (de metal) folosit la afumat cu miresme. – Din tc. buhurdar.',0,1048233600,1238571736,1157),(5547,16,1,'bui',2505,'@BUÍ, @ $buiesc$, vb. IV. Intranz. A da năvală, a năvăli, a se înghesui. - Cf. scr. %bujati%.','BUÍ, buiesc, vb. IV. Intranz. A da năvală, a năvăli, a se înghesui. – Cf. scr. b u j a t i.',0,1048233600,1189656122,0),(5548,16,1,'buiac',2042,'@BUIÁC, -Ă, @ $buieci, -ce$, adj. (Reg.) @1.@ Care trăieşte bine, răsfăţat. @2.@ Zburdalnic, nebunatic; nechibzuit. - Din sl. @bujakŭ.@','BUIÁC, -Ă, buieci, -ce, adj. (Reg.) 1. Care trăieşte bine, răsfăţat. 2. Zburdalnic, nebunatic; nechibzuit. – Din sl. bujakŭ.',0,1048233600,1189656122,0),(5549,16,1,'buiandrug',5136,'@BUIANDRÚG, @ $buiandrugi$, s.m. Element de construcţie alcătuit dintr-o grindă de beton armat, de zidărie, de metal sau de lemn, aşezată deasupra unei porţi, a unei uşi, a unei ferestre etc. pentru a susţine porţiunea de zidărie de deasupra acestora. - Et. nec.','BUIANDRÚG, buiandrugi, s.m. Element de construcţie alcătuit dintr-o grindă de beton armat, de zidărie, de metal sau de lemn, aşezată deasupra unei porţi, a unei uşi, a unei ferestre etc. pentru a susţine porţiunea de zidărie de deasupra acestora. – Et. nec.',0,1048233600,1189656122,0),(5550,16,1,'buici',1114,'@BUICÍ, @ $buicesc$, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre plante şi vite) A se dezvolta, a creşte peste măsură (în dauna rodului). [Pr.: $bu-i-ci$] - Din @buiac.@','BUICÍ, buicesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre plante şi vite) A se dezvolta, a creşte peste măsură (în dauna rodului). [Pr.: bu-i-ci] – Din buiac.',0,1048233600,1048233600,0),(5551,16,1,'buiestraş',1677,'@BUIESTRÁŞ, @ $buiestraşi$, adj., s.m. (Cal) care merge în buiestru (@1@); buiestru (@2@). - @Buiestru@ + suf. $-aş.$','BUIESTRÁŞ, buiestraşi, adj., s.m. (Cal) care merge în buiestru (1); buiestru (2). – Buiestru + suf. -aş.',0,1048233600,1189656122,0),(5552,16,1,'buiestru',4002,'@BUIÉSTRU, -IÁSTRĂ, @ $buieştri, -iestre$, s.m., s.n., adj. @1.@ S.n. Mers al calului sau al altor animale în timpul căruia paşii se fac cu picioarele din aceeaşi parte. @2.@ Adj., s.m. Buiestraş. @3.@ Adj. Nărăvaş; neastâmpărat, zburdalnic. - Et. nec.','BUIÉSTRU, -IÁSTRĂ, buieştri, -iestre, s.m., s.n., adj. 1. S.n. Mers al calului sau al altor animale în timpul căruia paşii se fac cu picioarele din aceeaşi parte. 2. Adj., s.m. Buiestraş. 3. Adj. Nărăvaş; neastâmpărat, zburdalnic. – Et. nec.',0,1048233600,1196960619,0),(476914,471,21,'miscelă',100,'@MISCÉLĂ@ $s. f.$ amestec al unui solid cu un lichid, a două lichide, a unui gaz cu un lichid sau a două gaze, având un amestec omogen. * amestec de benzină şi ulei folosit la combustie şi ungere în motoare. (< fr. $miscelle$, lat. $miscellus$)','MISCÉLĂ s. f. amestec al unui solid cu un lichid, a două lichide, a unui gaz cu un lichid sau a două gaze, având un amestec omogen. ♢ amestec de benzină şi ulei folosit la combustie şi ungere în motoare. (< fr. miscelle, lat. miscellus)',0,1189834610,1189834610,0),(5553,16,1,'buimac',4084,'@BUIMÁC, -Ă@, $buimaci, -ce$, adj. Ameţit (de somn, de beţie, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic. - Et. nec.','BUIMÁC, -Ă, buimaci, -ce, adj. Ameţit (de somn, de beţie, de frică etc.); zăpăcit, năuc; buimăcit, buimatic. – Et. nec.',0,1048233600,1189656122,0),(5554,16,1,'buimatic',264,'@BUIMÁTIC, @ $buimatici, -ce$, adj. (Rar) Buimac. - @Buim@[ac] + suf. $-atic.$','BUIMÁTIC, buimatici, -ce, adj. (Rar) Buimac. – Buim[ac] + suf. -atic.',0,1048233600,1048233600,0),(5555,16,1,'buimăceală',853,'@BUIMĂCEÁLĂ, @ $buimăceli$, s.f. Buimăcire. - @Buimăci@ + suf. $-eală.$','BUIMĂCEÁLĂ, buimăceli, s.f. Buimăcire. – Buimăci + suf. -eală.',0,1048233600,1189656122,0),(5556,16,1,'buimăci',1670,'@BUIMĂCÍ, @ $buimăcesc$, vb. IV. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină buimac. - Din @buimac.@','BUIMĂCÍ, buimăcesc, vb. IV. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină buimac. – Din buimac.',0,1048233600,1189656122,0),(5557,16,1,'buimăcire',102,'@BUIMĂCÍRE, @ $buimăciri$, s.f. Faptul de $a$ ($se$) $buimăci$; buimăceală. - V. @buimăci@.','BUIMĂCÍRE, buimăciri, s.f. Faptul de a (se) buimăci; buimăceală. – V. buimăci.',0,1048233600,1189656122,0),(5558,16,1,'buimăcit',974,'@BUIMĂCÍT, -Ă, @ $buimăciţi, -te$, adj. Buimac. - V. @buimăci@.','BUIMĂCÍT, -Ă, buimăciţi, -te, adj. Buimac. – V. buimăci.',0,1048233600,1189656122,0),(5559,16,1,'buiurdisi',1275,'@BUIURDISÍ, @ $buiurdisesc$, vb. IV. Tranz. (Înv.) A transmite oficial un ordin, o cerere, o plângere etc. unei autorităţi inferioare; a întări printr-un decret. [Pr.: $bu-iur-$] - Din @buiurdiu@ (înv. \"decret\" < tc.).','BUIURDISÍ, buiurdisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A transmite oficial un ordin, o cerere, o plângere etc. unei autorităţi inferioare; a întări printr-un decret. [Pr.: bu-iur-] – Din buiurdiu (înv. „decret” < tc.).',0,1048233600,1048233600,0),(5560,16,1,'bujdă',285,'@BÚJDĂ, @ bujde, s.f. (Reg.) Cocioabă. - Et. nec.','BÚJDĂ, bujde, s.f. (Reg.) Cocioabă. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(5561,16,1,'bujdi',412,'@BUJDÍ, @ $bujdesc$, vb. IV. Tranz. şi intranz. (Reg.) A ţâşni, a năvăli. - Cf. magh. %buzdúlni%.','BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. Tranz. şi intranz. (Reg.) A ţâşni, a năvăli. – Cf. magh. b u z d ú l n i.',0,1048233600,1189656122,0),(5562,16,1,'bujeniţă',399,'@BÚJENIŢĂ, @ $bujeniţe$, s.f. (Reg.) Carne afumată. - Din ucr. @buženycja.@','BÚJENIŢĂ, bujeniţe, s.f. (Reg.) Carne afumată. – Din ucr. buženycja.',0,1048233600,1048233600,0),(5563,16,1,'bujie',2131,'@BUJÍE, @ $bujii$, s.f. Piesă prevăzută cu doi electrozi între care se produce scânteia electrică necesară aprinderii amestecului carburant din motoarele cu explozie. - Din fr. @bougie.@','BUJÍE, bujii, s.f. Piesă prevăzută cu doi electrozi între care se produce scânteia electrică necesară aprinderii amestecului carburant din motoarele cu explozie. – Din fr. bougie.',0,1048233600,1048233600,0),(5564,16,1,'bujor',3626,'@BUJÓR, @ $bujori$, s.m. @1.@ Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită şi $bujor de grădină$) are flori mari, roşii, roz sau albe, iar alta (numită şi $bujor de câmp$) are flori roşii ca sângele ($Paeonia$). * $Bujor românesc$ = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm şi cu flori mari sângerii ($Paeonia peregrina, $ var. $romanica$). ** Fig. Roşeaţă naturală a obrajilor. @2.@ Compus: $bujor-de-munte$ = smirdar. - Din bg. @božur.@','BUJÓR, bujori, s.m. 1. Nume dat unor plante erbacee, dintre care una (numită şi bujor de grădină) are flori mari, roşii, roz sau albe, iar alta (numită şi bujor de câmp) are flori roşii ca sângele (Paeonia). ♢ Bujor românesc = specie de bujor ocrotită de lege, cu tulpina înaltă de 50-80 cm şi cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina, var. romanica). ♦ Fig. Roşeaţă naturală a obrajilor. 2. Compus: bujor-de-munte = smirdar. – Din bg. božur.',0,1048233600,1189656122,0),(5565,16,1,'bujoraş',99,'@BUJORÁŞ, @ $bujoraşi$, s.m. Bujorel (@1@). - @Bujor@ + suf. $-aş$.','BUJORÁŞ, bujoraşi, s.m. Bujorel (1). – Bujor + suf. -aş.',0,1048233600,1189656122,0),(5566,16,1,'bujorel',453,'@BUJORÉL, @ $bujorei$, s.m. @1.@ Diminutiv al lui $bujor$; bujoraş. @2.@ Mică plantă erbacee cu frunze lunguieţe şi ovale şi cu flori mari, purpurii; gemănariţă ($Orchis papilionacea$). - @Bujor@ + suf. $-el.$','BUJORÉL, bujorei, s.m. 1. Diminutiv al lui bujor; bujoraş. 2. Mică plantă erbacee cu frunze lunguieţe şi ovale şi cu flori mari, purpurii; gemănariţă (Orchis papilionacea). – Bujor + suf. -el.',0,1048233600,1189656122,0),(476913,471,21,'miscelaneu',750,'@MISCELANÉU, -ÉE@ I. $adj.$ format din lucrări diferite. II. s. n. pl. carte, rubrică într-o publicaţie periodică cuprinzând articole, studii etc. cu un conţinut variat. * culegere de lucrări, de fapte etc. fără legătură între ele. - var. miscelanea s. n. pl. (< lat. $miscellaneus$, /II/ fr. $miscellanées$)','MISCELANÉU, -ÉE I. adj. format din lucrări diferite. II. s. n. pl. carte, rubrică într-o publicaţie periodică cuprinzând articole, studii etc. cu un conţinut variat. ♢ culegere de lucrări, de fapte etc. fără legătură între ele. – var. miscelanea s. n. pl. (< lat. miscellaneus, /II/ fr. miscellanées)',0,1189834610,1189834610,0),(5567,16,1,'bulă',7062,'@BÚLĂ, @ $bule$, s.f. @1.@ Băşică de aer sau de gaz aflată în masa unui lichid sau a unui solid. @2.@ Sferă, glob (mic) de metal, de sticlă etc. @3.@ (În antichitate şi în evul mediu) Pecete de aur, de argint sau de plumb, care se ataşa unui act pentru a-l autentifica; $p. ext.$ act care purta o astfel de pecete. * $Bulă papală$ = act oficial emis de papi. - Din fr. @bulle, @ lat. @bulla.@','BÚLĂ, bule, s.f. 1. Băşică de aer sau de gaz aflată în masa unui lichid sau a unui solid. 2. Sferă, glob (mic) de metal, de sticlă etc. 3. (În antichitate şi în evul mediu) Pecete de aur, de argint sau de plumb, care se ataşa unui act pentru a-l autentifica; p. ext. act care purta o astfel de pecete. ♢ Bulă papală = act oficial emis de papi. – Din fr. bulle, lat. bulla.',0,1048233600,1189656122,0),(476912,471,21,'miscelanea',113,'@MISCELANÉA@ $s. n. pl.$ v. miscelaneu.','MISCELANÉA s. n. pl. v. miscelaneu.',0,1189834610,1210178660,0),(5568,16,1,'bulb',4408,'@BULB, @ $bulbi$, s.m. @1.@ Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuşi (în care se depun substanţe de rezervă), cu un înveliş membranos uscat. @2.@ (În sintagmele) $Bulb pilos$ = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. $Bulb rahidian$ = segment interior al creierului, în forma unei umflături, situat între măduva spinării şi protuberanţa creierului. $Bulbii ochilor$ = globii ochilor. $Bulb aortic$ = dilataţie a arterei aorte situată la ieşirea din inimă, existentă la peşti şi la batracieni. @3.@ Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (@1@). - Din fr. @bulbe, @ lat. @bulbus.@','BULB, bulbi, s.m. 1. Tulpină (subterană) a unor plante, alcătuită din frunze în formă de tunici sau solzi suprapuşi (în care se depun substanţe de rezervă), cu un înveliş membranos uscat. 2. (În sintagmele) Bulb pilos = partea terminală, umflată, a rădăcinii firului de păr. Bulb rahidian = segment interior al creierului, în forma unei umflături, situat între măduva spinării şi protuberanţa creierului. Bulbii ochilor = globii ochilor. Bulb aortic = dilataţie a arterei aorte situată la ieşirea din inimă, existentă la peşti şi la batracieni. 3. Obiect, umflătură etc. care are forma unui bulb (1). – Din fr. bulbe, lat. bulbus.',0,1048233600,1189656122,0),(5569,16,1,'bulbar',447,'@BULBÁR, -Ă, @ $bulbari, -e$, adj. @1.@ (Bot.) Referitor la bulb (@1@). @2.@ (Anat.) Referitor la bulbul (@2@) rahidian. - Din fr. @bulbaire.@','BULBÁR, -Ă, bulbari, -e, adj. 1. (Bot.) Referitor la bulb (1). 2. (Anat.) Referitor la bulbul (2) rahidian. – Din fr. bulbaire.',0,1048233600,1189656122,0),(5570,16,1,'bulbifer',200,'@BULBIFÉR, -Ă@, $bulbiferi, -e$, adj. (Bot.) Care produce bulbi. - Din fr. @bulbifère.@','BULBIFÉR, -Ă, bulbiferi, -e, adj. (Bot.) Care produce bulbi. – Din fr. bulbifère.',0,1048233600,1189656122,0),(5571,16,1,'bulbiform',52,'@BULBIFÓRM, -Ă, @ $bulbiformi, -e$, adj. Care este în formă de bulb. - Din fr. @bulbiforme.@','BULBIFÓRM, -Ă, bulbiformi, -e, adj. Care este în formă de bulb. – Din fr. bulbiforme.',0,1048233600,1189656122,0),(5572,16,1,'bulbil',358,'@BULBÍL, @ $bulbili$, s.m. Lăstar mic cu frunzişoare ca nişte solzi, care se formează pe tulpină sau lângă rădăcina unor plante. - Din fr. @bulbille.@','BULBÍL, bulbili, s.m. Lăstar mic cu frunzişoare ca nişte solzi, care se formează pe tulpină sau lângă rădăcina unor plante. – Din fr. bulbille.',0,1048233600,1189656122,0),(5573,16,1,'bulboacă',783,'@BULBOÁCĂ, @ $bulboace$, s.f. (Reg.) Vâltoare. - Cf. %bulbuc%.','BULBOÁCĂ, bulboace, s.f. (Reg.) Vâltoare. – Cf. b u l b u c.',0,1048233600,1189656122,0),(5574,16,1,'bulboană',2555,'@BULBOÁNĂ, @ $bulboane$, s.f. Adâncitură într-un râu, unde apa formează un vârtej; vâltoare, bulboacă. - Cf. %bulbuc%.','BULBOÁNĂ, bulboane, s.f. Adâncitură într-un râu, unde apa formează un vârtej; vâltoare, bulboacă. – Cf. b u l b u c.',0,1048233600,1048233600,0),(5575,16,1,'bulbos',337,'@BULBÓS, -OÁSĂ, @ $bulboşi, -oase$, adj. @1.@ Care are bulb (@1@). @2.@ De forma unui bulb (@1@). - @Bulb@ + suf. $-os.$','BULBÓS, -OÁSĂ, bulboşi, -oase, adj. 1. Care are bulb (1). 2. De forma unui bulb (1). – Bulb + suf. -os.',0,1048233600,1189656122,0),(5576,16,1,'bulbuc',3424,'@BULBÚC, @ $bulbuci$, s.m. @I. 1.@ Băşică de apă, de săpun, de spumă, de aluat (când dospeşte) etc. @2.@ Corp sferic (ca o băşică). @II. 1.@ Plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galbenă, cu vinişoare verzi pe dinafară, răspândită în regiunile de munte şi ocrotită de lege ($Trollius europeaeus$). @2.@ (La pl.) Plantă erbacee din familia campanulaceelor, viguroasă şi înaltă până la un metru, cu flori mari, albastre, care creşte prin păduri ($Campanula trachelium$). - Formaţie onomatopeică.','BULBÚC, bulbuci, s.m. I. 1. Băşică de apă, de săpun, de spumă, de aluat (când dospeşte) etc. 2. Corp sferic (ca o băşică). II. 1. Plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galbenă, cu vinişoare verzi pe dinafară, răspândită în regiunile de munte şi ocrotită de lege (Trollius europeaeus). 2. (La pl.) Plantă erbacee din familia campanulaceelor, viguroasă şi înaltă până la un metru, cu flori mari, albastre, care creşte prin păduri (Campanula trachelium). – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1189656122,0),(476911,471,21,'miscegenaţie',176,'@MISCEGENÁŢIE@ $s. f.$ proces de metisare a diferitelor rase intrate în compact biosocial lent. (< engl. $miscegenation$)','MISCEGENÁŢIE s. f. proces de metisare a diferitelor rase intrate în compact biosocial lent. (< engl. miscegenation)',0,1189834610,1189834610,0),(5577,16,1,'bulbuca',2266,'@BULBUCÁ, @ $bulbúc$, vb. I. @1.@ Refl. şi tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.); a (se) holba. @2.@ Intranz. şi refl. (Despre apă, la pers. 3) A face bulbuci, a (se) bulbuci. - Cf. %bulbuc%.','BULBUCÁ, bulbúc, vb. I. 1. Refl. şi tranz. A face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.); a (se) holba. 2. Intranz. şi refl. (Despre apă, la pers. 3) A face bulbuci, a (se) bulbuci. – Cf. b u l b u c.',0,1048233600,1189656122,0),(5578,16,1,'bulbucat',1721,'@BULBUCÁT, -Ă@, $bulbucaţi, -te$, adj. Ieşit în afară, formând o proeminenţă; umflat. ** (Despre ochi) Larg deschis, holbat. - V. @bulbuca@.','BULBUCÁT, -Ă, bulbucaţi, -te, adj. Ieşit în afară, formând o proeminenţă; umflat. ♦ (Despre ochi) Larg deschis, holbat. – V. bulbuca.',0,1048233600,1189656122,0),(5579,16,1,'bulbucătură',148,'@BULBUCĂTÚRĂ, @ $bulbucături$, s.f. Proeminenţă rotunjită, protuberanţă. - @Bulbuca@ + suf. $-ătură.$','BULBUCĂTÚRĂ, bulbucături, s.f. Proeminenţă rotunjită, protuberanţă. – Bulbuca + suf. -ătură.',0,1048233600,1048233600,0),(5580,16,1,'bulbuceală',295,'@BULBUCEÁLĂ, @ $bulbuceli$, s.f. Faptul de a $bulbuci$; zgomot produs de apă, când face bulbuci (@I 1@). **

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu