rss

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Dex DB - Part.4

(vântului sau valurilor). ** Fig. Răstimp de linişte în cadrul sau după o perioadă frământată. - Din fr. @accalmie@.','ACALMÍE s.f. Potolire sau încetare temporară a mişcării (vântului sau valurilor). ♦ Fig. Răstimp de linişte în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie.',0,1027839600,1027839600,0),(409,2,1,'acana',1570,'@ACANÁ@ adv. V. @hacana@.','ACANÁ adv. V. hacana.',0,1027839600,1189656110,0),(410,2,1,'acant',3358,'@ACÁNT@ s.m. v. @acantă@.','ACÁNT s.m. v. acantă.',0,1027839600,1189656110,0),(411,2,1,'acantacee',1948,'@ACANTACÉE@ s.f. pl. Familie de plante dicotiledonate răspândite mai ales în regiunile calde, cu frunze opuse, flori dispuse în raceme şi fructe capsule, al cărui tip este $acanta$. - Din fr. @acanthacées@.','ACANTACÉE s.f. pl. Familie de plante dicotiledonate răspândite mai ales în regiunile calde, cu frunze opuse, flori dispuse în raceme şi fructe capsule, al cărui tip este acanta. – Din fr. acanthacées.',0,1027839600,1189656110,0),(412,2,1,'acantă',8083,'@ACÁNTĂ@, $acante$, s.f. @1.@ Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, şi rădăcini sunt folosite în medicină $(Acanthus)$. @2.@ Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice şi compozite; care imită frunzele de acantă (@1@). [Var.: @acánt@ s.m.] - Din fr. @acanthe@, lat. @acanthus@.','ACÁNTĂ, acante, s.f. 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor, ale căror frunze mari, penate, uneori spinoase, şi rădăcini sunt folosite în medicină (Acanthus). 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice şi compozite; care imită frunzele de acantă (1). [Var.: acánt s.m.] – Din fr. acanthe, lat. acanthus.',0,1027839600,1189656110,0),(477443,471,21,'monoteism',1752,'@MONOTEÍSM@ $s. n.$ formă de religie care recunoaşte existenţa unei singure divinităţi. (< fr. $monothéisme$)','MONOTEÍSM s. n. formă de religie care recunoaşte existenţa unei singure divinităţi. (< fr. monothéisme)',0,1189834611,1189834611,0),(413,2,1,'acantocefal',545,'@ACANTOCEFÁL@, $acantocefali$, s.m. (La pl.) Clasă de viermi paraziţi nematelminţi, cu o trompă retractilă înconjurată de cârlige de apărare ($Acanthocephala$); (şi la sg.) vierme din această clasă. - Din fr. @acanthocéphales@.','ACANTOCEFÁL, acantocefali, s.m. (La pl.) Clasă de viermi paraziţi nematelminţi, cu o trompă retractilă înconjurată de cârlige de apărare (Acanthocephala); (şi la sg.) vierme din această clasă. – Din fr. acanthocéphales.',0,1027839600,1189656110,0),(414,2,1,'acantoză',1204,'@ACANTÓZĂ@, $acantoze$, s.f. Boală de piele caracterizată prin prezenţa unor pete pigmentate, îngroşate pe diferite părţi ale corpului. - Din fr. @acanthose@.','ACANTÓZĂ, acantoze, s.f. Boală de piele caracterizată prin prezenţa unor pete pigmentate, îngroşate pe diferite părţi ale corpului. – Din fr. acanthose.',0,1027926000,1027926000,0),(415,2,1,'acapara',6637,'@ACAPARÁ@, $acaparez$, vb. I. Tranz. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piaţă (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe... ** P. ext. A-şi însuşi totul pentru sine în dauna altora. - Din fr. @accaparer@.','ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piaţă (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe... ♦ P. ext. A-şi însuşi totul pentru sine în dauna altora. – Din fr. accaparer.',0,1027926000,1189656110,0),(416,2,1,'acaparare',962,'@ACAPARÁRE@, $acaparări$, s.f. Acţiunea de $a acapara$. - V. @acapara@.','ACAPARÁRE, acaparări, s.f. Acţiunea de a acapara. – V. acapara.',0,1027926000,1189656110,0),(417,2,1,'acaparator',1026,'@ACAPARATÓR, -OÁRE@, $acaparatori, -oare$, adj., s.m. şi f. (Persoană) care acaparează. - @Acapara@ + suf. $-tor$.','ACAPARATÓR, -OÁRE, acaparatori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care acaparează. – Acapara + suf. -tor.',0,1027926000,1189656110,0),(418,2,1,'acar',9132,'@ACÁR@, $acari$, s.m. Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acţionare a acelor de macaz şi asigură întreţinerea acestora; macagiu. - @Ac@ + suf. $-ar$.','ACÁR, acari, s.m. Muncitor feroviar care manipulează dispozitivele de acţionare a acelor de macaz şi asigură întreţinerea acestora; macagiu. – Ac + suf. -ar.',0,1027926000,1203498758,0),(477442,471,21,'monotaster',53,'@MONOTÁSTER@ $s. n.$ ansamblu mecanic al monotipului (II, 1), care execută culegerea. (< fr. $monotaster$)','MONOTÁSTER s. n. ansamblu mecanic al monotipului (II, 1), care execută culegerea. (< fr. monotaster)',0,1189834611,1189834611,0),(419,2,1,'acaret',5528,'@ACARÉT@, $acareturi$, s.n. @1.@ Construcţie auxiliară care ţine de o gospodărie. @2.@ (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. - Din tc. @akaret@.','ACARÉT, acareturi, s.n. 1. Construcţie auxiliară care ţine de o gospodărie. 2. (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Din tc. akaret.',0,1027926000,1189656110,0),(420,2,1,'acarian',8915,'@ACARIÁN,@ $acarieni,$ s.m. (La pl.) Arahnide mici, cu capul, toracele şi abdomenul de obicei nediferenţiate, unele dintre ele fiind purtătoare de germeni ai unor maladii grave; (şi la sg.) animal din acest ordin. [Pr.: $-ri-an$] - Din fr. @acariens@.','ACARIÁN, acarieni, s.m. (La pl.) Arahnide mici, cu capul, toracele şi abdomenul de obicei nediferenţiate, unele dintre ele fiind purtătoare de germeni ai unor maladii grave; (şi la sg.) animal din acest ordin. [Pr.: -ri-an] – Din fr. acariens.',0,1027926000,1189656110,0),(421,2,1,'acaricid',591,'@ACARICÍD@, $acaricide$, s.n., adj. (Substanţă) care omoară acarienii. - Din fr. @acaricide@.','ACARICÍD, acaricide, s.n., adj. (Substanţă) care omoară acarienii. – Din fr. acaricide.',0,1027926000,1189656110,0),(477441,471,21,'monoşină',82,'@MONOŞÍNĂ@ $s. f.$ monorai. (după fr. $monorail$)','MONOŞÍNĂ s. f. monorai. (după fr. monorail)',0,1189834611,1189834611,0),(422,2,1,'acarinată',1340,'@ACARINÁTĂ,@ $acarinate,$ s.f. (La pl.) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă şi cu aripi reduse; (şi la sg.) pasăre care face parte din din această clasă; ratite. - Din lat. @acarinatus@.','ACARINÁTĂ, acarinate, s.f. (La pl.) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă şi cu aripi reduse; (şi la sg.) pasăre care face parte din din această clasă; ratite. – Din lat. acarinatus.',0,1027926000,1189656110,0),(423,2,1,'acarioză',2457,'@ACARIÓZĂ@, $acarioze$, s.f. Nume dat unor boli de piele contagioase, parazitare (la oameni şi la animale), provocate de acarieni. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @acariose@.','ACARIÓZĂ, acarioze, s.f. Nume dat unor boli de piele contagioase, parazitare (la oameni şi la animale), provocate de acarieni. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. acariose.',0,1027926000,1189656110,0),(424,2,1,'acarniţă',508,'@ACÁRNIŢĂ@, $acarniţe$, s.f. (Reg.) Acăriţă. - @Ac@ + suf. $-arniţă$.','ACÁRNIŢĂ, acarniţe, s.f. (Reg.) Acăriţă. – Ac + suf. -arniţă.',0,1027926000,1189656110,0),(425,2,1,'acasă',8899,'@ACÁSĂ@ adv. În sau spre casa în care locuieşti; $fig.$ la locul natal, în sau către patrie. * $Cei de-acasă$ = rudele apropiate, familia; $p.ext.$ conaţionalii. * Expr. $Aşa$ (sau $acum) mai vii de-acasă$ = acum înţeleg sau admit ce spui. - @A^3@ + @casă@.','ACÁSĂ adv. În sau spre casa în care locuieşti; fig. la locul natal, în sau către patrie. ♢ Cei de-acasă = rudele apropiate, familia; p.ext. conaţionalii. ♢ Expr. Aşa (sau acum) mai vii de-acasă = acum înţeleg sau admit ce spui. – A3 + casă.',0,1027926000,1189656110,0),(477440,471,21,'monosubstituit',16,'@MONOSUBSTITUÍT, -Ă@ $adj.$ (chim.; despre derivaţi) obţinut prin substituirea unui atom din moleculă. (< fr. $monosubstitué$)','MONOSUBSTITUÍT, -Ă adj. (chim.; despre derivaţi) obţinut prin substituirea unui atom din moleculă. (< fr. monosubstitué)',0,1189834611,1189834611,0),(426,2,1,'acatafazie',1228,'@ACATAFAZÍE@, $acatafazii$, s.f. Dispunere greşită a cuvintelor în vorbire. - Din fr. @acataphasie@.','ACATAFAZÍE, acatafazii, s.f. Dispunere greşită a cuvintelor în vorbire. – Din fr. acataphasie.',0,1027926000,1027926000,0),(427,2,1,'acatagrafie',1308,'@ACATAGRAFÍE@, $acatagrafii$, s.f. Dispunere greşită a cuvintelor în scris. - Din fr. @acatagraphie@.','ACATAGRAFÍE, acatagrafii, s.f. Dispunere greşită a cuvintelor în scris. – Din fr. acatagraphie.',0,1027926000,1027926000,0),(428,2,1,'acatalectic',1366,'@ACATALÉCTIC@, $acatalectice$, adj. (În metrica greco-latină, în sintagma) $Vers acatalectic$ (şi substantivat n.) = vers căruia nu-i lipseşte nici o silabă. - Din fr. @acatalectique@.','ACATALÉCTIC, acatalectice, adj. (În metrica greco-latină, în sintagma) Vers acatalectic (şi substantivat n.) = vers căruia nu-i lipseşte nici o silabă. – Din fr. acatalectique.',0,1027926000,1027926000,0),(429,2,1,'acatalepsie',595,'@ACATALEPSÍE@, $acatalepsii$, s.f. @1.@ Deficienţă a intelectului. @2.@ Nesiguranţă în punerea unui diagnostic la un bolnav. - Din fr. @acatalepsie@.','ACATALEPSÍE, acatalepsii, s.f. 1. Deficienţă a intelectului. 2. Nesiguranţă în punerea unui diagnostic la un bolnav. – Din fr. acatalepsie.',0,1027926000,1189656110,0),(430,2,1,'acatist',9924,'@ACATÍST@, $acatiste$, s.n. @1.@ Imn şi slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinţi. @2.@ Listă de nume dată preotului spre a se ruga, pentru a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea. * Expr. $A da acatiste$ (sau $ un acatist$) = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni pentru îndeplinirea unei dorinţe. [Acc. şi: $acátist$] - Din sl. @akatistŭ@.','ACATÍST, acatiste, s.n. 1. Imn şi slujbă bisericească ortodoxă în cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinţi. 2. Listă de nume dată preotului spre a se ruga, pentru a se ruga pentru persoanele înscrise pe ea. ♢ Expr. A da acatiste (sau un acatist) = a cere preotului să rostească anumite rugăciuni pentru îndeplinirea unei dorinţe. [Acc. şi: acátist] – Din sl. akatistŭ.',0,1027926000,1027926000,0),(431,2,1,'acaţ',1833,'@ACÁŢ@, $acaţi$, s.m. (Reg.) Salcâm.[Var.: @acáţiu@ s.m.] - Din magh. @akác@.','ACÁŢ, acaţi, s.m. (Reg.) Salcâm.[Var.: acáţiu s.m.] – Din magh. akác.',0,1027926000,1189656110,0),(432,2,1,'acaţiu',474,'@ACÁŢIU@ s.m. v. @acaţ@.','ACÁŢIU s.m. v. acaţ.',0,1027926000,1189656110,0),(477439,471,21,'monostrofă',17,'@MONOSTRÓFĂ@ $s. f.$ poezie de o singură strofă. (< engl. $monostrophe$)','MONOSTRÓFĂ s. f. poezie de o singură strofă. (< engl. monostrophe)',0,1189834611,1189834611,0),(433,2,1,'acaustobiolit',671,'@ACAUSTOBIOLÍT@, $acaustobiolite$, s.n. Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă. [Pr.: $-ca-us-to-bi-o-$] - Din fr. @acaustobiolite@.','ACAUSTOBIOLÍT, acaustobiolite, s.n. Rocă sedimentară de origine organică, necombustibilă. [Pr.: -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. acaustobiolite.',0,1027926000,1027926000,0),(434,2,5,'acaustobiolitic',522,'@ACAUSTOBIOLÍTIC, -Ă@, $acaustobiolitici, -ce$, adj. (Geol.) Referitor la acaustobiolite. [Pr.: $-ca-us-to-bi-o-$] - Din fr. @acaustobiolitique@.','ACAUSTOBIOLÍTIC, -Ă, acaustobiolitici, -ce, adj. (Geol.) Referitor la acaustobiolite. [Pr.: -ca-us-to-bi-o-] – Din fr. acaustobiolitique.',0,1030690800,1189656110,0),(435,2,1,'acăriţă',1087,'@ACĂRÍŢĂ@, $acăriţe$, s.f. (Pop.) Cutiuţă în care se păstrează ace, aţă şi alte mărunţişuri necesare la cusut; acarniţă. - @Ac@ + suf. $-ăriţă$.','ACĂRÍŢĂ, acăriţe, s.f. (Pop.) Cutiuţă în care se păstrează ace, aţă şi alte mărunţişuri necesare la cusut; acarniţă. – Ac + suf. -ăriţă.',0,1027926000,1189656110,0),(436,2,1,'acătărea',483,'@ACĂTẮREA@ adj. invar. v. @acătării@.','ACĂTẮREA adj. invar. v. acătării.',0,1027926000,1189656110,0),(437,2,1,'acătării',4117,'@ACĂTẮRII@ adj. invar. (Pop. şi fam.; de obicei la comparativ) @1.@ (Despre lucruri) Care posedă calităţi corespunzătoare scopului sau destinaţiei; bun, frumos, de seamă. @2.@ (Despre oameni) De treabă, cumsecade, vrednic, cu calităţi deosebite. [Var.: @acătărea@ adj. invar.] - Et. nec.','ACĂTẮRII adj. invar. (Pop. şi fam.; de obicei la comparativ) 1. (Despre lucruri) Care posedă calităţi corespunzătoare scopului sau destinaţiei; bun, frumos, de seamă. 2. (Despre oameni) De treabă, cumsecade, vrednic, cu calităţi deosebite. [Var.: acătărea adj. invar.] – Et. nec.',0,1027926000,1189656110,0),(477438,471,21,'monostil',19,'@MONOSTÍL@ $s. n.$ (arhit.) coloană izolată. (< fr. $monostyle$)','MONOSTÍL s. n. (arhit.) coloană izolată. (< fr. monostyle)',0,1189834611,1189834611,0),(438,2,1,'acăţa',2341,'@ACĂŢÁ@ vb. I. v. @agăţa@.','ACĂŢÁ vb. I. v. agăţa.',0,1027926000,1201282410,0),(439,2,1,'acăţare',1729,'@ACĂŢÁRE@ s.f. v. @agăţare@.','ACĂŢÁRE s.f. v. agăţare.',0,1027926000,1189656110,0),(440,2,1,'acăţat',623,'@ACĂŢÁT, -Ă@, adj. v. @agăţat@.','ACĂŢÁT, -Ă, adj. v. agăţat.',0,1027926000,1189656110,0),(441,2,1,'acăţăra',1001,'@ACĂŢĂRÁ@ vb. I. v. @căţăra@.','ACĂŢĂRÁ vb. I. v. căţăra.',0,1027926000,1189656110,0),(442,2,1,'acăţător',316,'@ACĂŢĂTÓR, -OÁRE@, adj. v. @agăţător@.','ACĂŢĂTÓR, -OÁRE, adj. v. agăţător.',0,1027926000,1189656110,0),(443,2,5,'accede',11038,'@ACCÉDE@, $accéd$, vb. III. (Livr.) Intranz. A avea acces (@1@), a ajunge la ceva, undeva. - Din fr. @accéder@.','ACCÉDE, accéd, vb. III. (Livr.) Intranz. A avea acces (1), a ajunge la ceva, undeva. – Din fr. accéder.',0,1030690800,1210512168,0),(444,1,1,'accedere',2170,'@ACCÉDERE@, $accederi$, s.f. Faptul de $a accede$. - V. @accede@.','ACCÉDERE, accederi, s.f. Faptul de a accede. – V. accede.',0,1037779200,1189656110,0),(445,2,1,'accelera',4284,'@ACCELERÁ@, $accelerez$, vb. I. Tranz. @1.@ A iuţi, a grăbi o mişcare, o acţiune; a urgenta, a zori. @2.@ A mări viteza. - Din fr. @accélérer@, lat. @accelerare@.','ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. 1. A iuţi, a grăbi o mişcare, o acţiune; a urgenta, a zori. 2. A mări viteza. – Din fr. accélérer, lat. accelerare.',0,1027926000,1027926000,0),(446,2,1,'accelerando',969,'@ACCELERÁNDO@ adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Din ce în ce mai repede. - Cuv. it.','ACCELERÁNDO adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Din ce în ce mai repede. – Cuv. it.',0,1027926000,1027926000,0),(447,2,1,'accelerare',4666,'@ACCELERÁRE@, $accelerări$, s.f. Acţiunea de $a accelera$ şi rezultatul ei; iuţire, grăbire, urgentare, zorire. - V. @accelera@.','ACCELERÁRE, accelerări, s.f. Acţiunea de a accelera şi rezultatul ei; iuţire, grăbire, urgentare, zorire. – V. accelera.',0,1027926000,1189656110,0),(477437,471,21,'monostih',72,'@MONOSTÍH@ $s. n.$ poezie, strofă dintr-un singur vers. (< fr. $monostiche$, gr. $monostikhos$)','MONOSTÍH s. n. poezie, strofă dintr-un singur vers. (< fr. monostiche, gr. monostikhos)',0,1189834611,1189834611,0),(448,2,1,'accelerat',4347,'@ACCELERÁT, -Ă@, $acceleraţi, -te$, adj. Care este iuţit, grăbit; care are o frecvenţă mai mare decât cea normală. $Ritm accelerat. Respiraţie accelerată.$ * $Tren accelerat$ (şi substantivat n.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (şi care nu opreşte în toate gările). - V. @accelera@.','ACCELERÁT, -Ă, acceleraţi, -te, adj. Care este iuţit, grăbit; care are o frecvenţă mai mare decât cea normală. Ritm accelerat. Respiraţie accelerată.Tren accelerat (şi substantivat n.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (şi care nu opreşte în toate gările). – V. accelera.',0,1027926000,1189656110,0),(477436,471,21,'monostemon',13,'@MONOSTEMÓN, -Ă@ $adj.$ (despre flori) cu un singur verticil de stamine. (< fr. $monostémone$)','MONOSTEMÓN, -Ă adj. (despre flori) cu un singur verticil de stamine. (< fr. monostémone)',0,1189834611,1189834611,0),(449,2,1,'accelerator',2188,'@ACCELERATÓR, -OÁRE@, $acceleratori, -oare$, adj. subst. @1.@ Adj. Care accelerează. @2.@ S.n. Mecanism care permite accelerarea turaţiilor unui motor; pedală care comandă acest mecanism. ** Instalaţie pentru accelerarea microparticulelor. @3.@ S.m., adj. (Substanţă) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacţii chimice sau a unor procese fizico-chimice. - Din fr. @accélérateur@.','ACCELERATÓR, -OÁRE, acceleratori, -oare, adj. subst. 1. Adj. Care accelerează. 2. S.n. Mecanism care permite accelerarea turaţiilor unui motor; pedală care comandă acest mecanism. ♦ Instalaţie pentru accelerarea microparticulelor. 3. S.m., adj. (Substanţă) care se adaugă unor materiale pentru a mări viteza unor reacţii chimice sau a unor procese fizico-chimice. – Din fr. accélérateur.',0,1027926000,1189656110,0),(450,2,1,'acceleraţie',4728,'@ACCELERÁŢIE@, $acceleraţii$, s.f. Creştere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp. ** $Acceleraţie gravitaţională$ = acceleraţia pe care o au corpurile în cădere liberă. [Var.: @acceleraţiúne@ s.f.] - Din fr. @accélération@, lat. @acceleratio, -onis@.','ACCELERÁŢIE, acceleraţii, s.f. Creştere a vitezei unui corp mobil în raport cu unitatea de timp. ♦ Acceleraţie gravitaţională = acceleraţia pe care o au corpurile în cădere liberă. [Var.: acceleraţiúne s.f.] – Din fr. accélération, lat. acceleratio, -onis.',0,1027926000,1027926000,0),(451,2,1,'acceleraţiune',286,'@ACCELERAŢIÚNE@ s.f. v. @acceleraţie@.','ACCELERAŢIÚNE s.f. v. acceleraţie.',0,1027926000,1189656110,0),(452,2,1,'accelerograf',365,'@ACCELEROGRÁF@, $accelerografe$, s.n. Accelerometru care înregistrează acceleraţiile. - Din fr. @accélérographe@.','ACCELEROGRÁF, accelerografe, s.n. Accelerometru care înregistrează acceleraţiile. – Din fr. accélérographe.',0,1027926000,1189656110,0),(477435,471,21,'monospor',50,'@MONOSPÓR@ $s. m.$ spor singuratic provenit dintr-un sporange. (< fr. $monospore$)','MONOSPÓR s. m. spor singuratic provenit dintr-un sporange. (< fr. monospore)',0,1189834611,1189834611,0),(453,2,1,'accelerometru',1268,'@ACCELEROMÉTRU@, $accelerometre$, s.n. @1.@ Aparat cu care se măsoară acceleraţiile, îndeosebi la vehiculele aeriene. @2.@ Transductor electromecanic de măsurat structurile vibrante. - Din fr. @accéléromètre@.','ACCELEROMÉTRU, accelerometre, s.n. 1. Aparat cu care se măsoară acceleraţiile, îndeosebi la vehiculele aeriene. 2. Transductor electromecanic de măsurat structurile vibrante. – Din fr. accéléromètre.',0,1027926000,1189656110,0),(454,2,1,'accent',10031,'@ACCÉNT@, $accente$, s.n. @1.@ Pronunţare mai intensă, pe un ton mai înalt etc. a unei silabe dintr-un cuvânt sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic. ** Semn grafic pus de obicei deasupra unei vocale pentru a marca această pronunţare sau altă particularitate de pronunţare. $Accent ascuţit. Accent circumflex. Accent grav.$ * Expr. $A pune accentul$ (pe ceva) = a scoate în relief, a da atenţie deosebită (unei probleme). @2.@ Fel particular de pronunţare, specific unui grai, unei limbi sau unei stări afective. @3.@ Scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorităţii sau prin prelungirea duratei lui. - Din fr. @accent@, lat. @accentus@.','ACCÉNT, accente, s.n. 1. Pronunţare mai intensă, pe un ton mai înalt etc. a unei silabe dintr-un cuvânt sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic. ♦ Semn grafic pus de obicei deasupra unei vocale pentru a marca această pronunţare sau altă particularitate de pronunţare. Accent ascuţit. Accent circumflex. Accent grav. ♢ Expr. A pune accentul (pe ceva) = a scoate în relief, a da atenţie deosebită (unei probleme). 2. Fel particular de pronunţare, specific unui grai, unei limbi sau unei stări afective. 3. Scoatere în relief a unui sunet muzical prin amplificarea sonorităţii sau prin prelungirea duratei lui. – Din fr. accent, lat. accentus.',0,1027926000,1189656110,0),(455,2,1,'accentua',6250,'@ACCENTUÁ@, $accentuez$, vb. I. @1.@ Tranz. A marca prin accent (@1@). ** Fig. A sublinia, a întări, a pune în evidenţă, a reliefa. @2.@ Refl. Fig. A se intensifica. [Pr.: $-tu-a$] - Din fr. @accentuer@.','ACCENTUÁ, accentuez, vb. I. 1. Tranz. A marca prin accent (1). ♦ Fig. A sublinia, a întări, a pune în evidenţă, a reliefa. 2. Refl. Fig. A se intensifica. [Pr.: -tu-a] – Din fr. accentuer.',0,1027926000,1234944330,1157),(456,2,1,'accentuare',1270,'@ACCENTUÁRE@, $accentuări$, s.f. Acţiunea de $a (se) accentua$. [Pr.: $-tu-a-$] - V. @accentua@.','ACCENTUÁRE, accentuări, s.f. Acţiunea de a (se) accentua. [Pr.: -tu-a-] – V. accentua.',0,1027926000,1189656110,0),(457,2,1,'accentuat',4410,'@ACCENTUÁT, -Ă@, $accentuaţi, -te$, adj. @1.@ (Despre vocale, silabe, cuvinte) Care poartă accentul, care este scos în relief. @2.@ Fig. Intensificat. @3.@ (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Puternic, forzato. [Pr.: $-tu-at$] - V. @accentua@.','ACCENTUÁT, -Ă, accentuaţi, -te, adj. 1. (Despre vocale, silabe, cuvinte) Care poartă accentul, care este scos în relief. 2. Fig. Intensificat. 3. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Puternic, forzato. [Pr.: -tu-at] – V. accentua.',0,1027926000,1189656110,0),(477434,471,21,'monospermie',29,'@MONOSPERMÍE@ $s. f.$ fecundare a ovulului de către un singur spermatozoid. (< fr. $monospermie$)','MONOSPERMÍE s. f. fecundare a ovulului de către un singur spermatozoid. (< fr. monospermie)',0,1189834611,1189834611,0),(458,2,1,'accept',5044,'@ACCÉPT@, $accepte$, s.n. Consimţământ scris de pe o poliţă, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliţei, se obligă să achite beneficiarului, la scadenţă, suma de bani din poliţă. - Din germ. @Akzept@, lat. @acceptus@.','ACCÉPT, accepte, s.n. Consimţământ scris de pe o poliţă, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliţei, se obligă să achite beneficiarului, la scadenţă, suma de bani din poliţă. – Din germ. Akzept, lat. acceptus.',0,1027926000,1189656110,0),(459,2,1,'accepta',11889,'@ACCEPTÁ@, $accépt$, vb. I. Tranz. A fi de acord cu...; a primi, a consimţi să...; a admite, a aproba, a încuviinţa. ** A suporta, a tolera. - Din fr. @accepter@, lat. @acceptare@.','ACCEPTÁ, accépt, vb. I. Tranz. A fi de acord cu...; a primi, a consimţi să...; a admite, a aproba, a încuviinţa. ♦ A suporta, a tolera. – Din fr. accepter, lat. acceptare.',0,1027926000,1027926000,0),(460,2,1,'acceptabil',3115,'@ACCEPTÁBIL, -Ă@, $acceptabili, -e$, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. - Din fr. @acceptable@, lat. @acceptabilis@.','ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Din fr. acceptable, lat. acceptabilis.',0,1027926000,1206377753,0),(461,2,1,'acceptare',8738,'@ACCEPTÁRE@, $acceptări$, s.f. Acţiunea de $a accepta$ şi rezultatul ei. ** Consimţământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare. ** Semnătură de aprobare pusă pe o poliţă prin care semnatarul se obligă să plătească la scadenţă suma din poliţa respectivă. ** Manifestare a voinţei de a dobândi un anumit drept ori de a primi o succesiune sau o ofertă de încheiere a unui contract. - V. @accepta@.','ACCEPTÁRE, acceptări, s.f. Acţiunea de a accepta şi rezultatul ei. ♦ Consimţământ al întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare. ♦ Semnătură de aprobare pusă pe o poliţă prin care semnatarul se obligă să plătească la scadenţă suma din poliţa respectivă. ♦ Manifestare a voinţei de a dobândi un anumit drept ori de a primi o succesiune sau o ofertă de încheiere a unui contract. – V. accepta.',0,1027926000,1189656110,0),(477433,471,21,'monosperm',23,'@MONOSPÉRM, -Ă@ $adj.$ (despre fructe) cu o singură sămânţă. (< fr. $monosperme$)','MONOSPÉRM, -Ă adj. (despre fructe) cu o singură sămânţă. (< fr. monosperme)',0,1189834611,1189834611,0),(462,2,5,'acceptor',958,'@ACCEPTÓR@, $acceptori$, s.m. (Fiz.) Atom trivalent care introdus într-un semiconductor primeşte electroni de la un atom din reţeaua cristalină a acestuia. - Din fr. @accepteur@.','ACCEPTÓR, acceptori, s.m. (Fiz.) Atom trivalent care introdus într-un semiconductor primeşte electroni de la un atom din reţeaua cristalină a acestuia. – Din fr. accepteur.',0,1030690800,1030690800,0),(463,2,1,'accepţie',9669,'@ACCÉPŢIE@, $accepţii$, s.f. Înţeles, sens, valoare a unui cuvânt, a unui afix etc. [Var.: @accepţiúne@ s.f.] - Din fr. @acception@, lat. @acceptio, -onis@.','ACCÉPŢIE, accepţii, s.f. Înţeles, sens, valoare a unui cuvânt, a unui afix etc. [Var.: accepţiúne s.f.] – Din fr. acception, lat. acceptio, -onis.',0,1027926000,1189656110,0),(464,2,1,'accepţiune',8604,'@ACCEPŢIÚNE@ s.f. v. @accepţie@.','ACCEPŢIÚNE s.f. v. accepţie.',0,1027926000,1236664621,1157),(465,2,1,'acces',18740,'@ACCÉS@, $accese$, s.n. @1.@ Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană; $p. ext.$ intrare. * $Cale$ (sau $drum, şosea) de acces$ = drum care face legătura cu o şosea importantă, cu o localitate etc. $Rampă de acces$ = porţiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o şosea mai înaltă, pe un pod etc. * Expr. $A (nu) avea acces$ = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. @2.@ Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, şi care se repetă de obicei la intervale variate. ** Izbucnire violentă (şi trecătoare) a unei stări sufleteşti. - Din fr. @accès@, lat. @accessus@.','ACCÉS, accese, s.n. 1. Posibilitatea de a pătrunde, drept de ajunge până într-un loc sau pâna la o persoană; p. ext. intrare. ♢ Cale (sau drum, şosea) de acces = drum care face legătura cu o şosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porţiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o şosea mai înaltă, pe un pod etc. ♢ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă, şi care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (şi trecătoare) a unei stări sufleteşti. – Din fr. accès, lat. accessus.',0,1027926000,1027926000,0),(466,2,1,'accesibil',6636,'@ACCESÍBIL, -Ă@, $accesibili, -e$, adj. La care se poate ajunge uşor; care este la îndemâna cuiva; care poate fi uşor procurat; care se poate înţelege uşor. - Din fr. @accessible@, lat. @accessibilis@.','ACCESÍBIL, -Ă, accesibili, -e, adj. La care se poate ajunge uşor; care este la îndemâna cuiva; care poate fi uşor procurat; care se poate înţelege uşor. – Din fr. accessible, lat. accessibilis.',0,1027926000,1027926000,0),(467,2,1,'accesibilitate',1793,'@ACCESIBILITÁTE@ s.f. Însuşirea de a fi accesibil. - Din fr. @accessibilité@, lat. @accessibilitas, -atis@.','ACCESIBILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi accesibil. – Din fr. accessibilité, lat. accessibilitas, -atis.',0,1027926000,1027926000,0),(468,2,1,'accesiune',3233,'@ACCESIÚNE@, $accessiuni$, s.f. Mod de dobândire a proprietăţii, rezultând din alipirea naturală sau prin intervenţia omului a unui bun la alt bun mai important. [Pr.: $-si-u-$] - Din fr. @accession@.','ACCESIÚNE, accessiuni, s.f. Mod de dobândire a proprietăţii, rezultând din alipirea naturală sau prin intervenţia omului a unui bun la alt bun mai important. [Pr.: -si-u-] – Din fr. accession.',0,1027926000,1027926000,0),(469,2,1,'accesoriu',9761,'@ACCESÓRIU, -IE@, $accesorii$, adj., s.n. @1.@ Adj., s.n. (Obiect, piesă, dispozitiv) care constituie un element secundar, anex, incidental, complementar. @2.@ (Despre drepturi, cereri etc.) Secundar în raport cu alt drept sau altă cerere, dar legat de acestea şi supunându-se ca atare unor condiţii de fond şi de procedură comune. - Din fr. @accessoire@, lat. @accessorius@.','ACCESÓRIU, -IE, accesorii, adj., s.n. 1. Adj., s.n. (Obiect, piesă, dispozitiv) care constituie un element secundar, anex, incidental, complementar. 2. (Despre drepturi, cereri etc.) Secundar în raport cu alt drept sau altă cerere, dar legat de acestea şi supunându-se ca atare unor condiţii de fond şi de procedură comune. – Din fr. accessoire, lat. accessorius.',0,1027926000,1027926000,0),(470,2,1,'accident',12457,'@ACCIDÉNT@ (@1-4, 6@) $accidente$, s.n. (@5@) $accidenţi$, s.m. @1.@ Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ** Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. @2.@ (Fil.) Însuşire trecătoare, neesenţială a unui lucru. @3.@ (Geogr.) Neregularitate a solului. @4.@ (Lingv.; în sintagma) $Accident fonetic$ = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. @5.@ (Muz.) Alteraţie. ** Semn care indică această modificare a intonaţiei unei note. @6.@ (Med.) Fenomen neaşteptat care survine în cursul unei boli. - Din fr. @accident@, lat. @accidens, -ntis@.','ACCIDÉNT (1-4, 6) accidente, s.n. (5) accidenţi, s.m. 1. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. 2. (Fil.) Însuşire trecătoare, neesenţială a unui lucru. 3. (Geogr.) Neregularitate a solului. 4. (Lingv.; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. 5. (Muz.) Alteraţie. ♦ Semn care indică această modificare a intonaţiei unei note. 6. (Med.) Fenomen neaşteptat care survine în cursul unei boli. – Din fr. accident, lat. accidens, -ntis.',0,1027926000,1189656110,0),(471,2,1,'accidenta',1692,'@ACCIDENTÁ@, $accidentez$, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) răni într-un accident. - Din @accident@.','ACCIDENTÁ, accidentez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.',0,1027926000,1189656110,0),(472,2,1,'accidental',2712,'@ACCIDENTÁL, -Ă@, $accidentali, -e$, adj. Întâmplător; incidental. ** Secundar, neesenţial. - Din fr. @accidentel@.','ACCIDENTÁL, -Ă, accidentali, -e, adj. Întâmplător; incidental. ♦ Secundar, neesenţial. – Din fr. accidentel.',0,1027926000,1027926000,0),(473,2,1,'accidentare',769,'@ACCIDENTÁRE@, $accidentări$, s.f. Faptul de $a (se) accidenta$. - V. @accidenta@.','ACCIDENTÁRE, accidentări, s.f. Faptul de a (se) accidenta. – V. accidenta.',0,1027926000,1189656110,0),(474,2,1,'accidentat',3270,'@ACCIDENTÁT, -Ă@, $accidentaţi, -te$, adj. @1.@ (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident. @2.@ (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularităţi. - V. @accidenta@. Cf. fr. %accidenté%.','ACCIDENTÁT, -Ă, accidentaţi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) (Persoană) care a fost victima unui accident. 2. (Despre un teren, un drum etc.) Care prezintă neregularităţi. – V. accidenta. Cf. fr. a c c i d e n t é.',0,1027926000,1189656110,0),(475,2,1,'accidenţe',1478,'@ACCIDÉNŢE@ s.f. pl. Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile şi ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. - Din germ. @Akzidenz@.','ACCIDÉNŢE s.f. pl. Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile şi ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. – Din germ. Akzidenz.',0,1027926000,1027926000,0),(476,2,1,'acciz',28581,'@ACCÍZ@, $accize$, s.n. @1.@ Impozit indirect care se percepe în unele ţări asupra unor obiecte de consum. @2.@ (Înv.) Taxă de consumaţie, de barieră şi vamală. - Din fr. @accise@.','ACCÍZ, accize, s.n. 1. Impozit indirect care se percepe în unele ţări asupra unor obiecte de consum. 2. (Înv.) Taxă de consumaţie, de barieră şi vamală. – Din fr. accise.',0,1027926000,1160503999,0),(477,2,1,'acefal',1670,'@ACEFÁL, -Ă@, $acefali, -e$, adj. (Zool.; despre unele animale inferioare) Fără cap. - Din fr. @acéphale@.','ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Zool.; despre unele animale inferioare) Fără cap. – Din fr. acéphale.',0,1027926000,1027926000,0),(478,2,1,'acefalie',1633,'@ACEFALÍE@ s.f. @1.@ (Zool.) Absenţă a capului, specifică unor animale inferioare. @2.@ (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viaţa), care constă în lipsa capului la făt. - Din fr. @acéphalie@.','ACEFALÍE s.f. 1. (Zool.) Absenţă a capului, specifică unor animale inferioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viaţa), care constă în lipsa capului la făt. – Din fr. acéphalie.',0,1027926000,1096908118,0),(479,2,1,'acel',14632,'@ACÉL^1, ACEÁ@, $acei, acele$, adj. dem. (antepus) (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spaţiu sau timp, de vorbitor) $Acel om. Acea casă$. [Gen.-dat. sg.: $acelui, acelei$, gen.-dat. pl.: $acelor$] - Lat. @*ecce-illu, ecce-illa@.','ACÉL1, ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (antepus) (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spaţiu sau timp, de vorbitor) Acel om. Acea casă. [Gen.-dat. sg.: acelui, acelei, gen.-dat. pl.: acelor] – Lat. *ecce-illu, ecce-illa.',0,1027926000,1027926000,0),(480,2,1,'acel',8041,'@ACÉL^2, ACEÁ@, pron. dem. v. @acela^1@.','ACÉL2, ACEÁ, pron. dem. v. acela1.',0,1027926000,1189656110,0),(481,2,1,'acela',19750,'@ACÉLA, ACÉEA@, $aceia, acelea$, pron. dem., adj. dem. (postpus) @1.@ Pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) $Cine e acela?$ * Loc. adj. (Reg.) $Ca acela$ sau $ca aceea$ = puternic, însemnat; extraordinar. * Loc. adv. $De aceea$ = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. $Drept aceea$ = prin urmare; deci. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceea$ = în plus. @2.@ Adj. dem. (postpus) Acel, acea. $Omul acela. Casa aceea$. [Gen.-dat. sg.: $aceluia, aceleia$, gen.-dat. pl: $acelora$. - Var.: (Înv.) @acél, acéa@ pron. dem.] - Lat. @*ecce-illu, ecce-illa@.','ACÉLA, ACÉEA, aceia, acelea, pron. dem., adj. dem. (postpus) 1. Pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat de subiectul vorbitor) Cine e acela? ♢ Loc. adj. (Reg.) Ca acela sau ca aceea = puternic, însemnat; extraordinar. ♢ Loc. adv. De aceea = pentru acest (sau acel) motiv, din această cauză. Drept aceea = prin urmare; deci. (În) afară de (sau pe lângă) aceea = în plus. 2. Adj. dem. (postpus) Acel, acea. Omul acela. Casa aceea. [Gen.-dat. sg.: aceluia, aceleia, gen.-dat. pl: acelora. – Var.: (Înv.) acél, acéa pron. dem.] – Lat. *ecce-illu, ecce-illa.',0,1027926000,1238571324,1157),(482,2,1,'acelaşi',61969,'@ACÉLAŞI, ACÉEAŞI@, $aceiaşi, aceleaşi$, pron. dem., adj. dem. (Care este) tot acela, chiar acela; (care este) la fel ca mai înainte. [Gen.-dat. sg.: $aceluiaşi, aceleiaşi$, gen.-dat. pl: $aceloraşi$] - @Acela^1@ + @şi@.','ACÉLAŞI, ACÉEAŞI, aceiaşi, aceleaşi, pron. dem., adj. dem. (Care este) tot acela, chiar acela; (care este) la fel ca mai înainte. [Gen.-dat. sg.: aceluiaşi, aceleiaşi, gen.-dat. pl: aceloraşi] – Acela1 + şi.',2,1027926000,1238395895,1157),(477432,471,21,'monosilabic',1379,'@MONOSILÁBIC, -Ă@ $adj.$ (despre cuvinte) cu o singură silabă. * (despre limbi) format din monosilabe; unisilabic. (< fr. $monosyllabique$)','MONOSILÁBIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu o singură silabă. ♢ (despre limbi) format din monosilabe; unisilabic. (< fr. monosyllabique)',0,1189834611,1189834611,0),(483,2,1,'acera',8863,'@ACERÁ@ vb. I. v. @acira@.','ACERÁ vb. I. v. acira.',0,1027926000,1225284706,0),(484,2,1,'aceracee',1661,'@ACERACÉE@ s.f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, cu flori grupate în inflorescenţe şi cu fructe disamare, folosite în industria lemnului sau ca plante decorative; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie [Pr.: $-ce-e$] - Din fr. @acéracée@.','ACERACÉE s.f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, cu flori grupate în inflorescenţe şi cu fructe disamare, folosite în industria lemnului sau ca plante decorative; (şi la sg.) plantă care face parte din această familie [Pr.: -ce-e] – Din fr. acéracée.',0,1027926000,1027926000,0),(485,2,1,'acerateriu',659,'@ACERATÉRIU@ s.m. Mamifer fosil neozoic, strămoş al rinocerului, caracterizat prin absenţa cornului. [Var.: @acerathérium@ s.m.] - Cuv. lat.','ACERATÉRIU s.m. Mamifer fosil neozoic, strămoş al rinocerului, caracterizat prin absenţa cornului. [Var.: acerathérium s.m.] – Cuv. lat.',0,1027926000,1196271808,0),(486,2,1,'aceră',5838,'@ÁCERĂ@, $acere$, s.f. (Reg.) Acvilă, pajură; vultur. - Lat. @aquila@.','ÁCERĂ, acere, s.f. (Reg.) Acvilă, pajură; vultur. – Lat. aquila.',0,1027926000,1189656110,0),(477431,471,21,'monosilab',158,'@MONOSILÁB, -Ă@ $adj., s. n.$ (cuvânt) monosilabic; unisilab. (< fr. $monosyllabe$)','MONOSILÁB, -Ă adj., s. n. (cuvânt) monosilabic; unisilab. (< fr. monosyllabe)',0,1189834611,1189834611,0),(487,2,1,'acerb',10147,'@ACÉRB, -Ă@, $acerbi, -e$, adj. Necruţător, înverşunat, aspru; agresiv, caustic, sarcastic. - Din fr. @acerbe@, lat. @acerbus@.','ACÉRB, -Ă, acerbi, -e, adj. Necruţător, înverşunat, aspru; agresiv, caustic, sarcastic. – Din fr. acerbe, lat. acerbus.',0,1028012400,1189656110,0),(477430,471,21,'monosexuat',25,'@MONOSEXUÁT, -Ă@ $adj.$ unisexuat. (< fr. $monosexué$)','MONOSEXUÁT, -Ă adj. unisexuat. (< fr. monosexué)',0,1189834611,1189834611,0),(488,2,1,'acest',13002,'@ACÉST, ACEÁSTĂ@, $aceşti, aceste$, adj. dem. (antepus) @1.@ (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spaţiu sau timp, de vorbitor) $Acest deal. Această casă.$ @2.@ (În legătură cu substantive care arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acţiune) Care este în curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). $Anul acesta$. [Gen.-dat. sg.: $acestui, acestei$, gen.-dat. pl.: $acestor$] - Lat. @*ecce-istu, ecce-ista@.','ACÉST, ACEÁSTĂ, aceşti, aceste, adj. dem. (antepus) 1. (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spaţiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Această casă. 2. (În legătură cu substantive care arată momentul, răstimpul, epoca în care se petrece o acţiune) Care este în curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). Anul acesta. [Gen.-dat. sg.: acestui, acestei, gen.-dat. pl.: acestor] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.',0,1028012400,1224404645,0),(489,2,1,'acesta',15913,'@ACÉSTA, ACEÁSTA@, $aceştia, acestea$, pron. dem., adj. dem. (postpus) @1.@ Pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) $Ce e aceasta?$ * Loc. adv. $Pentru aceasta$ = din această cauză, de aceea. $(În) afară de$ (sau $pe lângă) aceasta$ = în plus. $Cu toate acestea$ = totuşi. @2.@ Adj. dem. (postpus) (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spaţiu sau timp, de vorbitor) $Dealul acesta. Casa aceasta$. [Gen.-dat. sg.: $acestuia, acesteia$, gen.-dat. pl.: $acestora$] - Lat. @*ecce-istu, ecce-ista@.','ACÉSTA, ACEÁSTA, aceştia, acestea, pron. dem., adj. dem. (postpus) 1. Pron. dem. (Indică pe cineva sau ceva relativ apropiat de subiectul vorbitor) Ce e aceasta? ♢ Loc. adv. Pentru aceasta = din această cauză, de aceea. (În) afară de (sau pe lângă) aceasta = în plus. Cu toate acestea = totuşi. 2. Adj. dem. (postpus) (Arată că fiinţa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află aproape, în spaţiu sau timp, de vorbitor) Dealul acesta. Casa aceasta. [Gen.-dat. sg.: acestuia, acesteia, gen.-dat. pl.: acestora] – Lat. *ecce-istu, ecce-ista.',0,1028012400,1137770485,0),(490,2,1,'acetaldehidă',456,'@ACETALDEHÍDĂ@, $acetaldehide$, s.f. (Chim.) Aldehidă acetică. - Din fr. @acétaldéhyde@.','ACETALDEHÍDĂ, acetaldehide, s.f. (Chim.) Aldehidă acetică. – Din fr. acétaldéhyde.',0,1028012400,1189656110,0),(491,2,1,'acetamidă',361,'@ACETAMÍDĂ@, $acetamide$, s.f. (Chim.) Amidă a acidului acetic. - Din fr. @acétamide@.','ACETAMÍDĂ, acetamide, s.f. (Chim.) Amidă a acidului acetic. – Din fr. acétamide.',0,1028012400,1189656110,0),(477429,471,21,'monosexualitate',12,'@MONOSEXUALITÁTE@ $s. f.$ unisexualitate. (< fr. $monosexualité$)','MONOSEXUALITÁTE s. f. unisexualitate. (< fr. monosexualité)',0,1189834611,1189834611,0),(492,2,1,'acetat',3099,'@ACETÁT@, $acetaţi$, s.m. @1.@ Sare a acidului acetic, folosită în industria chimică şi farmaceutică. @2.@ Ester al acidului acetic, întrebuinţat în tehnică în special ca dizolvant. * $Acetat de celuloză$ = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. $Acetat de vinil$ = acetat care serveşte la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). - Din fr. @acétate@.','ACETÁT, acetaţi, s.m. 1. Sare a acidului acetic, folosită în industria chimică şi farmaceutică. 2. Ester al acidului acetic, întrebuinţat în tehnică în special ca dizolvant. ♢ Acetat de celuloză = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. Acetat de vinil = acetat care serveşte la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). – Din fr. acétate.',0,1028012400,1189656110,0),(493,2,1,'acetazolamidă',768,'@ACETAZOLAMÍDĂ@, $acetazolamide$, s.f. Medicament cu efecte diuretice, folosit în cazurile de insuficienţă cardiacă, de ciroză hepatică etc. - Din fr. @acétazolamyde@.','ACETAZOLAMÍDĂ, acetazolamide, s.f. Medicament cu efecte diuretice, folosit în cazurile de insuficienţă cardiacă, de ciroză hepatică etc. – Din fr. acétazolamyde.',0,1028012400,1028012400,0),(494,2,1,'acetic',2731,'@ACÉTIC, -Ă@, $acetici, -ce$, adj. (În sintagmele) $Acid acetic$ = acid organic obţinut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezintă ca un lichid incolor, cu miros înţepător şi este folosit în industria coloranţilor, farmaceutică, în alimentaţie etc. $Fermentaţie acetică$ = fermentaţie care transformă alcoolul etilic în acid acetic, folosită la fabricarea oţetului. $Aldehidă acetică$ = lichid incolor cu miros înţepător, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, în industria chimică de sinteză etc.; acetaldehidă. - Din fr. @acétique@.','ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În sintagmele) Acid acetic = acid organic obţinut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezintă ca un lichid incolor, cu miros înţepător şi este folosit în industria coloranţilor, farmaceutică, în alimentaţie etc. Fermentaţie acetică = fermentaţie care transformă alcoolul etilic în acid acetic, folosită la fabricarea oţetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înţepător, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, în industria chimică de sinteză etc.; acetaldehidă. – Din fr. acétique.',0,1028012400,1028012400,0),(495,2,1,'acetifica',586,'@ACETIFICÁ@, $acetífic$, vb. I. Tranz. A transforma alcoolul etilic în acid acetic. - După fr. @acétifier@.','ACETIFICÁ, acetífic, vb. I. Tranz. A transforma alcoolul etilic în acid acetic. – După fr. acétifier.',0,1028012400,1028012400,0),(496,2,1,'acetificare',376,'@ACETIFICÁRE@ s.f. Acţiunea de $a acetifica$. - V. @acetifica@.','ACETIFICÁRE s.f. Acţiunea de a acetifica. – V. acetifica.',0,1028012400,1189656110,0),(497,2,1,'acetil',892,'@ACETÍL@, $acetili$, s.m. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. - Din fr. @acétyle@.','ACETÍL, acetili, s.m. Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic. – Din fr. acétyle.',0,1028012400,1028012400,0),(498,2,5,'acetilacetic',961,'@ACETILACÉTIC@ adj. (Chim.; în sintagma) $Acid acetilacetic$ = acid instabil care se descompune în acetonă şi bioxid de carbon. - Din fr. @acétylacétique@.','ACETILACÉTIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid acetilacetic = acid instabil care se descompune în acetonă şi bioxid de carbon. – Din fr. acétylacétique.',0,1030690800,1030690800,0),(499,2,1,'acetilare',700,'@ACETILÁRE@, $acetilări$, s.f. Proces chimic de introducere a radicalului acetil în molecula unui compus organic. - Din @acetil@.','ACETILÁRE, acetilări, s.f. Proces chimic de introducere a radicalului acetil în molecula unui compus organic. – Din acetil.',0,1028012400,1189656110,0),(500,2,1,'acetilenă',3734,'@ACETILÉNĂ@ s.f. Gaz incolor, cu miros de usturoi, otrăvitor în cantităţi mai mari, având numeroase folosiri în industrie, la iluminat şi la sudură oxiacetilenică. - Din fr. @acétylène@.','ACETILÉNĂ s.f. Gaz incolor, cu miros de usturoi, otrăvitor în cantităţi mai mari, având numeroase folosiri în industrie, la iluminat şi la sudură oxiacetilenică. – Din fr. acétylène.',0,1028012400,1028012400,0),(501,2,1,'acetilsalicilic',1414,'@ACETILSALICÍLIC@ adj. (În sintagma) $Acid acetilsalicilic$ - medicament folosit în stările gripale pentru proprietăţile sale febrifuge şi analgezice; aspirină. - Din fr. @acétylsalicylique@.','ACETILSALICÍLIC adj. (În sintagma) Acid acetilsalicilic – medicament folosit în stările gripale pentru proprietăţile sale febrifuge şi analgezice; aspirină. – Din fr. acétylsalicylique.',0,1028012400,1189656110,0),(477428,471,21,'monosexual',84,'@MONOSEXUÁL, -Ă@ $adj.$ unisexual. (< fr. $monosexual$)','MONOSEXUÁL, -Ă adj. unisexual. (< fr. monosexual)',0,1189834611,1189834611,0),(502,2,1,'acetilură',536,'@ACETILÚRĂ@, $acetiluri$, s.f. Derivat al hidrocarburilor acetilenice. - Din fr. @acétylure@.','ACETILÚRĂ, acetiluri, s.f. Derivat al hidrocarburilor acetilenice. – Din fr. acétylure.',0,1028012400,1028012400,0),(503,2,1,'acetobutirat',1109,'@ACETOBUTIRÁT@, $acetobutiraţi$, s.m. (În sintagma) $Acetobutirat de celuloză$ = ester mixt al celulozei, folosit la fabricarea fibrelor de celuloză, a lacurilor, emailurilor etc. - Din fr. @acétobutyrate@.','ACETOBUTIRÁT, acetobutiraţi, s.m. (În sintagma) Acetobutirat de celuloză = ester mixt al celulozei, folosit la fabricarea fibrelor de celuloză, a lacurilor, emailurilor etc. – Din fr. acétobutyrate.',0,1028012400,1189656110,0),(504,2,5,'acetofan',763,'@ACETOFÁN@ s.n. Folie transparentă folosită ca suport pentru desenele animate. - Din fr. @acétophane@.','ACETOFÁN s.n. Folie transparentă folosită ca suport pentru desenele animate. – Din fr. acétophane.',0,1031295600,1031295600,0),(505,2,1,'acetofenonă',1548,'@ACETOFENÓNĂ@, $acetofenone$, s.f. Cetonă mixtă cu miros plăcut, solubilă în apă şi în eter, folosită în industria farmaceutică şi a parfumurilor. - Din fr. @acétophénone@.','ACETOFENÓNĂ, acetofenone, s.f. Cetonă mixtă cu miros plăcut, solubilă în apă şi în eter, folosită în industria farmaceutică şi a parfumurilor. – Din fr. acétophénone.',0,1028012400,1189656110,0),(506,2,1,'acetonă',1321,'@ACETÓNĂ@, $acetone$, s.f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. - Din fr. @acétone@.','ACETÓNĂ, acetone, s.f. Lichid incolor, volatil, inflamabil, folosit ca solvent în industrie. – Din fr. acétone.',0,1028012400,1189656110,0),(477427,471,21,'monosepal',28,'@MONOSEPÁL, -Ă@ $adj.$ (despre flori) cu o singură sepală; (despre plante) care are astfel de flori. (< fr. $monosépale$)','MONOSEPÁL, -Ă adj. (despre flori) cu o singură sepală; (despre plante) care are astfel de flori. (< fr. monosépale)',0,1189834611,1189834611,0),(507,2,1,'acetonemie',801,'@ACETONEMÍE@ s.f. Prezenţă anormală a acetonei în sânge, mai ales la bolnavii de diabet. - Din fr. @acétonémie@.','ACETONEMÍE s.f. Prezenţă anormală a acetonei în sânge, mai ales la bolnavii de diabet. – Din fr. acétonémie.',0,1028012400,1189656110,0),(508,2,1,'acetonurie',489,'@ACETONURÍE@ s.f. Prezenţă a acetonei în urină, întâlnită în diabet, în stările de inaniţie etc. - Din fr. @acétonurie@.','ACETONURÍE s.f. Prezenţă a acetonei în urină, întâlnită în diabet, în stările de inaniţie etc. – Din fr. acétonurie.',0,1028012400,1189656110,0),(477426,471,21,'monosemie',102,'@MONOSEMÍE@ $s. f.$ monosemantism. (< fr. $monosémie$)','MONOSEMÍE s. f. monosemantism. (< fr. monosémie)',0,1189834611,1189834611,0),(509,2,1,'achenă',3685,'@ACHÉNĂ@, $achene$, s.f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânţă, acoperită cu un înveliş tare, nu e sudată de acest înveliş. - Din fr. @akène@.','ACHÉNĂ, achene, s.f. Tip de fruct indehiscent, a cărui sămânţă, acoperită cu un înveliş tare, nu e sudată de acest înveliş. – Din fr. akène.',0,1028012400,1189656110,0),(510,2,1,'acherontic',400,'@ACHERÓNTIC, -Ă@, $acherontici, -ce$, adj. (Rar) Subpământean. - Din fr. @achérontique@.','ACHERÓNTIC, -Ă, acherontici, -ce, adj. (Rar) Subpământean. – Din fr. achérontique.',0,1028098800,1189656110,0),(511,2,1,'achiesa',9100,'@ACHIESÁ@, $achiesez$, vb. I. Intranz. (Rar) A accepta condiţiile dintr-o acţiune juridică. ** A renunţa la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. [Pr.: $-chi-e-$] - Din fr. @acquiescer@.','ACHIESÁ, achiesez, vb. I. Intranz. (Rar) A accepta condiţiile dintr-o acţiune juridică. ♦ A renunţa la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. [Pr.: -chi-e-] – Din fr. acquiescer.',0,1028098800,1028098800,0),(512,2,1,'achiesare',2804,'@ACHIESÁRE@, $achiesări$, s.f. (Rar) @1.@ Recunoaşterea de către un acuzat a pretenţiilor dintr-o acţiune de justiţie. @2.@ Renunţare la atacarea unei hotărâri a justiţiei. [Pr.: $-chi-e-$] - V. @achiesa@.','ACHIESÁRE, achiesări, s.f. (Rar) 1. Recunoaşterea de către un acuzat a pretenţiilor dintr-o acţiune de justiţie. 2. Renunţare la atacarea unei hotărâri a justiţiei. [Pr.: -chi-e-] – V. achiesa.',0,1028098800,1189656110,0),(513,2,1,'achilie',1699,'@ACHILÍE@, $achilii$, s.f. Absenţă sau diminuare a secreţiilor digestive sau a unora dintre componentele lor (acidul clorhidric, pepsina etc.), întâlnită în cancerul gastric şi în anemia pernicioasă. - Din fr. @achylie@.','ACHILÍE, achilii, s.f. Absenţă sau diminuare a secreţiilor digestive sau a unora dintre componentele lor (acidul clorhidric, pepsina etc.), întâlnită în cancerul gastric şi în anemia pernicioasă. – Din fr. achylie.',0,1028098800,1189656110,0),(514,2,1,'achinezie',2064,'@ACHINEZÍE@ s.f. Imposibilitate de a executa mişcări, imobilitate şi rigiditate a muşchilor, fără ca bolnavul să fie paralizat. - Din fr. @akinésie@.','ACHINEZÍE s.f. Imposibilitate de a executa mişcări, imobilitate şi rigiditate a muşchilor, fără ca bolnavul să fie paralizat. – Din fr. akinésie.',0,1028098800,1028098800,0),(515,2,1,'achingiu',1244,'@ACHINGÍU@, $achingii$, s.m. (În evul mediu, în Imperiul Otoman) Călăreţ turc care trăia din prada de război. - Din tc. @akincı@.','ACHINGÍU, achingii, s.m. (În evul mediu, în Imperiul Otoman) Călăreţ turc care trăia din prada de război. – Din tc. akincı.',0,1028098800,1028098800,0),(516,2,1,'achita',7957,'@ACHITÁ@, $achít$, vb. I. @1.@ Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. @2.@ Tranz. şi refl. A(-şi) plăti, a(-si) îndeplini o obligaţie materială sau morală. * Expr. (Refl.) $A se achita de ceva$ = a duce la bun sfârşit o obligaţie. @3.@ Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. - Din fr. @acquitter@.','ACHITÁ, achít, vb. I. 1. Tranz. A declara printr-o hotărâre judecătorească că persoana trimisă în judecată penală este nevinovată. 2. Tranz. şi refl. A(-şi) plăti, a(-si) îndeplini o obligaţie materială sau morală. ♢ Expr. (Refl.) A se achita de ceva = a duce la bun sfârşit o obligaţie. 3. Tranz. (Arg.) A omorî, a ucide. – Din fr. acquitter.',0,1028098800,1028098800,0),(517,2,1,'achitare',5123,'@ACHITÁRE@, $achitări$, s.f. Acţiunea de $a (se) achita$ şi rezultatul ei. - V. @achita@.','ACHITÁRE, achitări, s.f. Acţiunea de a (se) achita şi rezultatul ei. – V. achita.',0,1028098800,1189656110,0),(518,2,1,'achiu',1602,'@ACHÍU^1@, $achii$, s.m. (Bot.: înv.) Ţelină^1. - Cf. lat. %apium%.','ACHÍU1, achii, s.m. (Bot.: înv.) Ţelină1. – Cf. lat. a p i u m.',0,1028098800,1189656110,0),(519,2,1,'achiu',3106,'@ACHÍU^2@, $achiuri$, s.n. @1.@ Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează să stabilească persoana care începe partida. @2.@ Tac^2. - Din fr. @acquit@.','ACHÍU2, achiuri, s.n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează să stabilească persoana care începe partida. 2. Tac2. – Din fr. acquit.',0,1028098800,1189656111,0),(477425,471,21,'monosemantism',115,'@MONOSEMANTÍSM@ $s. n.$ proprietate a unui cuvânt de a fi monosemantic; monosemie. (< fr. $monosémantisme$)','MONOSEMANTÍSM s. n. proprietate a unui cuvânt de a fi monosemantic; monosemie. (< fr. monosémantisme)',0,1189834611,1189834611,0),(520,2,5,'achizitiv',900,'@ACHIZITÍV, -Ă@, $achizitivi, -e$, adj. Referitor la o achiziţie. - Din fr. @acquisitif@.','ACHIZITÍV, -Ă, achizitivi, -e, adj. Referitor la o achiziţie. – Din fr. acquisitif.',0,1031295600,1031295600,0),(521,2,1,'achizitor',1975,'@ACHIZITÓR, -OÁRE@, $achizitori, -oare$, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. - @Achizi@[ţie] + suf. $-tor$.','ACHIZITÓR, -OÁRE, achizitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu procurarea de produse sau de materiale. – Achizi[ţie] + suf. -tor.',0,1028098800,1208968511,0),(522,2,1,'achiziţie',8238,'@ACHIZÍŢIE@, $achiziţii$, s.f. @1.@ Formă de comerţ care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achiziţionare. @2.@ Procurare de obiecte rare. * Expr. $A face o achiziţie$ = a procura, în condiţii avantajoase, ceva de pret, un lucru rar. ** (Concr.) Bun obţinut prin achiziţie (@1@). - Din fr. @acquisition@, lat. @acquisitio, -onis@.','ACHIZÍŢIE, achiziţii, s.f. 1. Formă de comerţ care constă în procurarea de produse (agroalimentare) sau de materiale (pe calea unor contracte speciale); achiziţionare. 2. Procurare de obiecte rare. ♢ Expr. A face o achiziţie = a procura, în condiţii avantajoase, ceva de pret, un lucru rar. ♦ (Concr.) Bun obţinut prin achiziţie (1). – Din fr. acquisition, lat. acquisitio, -onis.',0,1028098800,1028098800,0),(523,2,1,'achiziţiona',5944,'@ACHIZIŢIONÁ@, $achiziţionez$, vb. I. Tranz. A procura produse (agroalimentare) sau materiale. ** A procura obiecte rare. [Pr.: $-ţi-o-$] - @Achiziţie@ + suf. $-ona$.','ACHIZIŢIONÁ, achiziţionez, vb. I. Tranz. A procura produse (agroalimentare) sau materiale. ♦ A procura obiecte rare. [Pr.: -ţi-o-] – Achiziţie + suf. -ona.',0,1028098800,1189656111,0),(524,2,1,'achiziţionare',5831,'@ACHIZIŢIONÁRE@, $achiziţionări$, s.f. Acţiunea de $a achiziţiona$ şi rezultatul ei; achiziţie (@1@). [Pr.: $-ţi-o$] - V. @achiziţiona@.','ACHIZIŢIONÁRE, achiziţionări, s.f. Acţiunea de a achiziţiona şi rezultatul ei; achiziţie (1). [Pr.: -ţi-o] – V. achiziţiona.',0,1028098800,1189656111,0),(525,2,1,'aci',14435,'@ACÍ@ adv. v. @aici@.','ACÍ adv. v. aici.',0,1028098800,1189656111,0),(526,2,1,'acia',1872,'@ACÍA@ adv. v. @aici@.','ACÍA adv. v. aici.',0,1028098800,1189656111,0),(527,2,1,'acianopsie',1153,'@ACIANOPSÍE@ s.f. Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culoarea albastră. [Pr.: $-ci-a-$] - Din fr. @acyanopsie@.','ACIANOPSÍE s.f. Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culoarea albastră. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. acyanopsie.',0,1028098800,1028098800,0),(528,2,1,'aciclic',3603,'@ACÍCLIC, -Ă@, $aciclici, -ce$, adj. @1.@ (Despre flori) Ale cărei organe sunt aşezate în spirală. @2.@ (Despre substanţe chimice) Care nu conţine atomi legaţi în ciclu în molecula sa. - Din fr. @acyclique@.','ACÍCLIC, -Ă, aciclici, -ce, adj. 1. (Despre flori) Ale cărei organe sunt aşezate în spirală. 2. (Despre substanţe chimice) Care nu conţine atomi legaţi în ciclu în molecula sa. – Din fr. acyclique.',0,1028098800,1028098800,0),(529,2,1,'acicul',1924,'@ACÍCUL@, $aciculi$, s.m. @1.@ Spin mic, subţire şi drept care se găseşte la unele plante. @2.@ Fir de păr de forma unui ghimpe la unele specii de viermi. - Din fr. @acicule@.','ACÍCUL, aciculi, s.m. 1. Spin mic, subţire şi drept care se găseşte la unele plante. 2. Fir de păr de forma unui ghimpe la unele specii de viermi. – Din fr. acicule.',0,1028098800,1028098800,0),(530,2,1,'acicular',1063,'@ACICULÁR, -Ă@, $aciculari, -e$, adj. În formă de ac. - Din fr. @aciculaire@.','ACICULÁR, -Ă, aciculari, -e, adj. În formă de ac. – Din fr. aciculaire.',0,1028098800,1028098800,0),(531,2,1,'acid',10882,'@ACÍD, -Ă@, $acizi, -de$, s.m., adj. @1.@ S.m. Substanţă chimică, cu gust acru şi miros înţepător, care înroşeste hârtia albastră de turnesol şi care, în combinaţie cu o bază, formează o sare. @2.@ Adj. (Adesea fig.) Care are proprietăţile unui acid (@1@), cu gust acru, înţepător. - Din fr. @acide@, lat. @acidus@.','ACÍD, -Ă, acizi, -de, s.m., adj. 1. S.m. Substanţă chimică, cu gust acru şi miros înţepător, care înroşeste hârtia albastră de turnesol şi care, în combinaţie cu o bază, formează o sare. 2. Adj. (Adesea fig.) Care are proprietăţile unui acid (1), cu gust acru, înţepător. – Din fr. acide, lat. acidus.',0,1028098800,1189656111,0),(477424,471,21,'monosemantic',1615,'@MONOSEMÁNTIC, -Ă@ $adj.$ (despre cuvinte) cu un singur sens. (< fr. $monosémantique$)','MONOSEMÁNTIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu un singur sens. (< fr. monosémantique)',0,1189834611,1189834611,0),(532,2,1,'acidamină',594,'@ACIDAMÍNĂ@, $acidamine$, s.f. Produs obţinut prin transformarea treptată a albuminoidelor alimentare. - Din fr. @acidamine@.','ACIDAMÍNĂ, acidamine, s.f. Produs obţinut prin transformarea treptată a albuminoidelor alimentare. – Din fr. acidamine.',0,1028098800,1028098800,0),(533,2,5,'acidifica',806,'@ACIDIFICÁ@, $acidífic$, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) transforma în acid. - După fr. @acidifier@.','ACIDIFICÁ, acidífic, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) transforma în acid. – După fr. acidifier.',0,1031295600,1031295600,0),(534,2,1,'acidificare',657,'@ACIDIFICÁRE@, $acidificări$, s.f. Acţiunea de $a (se) acidifica$. - V. @acidifica@.','ACIDIFICÁRE, acidificări, s.f. Acţiunea de a (se) acidifica. – V. acidifica.',0,1028098800,1189656111,0),(535,1,1,'acidificat',380,'@ACIDIFICÁT, -Ă@, $acidificaţi, -te$, adj. Transformat în acid. - V. @acidifica@.','ACIDIFICÁT, -Ă, acidificaţi, -te, adj. Transformat în acid. – V. acidifica.',0,1037779200,1189656111,0),(536,2,1,'acidimetrie',604,'@ACIDIMETRÍE@, $acidimetrii$, s.f. Metodă volumetrică de determinare a concentraţiei unui acid prin neutralizare cu o bază. - Din fr. @acidimétrie@.','ACIDIMETRÍE, acidimetrii, s.f. Metodă volumetrică de determinare a concentraţiei unui acid prin neutralizare cu o bază. – Din fr. acidimétrie.',0,1028098800,1028098800,0),(537,2,1,'acidimetru',390,'@ACIDIMÉTRU@, $acidimetre$, s.n. Aparat pentru măsurarea concentraţiei de ioni de hidrogen a unei soluţii. - Din fr. @acidimétre@.','ACIDIMÉTRU, acidimetre, s.n. Aparat pentru măsurarea concentraţiei de ioni de hidrogen a unei soluţii. – Din fr. acidimétre.',0,1028098800,1028098800,0),(538,2,1,'aciditate',1305,'@ACIDITÁTE@ s.f. Grad de concentraţie de ioni de hidrogen sau cantitatea totală de acid dintr-o soluţie. ** Proprietatea de a fi acid. * $Aciditate gastrică$ = gradul de aciditate a sucului gastric, conferit de prezenţa acidului clorhidric, clorului, pepsinei şi acidului lactic. - Din fr. @acidité@, lat. @aciditas, -atis@.','ACIDITÁTE s.f. Grad de concentraţie de ioni de hidrogen sau cantitatea totală de acid dintr-o soluţie. ♦ Proprietatea de a fi acid. ♢ Aciditate gastrică = gradul de aciditate a sucului gastric, conferit de prezenţa acidului clorhidric, clorului, pepsinei şi acidului lactic. – Din fr. acidité, lat. aciditas, -atis.',0,1028098800,1028098800,0),(539,2,1,'acidofil',2024,'@ACIDOFÍL@ adj. (În sintagma) $Lapte acidofil$ = produs lactat dietetic, de culoare albă-gălbuie, preparat din lapte de vacă sterilizat, cu un anumit conţinut de bacterii şi fermentat. - Din fr. @acidophile@.','ACIDOFÍL adj. (În sintagma) Lapte acidofil = produs lactat dietetic, de culoare albă-gălbuie, preparat din lapte de vacă sterilizat, cu un anumit conţinut de bacterii şi fermentat. – Din fr. acidophile.',0,1028098800,1028098800,0),(540,2,1,'acidorezistenţă',654,'@ACIDOREZISTÉNŢĂ@ s.f. Proprietate a unor bacterii de a rezista după colorarea cu un colorant de anilină, la acţiunea decolorantă a acizilor. - @Acid@ + @rezistenţă@.','ACIDOREZISTÉNŢĂ s.f. Proprietate a unor bacterii de a rezista după colorarea cu un colorant de anilină, la acţiunea decolorantă a acizilor. – Acid + rezistenţă.',0,1028098800,1189656111,0),(541,2,1,'acidoză',1462,'@ACIDÓZĂ@ s.f. Creştere a acidităţii şi reducere a rezervei alcaline din sânge, din cauza unor tulburări funcţionale în organism. - Din fr. @acidose@.','ACIDÓZĂ s.f. Creştere a acidităţii şi reducere a rezervei alcaline din sânge, din cauza unor tulburări funcţionale în organism. – Din fr. acidose.',0,1028098800,1028098800,0),(542,2,1,'acidula',2574,'@ACIDULÁ@, $acidulez$, vb. I. Tranz. A adăuga o cantitate de acid; a da unei soluţii proprietăţile unui acid; a acri uşor. - Din fr. @aciduler@.','ACIDULÁ, acidulez, vb. I. Tranz. A adăuga o cantitate de acid; a da unei soluţii proprietăţile unui acid; a acri uşor. – Din fr. aciduler.',0,1028098800,1028098800,0),(543,2,1,'acidulare',407,'@ACIDULÁRE@, $acidulări$, s.f. Acţiunea de $a acidula$. - V. @acidula@.','ACIDULÁRE, acidulări, s.f. Acţiunea de a acidula. – V. acidula.',0,1028098800,1189656111,0),(544,2,1,'acidulat',1290,'@ACIDULÁT, -Ă@, $acidulaţi, -te$, adj. Amestecat cu un acid; uşor acrit. - V. @acidula@.','ACIDULÁT, -Ă, acidulaţi, -te, adj. Amestecat cu un acid; uşor acrit. – V. acidula.',0,1028098800,1189656111,0),(545,2,1,'acil',1521,'@ACÍL@, $acili$, s.m. Radical monovalent al unui acid organic. - Din fr. @acil@.','ACÍL, acili, s.m. Radical monovalent al unui acid organic. – Din fr. acil.',0,1028098800,1189656111,0),(477423,471,21,'monoscop',21,'@MONOSCÓP@ $s. n.$ tub cu fascicul electronic generator de semnale de televiziune, care dă anumite imagini fixe mai mult, sau mai puţin complicate. (< fr. $monoscope$)','MONOSCÓP s. n. tub cu fascicul electronic generator de semnale de televiziune, care dă anumite imagini fixe mai mult, sau mai puţin complicate. (< fr. monoscope)',0,1189834611,1189834611,0),(546,2,1,'acila',2131,'@ACILÁ@, $acilez$, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obţinerii de cetone, esteri şi amide. - Din fr. @aciler@.','ACILÁ, acilez, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obţinerii de cetone, esteri şi amide. – Din fr. aciler.',0,1028098800,1189656111,0),(477422,471,21,'monoschi',22,'@MONOSCHÍ@ $s. n.$ 1. schi nautic mai lat. 2. sport pe un asemenea schi. (< fr. $monoski$)','MONOSCHÍ s. n. 1. schi nautic mai lat. 2. sport pe un asemenea schi. (< fr. monoski)',0,1189834611,1189834611,0),(547,2,1,'acilea',695,'@ACÍLEA@ adv. v. @aici@.','ACÍLEA adv. v. aici.',0,1028098800,1189656111,0),(548,2,1,'acin',2063,'@ACÍN@, $acine$, s.n. Mică dilataţie, în formă de boabă de strugure, la capătul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. - Din fr. @acinus@.','ACÍN, acine, s.n. Mică dilataţie, în formă de boabă de strugure, la capătul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. – Din fr. acinus.',0,1028098800,1028098800,0),(549,2,1,'acinos',2202,'@ACINÓS, -OÁSĂ@, $acinoşi, -oase$, adj. Care prezintă acine; care are forma unei boabe de strugure. - Din fr. @acineux@.','ACINÓS, -OÁSĂ, acinoşi, -oase, adj. Care prezintă acine; care are forma unei boabe de strugure. – Din fr. acineux.',0,1028098800,1189656111,0),(550,2,1,'acioaie',1558,'@ACIOÁIE@ s.f. Nume popular pentru diferite metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj. [Pr.: $-ci-oa-$] - Cf. it. %acciaio% \"oţel\".','ACIOÁIE s.f. Nume popular pentru diferite metale sau aliaje; obiect făcut dintr-un astfel de metal sau aliaj. [Pr.: -ci-oa-] – Cf. it. a c c i a i o „oţel”.',0,1028098800,1028098800,0),(551,2,1,'acioală',1544,'@ACIOÁLĂ@, $acioale$, s.f. (Rar) Adăpost, locuinţă, casă. - @Aciola@ (derivat regresiv).','ACIOÁLĂ, acioale, s.f. (Rar) Adăpost, locuinţă, casă. – Aciola (derivat regresiv).',0,1028098800,1189656111,0),(552,2,1,'aciola',1052,'@ACIOLÁ@, $aciolez$, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua. - Cf. @aciua@.','ACIOLÁ, aciolez, vb. I. Refl. (Rar) A se aciua. – Cf. aciua.',0,1028098800,1189656111,0),(553,2,1,'acipensericultură',603,'@ACIPENSERICULTÚRĂ@ s.f. Ramură a pisciculturii care se ocupă cu cultura sturionilor. - @Acipenserid@ + @cultură@.','ACIPENSERICULTÚRĂ s.f. Ramură a pisciculturii care se ocupă cu cultura sturionilor. – Acipenserid + cultură.',0,1028098800,1189656111,0),(554,2,1,'acipenserid',267,'@ACIPENSERÍD@, $acipenserizi$, s.m. (Zool.) Sturion. - Cf. lat. %acipenser%.','ACIPENSERÍD, acipenserizi, s.m. (Zool.) Sturion. – Cf. lat. a c i p e n s e r.',0,1028098800,1189656111,0),(555,2,1,'acira',3932,'@ACIRÁ@, $acír$, vb. I. Intranz. (Reg.) @1.@ A avea nădejde la..., a aştepta să..., a tinde spre... @2.@ A fi în aşteptare; a pândi. [Var.: @acerá@ vb.I] - Et. nec.','ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aştepta să..., a tinde spre... 2. A fi în aşteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.',0,1028098800,1028098800,0),(556,2,1,'aciua',7101,'@ACIUÁ@, $aciuez$, vb. I. Refl. A-şi găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăşi, a se oploşi, a se aciola, a se agesti. ** Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: $-ciu-a$. - Var.: @aciuiá@ vb. I, @aciuí@ vb. IV] - Lat. @*accubiliare@.','ACIUÁ, aciuez, vb. I. Refl. A-şi găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăşi, a se oploşi, a se aciola, a se agesti. ♦ Tranz. (Rar) A da adăpost. [Pr.: -ciu-a. – Var.: aciuiá vb. I, aciuí vb. IV] – Lat. *accubiliare.',0,1028098800,1028098800,0),(557,2,1,'aciuare',3734,'@ACIUÁRE@ s.f. Acţiunea de $a (se) aciua$ şi rezultatul ei. [Pr.: $-ciu-a-$] - V. @aciua@.','ACIUÁRE s.f. Acţiunea de a (se) aciua şi rezultatul ei. [Pr.: -ciu-a-] – V. aciua.',0,1028098800,1189656111,0),(477421,471,21,'monorimă',302,'@MONORÍMĂ@ I. $adj.$ (despre poezii) care are aceeaşi rimă la toate versurile. II. s. f. reluare a aceleiaşi rime la sfârşitul mai multor versuri care se succedă. (< fr. $monorime$)','MONORÍMĂ I. adj. (despre poezii) care are aceeaşi rimă la toate versurile. II. s. f. reluare a aceleiaşi rime la sfârşitul mai multor versuri care se succedă. (< fr. monorime)',0,1189834611,1189834611,0),(558,2,1,'aciuaş',1820,'@ACIUÁŞ@, $aciuaşe$, s.n. (Rar) Adăpost, refugiu. [Pr.: $-ciu-aş$] - @Aciua@ + suf. $-aş$.','ACIUÁŞ, aciuaşe, s.n. (Rar) Adăpost, refugiu. [Pr.: -ciu-aş] – Aciua + suf. -aş.',0,1028098800,1189656111,0),(559,2,5,'aciuat',2558,'@ACIUÁT, -Ă@, $aciuaţi, -te$, adj. (Pop.) Pripăşit. [Pr.: $-ciu-at$] - V. @aciua@.','ACIUÁT, -Ă, aciuaţi, -te, adj. (Pop.) Pripăşit. [Pr.: -ciu-at] – V. aciua.',0,1031295600,1189656111,0),(560,2,1,'aciui',2572,'@ACIUÍ@ vb. IV. v. @aciua@.','ACIUÍ vb. IV. v. aciua.',0,1028098800,1189656111,0),(561,2,1,'aciuia',1165,'@ACIUIÁ@ vb. I. v. @aciua@.','ACIUIÁ vb. I. v. aciua.',0,1028098800,1189656111,0),(562,2,1,'aclama',5234,'@ACLAMÁ@, $aclám$, vb. I. Tranz. A saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaţiona. - Din fr. @acclamer@, lat. @acclamare@.','ACLAMÁ, aclám, vb. I. Tranz. A saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaţiona. – Din fr. acclamer, lat. acclamare.',0,1028098800,1028098800,0),(563,2,1,'aclamare',3934,'@ACLAMÁRE@, $aclamări$, s.f. Acţiunea de $a aclama$ şi rezultatul ei; aclamaţie, ovaţie. - V. @aclama@.','ACLAMÁRE, aclamări, s.f. Acţiunea de a aclama şi rezultatul ei; aclamaţie, ovaţie. – V. aclama.',0,1028098800,1189656111,0),(564,2,1,'aclamaţie',2295,'@ACLAMÁŢIE@, $aclamaţii$, s.f. (Mai ales la pl.) Manifestare a aprobării sau a entuziasmului faţă de cineva sau de ceva, prin urale sau prin aplauze; ovaţie, aclamare. - Din fr. @acclamation@, lat. @acclamatio@.','ACLAMÁŢIE, aclamaţii, s.f. (Mai ales la pl.) Manifestare a aprobării sau a entuziasmului faţă de cineva sau de ceva, prin urale sau prin aplauze; ovaţie, aclamare. – Din fr. acclamation, lat. acclamatio.',0,1028098800,1028098800,0),(565,1,1,'aclimata',510,'@ACLIMATÁ@, $aclimatez$, vb. I. Tranz. şi refl. (Rar) A (se) aclimatiza. - Din fr. @acclimater@.','ACLIMATÁ, aclimatez, vb. I. Tranz. şi refl. (Rar) A (se) aclimatiza. – Din fr. acclimater.',0,1037779200,1189656111,0),(477420,471,21,'monorhidie',52,'@MONORHIDÍE@ $s. f.$ anomalie congenitală prezentând un singur testicul. (< fr. $monorchidie$)','MONORHIDÍE s. f. anomalie congenitală prezentând un singur testicul. (< fr. monorchidie)',0,1189834611,1189834611,0),(566,2,1,'aclimatare',289,'@ACLIMATÁRE@ s.f. (Rar) Aclimatizare. - V. @aclimata@.','ACLIMATÁRE s.f. (Rar) Aclimatizare. – V. aclimata.',0,1028098800,1189656111,0),(567,2,1,'aclimatiza',5557,'@ACLIMATIZÁ@, $aclimatizez$, vb. I. Tranz. şi refl. (Despre animale şi plante) A (se) adapta, a (se) acomoda la un alt mediu de viaţă. ** Refl. (Despre oameni) A se deprinde, a se obişnui cu noi condiţii de viaţă; a (se) aclimata. - Din germ. @akklimatisieren@.','ACLIMATIZÁ, aclimatizez, vb. I. Tranz. şi refl. (Despre animale şi plante) A (se) adapta, a (se) acomoda la un alt mediu de viaţă. ♦ Refl. (Despre oameni) A se deprinde, a se obişnui cu noi condiţii de viaţă; a (se) aclimata. – Din germ. akklimatisieren.',0,1028098800,1028098800,0),(568,2,1,'aclimatizare',4859,'@ACLIMATIZÁRE@, $aclimatizări$, s.f. Acţiunea de $a (se) aclimatiza$ şi rezultatul ei; aclimatare. - V. @aclimatiza@.','ACLIMATIZÁRE, aclimatizări, s.f. Acţiunea de a (se) aclimatiza şi rezultatul ei; aclimatare. – V. aclimatiza.',0,1028098800,1189656111,0),(569,2,5,'aclimatizat',1505,'@ACLIMATIZÁT, -Ă@, $aclimatizaţi, -te$, adj. Care este adaptat la un mediu nou. - V. @aclimatiza@.','ACLIMATIZÁT, -Ă, aclimatizaţi, -te, adj. Care este adaptat la un mediu nou. – V. aclimatiza.',0,1031295600,1189656111,0),(570,2,1,'aclinic',557,'@ACLÍNIC, -Ă@, $aclinici, -ce$, adj. (Despre o regiune) Lipsită de câmp magnetic. - Din fr. @aclinique@.','ACLÍNIC, -Ă, aclinici, -ce, adj. (Despre o regiune) Lipsită de câmp magnetic. – Din fr. aclinique.',0,1028098800,1028098800,0),(571,2,1,'acnee',6330,'@ACNÉE@ s.f. Boală de piele caracterizată prin apariţia, mai ales pe faţă, a unor coşuri, puncte negre etc., care adesea supurează. * $Acnee juvenilă$ = acnee frecventă mai ales la pubertate. [Pr.: $-ne-e$] - Din fr. @acné@.','ACNÉE s.f. Boală de piele caracterizată prin apariţia, mai ales pe faţă, a unor coşuri, puncte negre etc., care adesea supurează. ♢ Acnee juvenilă = acnee frecventă mai ales la pubertate. [Pr.: -ne-e] – Din fr. acné.',0,1028098800,1228049299,0),(572,2,5,'acneiform',2188,'@ACNEIFÓRM, -Ă@, $acneiformi, -e$, adj. (Med.) Care are aspect de acnee; ca o acnee. [Pr.: $-ne-i-$] - Din fr. @acnéiforme@.','ACNEIFÓRM, -Ă, acneiformi, -e, adj. (Med.) Care are aspect de acnee; ca o acnee. [Pr.: -ne-i-] – Din fr. acnéiforme.',0,1031295600,1224424392,0),(573,2,1,'acoace',617,'@ACOÁCE@ adv. (Reg.) Încoace. - Lat. @eccum-*hacce@.','ACOÁCE adv. (Reg.) Încoace. – Lat. eccum-*hacce.',0,1028098800,1028098800,0),(574,2,1,'acoladă',7500,'@ACOLÁDĂ@, $acolade$, s.f. @1.@ Semn grafic în formă de arc, orizontal sau vertical, prin care se arată că mai multe cuvinte, formule, portative muzicale etc. sunt legate între ele. @2.@ Îmbrăţişare sau lovitură uşoară care se dădea unui bărbat cu latul spadei ca semn al primirii lui în corpul cavalerilor feudali. - Din fr. @accolade@.','ACOLÁDĂ, acolade, s.f. 1. Semn grafic în formă de arc, orizontal sau vertical, prin care se arată că mai multe cuvinte, formule, portative muzicale etc. sunt legate între ele. 2. Îmbrăţişare sau lovitură uşoară care se dădea unui bărbat cu latul spadei ca semn al primirii lui în corpul cavalerilor feudali. – Din fr. accolade.',0,1028098800,1028098800,0),(575,2,1,'acolea',1160,'@ACÓLEA@ adv. (Pop.) Pe aici, prin apropiere, nu departe de aici. [Acc. şi $acoleá$] - Et. nec. Cf. %acolo%.','ACÓLEA adv. (Pop.) Pe aici, prin apropiere, nu departe de aici. [Acc. şi acoleá] – Et. nec. Cf. a c o l o.',0,1028098800,1189656111,0),(576,2,1,'acolie',544,'@ACOLÍE@ s.f. Absenţă sau diminuare notabilă a secreţiei biliare. - Din fr. @acholie@.','ACOLÍE s.f. Absenţă sau diminuare notabilă a secreţiei biliare. – Din fr. acholie.',0,1028098800,1028098800,0),(577,2,1,'acolit',11643,'@ACOLÍT, -Ă@, $acoliţi, -te$, subst. @1.@ S.m. şi f. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acţiune, într-un domeniu de activitate). ** Părtaş, complice la o uneltire (criminală). @2.@ S.m. Slujitor de rang inferior din clerul catolic, având atribuţii legate de cult. - Din fr. @acolyte@.','ACOLÍT, -Ă, acoliţi, -te, subst. 1. S.m. şi f. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acţiune, într-un domeniu de activitate). ♦ Părtaş, complice la o uneltire (criminală). 2. S.m. Slujitor de rang inferior din clerul catolic, având atribuţii legate de cult. – Din fr. acolyte.',0,1028098800,1233477790,0),(578,2,1,'acolo',13270,'@ACÓLO@ adv. În acel loc (relativ) îndepărtat (de cel care vorbeşte); în alt loc. * (Precedat de diferite prepoziţii, cu sensul determinat de acestea) $Pe acolo$ = cam în locul acela. $De$ (sau $dintr-) acolo$ = din partea aceea, din locul acela. $Într-acolo$ = spre acel loc, spre direcţia aceea. $De (pe) acolo$ = cam din acel loc. $Până acolo...$ = până la situaţia..., la împrejurarea (care depăşeţe limita îngăduită)... * Expr. (Reg.) $(Pân\') pe-acolo$ = peste măsură, din cale-afară (de greu, mare, frumos etc.). $Ce ai acolo?$ = ce ai la tine (sau în mână etc.)? $Ce faci acolo ?$ = cu ce te ocupi (chiar în momentul de faţă)? $Fugi de acolo!$ = da\' de unde! nici gând! imposibil! $Ce am eu de-acolo?$ = ce mă priveşte, ce avantaj am din asta? [Acc. şi $acoló$] - Lat. @eccum-[i]lloc@.','ACÓLO adv. În acel loc (relativ) îndepărtat (de cel care vorbeşte); în alt loc. ♢ (Precedat de diferite prepoziţii, cu sensul determinat de acestea) Pe acolo = cam în locul acela. De (sau dintr-) acolo = din partea aceea, din locul acela. Într-acolo = spre acel loc, spre direcţia aceea. De (pe) acolo = cam din acel loc. Până acolo... = până la situaţia..., la împrejurarea (care depăşeţe limita îngăduită)... ♢ Expr. (Reg.) (Pân\') pe-acolo = peste măsură, din cale-afară (de greu, mare, frumos etc.). Ce ai acolo? = ce ai la tine (sau în mână etc.)? Ce faci acolo ? = cu ce te ocupi (chiar în momentul de faţă)? Fugi de acolo! = da\' de unde! nici gând! imposibil! Ce am eu de-acolo? = ce mă priveşte, ce avantaj am din asta? [Acc. şi acoló] – Lat. eccum-[i]lloc.',0,1028185200,1028185200,0),(579,2,1,'acolisi',3920,'@ACOLISÍ@, $acolisesc$, vb. IV. Refl. (Înv.) @1.@ A se lega, a se agăţa de cineva, a se ţine de capul cuiva cu duşmănie. @2.@ A nu lăsa din stăpânire ceea ce a cucerit odată. - Din ngr. @ekóllissa@ (|aor|aorist|. lui $kollô \"a (se) lipi\"$).','ACOLISÍ, acolisesc, vb. IV. Refl. (Înv.) 1. A se lega, a se agăţa de cineva, a se ţine de capul cuiva cu duşmănie. 2. A nu lăsa din stăpânire ceea ce a cucerit odată. – Din ngr. ekóllissa (aor. lui kollô „a (se) lipi”).',0,1028098800,1091890096,0),(580,2,5,'acomercial',653,'@ACOMERCIÁL, -Ă@, $acomerciali, -e$, adj. (Despre atitudini, manifestări) Care este lipsit de spirit comercial. [Pr.: $-ci-al$] - @A^5-@ + @comercial@.','ACOMERCIÁL, -Ă, acomerciali, -e, adj. (Despre atitudini, manifestări) Care este lipsit de spirit comercial. [Pr.: -ci-al] – A5- + comercial.',0,1031295600,1189656111,0),(581,2,1,'acomoda',4922,'@ACOMODÁ@, $acomodez$, vb. I. Refl. A se deprinde cu noi condiţii de viaţă; a se obişnui, a se adapta (@2@). ** A se împăca, a se învoi. - Din fr. @accommoder@, lat. @accommodare@.','ACOMODÁ, acomodez, vb. I. Refl. A se deprinde cu noi condiţii de viaţă; a se obişnui, a se adapta (2). ♦ A se împăca, a se învoi. – Din fr. accommoder, lat. accommodare.',0,1028098800,1028098800,0),(582,2,1,'acomodabil',1267,'@ACOMODÁBIL, -Ă@, $acomodabili, -e$, adj. Care se acomodează cu uşurinţă, cu care te poţi deprinde uşor. - Din fr. @accommodable@.','ACOMODÁBIL, -Ă, acomodabili, -e, adj. Care se acomodează cu uşurinţă, cu care te poţi deprinde uşor. – Din fr. accommodable.',0,1028098800,1028098800,0),(583,2,1,'acomodare',3851,'@ACOMODÁRE@, $acomodări$, s.f. Acţiunea de $a se acomoda$. * $Acomodarea cristalinului$ (sau $acomodare vizuală$) = modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanţe de el. - V. @acomoda@.','ACOMODÁRE, acomodări, s.f. Acţiunea de a se acomoda. ♢ Acomodarea cristalinului (sau acomodare vizuală) = modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanţe de el. – V. acomoda.',0,1028185200,1189656111,0),(584,2,1,'acompania',4423,'@ACOMPANIÁ@, $acompaniez$, vb. I. Tranz. @1.@ A susţine o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ţine isonul. @2.@ A întovărăşi, a însoţi pe cineva. [Pr.: $-ni-a$] - Din fr. @accompagner@.','ACOMPANIÁ, acompaniez, vb. I. Tranz. 1. A susţine o melodie printr-un acompaniament muzical (vocal sau instrumental); a ţine isonul. 2. A întovărăşi, a însoţi pe cineva. [Pr.: -ni-a] – Din fr. accompagner.',0,1028185200,1209997453,0),(585,2,1,'acompaniament',2765,'@ACOMPANIAMÉNT@, $acompaniamente$, s.n. @1.@ Însoţire a unei melodii cu altă melodie potrivită. @2.@ Parte muzicală, instrumentală sau ochestrală, care însoţeşte şi susţine un solist sau un ansamblu coral. [Pr.: $-ni-a-$] - Din fr. @accompagnement@.','ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s.n. 1. Însoţire a unei melodii cu altă melodie potrivită. 2. Parte muzicală, instrumentală sau ochestrală, care însoţeşte şi susţine un solist sau un ansamblu coral. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. accompagnement.',0,1028185200,1163086734,0),(586,2,1,'acompaniator',1575,'@ACOMPANIATÓR, -OÁRE@, $acompaniatori, -oare$, s.m. şi f. Persoană care acompaniază (@1@) pe cineva. [Pr.: $-ni-a-$] - Din fr. @accompagnateur@.','ACOMPANIATÓR, -OÁRE, acompaniatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care acompaniază (1) pe cineva. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. accompagnateur.',0,1028185200,1028185200,0),(587,2,1,'acondroplazie',1566,'@ACONDROPLAZÍE@ s.f. Boală congenitală caracterizată prin oprirea creşterii oaselor membrelor, în contrast cu dezvoltarea normală a oaselor capului şi ale trunchiului. - Din fr. @achondroplasie@.','ACONDROPLAZÍE s.f. Boală congenitală caracterizată prin oprirea creşterii oaselor membrelor, în contrast cu dezvoltarea normală a oaselor capului şi ale trunchiului. – Din fr. achondroplasie.',0,1028185200,1028185200,0),(588,2,1,'aconit',792,'@ACONÍT@, $aconiţi$, s.m. (Bot.) Omag. - Din fr. @aconit@.','ACONÍT, aconiţi, s.m. (Bot.) Omag. – Din fr. aconit.',0,1028185200,1189656111,0),(477419,471,21,'monorefringenţă',86,'@MONOREFRINGÉNŢĂ@ $s. f.$ proprietate a unei substanţe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. (< fr. $monoréfringence$)','MONOREFRINGÉNŢĂ s. f. proprietate a unei substanţe de a emite o singură rază refractată pentru fiecare rază incidentă. (< fr. monoréfringence)',0,1189834611,1189834611,0),(589,2,1,'aconitină',927,'@ACONITÍNĂ@, $aconitine$, s.f. Substanţă alcaloidă extrasă dintr-o plantă cu proprietăţi toxice, care provoacă inhibiţia centrilor nervoşi respirator, circulator şi vasomotor. - Din fr. @aconitine@.','ACONITÍNĂ, aconitine, s.f. Substanţă alcaloidă extrasă dintr-o plantă cu proprietăţi toxice, care provoacă inhibiţia centrilor nervoşi respirator, circulator şi vasomotor. – Din fr. aconitine.',0,1028185200,1028185200,0),(590,2,1,'acont',6768,'@ACÓNT@, $aconturi$, s.n. Parte din suma de bani care se plăteşte înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacţii, ca garanţie; acontare, arvună; $p. ext.$ parte din salariu. [Var.: @acónto@ s.n.] - Din it. @acconto@, fr. @acompte@.','ACÓNT, aconturi, s.n. Parte din suma de bani care se plăteşte înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacţii, ca garanţie; acontare, arvună; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s.n.] – Din it. acconto, fr. acompte.',0,1028185200,1189656111,0),(591,2,1,'aconta',2257,'@ACONTÁ@, $acontez$, vb. I. Tranz. A plăti un acont; a arvuni. - Din @acont@.','ACONTÁ, acontez, vb. I. Tranz. A plăti un acont; a arvuni. – Din acont.',0,1028185200,1189656111,0),(592,2,1,'acontare',3627,'@ACONTÁRE@, $acontări$, s.f. Acţiunea de $a aconta$ şi rezultatul ei; acont. - V. @aconta@.','ACONTÁRE, acontări, s.f. Acţiunea de a aconta şi rezultatul ei; acont. – V. aconta.',0,1028185200,1189656111,0),(477418,471,21,'monorefringent',22,'@MONOREFRINGÉNT, -Ă@ $adj.$ (despre substanţe) care prezintă monorefringenţă. (< fr. $monoréfringent$)','MONOREFRINGÉNT, -Ă adj. (despre substanţe) care prezintă monorefringenţă. (< fr. monoréfringent)',0,1189834611,1189834611,0),(593,2,1,'aconto',1428,'@ACÓNTO@ s.n. v. @acont@.','ACÓNTO s.n. v. acont.',0,1027926000,1189656111,0),(594,2,1,'acoperământ',1442,'@ACOPERĂMẤNT@, $acoperăminte$, s.n. Ceea ce serveşte la acoperit; (în special) acoperiş. [Var.: @acoperemấnt@ s.n.] - @Acoperi@ + suf. $-ământ$ (după $coperământ$).','ACOPERĂMẤNT, acoperăminte, s.n. Ceea ce serveşte la acoperit; (în special) acoperiş. [Var.: acoperemấnt s.n.] – Acoperi + suf. -ământ (după coperământ).',0,1028185200,1189656111,0),(595,2,1,'acoperemânt',272,'@ACOPEREMẤNT@ s.n. v. @acoperământ@.','ACOPEREMẤNT s.n. v. acoperământ.',0,1028185200,1189656111,0),(477417,471,21,'monorai',370,'@MONORÁI@ $s. n.$ cale de rulare cu o singură şină suspendată; monoşină. (< fr. $monorail$)','MONORÁI s. n. cale de rulare cu o singură şină suspendată; monoşină. (< fr. monorail)',0,1189834611,1189834611,0),(596,2,1,'acoperi',12667,'@ACOPERÍ@, $acópăr$, vb. IV. @1.@ Tranz. A pune peste un obiect sau peste o fiinţă ceva care le ascunde sau le protejează. * Expr. (Refl.) $A se acoperi de glorie$ = a săvârşi fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. @2.@ Tranz. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. ** A pune acoperiş unei clădiri. @3.@ A aplica un strat de material pe suprafaţa unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. @4.@ Tranz. (Mil.) A apăra, a proteja. $A acoperi retragerea trupelor$. ** Refl. A se pune la adăpost prin măsuri şi acte justificative. @5.@ Tranz. A ascunde, a tăinui. @6.@ Tranz. A acoperi în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înăbuşi. @7.@ Refl. şi tranz. A corespunde perfect, a satisface. ** Expr. (Tranz.) $A acoperi cheltuielile$ = a face faţă cheltuielilor. @8.@ Tranz. (Sport; franţuzism) A străbate o distanţă. * Expr. $A acoperi terenul$ = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [Prez. ind. pers. 3: $acóperă$, conj. pers. 3: $acópere$] - Lat. @acco(o)perire@.','ACOPERÍ, acópăr, vb. IV. 1. Tranz. A pune peste un obiect sau peste o fiinţă ceva care le ascunde sau le protejează. ♢ Expr. (Refl.) A se acoperi de glorie = a săvârşi fapte mari de arme, a fi foarte viteaz. 2. Tranz. A pune peste un obiect deschis ceva care să-l închidă, să-l astupe. ♦ A pune acoperiş unei clădiri. 3. A aplica un strat de material pe suprafaţa unui obiect pentru a-l proteja, a-l face mai rezistent la uzură etc. 4. Tranz. (Mil.) A apăra, a proteja. A acoperi retragerea trupelor. ♦ Refl. A se pune la adăpost prin măsuri şi acte justificative. 5. Tranz. A ascunde, a tăinui. 6. Tranz. A acoperi în intensitate un zgomot, o melodie etc.; a înăbuşi. 7. Refl. şi tranz. A corespunde perfect, a satisface. ♦ Expr. (Tranz.) A acoperi cheltuielile = a face faţă cheltuielilor. 8. Tranz. (Sport; franţuzism) A străbate o distanţă. ♢ Expr. A acoperi terenul = a fi permanent prezent pe terenul de joc. [Prez. ind. pers. 3: acóperă, conj. pers. 3: acópere] – Lat. acco(o)perire.',0,1028530800,1189656111,0),(597,2,1,'acoperire',10442,'@ACOPERÍRE@, $acoperiri$, s.f. Acţiunea de $a (se) acoperi$ şi rezultatul ei. @1.@ Punere, aşezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc. @2.@ Operaţie de aplicare a unui strat protector pe un obiect depunere, pulverizare, placare etc. @3.@ (Mil.) Accident de teren, pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului. ** Măsură specială de protecţie care asigură anumite acţiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. * Expr. $A avea acoperire$ = a fi acoperit pentru o acţiune săvârşită conform unor indicaţii precise. @4.@ (Fin.) Posibilitatea de a face faţă unor obligaţii, unei plăţi, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. $Acoperirea acestei sume se face eşalonat$. ** (Concr.) Fond care asigură această posibilitate. * $Acoperire în aur$ = stoc de aur şi de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bacnotelor. - V. @acoperi@.','ACOPERÍRE, acoperiri, s.f. Acţiunea de a (se) acoperi şi rezultatul ei. 1. Punere, aşezare a unui obiect deasupra altuia pentru a-l înveli, a-l ascunde, a-l apăra etc. 2. Operaţie de aplicare a unui strat protector pe un obiect depunere, pulverizare, placare etc. 3. (Mil.) Accident de teren, pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului. ♦ Măsură specială de protecţie care asigură anumite acţiuni (de concentrare sau manevră) ale trupelor. ♢ Expr. A avea acoperire = a fi acoperit pentru o acţiune săvârşită conform unor indicaţii precise. 4. (Fin.) Posibilitatea de a face faţă unor obligaţii, unei plăţi, unei cheltuieli, de a lichida un deficit etc. Acoperirea acestei sume se face eşalonat. ♦ (Concr.) Fond care asigură această posibilitate. ♢ Acoperire în aur = stoc de aur şi de alte active pe baza cărora băncile de emisiune asigură convertibilitatea bacnotelor. – V. acoperi.',0,1028530800,1189656111,0),(598,2,1,'acoperiş',4653,'@ACOPERÍŞ@, $acoperişuri$, s.n. Partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire de intemperii; acoperământ. - @Acoperi@ + suf. $-iş$.','ACOPERÍŞ, acoperişuri, s.n. Partea de deasupra care acoperă şi protejează o clădire de intemperii; acoperământ. – Acoperi + suf. -iş.',0,1028530800,1189656111,0),(599,2,1,'acoperit',3640,'@ACOPERÍT, -Ă@, $acoperiţi, -te$, adj. Care are acoperiş, care are capac etc. ** Tăinuit, ascuns. ** (Despre cer) Înnorat. - V. @acoperi@.','ACOPERÍT, -Ă, acoperiţi, -te, adj. Care are acoperiş, care are capac etc. ♦ Tăinuit, ascuns. ♦ (Despre cer) Înnorat. – V. acoperi.',0,1028530800,1189656111,0),(600,2,1,'acoperitor',1043,'@ACOPERITÓR, -OÁRE@, $acoperitori, -oare$, adj., s.f. @1.@ Adj. Care acoperă; care garantează. @2.@ S.f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. - @Acoperi@ + suf. $-tor$.','ACOPERITÓR, -OÁRE, acoperitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care acoperă; care garantează. 2. S.f. Obiect cu care se acoperă ceva sau cineva. – Acoperi + suf. -tor.',0,1028530800,1189656111,0),(477416,471,21,'monoradicular',69,'@MONORADICULÁR, -Ă@ $adj.$ cu o singură rădăcină. (< fr. $monoradiculaire$)','MONORADICULÁR, -Ă adj. cu o singură rădăcină. (< fr. monoradiculaire)',0,1189834611,1189834611,0),(601,2,1,'acord',35715,'@ACÓRD@, $acorduri$, s.n. @1.@ Înţelegere, învoială, convenţie etc. între două sau mai multe părţi în vederea încheierii, modificării sau desfiinţării unui act juridic. Expr. $A fi de acord să...$ = a se învoi (la ceva); a aproba. $A fi de acord (cu cineva)$ = a avea aceeaşi părere (cu cineva). $De acord!$ = bine! ne-am înţeles! (Pleonastic) $De comun acord$ = în perfectă înţelegere. @2.@ (În sintagmele) ($Plată$ sau $salariu) în acord$ = (sistem de remunerare a muncii normate) în raport cu rezultatele obţinute. $Acord progresiv$ = plata muncii în proporţie crescândă, în raport cu depăşirea normei. $Muncă în acord$ = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei. ** (Concr.) Sumă dată sau primită ca plată pentru munca prestată în acord. @3.@ Expresie gramaticală care stabileşte concordanţa (în persoană, număr, gen sau caz a) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice. @4.@ (Fiz.) Egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme fizice etc.; sintonie. @5.@ (Muz.) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puţin trei sunete, formând o armonie. - Din fr. @accord@, it. @accordo@.','ACÓRD, acorduri, s.n. 1. Înţelegere, învoială, convenţie etc. între două sau mai multe părţi în vederea încheierii, modificării sau desfiinţării unui act juridic. Expr. A fi de acord să... = a se învoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu cineva) = a avea aceeaşi părere (cu cineva). De acord! = bine! ne-am înţeles! (Pleonastic) De comun acord = în perfectă înţelegere. 2. (În sintagmele) (Plată sau salariu) în acord = (sistem de remunerare a muncii normate) în raport cu rezultatele obţinute. Acord progresiv = plata muncii în proporţie crescândă, în raport cu depăşirea normei. Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei. ♦ (Concr.) Sumă dată sau primită ca plată pentru munca prestată în acord. 3. Expresie gramaticală care stabileşte concordanţa (în persoană, număr, gen sau caz a) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice. 4. (Fiz.) Egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme fizice etc.; sintonie. 5. (Muz.) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puţin trei sunete, formând o armonie. – Din fr. accord, it. accordo.',0,1028530800,1189656111,0),(602,2,1,'acorda',29219,'@ACORDÁ@, (@1, 2@) $acórd$, (@3@) $acordez$, vb. I. Tranz. @1.@ A da (cu îngăduinţă, cu grijă, cu atenţie, cu bunăvoinţă); a oferi; a atribui. @2.@ A stabili acordul gramatical. @3.@ A regla frecvenţa unui aparat, a unui sistem fizic etc., astfel încât să fie egală cu frecvenţa altui aparat, sistem fizic etc. ** A aduce tonurile unui instrument muzical la aceeaşi înălţime. - Din fr. @accorder@.','ACORDÁ, (1, 2) acórd, (3) acordez, vb. I. Tranz. 1. A da (cu îngăduinţă, cu grijă, cu atenţie, cu bunăvoinţă); a oferi; a atribui. 2. A stabili acordul gramatical. 3. A regla frecvenţa unui aparat, a unui sistem fizic etc., astfel încât să fie egală cu frecvenţa altui aparat, sistem fizic etc. ♦ A aduce tonurile unui instrument muzical la aceeaşi înălţime. – Din fr. accorder.',0,1028530800,1028530800,0),(603,2,1,'acordaj',1289,'@ACORDÁJ@, $acordaje$, s.n. Acordare a unui instrument muzical. - Din fr. @accordage@.','ACORDÁJ, acordaje, s.n. Acordare a unui instrument muzical. – Din fr. accordage.',0,1028530800,1028530800,0),(604,2,1,'acordant',1051,'@ACORDÁNT, -Ă@, $acordanţi, -te$, s.m. şi f. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. - Din germ. @Akkordant@.','ACORDÁNT, -Ă, acordanţi, -te, s.m. şi f. (Rar) Persoană care execută lucrări în acord. – Din germ. Akkordant.',0,1028530800,1028530800,0),(605,2,1,'acordare',2974,'@ACORDÁRE@, $acordări$, s.f. Acţiunea de $a acorda$. ** Punere a coardelor unui instrument muzical în situaţia de a reda tonalitatea specifică a instrumentului. - V. @acorda@.','ACORDÁRE, acordări, s.f. Acţiunea de a acorda. ♦ Punere a coardelor unui instrument muzical în situaţia de a reda tonalitatea specifică a instrumentului. – V. acorda.',0,1028530800,1189656111,0),(606,2,1,'acordat',7909,'@ACORDÁT, -Ă@, $acordaţi, -te$, adj. (Despre unele părţi ale propoziţiei) Pus în acelaşi caz, număr, gen sau persoană ca şi cuvântul de care este legat printr-un raport de determinare. @2.@ (Despre instrumente muzicale) Care are tonurile în consonanţă. @3.@ Dat, atribuit; îngăduit, asigurat. - V. @acorda@.','ACORDÁT, -Ă, acordaţi, -te, adj. (Despre unele părţi ale propoziţiei) Pus în acelaşi caz, număr, gen sau persoană ca şi cuvântul de care este legat printr-un raport de determinare. 2. (Despre instrumente muzicale) Care are tonurile în consonanţă. 3. Dat, atribuit; îngăduit, asigurat. – V. acorda.',0,1028530800,1189656111,0),(607,2,1,'acordeon',1978,'@ACORDEÓN@, $acordeoane$, s.n. Instrument muzical portativ cu burduf, claviatură şi butoane, ale cărui sunete se produc prin vibraţia unor ancii metalice. [Pr.: $-de-on$] - Din fr. @accordéon@, germ. @Akkordeon@.','ACORDEÓN, acordeoane, s.n. Instrument muzical portativ cu burduf, claviatură şi butoane, ale cărui sunete se produc prin vibraţia unor ancii metalice. [Pr.: -de-on] – Din fr. accordéon, germ. Akkordeon.',0,1028530800,1189656111,0),(477415,471,21,'monopter',66,'@MONOPTÉR, -Ă@ $adj.$ (despre un edificiu circular) cu acoperişul susţinut de o singură colonadă. (< fr. $monoptère$)','MONOPTÉR, -Ă adj. (despre un edificiu circular) cu acoperişul susţinut de o singură colonadă. (< fr. monoptère)',0,1189834611,1189834611,0),(608,2,1,'acordeonist',655,'@ACORDEONÍST, -Ă@, $acordeonişti, -ste$, s.m. şi f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: $-de-o-$] - Din fr. @accordéoniste@, germ. @Akkordeonist@.','ACORDEONÍST, -Ă, acordeonişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care cântă la acordeon. [Pr.: -de-o-] – Din fr. accordéoniste, germ. Akkordeonist.',0,1028530800,1028530800,0),(609,2,1,'acordic',1998,'@ACÓRDIC, -Ă@, $acordici, -ce$, adj., s.f. @1.@ (Despre sunete muzicale) Care intră în componenţa acordului. @2.@ S.f. Disciplină care studiază diferitele acorduri muzicale. - @Acord@ + suf. $-ic$.','ACÓRDIC, -Ă, acordici, -ce, adj., s.f. 1. (Despre sunete muzicale) Care intră în componenţa acordului. 2. S.f. Disciplină care studiază diferitele acorduri muzicale. – Acord + suf. -ic.',0,1028530800,1189656111,0),(610,2,1,'acordor',1400,'@ACORDÓR^1@, $acordoare$, s.n. Unealtă care serveşte la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. - Din fr. @accordoir@.','ACORDÓR1, acordoare, s.n. Unealtă care serveşte la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. – Din fr. accordoir.',0,1028530800,1214509070,0),(611,2,1,'acordor',1069,'@ACORDÓR^2@, $acordori$, s.m. Persoană care se ocupă cu acordarea şi repararea unor instrumente muzicale. - Din fr. @accordeur@.','ACORDÓR2, acordori, s.m. Persoană care se ocupă cu acordarea şi repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.',0,1028530800,1028530800,0),(612,2,1,'acorie',650,'@ACORÍE@ s.f. Anomalie congenitală care constă în absenţa pupilei. - Din fr. @acorie@.','ACORÍE s.f. Anomalie congenitală care constă în absenţa pupilei. – Din fr. acorie.',0,1028530800,1028530800,0),(613,2,1,'acosta',6372,'@ACOSTÁ@, $acostez$, vb. I. @1.@ Intranz. A apropia o navă de o altă navă, de ţărm, de chei etc. @2.@ Tranz. Fig. A opri pe cineva din drum şi a i se adresa (în mod supărător); a agăţa. - Din fr. @accoster@.','ACOSTÁ, acostez, vb. I. 1. Intranz. A apropia o navă de o altă navă, de ţărm, de chei etc. 2. Tranz. Fig. A opri pe cineva din drum şi a i se adresa (în mod supărător); a agăţa. – Din fr. accoster.',0,1028530800,1028530800,0),(614,2,1,'acostament',5684,'@ACOSTAMÉNT@, $acostamente$, s.n. Fâşie laterală din platforma unei şosele, cuprinsă între marginea părţii carosabile şi marginea şoselei. - După fr. @accotement@.','ACOSTAMÉNT, acostamente, s.n. Fâşie laterală din platforma unei şosele, cuprinsă între marginea părţii carosabile şi marginea şoselei. – După fr. accotement.',0,1028530800,1189656111,0),(615,2,1,'acostare',4226,'@ACOSTÁRE@, $acostări$, s.f. Acţiunea de $a acosta$ şi rezultatul ei. - V. @acosta@.','ACOSTÁRE, acostări, s.f. Acţiunea de a acosta şi rezultatul ei. – V. acosta.',0,1028530800,1189656111,0),(616,2,1,'acotiledon',383,'@ACOTILEDÓN, -Ă@, $acotiledoni, -oane$, adj. Acotiledonat. - Din fr. @acotylédone@.','ACOTILEDÓN, -Ă, acotiledoni, -oane, adj. Acotiledonat. – Din fr. acotylédone.',0,1028530800,1189656111,0),(617,2,1,'acotiledonat',875,'@ACOTILEDONÁT, -Ă@, $acotiledonaţi, -te$, adj. (Despre plante) Fără cotiledoane; acotiledon. ** (Substantivat, f. pl.) Clasă de vegetale care se înmulţesc prin spori; (şi la sg.) plantă care face parte din această clasă. - Din fr. @acotylédoné@.','ACOTILEDONÁT, -Ă, acotiledonaţi, -te, adj. (Despre plante) Fără cotiledoane; acotiledon. ♦ (Substantivat, f. pl.) Clasă de vegetale care se înmulţesc prin spori; (şi la sg.) plantă care face parte din această clasă. – Din fr. acotylédoné.',0,1028530800,1152821298,0),(618,2,1,'acquatofana',838,'@ÁCQUA-TOFÁNA@ s.f. Otravă celebră în Italia în sec. XVI-XVII. [Pr.: $a-cua-$] - Loc. it.','ÁCQUA-TOFÁNA s.f. Otravă celebră în Italia în sec. XVI-XVII. [Pr.: a-cua-] – Loc. it.',0,1028530800,1028530800,0),(619,2,1,'acraniat',2248,'@ACRANIÁT, -Ă@, $acraniaţi, -te$, s.m. şi f. (La pl.) Subîncrengătură de animale primitive lipsite de craniu; (şi la sg.) animal care face parte din această subîncrengătură. [Pr.: $-ni-at$] - Din fr. @acraniate@.','ACRANIÁT, -Ă, acraniaţi, -te, s.m. şi f. (La pl.) Subîncrengătură de animale primitive lipsite de craniu; (şi la sg.) animal care face parte din această subîncrengătură. [Pr.: -ni-at] – Din fr. acraniate.',0,1028530800,1028530800,0),(620,2,1,'acreală',2469,'@ACREÁLĂ@, $acreli$, s.f. @1.@ Proprietatea de a fi acru; gust acru, înţepător; acrime. @2.@ (Concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. @3.@ Fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. - @Acri@ + suf. $-eală$.','ACREÁLĂ, acreli, s.f. 1. Proprietatea de a fi acru; gust acru, înţepător; acrime. 2. (Concr.) Mâncare, băutură cu gust acru. 3. Fig. Stare de spirit sau atitudine ursuză, supărăcioasă. – Acri + suf. -eală.',0,1028530800,1226046911,0),(621,2,1,'acredita',12114,'@ACREDITÁ@, $acreditez$, vb. I. Tranz. @1.@ A împuternici pe cineva ca reprezentant al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. @2.@ (Fin.) A crea, a deschide, a pune la dispoziţia cuiva un acreditiv. @3.@ (Rar) A face ca un fapt neconfirmat, o ştire etc. să apară demne de crezare, acceptabile, verosimile. - Din fr. @accréditer@.','ACREDITÁ, acreditez, vb. I. Tranz. 1. A împuternici pe cineva ca reprezentant al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. 2. (Fin.) A crea, a deschide, a pune la dispoziţia cuiva un acreditiv. 3. (Rar) A face ca un fapt neconfirmat, o ştire etc. să apară demne de crezare, acceptabile, verosimile. – Din fr. accréditer.',0,1028530800,1189656111,0),(622,2,5,'acreditant',622,'@ACREDITÁNT, -Ă@, $acreditanţi, -te$, adj. (Rar) Care acreditează. - @Acredita@ + suf. $-ant$.','ACREDITÁNT, -Ă, acreditanţi, -te, adj. (Rar) Care acreditează. – Acredita + suf. -ant.',0,1031295600,1189656111,0),(623,2,1,'acreditare',4575,'@ACREDITÁRE@, $acreditări$, s.f. Acţiunea de $a acredita$. * $Scrisori de acreditare$ = documente prin care se atestă împuternicirea unui reprezentant diplomatic. - V. @acredita@.','ACREDITÁRE, acreditări, s.f. Acţiunea de a acredita. ♢ Scrisori de acreditare = documente prin care se atestă împuternicirea unui reprezentant diplomatic. – V. acredita.',0,1028530800,1189656111,0),(624,2,1,'acreditat',5518,'@ACREDITÁT, -Ă@, $acreditaţi, -te$, adj. (Adesea substantivat) Împuternicit ca reprezentant diplomatic al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. - V. @acredita@.','ACREDITÁT, -Ă, acreditaţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Împuternicit ca reprezentant diplomatic al unui stat pe lângă guvernul unui stat străin. – V. acredita.',0,1028530800,1189656111,0),(625,2,1,'acreditiv',9609,'@ACREDITÍV@, $acreditive$, s.n. @1.@ Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deserveşte un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea furniturilor în condiţiile stabilite înainte prin contract. @2.@ Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de economii. - Din fr. @accréditif@, germ. @Akkreditiv@.','ACREDITÍV, acreditive, s.n. 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său, la o bancă ce deserveşte un furnizor, pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedeşte predarea furniturilor în condiţiile stabilite înainte prin contract. 2. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de economii. – Din fr. accréditif, germ. Akkreditiv.',0,1028530800,1028530800,0),(626,2,1,'acrescământ',3350,'@ACRESCĂMẤNT@, $acrescăminte$, s.n. Creştere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la acestă succesiune a altor persoane ori a renunţării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament. - După fr. @accroissement@.','ACRESCĂMẤNT, acrescăminte, s.n. Creştere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la acestă succesiune a altor persoane ori a renunţării lor la drepturile izvorâte din lege ori din testament. – După fr. accroissement.',0,1028530800,1134082830,0),(627,2,1,'acrescent',790,'@ACRESCÉNT, -Ă@, $acrescenţi, -te$, adj. (Despre părţile unei plante) Care creşte şi după fecundare. - Din fr. @accrescent@.','ACRESCÉNT, -Ă, acrescenţi, -te, adj. (Despre părţile unei plante) Care creşte şi după fecundare. – Din fr. accrescent.',0,1028530800,1028530800,0),(628,2,1,'acri',10899,'@ACRÍ@, $acresc$, vb. IV. Tranz. şi refl. @1.@ A face să devină sau a deveni (mai) acru; a (se) înăcri. ** Refl. a se mura (@1@). ** Refl. (Despre alimente) A se altera, a se strica. @2.@ Fig. A face să devină sau a deveni ursuz, supărăcios, urâcios. * Expr. (Refl.) $A i se acri$ (cuiva) $cu$ (sau $de) ceva$ (sau $de cineva$) = a se plictisi, a se sătura de ceva (sau de cineva). - Din @acru^2@.','ACRÍ, acresc, vb. IV. Tranz. şi refl. 1. A face să devină sau a deveni (mai) acru; a (se) înăcri. ♦ Refl. a se mura (1). ♦ Refl. (Despre alimente) A se altera, a se strica. 2. Fig. A face să devină sau a deveni ursuz, supărăcios, urâcios. ♢ Expr. (Refl.) A i se acri (cuiva) cu (sau de) ceva (sau de cineva) = a se plictisi, a se sătura de ceva (sau de cineva). – Din acru2.',0,1028530800,1189656111,0),(477414,471,21,'monopson',1261,'@MONOPSÓN@ $s. n.$ 1. situaţie în care pe o piaţă există o singură firmă, care monopolizează cumpărarea unei mărfi. 2. prezenţa unui singur vânzător pe piaţa unei mărfi şi a numeroşi cumpărători. (< fr. $monopsone$)','MONOPSÓN s. n. 1. situaţie în care pe o piaţă există o singură firmă, care monopolizează cumpărarea unei mărfi. 2. prezenţa unui singur vânzător pe piaţa unei mărfi şi a numeroşi cumpărători. (< fr. monopsone)',0,1189834611,1189834611,0),(629,2,1,'acribie',8614,'@ACRIBÍE@ s.f. (Livr.) Exactitate, corectitudine în cercetarea ştiinţifică; $p. gener.$ seriozitate, conştiinciozitate. - Din fr. @acribie@.','ACRIBÍE s.f. (Livr.) Exactitate, corectitudine în cercetarea ştiinţifică; p. gener. seriozitate, conştiinciozitate. – Din fr. acribie.',0,1028530800,1209663032,0),(630,2,1,'acribologie',1546,'@ACRIBOLOGÍE@ s.f. Precizie în folosirea cuvintelor; corectitudine în respectarea proprietăţii termenilor; alegere riguroasă a cuvintelor. ** Studiul preciziei maxime în cercetarea ştiinţifică. - Din fr. @acribologie@.','ACRIBOLOGÍE s.f. Precizie în folosirea cuvintelor; corectitudine în respectarea proprietăţii termenilor; alegere riguroasă a cuvintelor. ♦ Studiul preciziei maxime în cercetarea ştiinţifică. – Din fr. acribologie.',0,1028530800,1028530800,0),(631,2,1,'acridină',880,'@ACRIDÍNĂ@, $acridine$, s.f. Combinaţie organică, incoloră, care se găseşte în gudroanele cărbunilor de pământ şi care este folosită în industria coloranţilor, farmaceutică etc. - Din fr. @acridine@.','ACRIDÍNĂ, acridine, s.f. Combinaţie organică, incoloră, care se găseşte în gudroanele cărbunilor de pământ şi care este folosită în industria coloranţilor, farmaceutică etc. – Din fr. acridine.',0,1028530800,1028530800,0),(632,2,1,'acrilat',1152,'@ACRILÁT@, $acrilaţi$, s.m. Material plastic sintetic folosit în stomatologie pentru confecţionarea protezelor, a diverselor aparate şi suporturi dentare etc. - Din fr. @acrylate@.','ACRILÁT, acrilaţi, s.m. Material plastic sintetic folosit în stomatologie pentru confecţionarea protezelor, a diverselor aparate şi suporturi dentare etc. – Din fr. acrylate.',0,1028530800,1028530800,0),(633,2,5,'acrilic',5229,'@ACRÍLIC, -Ă@, $acrilici, -ce$, adj. @1.@ (Chim.; în sintagma) $Acid acrilic$ = lichid incolor cu miros înţepător obţinut prin oxidarea acroleinei şi folosit la fabricarea unor materiale sintetice. @2.@ (Despre produse industriale) Care este obţinut cu ajutorul derivaţilor acidului acrilic (@1@). $Fibră acrilică$. - Din fr. @acrylique@.','ACRÍLIC, -Ă, acrilici, -ce, adj. 1. (Chim.; în sintagma) Acid acrilic = lichid incolor cu miros înţepător obţinut prin oxidarea acroleinei şi folosit la fabricarea unor materiale sintetice. 2. (Despre produse industriale) Care este obţinut cu ajutorul derivaţilor acidului acrilic (1). Fibră acrilică. – Din fr. acrylique.',0,1031295600,1189656111,0),(634,2,1,'acrime',928,'@ACRÍME@ s.f. (Rar) @1.@ Acreală. ** Gust acru. @2.@ Fig. Răutate, duşmănie; supărare, amărăciune. - @Acru^2@ + suf. $-ime$.','ACRÍME s.f. (Rar) 1. Acreală. ♦ Gust acru. 2. Fig. Răutate, duşmănie; supărare, amărăciune. – Acru2 + suf. -ime.',0,1028530800,1189656111,0),(635,2,5,'acrimonie',2206,'@ACRIMONÍE@ s.f. (Livr.) Atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm. - Din fr. @acrimonie@.','ACRIMONÍE s.f. (Livr.) Atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm. – Din fr. acrimonie.',0,1031295600,1189656111,0),(636,2,5,'acrimonios',2607,'@ACRIMONIÓS, -OÁSĂ@, $acrimonioşi, -oase$, adj. (Livr.) Care denotă acrimonie, plin de ironie; sarcastic. $Limbaj acrimonios$. [Pr.: $-ni-os$] - Din fr. @acrimonieux@.','ACRIMONIÓS, -OÁSĂ, acrimonioşi, -oase, adj. (Livr.) Care denotă acrimonie, plin de ironie; sarcastic. Limbaj acrimonios. [Pr.: -ni-os] – Din fr. acrimonieux.',0,1031295600,1189656111,0),(637,2,1,'acrinie',849,'@ACRINÍE@ s.f. Lipsă de secreţie sau de excreţie a unei glande. - Din fr. @acrinie@.','ACRINÍE s.f. Lipsă de secreţie sau de excreţie a unei glande. – Din fr. acrinie.',0,1028530800,1154268111,0),(638,2,1,'acrire',663,'@ACRÍRE@, $acriri$, s.f. Acţiunea de $a (se) acri$ * $Acrirea vinului$ = boală a vinului, provocată de bacterii acetice, care oţetesc vinul. - V. @acri@.','ACRÍRE, acriri, s.f. Acţiunea de a (se) acriAcrirea vinului = boală a vinului, provocată de bacterii acetice, care oţetesc vinul. – V. acri.',0,1028530800,1189656111,0),(477413,471,21,'monopsie',15,'@MONOPSÍE@ $s. f.$ malformaţie caracterizată prin prezenţa unui singur ochi; monoftalmie. (< fr. $monopsie$)','MONOPSÍE s. f. malformaţie caracterizată prin prezenţa unui singur ochi; monoftalmie. (< fr. monopsie)',0,1189834611,1189834611,0),(639,2,1,'acriş',950,'@ACRÍŞ@ s.n. (Reg.) Zer înăcrit, jintiţă etc. întrebuinţate la înăcrirea mâncării. - @Acru^2@ + suf. $-iş$.','ACRÍŞ s.n. (Reg.) Zer înăcrit, jintiţă etc. întrebuinţate la înăcrirea mâncării. – Acru2 + suf. -iş.',0,1028530800,1189656111,0),(640,2,1,'acrişor',1372,'@ACRIŞÓR, -OÁRĂ@, $acrişori, -oare$, adj. Diminutiv al lui $acru^2$. - @Acru^2@ + suf. $-işor$.','ACRIŞÓR, -OÁRĂ, acrişori, -oare, adj. Diminutiv al lui acru2. – Acru2 + suf. -işor.',0,1028530800,1189656111,0),(641,1,1,'acrit',3685,'@ACRÍT, -Ă@, $acriţi, -te$, adj. @1.@ Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru^2. ** Fig. (Despre oameni) Morocănos, ursuz, dificil. @2.@ (Despre alimente) Alterat, stricat. - V. @acri@.','ACRÍT, -Ă, acriţi, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru2. ♦ Fig. (Despre oameni) Morocănos, ursuz, dificil. 2. (Despre alimente) Alterat, stricat. – V. acri.',0,1037779200,1189656111,0),(477412,471,21,'monoprogramat',12,'@MONOPROGRAMÁT, -Ă@ $adj.$ (despre un ordinator) care nu permite decât monoprogramarea. (< fr. $monoprogrammé$)','MONOPROGRAMÁT, -Ă adj. (despre un ordinator) care nu permite decât monoprogramarea. (< fr. monoprogrammé)',0,1189834611,1189834611,0),(642,2,1,'acritură',2928,'@ACRITÚRĂ@, $acrituri$, s.f. Aliment acru; (în special) murătură. ** Epitet dat unei persoane ursuze, morocănoase, rele. - @Acri@ + suf. $-tură$.','ACRITÚRĂ, acrituri, s.f. Aliment acru; (în special) murătură. ♦ Epitet dat unei persoane ursuze, morocănoase, rele. – Acri + suf. -tură.',0,1028530800,1189656111,0),(643,2,1,'acriu',1468,'@ACRÍU, -ÍE@, $acrii$, adj. (Rar) Cam acru^2; acrişor; acruţ. - @Acru^2@ + suf. $-iu$.','ACRÍU, -ÍE, acrii, adj. (Rar) Cam acru2; acrişor; acruţ. – Acru2 + suf. -iu.',0,1028530800,1189656111,0),(644,2,1,'acrobat',2471,'@ACROBÁT, -Ă@, $acrobaţi, -te$, s.m. şi f. Gimnast care execută exerciţii de echilibristică. ** Fig. Persoană inconsecventă în comportare, în idei etc.; persoană care caută să epateze, să iasă din comun. - Din fr. @acrobate@.','ACROBÁT, -Ă, acrobaţi, -te, s.m. şi f. Gimnast care execută exerciţii de echilibristică. ♦ Fig. Persoană inconsecventă în comportare, în idei etc.; persoană care caută să epateze, să iasă din comun. – Din fr. acrobate.',0,1028530800,1028530800,0),(645,2,1,'acrobatic',853,'@ACROBÁTIC, -Ă@, $acrobatici, -ce$, adj. s.f. @1.@ Adj. (Ca) de acrobat, privitor la acrobaţi sau la acrobaţie. @2.@ S.f. Arta de a face acrobaţii, arta acrobatului; acrobaţie (@2@). - Din fr. @acrobatique@.','ACROBÁTIC, -Ă, acrobatici, -ce, adj. s.f. 1. Adj. (Ca) de acrobat, privitor la acrobaţi sau la acrobaţie. 2. S.f. Arta de a face acrobaţii, arta acrobatului; acrobaţie (2). – Din fr. acrobatique.',0,1028530800,1152821611,0),(646,2,1,'acrobaţie',1976,'@ACROBAŢÍE@, (@1@) $acrobaţii$, s.f. @1.@ Exerciţiu dificil de echilibristică, de gimnastică etc. ** Fig. (La pl.) Sforţări neobişnuite pentru a ieşi dintr-o situaţie grea, dintr-o încurcătură. @2.@ Arta sau profesiunea acrobatului. - Din fr. @acrobatie@.','ACROBAŢÍE, (1) acrobaţii, s.f. 1. Exerciţiu dificil de echilibristică, de gimnastică etc. ♦ Fig. (La pl.) Sforţări neobişnuite pentru a ieşi dintr-o situaţie grea, dintr-o încurcătură. 2. Arta sau profesiunea acrobatului. – Din fr. acrobatie.',0,1028530800,1028530800,0),(647,2,1,'acrocefal',392,'@ACROCEFÁL, -Ă@, $acrocefali, -e$, adj. Cu craniul ascuţit, conic, cu creştetul ţuguiat. - Din fr. @acrocéphale@.','ACROCEFÁL, -Ă, acrocefali, -e, adj. Cu craniul ascuţit, conic, cu creştetul ţuguiat. – Din fr. acrocéphale.',0,1028530800,1028530800,0),(648,2,1,'acrocefalie',498,'@ACROCEFALÍE@ s.f. Malformaţie a craniului, constând în aspectul ascuţit, conic al cuţii craniene; oxicefalie. - Din fr. @acrocéphalie@.','ACROCEFALÍE s.f. Malformaţie a craniului, constând în aspectul ascuţit, conic al cuţii craniene; oxicefalie. – Din fr. acrocéphalie.',0,1028530800,1189656111,0),(649,2,1,'acrocianoză',1369,'@ACROCIANÓZĂ@ s.f. Sindrom de boală manifestat prin răcirea şi prin aspectul vânăt-albăstrui şi umed al mâinilor şi uneori al picioarelor, din cauza unor tulburări de circulaţie. [Pr.: $-ci-a-$] - Din fr. @acrocyanose@.','ACROCIANÓZĂ s.f. Sindrom de boală manifestat prin răcirea şi prin aspectul vânăt-albăstrui şi umed al mâinilor şi uneori al picioarelor, din cauza unor tulburări de circulaţie. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. acrocyanose.',0,1028530800,1028530800,0),(650,2,1,'acrofobie',3658,'@ACROFOBÍE@ s.f. Teamă patologică de locuri înalte. - Din fr. @acrophobie@.','ACROFOBÍE s.f. Teamă patologică de locuri înalte. – Din fr. acrophobie.',0,1028530800,1205598551,0),(651,2,1,'acroleină',2070,'@ACROLEÍNĂ@, $acroleine$, s.f. Aldehidă nesaturată, care se obţine prin distilarea glicerinei cu acid sulfuric şi care se prezintă ca un lichid cu miros înecăcios, lacrimogen. [Pr.: $-le-i-$] - Din fr. @acroléine@.','ACROLEÍNĂ, acroleine, s.f. Aldehidă nesaturată, care se obţine prin distilarea glicerinei cu acid sulfuric şi care se prezintă ca un lichid cu miros înecăcios, lacrimogen. [Pr.: -le-i-] – Din fr. acroléine.',0,1028530800,1028530800,0),(652,2,1,'acrolit',2205,'@ACROLÍT@, $acrolite$, s.n. Statuie ale cărei extremităţi sunt executate din piatră sau din marmură, iar corpul din alte materiale. - Din fr. @acrolithe@.','ACROLÍT, acrolite, s.n. Statuie ale cărei extremităţi sunt executate din piatră sau din marmură, iar corpul din alte materiale. – Din fr. acrolithe.',0,1028530800,1189656111,0),(653,2,1,'acromanie',523,'@ACROMANÍE@ s.f. (Rar) Grad extrem de nebunie. - Din fr. @acromanie@.','ACROMANÍE s.f. (Rar) Grad extrem de nebunie. – Din fr. acromanie.',0,1028530800,1028530800,0),(654,2,1,'acromat',2544,'@ACROMÁT, -Ă@, $acromaţi, -te$, adj., s.m. (Obiectiv fotografic) căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberaţia cromatică. - Din germ. @Achromat@, fr. @achromat@.','ACROMÁT, -Ă, acromaţi, -te, adj., s.m. (Obiectiv fotografic) căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberaţia cromatică. – Din germ. Achromat, fr. achromat.',0,1028530800,1028530800,0),(655,2,1,'acromatic',3774,'@ACROMÁTIC, -Ă@, $acromatici, -ce$, adj. (Despre lentile sau despre un sistem de lentile) Care nu descompune raza de lumină în culorile ei componente, care nu prezintă aberaţie cromatică. - Din fr. @achromatique@.','ACROMÁTIC, -Ă, acromatici, -ce, adj. (Despre lentile sau despre un sistem de lentile) Care nu descompune raza de lumină în culorile ei componente, care nu prezintă aberaţie cromatică. – Din fr. achromatique.',0,1028530800,1028530800,0),(656,2,1,'acromatism',542,'@ACROMATÍSM@ s.n. Proprietate a unei lentile sau a unui sistem de lentile de a fi acromatice. - Din fr. @achromatisme@.','ACROMATÍSM s.n. Proprietate a unei lentile sau a unui sistem de lentile de a fi acromatice. – Din fr. achromatisme.',0,1028530800,1028530800,0),(657,2,1,'acromatiza',536,'@ACROMATIZÁ@, $acromatizez$, vb. I. Tranz. A corecta sau a înlătura aberaţia cromatică. - Din fr. @achromatiser@.','ACROMATIZÁ, acromatizez, vb. I. Tranz. A corecta sau a înlătura aberaţia cromatică. – Din fr. achromatiser.',0,1028530800,1028530800,0),(658,2,5,'acromatizare',1818,'@ACROMATIZÁRE@, $acromatizări$, s.f. Acţiunea de $a acromatiza$ şi rezultatul ei. - V. @acromatiza@.','ACROMATIZÁRE, acromatizări, s.f. Acţiunea de a acromatiza şi rezultatul ei. – V. acromatiza.',0,1031295600,1189656111,0),(659,2,1,'acromatopsie',1773,'@ACROMATOPSÍE@ s.f. Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge toate culorile sau numai o parte din ele. - Din fr. @achromatopsie@.','ACROMATOPSÍE s.f. Defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge toate culorile sau numai o parte din ele. – Din fr. achromatopsie.',0,1028530800,1028530800,0),(660,2,1,'acromegalie',2655,'@ACROMEGALÍE@ s.f. Boală endocrină care se manifestă prin dezvoltarea exagerată a capului şi a membrelor. - Din fr. @acromégalie@.','ACROMEGALÍE s.f. Boală endocrină care se manifestă prin dezvoltarea exagerată a capului şi a membrelor. – Din fr. acromégalie.',0,1028530800,1028530800,0),(661,2,1,'acromicrie',2502,'@ACROMICRÍE@ s.f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creştere a capului şi a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. - Din fr. @acromicrie@.','ACROMICRÍE s.f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creştere a capului şi a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. – Din fr. acromicrie.',0,1028530800,1028530800,0),(662,2,1,'acromie',854,'@ACROMÍE@ s.f. Decolorare congenitală a pielii, ca urmare a dispariţiei pigmentului colorant. - Din fr. @achromie@.','ACROMÍE s.f. Decolorare congenitală a pielii, ca urmare a dispariţiei pigmentului colorant. – Din fr. achromie.',0,1028530800,1028530800,0),(663,2,1,'acromion',1612,'@ACROMIÓN@, $acromioane$, s.n. Apofiză a omoplatului care se articulează cu clavicula. [Pr.: $-mi-on$] - Din fr. @acromion@.','ACROMIÓN, acromioane, s.n. Apofiză a omoplatului care se articulează cu clavicula. [Pr.: -mi-on] – Din fr. acromion.',0,1028530800,1189656111,0),(664,2,1,'acronic',2372,'@ACRÓNIC, -Ă@, $acronici, -ce$, adj. Fără legătură cu timpul; atemporal. - Din fr. @acronique@.','ACRÓNIC, -Ă, acronici, -ce, adj. Fără legătură cu timpul; atemporal. – Din fr. acronique.',0,1028530800,1189656111,0),(477411,471,21,'monoprogramare',17,'@MONOPROGRAMÁRE@ $s. f.$ mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. (după fr. $monoprogrammation$)','MONOPROGRAMÁRE s. f. mod de exploatare a unui sistem de calcul constând în a nu rezolva un nou program până ce programul în curs nu este terminat. (după fr. monoprogrammation)',0,1189834611,1189834611,0),(665,2,1,'acroparestezie',469,'@ACROPARESTEZÍE@ s.f. Tulburare de sensibilitate manifestată la extremităţile corpului. - Din fr. @acroparesthésie@.','ACROPARESTEZÍE s.f. Tulburare de sensibilitate manifestată la extremităţile corpului. – Din fr. acroparesthésie.',0,1028530800,1028530800,0),(666,2,1,'acropolă',2956,'@ACRÓPOLĂ@, $acropole$, s.f. Citadelă în oraşele din vechea Grecie, aşezată pe o înălţime şi adăpostind principalele edificii publice. - Din fr. @acropole@.','ACRÓPOLĂ, acropole, s.f. Citadelă în oraşele din vechea Grecie, aşezată pe o înălţime şi adăpostind principalele edificii publice. – Din fr. acropole.',0,1028530800,1028530800,0),(667,2,1,'acrospor',692,'@ACROSPÓR@, $acrospori$, s.m. Spor dezvoltat la extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor. - Din fr. @acrospore@.','ACROSPÓR, acrospori, s.m. Spor dezvoltat la extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor. – Din fr. acrospore.',0,1028530800,1028530800,0),(668,2,1,'acrostih',4173,'@ACROSTÍH@, $acrostihuri$, s.n. Poezie sau strofă în care literele iniţiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicaţie etc.) sau o propoziţie. - Din ngr. @akróstichon@, fr. @acrostiche@.','ACROSTÍH, acrostihuri, s.n. Poezie sau strofă în care literele iniţiale ale versurilor alcătuiesc un cuvânt (nume propriu, dedicaţie etc.) sau o propoziţie. – Din ngr. akróstichon, fr. acrostiche.',0,1028530800,1028530800,0),(669,2,1,'acrostol',825,'@ACROSTÓL@, $acrostoluri$, s.n. Parte înaltă a extremităţilor unei corăbii. ** (La pl.) Ornamentele, sculpturile de la prora unei nave. - Din fr. @acrostole@.','ACROSTÓL, acrostoluri, s.n. Parte înaltă a extremităţilor unei corăbii. ♦ (La pl.) Ornamentele, sculpturile de la prora unei nave. – Din fr. acrostole.',0,1028530800,1028530800,0),(670,2,1,'acroşa',2415,'@ACROŞÁ@, $acroşez$, vb. I. Tranz. @1.@ A atârna, a agăţa, a prinde. @2.@ (Sport) A opri, a intercepta mingea în aer. ** A opri, a intercepta pucul la hochei. - Din fr. @accrocher@.','ACROŞÁ, acroşez, vb. I. Tranz. 1. A atârna, a agăţa, a prinde. 2. (Sport) A opri, a intercepta mingea în aer. ♦ A opri, a intercepta pucul la hochei. – Din fr. accrocher.',0,1028530800,1028530800,0),(671,2,1,'acroşaj',889,'@ACROŞÁJ@, $acroşaje$, s.n. @1.@ Acroşare. @2.@ Oprire, interceptare a mingii sau a pucului. - Din fr. @accrochage@.','ACROŞÁJ, acroşaje, s.n. 1. Acroşare. 2. Oprire, interceptare a mingii sau a pucului. – Din fr. accrochage.',0,1028530800,1189656111,0),(672,2,1,'acroşare',2276,'@ACROŞÁRE@, $acroşări$, s.f. Acţiunea de $a acroşa$ şi rezultatul ei; acroşaj (@1@). - V. @acroşa@.','ACROŞÁRE, acroşări, s.f. Acţiunea de a acroşa şi rezultatul ei; acroşaj (1). – V. acroşa.',0,1028530800,1189656111,0),(673,2,1,'acroteră',1526,'@ACROTÉRĂ@, $acrotere$, s.f. Mic piedestal aşezat în vârful sau la extremităţile unui fronton pentru a susţine vase, statuete sau alte ornamente; $p. ext.$ statuie, vas sau ornament aşezat pe acest piedestal. - Din fr. @acrotère@.','ACROTÉRĂ, acrotere, s.f. Mic piedestal aşezat în vârful sau la extremităţile unui fronton pentru a susţine vase, statuete sau alte ornamente; p. ext. statuie, vas sau ornament aşezat pe acest piedestal. – Din fr. acrotère.',0,1028530800,1028530800,0),(674,2,1,'acru',7901,'@ÁCRU^1@, $acri$, s.m. Unitate de măsură pentru suprafeţe de teren cu valori variabile (în jur de 4000 m^2). - Din fr. @acre@.','ÁCRU1, acri, s.m. Unitate de măsură pentru suprafeţe de teren cu valori variabile (în jur de 4000 m2). – Din fr. acre.',0,1028530800,1028530800,0),(675,2,1,'acru',9136,'@ÁCRU^2, -Ă@, $acri, -e$, adj. Care are gustul caracteristic al oţetului, al lămâii etc.; care provoacă o reacţie gustativă astringentă; (despre gust) ca al oţetului, al lămâii etc. @2.@ Fig. Morocănos, ursuz, supărăcios; răutăcios; supărat, mâhnit. - Lat. @acrus@.','ÁCRU2, -Ă, acri, -e, adj. Care are gustul caracteristic al oţetului, al lămâii etc.; care provoacă o reacţie gustativă astringentă; (despre gust) ca al oţetului, al lămâii etc. 2. Fig. Morocănos, ursuz, supărăcios; răutăcios; supărat, mâhnit. – Lat. acrus.',0,1028530800,1028530800,0),(676,2,1,'acruţ',876,'@ACRÚŢ, -Ă@, $acruţi, -e$, adj. (Rar) Acrişor. - @Acru^2@ + suf. $-uţ$.','ACRÚŢ, -Ă, acruţi, -e, adj. (Rar) Acrişor. – Acru2 + suf. -uţ.',0,1028530800,1189656111,0),(677,2,1,'act',17577,'@ACT@, $acte$, s.n. @1.@ Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arată un fapt, o obligaţie, identitatea cuiva etc. * $Act de acuzare$ = concluzie scrisă întocmită de organele judiciare spre a dovedi vinovăţia cuiva. @2.@ Manifestare a activităţii umane; acţiune, faptă, fapt. * Expr. $A lua act (de ceva)$ = a declara în mod formal că a luat cunoştinţă (de ceva). $A face act de prezenţă$ = a apărea undeva pentru scurt timp, din datorie sau din politeţe. $A face un act de dreptate$ = a recunoaşte meritele şi drepturile unei persoane nedreptăţite. ** Rezultatul unei activităţi conştiente sau instinctive individuale, care are un scop sau tinde către realizarea unui scop. @3.@ Diviziune principală a unei opere dramatice, reprezentând o etapă în desfăşurarea acţiunii. - Din lat. @actum@, fr. @acte@.','ACT, acte, s.n. 1. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arată un fapt, o obligaţie, identitatea cuiva etc. ♢ Act de acuzare = concluzie scrisă întocmită de organele judiciare spre a dovedi vinovăţia cuiva. 2. Manifestare a activităţii umane; acţiune, faptă, fapt. ♢ Expr. A lua act (de ceva) = a declara în mod formal că a luat cunoştinţă (de ceva). A face act de prezenţă = a apărea undeva pentru scurt timp, din datorie sau din politeţe. A face un act de dreptate = a recunoaşte meritele şi drepturile unei persoane nedreptăţite. ♦ Rezultatul unei activităţi conştiente sau instinctive individuale, care are un scop sau tinde către realizarea unui scop. 3. Diviziune principală a unei opere dramatice, reprezentând o etapă în desfăşurarea acţiunii. – Din lat. actum, fr. acte.',0,1028530800,1028530800,0),(678,2,1,'acta',2317,'@ÁCTA@ s.n. pl. Colecţie de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituţie, persoană sau problemă. - Cuv. lat.','ÁCTA s.n. pl. Colecţie de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituţie, persoană sau problemă. – Cuv. lat.',0,1028530800,1028530800,0),(679,2,1,'actinic',927,'@ACTÍNIC, -Ă@, $actinici, -ce$, adj. (Despre radiaţii) Capabil să producă reacţii (foto) chimice. - Din fr. @actinique@.','ACTÍNIC, -Ă, actinici, -ce, adj. (Despre radiaţii) Capabil să producă reacţii (foto) chimice. – Din fr. actinique.',0,1028530800,1028530800,0),(680,2,1,'actinide',1732,'@ACTINÍDE@ s.f. Grup de 14 elemente din sistemul periodic al lui Mendeleev, situate după actiniu, având proprietăţi asemănătoare cu ale acestuia. - Din fr. @actinides@, germ. @Aktiniden@.','ACTINÍDE s.f. Grup de 14 elemente din sistemul periodic al lui Mendeleev, situate după actiniu, având proprietăţi asemănătoare cu ale acestuia. – Din fr. actinides, germ. Aktiniden.',0,1028530800,1189656111,0),(681,2,1,'actinie',2799,'@ACTÍNIE@, $actinii$, s.f. Animal de mare din încrengătura celenteratelor, fixat pe stânci, variat colorat, cu aspect de floare şi cu orificiul bucal înconjurat de tentacule; anemonă-de-mare, dediţel-de-mare ($Actinia$) - Din fr. @actinie@.','ACTÍNIE, actinii, s.f. Animal de mare din încrengătura celenteratelor, fixat pe stânci, variat colorat, cu aspect de floare şi cu orificiul bucal înconjurat de tentacule; anemonă-de-mare, dediţel-de-mare (Actinia) – Din fr. actinie.',0,1028530800,1028530800,0),(682,2,1,'actiniu',1018,'@ACTÍNIU@ s.n. Element radioactiv descoperit în minereurile din care s-a extras radiul. - Din fr. @actinium@.','ACTÍNIU s.n. Element radioactiv descoperit în minereurile din care s-a extras radiul. – Din fr. actinium.',0,1028530800,1028530800,0),(683,2,1,'actinograf',193,'@ACTINOGRÁF@, $actinografe$, s.n. Actinometru înregistrator. - Din fr. @actinographe@.','ACTINOGRÁF, actinografe, s.n. Actinometru înregistrator. – Din fr. actinographe.',0,1028530800,1189656111,0),(477410,471,21,'monoproducţie',145,'@MONOPRODÚCŢIE@ $s. f.$ specializare îngustă a unei economii naţionale, limitată la o singură ramură economică. (< mono^1- + producţie)','MONOPRODÚCŢIE s. f. specializare îngustă a unei economii naţionale, limitată la o singură ramură economică. (< mono1- + producţie)',0,1189834611,1189834611,0),(684,2,1,'actinografie',889,'@ACTINOGRAFÍE@ s.f. Procedeu de pregătire în tipografie a unui clişeu, folosind un negativ obţinut cu raze X. ** Imagine obţinută cu un clişeu astfel pregătit. - Din fr. @actinographie@.','ACTINOGRAFÍE s.f. Procedeu de pregătire în tipografie a unui clişeu, folosind un negativ obţinut cu raze X. ♦ Imagine obţinută cu un clişeu astfel pregătit. – Din fr. actinographie.',0,1028530800,1028530800,0),(685,2,1,'actinometric',210,'@ACTINOMÉTRIC, -Ă@, $actinometrici, -ce$, adj. Referitor la actinometrie. - Din fr. @actinométrique@.','ACTINOMÉTRIC, -Ă, actinometrici, -ce, adj. Referitor la actinometrie. – Din fr. actinométrique.',0,1028530800,1189656111,0),(686,2,1,'actinometrie',618,'@ACTINOMETRÍE@ s.f. Capitol al fizicii care se ocupă cu măsurarea şi studiul radiaţiilor electromagnetice (solare, terestre, atmosferice). - Din fr. @actinométrie@.','ACTINOMETRÍE s.f. Capitol al fizicii care se ocupă cu măsurarea şi studiul radiaţiilor electromagnetice (solare, terestre, atmosferice). – Din fr. actinométrie.',0,1028530800,1028530800,0),(687,2,1,'actinometru',536,'@ACTINOMÉTRU@, $actinometre$, s.n. Aparat care serveşte la măsurarea intensităţii radiaţiilor electromagnetice din atmosferă. - Din fr. @actinomètre@.','ACTINOMÉTRU, actinometre, s.n. Aparat care serveşte la măsurarea intensităţii radiaţiilor electromagnetice din atmosferă. – Din fr. actinomètre.',0,1028530800,1028530800,0),(688,2,1,'actinomicete',4361,'@ACTINOMICÉTE@ s.n. pl. Grup de microorganisme foarte răspândite în natură, înrudite cu ciupercile inferioare, dintre care unele sunt purtătoare de boli pentru om şi animale, iar altele produc antibiotice. - Din fr. @actinomycètes@.','ACTINOMICÉTE s.n. pl. Grup de microorganisme foarte răspândite în natură, înrudite cu ciupercile inferioare, dintre care unele sunt purtătoare de boli pentru om şi animale, iar altele produc antibiotice. – Din fr. actinomycètes.',0,1028530800,1028530800,0),(689,2,1,'actinomicoză',2030,'@ACTINOMICÓZĂ@ s.f. @1.@ Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii, care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. @2.@ (În sintagma) $Actinomicoza cartofului$ = boală a cartofului provocată de bacteria $Actynomices scabies$; râia cartofului. - Din fr. @actinomycose@.','ACTINOMICÓZĂ s.f. 1. Boală infecţioasă (la oameni şi la animale) provocată de anumite ciuperci şi bacterii, care se manifestă prin apariţia unor abcese cronice. 2. (În sintagma) Actinomicoza cartofului = boală a cartofului provocată de bacteria Actynomices scabies; râia cartofului. – Din fr. actinomycose.',0,1028530800,1028530800,0),(690,2,1,'actinomorf',781,'@ACTINOMÓRF, -Ă@, $actinomorfi, -e$, adj. (Despre flori) Cu simetrie radială. - Din fr. @actinomorphe@.','ACTINOMÓRF, -Ă, actinomorfi, -e, adj. (Despre flori) Cu simetrie radială. – Din fr. actinomorphe.',0,1028530800,1028530800,0),(691,2,1,'actinon',366,'@ACTINÓN@ s.n. Izotop al radonului, obţinut prin dezintegrarea actiniului. - Din fr. @actinon@.','ACTINÓN s.n. Izotop al radonului, obţinut prin dezintegrarea actiniului. – Din fr. actinon.',0,1028530800,1189656111,0),(692,2,1,'actinopterigian',788,'@ACTINOPTERIGIÁN@, $actinopterigieni$, s.m. Subclasă de peşti fosili, osoşi, apărută din mezozoic, din care face parte majoritatea peştilor actuali; exemplar din această subclasă. - Cf. fr. %actinoptérygiens%.','ACTINOPTERIGIÁN, actinopterigieni, s.m. Subclasă de peşti fosili, osoşi, apărută din mezozoic, din care face parte majoritatea peştilor actuali; exemplar din această subclasă. – Cf. fr. a c t i n o p t é r y g i e n s.',0,1028530800,1028530800,0),(693,2,1,'actinot',673,'@ACTINÓT@ s.m. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu şi fier din grupa amfibolilor, frecvent în şisturile cristaline. - Din fr. @actinote@.','ACTINÓT s.m. Silicat natural hidratat de calciu, magneziu şi fier din grupa amfibolilor, frecvent în şisturile cristaline. – Din fr. actinote.',0,1028530800,1028530800,0),(694,2,1,'actinoterapie',555,'@ACTINOTERAPÍE@ s.f. Tratament medical în care se folosesc radiaţii luminoase, ultraviolete sau infraroşii, aplicat în special în rahitism. - Din fr. @actinothérapie@.','ACTINOTERAPÍE s.f. Tratament medical în care se folosesc radiaţii luminoase, ultraviolete sau infraroşii, aplicat în special în rahitism. – Din fr. actinothérapie.',0,1028530800,1189656111,0),(695,2,1,'activ',26629,'@ACTÍV, -Ă@, $activi, -e$, adj., s.n. @I.@ Adj. @1.@ Care participă (în mod efectiv) la o acţiune; harnic, vrednic. * $Membru activ$ = membru al unei organizaţii, societăti, instituţii etc. având anumite obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizaţii. $Metodă activă$ = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. ** (Mil.) Care este în serviciu efectiv, sub steag. $Apărare activă$ = apărare care foloseşte contraatacuri, pentru a slăbi şi a nimici forţele inamice. @2.@ (Despre corpuri sau substanţe) Care realizează (intens) un anumit fenomen, un anumit efect etc. * (Chim.) $Corp activ$ = corp care intră uşor în reacţie. @3.@ (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârşeşte acţiunea. ** (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. @4.@ (Despre operaţii, conturi, bilanţuri) Care se soldează cu un profit, cu un beneficiu. @II.@ S.n. @1.@ Totalitatea bunurilor aparţinând unei persoane fizice şi juridice. @2.@ Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparţin unei întreprinderi, instituţii sau organizaţii economice; parte a bilanţului unde se înscriu aceste mijloace. @3.@ (În expr.) $A avea ceva la activul său$ = a fi autorul unei acţiuni grave. $A pune ceva la activul cuiva$ = a pune o acţiune (gravă) pe seama cuiva. @4.@ Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieţii politice şi obşteşti sub conducerea organizaţiilor partidului clasei muncitoare sau a organizaţiilor de masă. - Din fr. @actif@, lat. @activus@; (@II@ şi) rus. @aktiv@.','ACTÍV, -Ă, activi, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. Care participă (în mod efectiv) la o acţiune; harnic, vrednic. ♢ Membru activ = membru al unei organizaţii, societăti, instituţii etc. având anumite obligaţii şi bucurându-se de drepturi depline în cadrul acelei organizaţii. Metodă activă = metodă de predare care stimulează activitatea personală a elevilor. ♦ (Mil.) Care este în serviciu efectiv, sub steag. Apărare activă = apărare care foloseşte contraatacuri, pentru a slăbi şi a nimici forţele inamice. 2. (Despre corpuri sau substanţe) Care realizează (intens) un anumit fenomen, un anumit efect etc. ♢ (Chim.) Corp activ = corp care intră uşor în reacţie. 3. (Despre diateza verbală) Care exprimă faptul că subiectul săvârşeşte acţiunea. ♦ (Despre vocabular) Care este folosit în mod frecvent în vorbire. 4. (Despre operaţii, conturi, bilanţuri) Care se soldează cu un profit, cu un beneficiu. II. S.n. 1. Totalitatea bunurilor aparţinând unei persoane fizice şi juridice. 2. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparţin unei întreprinderi, instituţii sau organizaţii economice; parte a bilanţului unde se înscriu aceste mijloace. 3. (În expr.) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acţiuni grave. A pune ceva la activul cuiva = a pune o acţiune (gravă) pe seama cuiva. 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieţii politice şi obşteşti sub conducerea organizaţiilor partidului clasei muncitoare sau a organizaţiilor de masă. – Din fr. actif, lat. activus; (II şi) rus. aktiv.',0,1028530800,1028530800,0),(696,2,1,'activa',6835,'@ACTIVÁ@, $activez$ vb. I. @1.@ Intranz. A desfăşura o activitate susţinută. @2.@ Tranz. A intensifica, a înviora o activitate, un proces etc. @3.@ Refl. A intra în cadrele active ale armatei. - Din fr. @activer@.','ACTIVÁ, activez vb. I. 1. Intranz. A desfăşura o activitate susţinută. 2. Tranz. A intensifica, a înviora o activitate, un proces etc. 3. Refl. A intra în cadrele active ale armatei. – Din fr. activer.',0,1028530800,1028530800,0),(697,2,1,'activant',567,'@ACTIVÁNT, -Ă@, $activanţi, -te$, adj., s.m. @1.@ Adj., s.m. Activator. @2.@ S.m. Reactiv anorganic folosit în flotaţia minereurilor. - Din fr. @activant@.','ACTIVÁNT, -Ă, activanţi, -te, adj., s.m. 1. Adj., s.m. Activator. 2. S.m. Reactiv anorganic folosit în flotaţia minereurilor. – Din fr. activant.',0,1028530800,1189656111,0),(477409,471,21,'monoprocesor',54,'@MONOPROCESÓR@ $adj.$ (despre un sistem de calcul) care posedă un singur procesor. (< fr. $monoprocesseur$)','MONOPROCESÓR adj. (despre un sistem de calcul) care posedă un singur procesor. (< fr. monoprocesseur)',0,1189834611,1189834611,0),(698,2,1,'activare',1330,'@ACTIVÁRE@, $activări$, s.f. Acţiunea de $a (se) activa$. ** Operaţie prin care se obţine creşterea reactivităţii unei substanţe. - V. @activa@','ACTIVÁRE, activări, s.f. Acţiunea de a (se) activa. ♦ Operaţie prin care se obţine creşterea reactivităţii unei substanţe. – V. activa',0,1028530800,1189656111,0),(699,2,1,'activator',811,'@ACTIVATÓR, -OÁRE@, $activatori, -oare$, adj., s.n. (Substanţă) care realizează o activare; activant. - @Activa@ + suf. $-tor$.','ACTIVATÓR, -OÁRE, activatori, -oare, adj., s.n. (Substanţă) care realizează o activare; activant. – Activa + suf. -tor.',0,1028530800,1189656111,0),(700,2,1,'activist',5279,'@ACTIVÍST, -Ă@, $activişti, -ste$, s.m. şi f. (Ieşit din uz) Membru al unei organizaţii de partid sau de masă, care se consacra (exclusiv) muncii în acea organizaţie. * $Activist cultural$ = activist care lucra în domeniul vieţii culturale. - Din rus. @aktivist@.','ACTIVÍST, -Ă, activişti, -ste, s.m. şi f. (Ieşit din uz) Membru al unei organizaţii de partid sau de masă, care se consacra (exclusiv) muncii în acea organizaţie. ♢ Activist cultural = activist care lucra în domeniul vieţii culturale. – Din rus. aktivist.',0,1028530800,1097162850,0),(701,2,1,'activitate',19371,'@ACTIVITÁTE@, $activităţi$, s.f. Ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forţelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă şi conştientă la ceva; muncă, ocupaţie, îndeletnicire, lucru. ** Sârguinţă, hărnicie. @2.@ (În sintagma) $Activitate solară$ = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeţei soarelui şi care pot influenţa suprafaţa terestră. @3.@ (Fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. - Din fr. @activité@, lat. @activitas, -atis@.','ACTIVITÁTE, activităţi, s.f. Ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forţelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă şi conştientă la ceva; muncă, ocupaţie, îndeletnicire, lucru. ♦ Sârguinţă, hărnicie. 2. (În sintagma) Activitate solară = totalitatea fenomenelor care se produc în păturile exterioare ale suprafeţei soarelui şi care pot influenţa suprafaţa terestră. 3. (Fiz.) Numărul de particule emise pe secundă de o sursă radioactivă. – Din fr. activité, lat. activitas, -atis.',0,1028530800,1189656111,0),(702,2,1,'activiza',1442,'@ACTIVIZÁ@, $activizez$, vb. I. Tranz. A face pe cineva să lucreze mai intens. ** A grăbi desfăşurarea unui proces, a unui fenomen etc. - @Activ@ + suf. $-iza$.','ACTIVIZÁ, activizez, vb. I. Tranz. A face pe cineva să lucreze mai intens. ♦ A grăbi desfăşurarea unui proces, a unui fenomen etc. – Activ + suf. -iza.',0,1028530800,1189656111,0),(703,2,1,'activizare',458,'@ACTIVIZÁRE@, $activizări$, s.f. Acţiunea de $a activiza$. - V. @activiza@.','ACTIVIZÁRE, activizări, s.f. Acţiunea de a activiza. – V. activiza.',0,1028530800,1189656111,0),(704,2,5,'activizator',224,'@ACTIVIZATÓR, -OÁRE@, $activizatori, -oare$, adj. Care activizează. - @Activiza@ + suf. $-tor$.','ACTIVIZATÓR, -OÁRE, activizatori, -oare, adj. Care activizează. – Activiza + suf. -tor.',0,1031554800,1189656111,0),(477408,471,21,'monopolizator',89,'@MONOPOLIZATÓR, -OÁRE@ $adj.$ care monopolizează (1). (< fr. $monopolisateur$)','MONOPOLIZATÓR, -OÁRE adj. care monopolizează (1). (< fr. monopolisateur)',0,1189834611,1189834611,0),(705,2,1,'actor',4479,'@ACTÓR@, $actori$, s.m. Artist care interpretează roluri în piese de teatru, în filme etc. [Var.: (înv.) @aftór@ s.m.] - Din fr. @acteur@, lat. @actor@.','ACTÓR, actori, s.m. Artist care interpretează roluri în piese de teatru, în filme etc. [Var.: (înv.) aftór s.m.] – Din fr. acteur, lat. actor.',0,1028530800,1028530800,0),(706,2,1,'actoraş',1109,'@ACTORÁŞ@, $actoraşi$ s.m. (Depr.) Diminutiv a lui $actor$. - @Actor@ + suf. $-aş$.','ACTORÁŞ, actoraşi s.m. (Depr.) Diminutiv a lui actor. – Actor + suf. -aş.',0,1028530800,1189656111,0),(707,2,1,'actoricesc',732,'@ACTORICÉSC, -EÁSCĂ@, $actoriceşti$, adj. Care ţine de actori, privitor la actori. - @Actor@ + suf. $-icesc$.','ACTORICÉSC, -EÁSCĂ, actoriceşti, adj. Care ţine de actori, privitor la actori. – Actor + suf. -icesc.',0,1028530800,1189656111,0),(708,2,1,'actorie',1486,'@ACTORÍE@ s.f. Profesiunea de actor. - @Actor@ + suf. $-ie$.','ACTORÍE s.f. Profesiunea de actor. – Actor + suf. -ie.',0,1028530800,1189656111,0),(709,2,1,'actoriţă',368,'@ACTORÍŢĂ@, $actoriţe$, s.f. (Înv.) Actriţă. - @Actor@ + suf. $-iţă$.','ACTORÍŢĂ, actoriţe, s.f. (Înv.) Actriţă. – Actor + suf. -iţă.',0,1028530800,1189656111,0),(710,2,1,'actriţă',1024,'@ACTRÍŢĂ@, $actriţe$, s.f. Artistă dramatică ce interpretează roluri în piese de teatru, în filme etc.; actoriţă. - Din fr. @actrice@.','ACTRÍŢĂ, actriţe, s.f. Artistă dramatică ce interpretează roluri în piese de teatru, în filme etc.; actoriţă. – Din fr. actrice.',0,1028530800,1028530800,0),(711,2,1,'actual',7692,'@ACTUÁL, -Ă@, $actuali, -e$, adj. (Adesea adverbial) Care există sau se petrece în prezent, în momentul de faţă. ** Care are importanţă pentru vremea de faţă; de acum. ** De actualitate, la ordinea zilei. ** Real. [Pr.: $-tu-al$] - Din fr. @actuel@, lat. @actualis@.','ACTUÁL, -Ă, actuali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care există sau se petrece în prezent, în momentul de faţă. ♦ Care are importanţă pentru vremea de faţă; de acum. ♦ De actualitate, la ordinea zilei. ♦ Real. [Pr.: -tu-al] – Din fr. actuel, lat. actualis.',0,1028530800,1028530800,0),(712,2,1,'actualism',1545,'@ACTUALÍSM@ s.n. Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pământului, bazat pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. [Pr.: $-tu-a-$] - Din fr. @actualisme@.','ACTUALÍSM s.n. Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pământului, bazat pe compararea fenomenelor geologice din trecut cu cele actuale. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualisme.',0,1028530800,1028530800,0),(713,2,1,'actualitate',3869,'@ACTUALITÁTE@, $actualităţi$, s.f. Ceea ce este actual; eveniment, întâmplare curentă, timpul de faţă, prezent^2. * Loc. adj. $De actualitate$ = care se petrece sau interesează în clipa de faţă, care corespunde prezentului. ** Ceea ce este actual; (la pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. [Pr.: $-tu-a-$] - Din fr. @actualité@.','ACTUALITÁTE, actualităţi, s.f. Ceea ce este actual; eveniment, întâmplare curentă, timpul de faţă, prezent2. ♢ Loc. adj. De actualitate = care se petrece sau interesează în clipa de faţă, care corespunde prezentului. ♦ Ceea ce este actual; (la pl.) evenimente curente, la ordinea zilei. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualité.',0,1028530800,1028530800,0),(714,2,1,'actualiza',5992,'@ACTUALIZÁ@, $actualizez$, vb. I. Tranz. A face să fie actual, a (re)aduce în prezent; a face să corespundă gusturilor, cerinţelor prezentului; $p. ext.$ a reînvia ceva. [Pr.: $-tu-a-$] - Din fr. @actualiser@.','ACTUALIZÁ, actualizez, vb. I. Tranz. A face să fie actual, a (re)aduce în prezent; a face să corespundă gusturilor, cerinţelor prezentului; p. ext. a reînvia ceva. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. actualiser.',0,1028530800,1028530800,0),(715,2,1,'actualizare',1961,'@ACTUALIZÁRE@, $actualizări$, s.f. Acţiunea de $a actualiza$. [Pr.: $-tu-a-$] - V. @actualiza@.','ACTUALIZÁRE, actualizări, s.f. Acţiunea de a actualiza. [Pr.: -tu-a-] – V. actualiza.',0,1028530800,1189656111,0),(716,2,1,'actualmente',3214,'@ACTUALMÉNTE@ adv. În momentul de faţă, în prezent; acum. [Pr.: $-tu-al$] - Din fr. @actuellement@.','ACTUALMÉNTE adv. În momentul de faţă, în prezent; acum. [Pr.: -tu-al] – Din fr. actuellement.',0,1028530800,1189656111,0),(717,2,1,'actuar',5769,'@ACTUÁR@, $actuari$, s.m. @1.@ Specialist în calcule statistice privitoare la asigurări şi, în general, la probleme financiare. @2.@ Scrib care redacta procesele-verbale la romani. [Pr.: $-tu-ar$] - Din fr. @actuaire@, lat. @actuarius@.','ACTUÁR, actuari, s.m. 1. Specialist în calcule statistice privitoare la asigurări şi, în general, la probleme financiare. 2. Scrib care redacta procesele-verbale la romani. [Pr.: -tu-ar] – Din fr. actuaire, lat. actuarius.',0,1028530800,1189656111,0),(718,2,1,'actuariat',2485,'@ACTUARIÁT@ s.n. Totalitatea operaţiilor şi normelor pe baza cărora, folosind teoria probabilităţilor şi statistica matematică, se efectuează calcule financiare (privitoare mai ales la asigurări). [Pr.: $-tu-a-ri-at$] - @Actuar@ + suf. $-iat$.','ACTUARIÁT s.n. Totalitatea operaţiilor şi normelor pe baza cărora, folosind teoria probabilităţilor şi statistica matematică, se efectuează calcule financiare (privitoare mai ales la asigurări). [Pr.: -tu-a-ri-at] – Actuar + suf. -iat.',0,1028530800,1189656111,0),(719,2,1,'acţiona',9378,'@ACŢIONÁ@, $acţionez$, vb. I. @1.@ Intranz. A întreprinde o acţiune, o faptă etc. * Expr. (Tranz.) $A acţiona$ (pe cineva) $în justiţie$ (sau $în judecată$) = a intenta un proces, a da în judecată. ** A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. @2.@ Tranz. (Mec.) A pune în mişcare, a face să funcţioneze. ** A realiza prin comenzi un anumit regim de funcţionare a unui sistem tehnic. [Pr.: $-ţi-o$] - Din fr. @actionner@.','ACŢIONÁ, acţionez, vb. I. 1. Intranz. A întreprinde o acţiune, o faptă etc. ♢ Expr. (Tranz.) A acţiona (pe cineva) în justiţie (sau în judecată) = a intenta un proces, a da în judecată. ♦ A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a avea efect. 2. Tranz. (Mec.) A pune în mişcare, a face să funcţioneze. ♦ A realiza prin comenzi un anumit regim de funcţionare a unui sistem tehnic. [Pr.: -ţi-o] – Din fr. actionner.',0,1028530800,1028530800,0),(720,2,1,'acţionar',3235,'@ACŢIONÁR, -Ă@, $acţionari, -e$, s.m. şi f. Persoană care posedă acţiuni (@II@) [Pr.: $-ţi-o-$] - Din fr. @actionnaire@.','ACŢIONÁR, -Ă, acţionari, -e, s.m. şi f. Persoană care posedă acţiuni (II) [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. actionnaire.',0,1028530800,1028530800,0),(721,2,1,'acţionare',1259,'@ACŢIONÁRE@, $acţionări$, s.f. Faptul de $a acţiona$. [Pr.: $-ţi-o-$] - V. @acţiona@.','ACŢIONÁRE, acţionări, s.f. Faptul de a acţiona. [Pr.: -ţi-o-] – V. acţiona.',0,1028530800,1189656111,0),(722,2,1,'acţiune',28565,'@ACŢIÚNE@, $acţiuni$, s.f. @I. 1.@ Desfăşurare a unei activităţi; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). * $Om de acţiune$ = om întreprinzător, energic, care acţionează repede. * Expr. $ A pune în acţiune$ = a pune în mişcare. $A trece la acţiune$ = a întreprinde ceva. ** (Uneori determinat de \"armată\") Operaţie militară. ** (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mişcare, un proces etc.). @2.@ Desfăşurare a întâmplărilor într-o operă literară; fabulaţie, subiect, intrigă. @3.@ Efect, exercitare a unei influenţe asupra unui obiect, a unui fenomen. $Acţiunea substanţelor otrăvitoare asupra organismului$. @4.@ (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. @II.@ Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă şi dinainte stabilită, a capitalului unei societăţi şi care dă deţinătorului dreptul să primească dividende. [Pr.: $-ţi-u-$] - Din fr. @action@, lat. @actio, -onis@.','ACŢIÚNE, acţiuni, s.f. I. 1. Desfăşurare a unei activităţi; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). ♢ Om de acţiune = om întreprinzător, energic, care acţionează repede. ♢ Expr. A pune în acţiune = a pune în mişcare. A trece la acţiune = a întreprinde ceva. ♦ (Uneori determinat de „armată”) Operaţie militară. ♦ (Gram.) Ceea ce exprimă verbul (o stare, o mişcare, un proces etc.). 2. Desfăşurare a întâmplărilor într-o operă literară; fabulaţie, subiect, intrigă. 3. Efect, exercitare a unei influenţe asupra unui obiect, a unui fenomen. Acţiunea substanţelor otrăvitoare asupra organismului. 4. (Jur.) Proces; (concr.) act prin care se cere deschiderea unui proces. II. Hârtie de valoare, care reprezintă o parte anumită, fixă şi dinainte stabilită, a capitalului unei societăţi şi care dă deţinătorului dreptul să primească dividende. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. action, lat. actio, -onis.',0,1028530800,1189656111,0),(723,2,1,'acu',2004,'@ACÚ@ adv. v. @acum@.','ACÚ adv. v. acum.',0,1028530800,1195146271,0),(724,2,1,'acuarelă',4304,'@ACUARÉLĂ@, $acuarele$, s.f. @1.@ Tehnică picturală în care sunt întrebuinţate culori diluate cu apă. @2.@ Vopsea solidă care se întrebuinţează în acuarelă (@1@). @3.@ Pictură executată în acuarelă (@1@). [Pr.: $-cu-a-$] - Din fr. @aquarelle@.','ACUARÉLĂ, acuarele, s.f. 1. Tehnică picturală în care sunt întrebuinţate culori diluate cu apă. 2. Vopsea solidă care se întrebuinţează în acuarelă (1). 3. Pictură executată în acuarelă (1). [Pr.: -cu-a-] – Din fr. aquarelle.',0,1028530800,1138228227,0),(725,2,1,'acuarelist',328,'@ACUARELÍST, -Ă@, $acuarelişti, -ste$, s.m. şi f. Pictor specializat în acuarelă (@3@). [Pr.: $-cu-a-$] - Din fr. @aquarelliste@.','ACUARELÍST, -Ă, acuarelişti, -ste, s.m. şi f. Pictor specializat în acuarelă (3). [Pr.: -cu-a-] – Din fr. aquarelliste.',0,1028530800,1028530800,0),(726,2,1,'acufunda',366,'@ACUFUNDÁ@ vb. I. v. @cufunda@.','ACUFUNDÁ vb. I. v. cufunda.',0,1028530800,1189656111,0),(477407,471,21,'monopoliza',1469,'@MONOPOLIZÁ@ $vb. tr.$ 1. a exercita un monopol (1). 2. (fig.) a acapara, a căuta să obţină toate drepturile asupra unui lucru, să-şi impună drepturi exclusive. (< fr. $monopoliser$)','MONOPOLIZÁ vb. tr. 1. a exercita un monopol (1). 2. (fig.) a acapara, a căuta să obţină toate drepturile asupra unui lucru, să-şi impună drepturi exclusive. (< fr. monopoliser)',0,1189834611,1189834611,0),(727,2,1,'acuitate',9492,'@ACUITÁTE@ s.f. @1.@ (Livr.) Capacitate a organelor de simţ de a percepe excitaţii oricât de slabe şi de a diferenţia excitaţii foarte asemănătoare între ele; ascuţime, agerime. * Loc. adv. $Cu acuitate$ = cu necesitate, în mod imperios. @2.@ Grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. [Pr.: $-cu-i-$] - Din fr. @acuité@.','ACUITÁTE s.f. 1. (Livr.) Capacitate a organelor de simţ de a percepe excitaţii oricât de slabe şi de a diferenţia excitaţii foarte asemănătoare între ele; ascuţime, agerime. ♢ Loc. adv. Cu acuitate = cu necesitate, în mod imperios. 2. Grad de înălţime pe care îl poate atinge o voce sau un instrument muzical. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. acuité.',0,1028530800,1028530800,0),(728,2,1,'aculeat',2291,'@ACULEÁT, -Ă@, $aculeaţi, -te$, adj., s.f. @1.@ Adj. (Despre insecte) Care are ac. @2.@ S.f. (La pl.) Grup de insecte himenoptere care au ovipozitorul terminat cu un ac; (şi la sg.) insectă care face parte din acest grup. [Pr.: $-le-at$] - Din lat. @aculeatus@, fr. @aculéates@.','ACULEÁT, -Ă, aculeaţi, -te, adj., s.f. 1. Adj. (Despre insecte) Care are ac. 2. S.f. (La pl.) Grup de insecte himenoptere care au ovipozitorul terminat cu un ac; (şi la sg.) insectă care face parte din acest grup. [Pr.: -le-at] – Din lat. aculeatus, fr. aculéates.',0,1028530800,1189656111,0),(729,2,1,'aculeiform',434,'@ACULEIFÓRM, -Ă,@ $aculeiformi, -e,$ adj. De forma unui ac. [Pr.: $-le-i-$] - Din fr. @aculéiforme@.','ACULEIFÓRM, -Ă, aculeiformi, -e, adj. De forma unui ac. [Pr.: -le-i-] – Din fr. aculéiforme.',0,1028530800,1092374061,0),(730,2,1,'aculeol',671,'@ACULEÓL@, $aculeoli$, s.m. Ac mic al unor plante; ghimpe, spin^1. [Pr.: $-le-ol$] - Din fr. @aculéole@.','ACULEÓL, aculeoli, s.m. Ac mic al unor plante; ghimpe, spin1. [Pr.: -le-ol] – Din fr. aculéole.',0,1028530800,1028530800,0),(731,2,1,'aculeu',485,'@ACULÉU@, $aculei$, s.m. Ghimpe, spin. - Din lat. @aculeus@.','ACULÉU, aculei, s.m. Ghimpe, spin. – Din lat. aculeus.',0,1028530800,1189656111,0),(732,2,1,'aculturaţie',5029,'@ACULTURÁŢIE@ s.f. Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială şi spirituală sau a întregii culturi a unei comunităţi aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. - Din fr. @acculturation@.','ACULTURÁŢIE s.f. Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură materială şi spirituală sau a întregii culturi a unei comunităţi aflate pe o treaptă superioară de dezvoltare. – Din fr. acculturation.',0,1028530800,1028530800,0),(733,2,1,'acum',9588,'@ACÚM@ adv. @1.@ În prezent, în momentul de faţă; actualmente. * Expr. $Acu-i acu$ = a sosit clipa hotărâtoare. ** În împrejurările actuale. @2.@ Îndată, imediat, numidecât, acuşi, acuşica, amuşi. @3.@ Înainte cu... $Acum doi ani$. [Var.: @acú, acúma@ adv.] - Lat. @eccum modo@.','ACÚM adv. 1. În prezent, în momentul de faţă; actualmente. ♢ Expr. Acu-i acu = a sosit clipa hotărâtoare. ♦ În împrejurările actuale. 2. Îndată, imediat, numidecât, acuşi, acuşica, amuşi. 3. Înainte cu... Acum doi ani. [Var.: acú, acúma adv.] – Lat. eccum modo.',0,1028530800,1028530800,0),(734,2,1,'acuma',3942,'@ACÚMA@ adv. v. @acum@.','ACÚMA adv. v. acum.',0,1028530800,1193395815,0),(735,2,1,'acumbet',669,'@ACUMBÉT, -Ă@, $acumbeţi, -te$, adj. (Despre părţi ale plantelor) Culcat. - După lat. @accumbens, -ntis@.','ACUMBÉT, -Ă, acumbeţi, -te, adj. (Despre părţi ale plantelor) Culcat. – După lat. accumbens, -ntis.',0,1028530800,1189656111,0),(736,2,1,'acumetrie',522,'@ACUMETRÍE@ s.f. Metodă de examinare medicală care constă în măsurarea acuităţii auditive cu ajutorul acumetrului. - Din fr. @acumétrie@.','ACUMETRÍE s.f. Metodă de examinare medicală care constă în măsurarea acuităţii auditive cu ajutorul acumetrului. – Din fr. acumétrie.',0,1028617200,1189656111,0),(737,2,1,'acumetru',675,'@ACUMÉTRU@, $acumetre$, s.n. Aparat cu ajutorul căruia se măsoară acuitatea auditivă. - Din fr. @acumètre@.','ACUMÉTRU, acumetre, s.n. Aparat cu ajutorul căruia se măsoară acuitatea auditivă.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu