rss

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Dex DB - Part.7

accentuată precedată şi urmată de două silabe neaccentuate. – Din fr. amphibraque, lat. amphibrachus.',0,1050822000,1050822000,0),(2206,2,1,'amfibrahic',494,'@AMFIBRÁHIC, -Ă@, $amfibrahici, -ce$, adj. (Lit.; despre ritm) Care este obţinut din amfibrahi. - Din fr. @amphibrachique@.','AMFIBRÁHIC, -Ă, amfibrahici, -ce, adj. (Lit.; despre ritm) Care este obţinut din amfibrahi. – Din fr. amphibrachique.',0,1048752000,1189656114,0),(2207,2,1,'amficţion',570,'@AMFICŢIÓN@ s.m. (În Grecia antică) Membru al unei amficţionii. [Pr.: $-ţi-on$] - Din fr. @amphictyon@.','AMFICŢIÓN s.m. (În Grecia antică) Membru al unei amficţionii. [Pr.: -ţi-on] – Din fr. amphictyon.',0,1050822000,1189656114,0),(2208,2,1,'amficţionie',1285,'@AMFICŢIONÍE@ s.f. (În Grecia antică) Unitate de triburi sau asociaţie de oraşe-state, grupate în jurul unui sanctuar comun. [Acc. şi: $amficţiónie$. - Pr.: $-ţi-o-$] - Din fr. @amphictyonie@.','AMFICŢIONÍE s.f. (În Grecia antică) Unitate de triburi sau asociaţie de oraşe-state, grupate în jurul unui sanctuar comun. [Acc. şi: amficţiónie. – Pr.: -ţi-o-] – Din fr. amphictyonie.',0,1050822000,1050822000,0),(2209,2,1,'amfidromic',1406,'@AMFIDRÓMIC@ adj.n. (În sintagma) $Punct amfidromic$ = nivelul maxim al mareelor. - Din fr. @amphidromique@.','AMFIDRÓMIC adj.n. (În sintagma) Punct amfidromic = nivelul maxim al mareelor. – Din fr. amphidromique.',0,1050822000,1050822000,0),(2210,2,1,'amfigonie',516,'@AMFIGONÍE@ s.f. Înmulţire sexuată în care gameţii uniţi provin de la indivizi deosebiţi. - Din fr. @amphigonie@.','AMFIGONÍE s.f. Înmulţire sexuată în care gameţii uniţi provin de la indivizi deosebiţi. – Din fr. amphigonie.',0,1050908400,1050908400,0),(2211,2,1,'amfiguric',750,'@AMFIGÚRIC, -Ă@, $amfigurici, -ce$, adj. (Franţuzism; despre scriere, vorbire, stil) Obscur, neinteligibil. - Din fr. @amphigourique@.','AMFIGÚRIC, -Ă, amfigurici, -ce, adj. (Franţuzism; despre scriere, vorbire, stil) Obscur, neinteligibil. – Din fr. amphigourique.',0,1050908400,1189656114,0),(477246,471,21,'monitor',2189,'@MONITÓR^1@ $s. n.$ navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. $monitor$)','MONITÓR1 s. n. navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. monitor)',0,1189834611,1189834611,0),(2212,2,1,'amfimacru',2220,'@AMFIMÁCRU@, $amfimacri$, s.m. Unitate ritmică formată din trei silabe, dintre care prima şi ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă. - Din fr. @amphimacre@.','AMFIMÁCRU, amfimacri, s.m. Unitate ritmică formată din trei silabe, dintre care prima şi ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă. – Din fr. amphimacre.',0,1050908400,1154269179,0),(2213,2,1,'amfimixie',1682,'@AMFIMIXÍE@ s.f. Tip de înmulţire în care zigotul se formează după unirea gameţilor de sex contrar. - Din fr. @amphimixie@.','AMFIMIXÍE s.f. Tip de înmulţire în care zigotul se formează după unirea gameţilor de sex contrar. – Din fr. amphimixie.',0,1050908400,1189656114,0),(2214,2,1,'amfineurian',1962,'@AMFINEURIÁN@, $amfineurieni$, s.m. (La pl.) Clasă de moluşte marine care au caractere arhaice (un inel nervos de la care pornesc patru cordoane nervoase în jurul esofagului) ($Amphineura$); (şi la sg.) animal din această clasă. [Pr.: $-ne-u-ri-an$] - Cf. fr. %amphineures%.','AMFINEURIÁN, amfineurieni, s.m. (La pl.) Clasă de moluşte marine care au caractere arhaice (un inel nervos de la care pornesc patru cordoane nervoase în jurul esofagului) (Amphineura); (şi la sg.) animal din această clasă. [Pr.: -ne-u-ri-an] – Cf. fr. a m p h i n e u r e s.',0,1050908400,1050908400,0),(2215,2,1,'amfiox',834,'@AMFIÓX@, $amfiocşi$, s.m. Acraniat cu corpul transparent, lung de 3-7 cm, cu scheletul de susţinere format numai din notocordă ($Branchiostoma lanceolatum$). [Pr.: $-fi-ox$] - Din fr. @amphioxus@.','AMFIÓX, amfiocşi, s.m. Acraniat cu corpul transparent, lung de 3-7 cm, cu scheletul de susţinere format numai din notocordă (Branchiostoma lanceolatum). [Pr.: -fi-ox] – Din fr. amphioxus.',0,1050908400,1189656114,0),(2216,2,1,'amfipod',1309,'@AMFIPÓD@, $amfipode$, s.n. (La pl.) Clasă de crustacee care se caracterizează prin faptul că au două feluri de picioare, unele servindu-le la sărit şi altele la înotat; (şi la sg.) animal care face parte din această clasă. - Din fr. @amphipode@.','AMFIPÓD, amfipode, s.n. (La pl.) Clasă de crustacee care se caracterizează prin faptul că au două feluri de picioare, unele servindu-le la sărit şi altele la înotat; (şi la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. amphipode.',0,1050908400,1050908400,0),(2217,2,1,'amfiprostil',578,'@AMFIPROSTÍL@, $amfiprostiluri$, s.n. Templu care are câte un portic pe faţada anterioară şi unul pe cea posterioară. - Din fr. @amphiprostyle@.','AMFIPROSTÍL, amfiprostiluri, s.n. Templu care are câte un portic pe faţada anterioară şi unul pe cea posterioară. – Din fr. amphiprostyle.',0,1050908400,1189656114,0),(477245,471,21,'monist',1672,'@MONÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al monismului. (< fr. $moniste$)','MONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monismului. (< fr. moniste)',0,1189834611,1189834611,0),(2218,2,1,'amfiteatru',4634,'@AMFITEÁTRU@, $amfiteatre$, s.n. @1.@ (În arhitectura greco-romană) Edificiu destinat jocurilor publice, de formă circulară sau ovală, de obicei neacoperit, având la mijloc o arenă înconjurată de trepte (gradene) şi tribune pentru public. * Loc. adj. şi adv. $În amfiteatru$ = (în plan) înclinat, în trepte. @2.@ Sală de cursuri, de spectacole etc. cu locurile aşezate în trepte sau pe un plan înclinat. @3.@ Configuraţie a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje circulare. - Din fr. @amphithéâtre@, lat. @amphitheatrum@.','AMFITEÁTRU, amfiteatre, s.n. 1. (În arhitectura greco-romană) Edificiu destinat jocurilor publice, de formă circulară sau ovală, de obicei neacoperit, având la mijloc o arenă înconjurată de trepte (gradene) şi tribune pentru public. ♢ Loc. adj. şi adv. În amfiteatru = (în plan) înclinat, în trepte. 2. Sală de cursuri, de spectacole etc. cu locurile aşezate în trepte sau pe un plan înclinat. 3. Configuraţie a unor terenuri muntoase sau deluroase în etaje circulare. – Din fr. amphithéâtre, lat. amphitheatrum.',0,1050908400,1050908400,0),(2219,2,1,'amfiteriu',772,'@AMFITÉRIU@ subst. Mamifer jurasic din care se presupune că au luat naştere marsupialele şi mamiferele placentare. - Din fr. @amphithérium@.','AMFITÉRIU subst. Mamifer jurasic din care se presupune că au luat naştere marsupialele şi mamiferele placentare. – Din fr. amphithérium.',0,1050908400,1050908400,0),(2220,2,1,'amfitrion',12570,'@AMFITRIÓN, -OÁNĂ@, $amfitrioni, -oane$, s.m. şi f. (Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeţii săi; gazdă. [Pr.: $-tri-on$] - Din fr. @amphitryon@.','AMFITRIÓN, -OÁNĂ, amfitrioni, -oane, s.m. şi f. (Livr.) Stăpânul unei case în raport cu oaspeţii săi; gazdă. [Pr.: -tri-on] – Din fr. amphitryon.',0,1050908400,1189656114,0),(2221,2,1,'amforă',4943,'@ÁMFORĂ@, $amfore$, s.f. Vas mare de formă ovoidală sau sferică, cu două toarte, în care, în antichitate, se păstra şi se transporta vinul, untdelemnul, grânele etc. - Din fr. @amphore@, lat. @amphora@.','ÁMFORĂ, amfore, s.f. Vas mare de formă ovoidală sau sferică, cu două toarte, în care, în antichitate, se păstra şi se transporta vinul, untdelemnul, grânele etc. – Din fr. amphore, lat. amphora.',0,1050908400,1236530983,1157),(2222,2,1,'amfoter',1493,'@AMFOTÉR, -Ă@, $amfoteri, -e$, adj. (Despre unele substanţe) Care are proprietatea de a reacţiona ca un acid în prezenţa unei baze şi ca o bază în prezenţa unui acid. - Din fr. @amphotère@.','AMFOTÉR, -Ă, amfoteri, -e, adj. (Despre unele substanţe) Care are proprietatea de a reacţiona ca un acid în prezenţa unei baze şi ca o bază în prezenţa unui acid. – Din fr. amphotère.',0,1050908400,1050908400,0),(2223,2,1,'amfotonie',1416,'@AMFOTONÍE@ s.f. Stare de hiperactivitate a sistemului nervos simpatic şi a celui parasimpatic. - Din fr. @amphotonie@.','AMFOTONÍE s.f. Stare de hiperactivitate a sistemului nervos simpatic şi a celui parasimpatic. – Din fr. amphotonie.',0,1050908400,1050908400,0),(2224,2,1,'amhara',807,'@AMHÁRA@ subst. Populaţie majoritară a Etiopiei, din familia de limbi hamito-semitice şi de religie creştină. - Dim @Amhara@ (n. pr.).','AMHÁRA subst. Populaţie majoritară a Etiopiei, din familia de limbi hamito-semitice şi de religie creştină. – Dim Amhara (n. pr.).',0,1050908400,1050908400,0),(2225,2,1,'amiabil',8683,'@AMIÁBIL, -Ă@, $amiabili, -e$, adj. (Franţuzism) Înţelegător, prietenos; binevoitor. * (Adverbial) Prieteneşte. ** (Jur.; despre litigii, conflicte etc.) Rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică. [Pr.: $-mi-a-$] - Din fr. @amiable@.','AMIÁBIL, -Ă, amiabili, -e, adj. (Franţuzism) Înţelegător, prietenos; binevoitor. ♢ (Adverbial) Prieteneşte. ♦ (Jur.; despre litigii, conflicte etc.) Rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică. [Pr.: -mi-a-] – Din fr. amiable.',0,1050908400,1050908400,0),(2226,1,1,'amiant',480,'@AMIÁNT@ s.n. v. @amiantă@.','AMIÁNT s.n. v. amiantă.',0,1054969200,1189656114,0),(2227,2,1,'amiantă',2126,'@AMIÁNTĂ@, $amiante$, s.f. Varietate de azbest, cu numeroase întrebuinţări în tehnică. [Pr.: $-mi-an-$ - Var.: @amiánt@ s.n.] - Din fr. @amiante@.','AMIÁNTĂ, amiante, s.f. Varietate de azbest, cu numeroase întrebuinţări în tehnică. [Pr.: -mi-an- – Var.: amiánt s.n.] – Din fr. amiante.',0,1050908400,1189656114,0),(2228,2,1,'amiaz',594,'@AMIÁZ@ s.n. v. @amiază@.','AMIÁZ s.n. v. amiază.',0,1050908400,1189656114,0),(2229,2,1,'amiază',12210,'@AMIÁZĂ@, $amiezi$, s.f. @1.@ Mijlocul zilei, momentul înălţării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). * Loc. adj. $De amiază$ = de prânz, de la ora prânzului. * Expr. $Ziua(-n) amiaza mare$ = în plină zi, în toiul zilei. @2.@ (Concr.) Zenit. @3.@ (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. @4.@ (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: @amiáz, amiéz@ s.n., @amiázi, amiázăzi@ s.f.] - Din @amiazăzi@ (< lat. $ad mediam diem$).','AMIÁZĂ, amiezi, s.f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălţării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ♢ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ♢ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s.n., amiázi, amiázăzi s.f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).',0,1050994800,1189656114,0),(2230,2,1,'amiazăzi',342,'@AMIÁZĂZI@ s.f. v. @amiază@.','AMIÁZĂZI s.f. v. amiază.',0,1050994800,1189656114,0),(2231,2,1,'amiazi',412,'@AMIÁZI@ s.f. v. @amiază@.','AMIÁZI s.f. v. amiază.',0,1050994800,1189656114,0),(2232,2,1,'amibă',4774,'@AMÍBĂ@, $amibe$, s.f. Animal protozoar (microscopic), cu corpul lipsit de membrană, format dintr-o masă de protoplasmă, cu unul sau mai multe nuclee şi care se mişcă cu ajutorul pseudopodelor ($Amoeba$). - Din fr. @amibe@.','AMÍBĂ, amibe, s.f. Animal protozoar (microscopic), cu corpul lipsit de membrană, format dintr-o masă de protoplasmă, cu unul sau mai multe nuclee şi care se mişcă cu ajutorul pseudopodelor (Amoeba). – Din fr. amibe.',0,1050994800,1189656114,0),(2233,2,1,'amic',7274,'@AMÍC, -Ă@, $amici, -ce$, s.m. şi f. Prieten. - Din lat. @amicus@, it. @amico@.','AMÍC, -Ă, amici, -ce, s.m. şi f. Prieten. – Din lat. amicus, it. amico.',0,1050994800,1189656114,0),(477244,471,21,'monism',3207,'@MONÍSM@ $s. n.$ concepţie filozofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un singur principiu: materia (materialist) sau spiritul (idealist). (< fr. $monisme$)','MONÍSM s. n. concepţie filozofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un singur principiu: materia (materialist) sau spiritul (idealist). (< fr. monisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2234,2,1,'amical',1903,'@AMICÁL, -Ă@, $amicali, -e$, adj. Prietenos; prietenesc. ** (Adverbial) Prieteneşte. - Din fr. @amical@, lat. @amicalis@.','AMICÁL, -Ă, amicali, -e, adj. Prietenos; prietenesc. ♦ (Adverbial) Prieteneşte. – Din fr. amical, lat. amicalis.',0,1050994800,1226986441,0),(2235,2,1,'amiciţie',1820,'@AMICÍŢIE@, $amiciţii$, s.f. Prietenie. - Din lat. @amicitia@, it. @amicizia@.','AMICÍŢIE, amiciţii, s.f. Prietenie. – Din lat. amicitia, it. amicizia.',0,1050994800,1189656114,0),(2236,2,1,'amidază',807,'@AMIDÁZĂ@, $amidaze$, s.f. Enzimă care desface legătura dintre carbon şi azot din diferite substanţe, fixând elementele apei. - Din fr. @amidase@.','AMIDÁZĂ, amidaze, s.f. Enzimă care desface legătura dintre carbon şi azot din diferite substanţe, fixând elementele apei. – Din fr. amidase.',0,1050994800,1189656114,0),(2237,2,1,'amidă',1325,'@AMÍDĂ@, $amide$, s.f. Compus organic obţinut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. - Din fr. @amide@.','AMÍDĂ, amide, s.f. Compus organic obţinut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. – Din fr. amide.',0,1050994800,1189656114,0),(477243,471,21,'monilioză',73,'@MONILIÓZĂ@ $s. f.$ 1. boală a pomilor fructiferi, produsă de o ciupercă parazită. 2. candidoză; moniliază. (< fr. $moniliose$)','MONILIÓZĂ s. f. 1. boală a pomilor fructiferi, produsă de o ciupercă parazită. 2. candidoză; moniliază. (< fr. moniliose)',0,1189834611,1189834611,0),(2238,2,1,'amidină',345,'@AMIDÍNĂ@, $amidine$, s.f. Substanţă organică pe bază de amidă, folosită în medicamentaţie. - Din fr. @amidine@.','AMIDÍNĂ, amidine, s.f. Substanţă organică pe bază de amidă, folosită în medicamentaţie. – Din fr. amidine.',0,1050994800,1189656114,0),(2239,2,1,'amidol',260,'@AMIDÓL@ s.n. Substanţă organică folosită ca developator în fotografie. - Din fr. @amidol@.','AMIDÓL s.n. Substanţă organică folosită ca developator în fotografie. – Din fr. amidol.',0,1050994800,1189656114,0),(2240,2,1,'amidon',2735,'@AMIDÓN@ s.n. Substanţă organică ce se găseşte în seminţele, fructele şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. - Din fr. @amidon@.','AMIDÓN s.n. Substanţă organică ce se găseşte în seminţele, fructele şi tuberculele plantelor şi care se foloseşte în industria alimentară, chimică etc. – Din fr. amidon.',0,1050994800,1050994800,0),(2241,2,1,'amidopirină',664,'@AMIDOPIRÍNĂ@ s.f. Medicament obţinut din antipirină, cu acţiune febrifugă şi analgezică şi care, folosit în mod abuziv, duce la leucemie; piramidon. - Din fr. @amidopyrine@.','AMIDOPIRÍNĂ s.f. Medicament obţinut din antipirină, cu acţiune febrifugă şi analgezică şi care, folosit în mod abuziv, duce la leucemie; piramidon. – Din fr. amidopyrine.',0,1050994800,1189656114,0),(477242,471,21,'moniliform',75,'@MONILIFÓRM, -Ă@ $adj.$ (biol.; anat.; despre un canal, cordon, filament) în formă de şirag de mărgele, cu umflături globuloase intermitente. (< fr. $moniliforme$)','MONILIFÓRM, -Ă adj. (biol.; anat.; despre un canal, cordon, filament) în formă de şirag de mărgele, cu umflături globuloase intermitente. (< fr. moniliforme)',0,1189834611,1189834611,0),(2242,2,1,'amidură',476,'@AMIDÚRĂ@, $amiduri$, s.f. Compus chimic obţinut din amoniac prin substituirea unui atom de hidrogen cu un metal. - Din fr. @amidure@.','AMIDÚRĂ, amiduri, s.f. Compus chimic obţinut din amoniac prin substituirea unui atom de hidrogen cu un metal. – Din fr. amidure.',0,1048752000,1048752000,0),(2243,2,1,'amielinic',1081,'@AMIELÍNIC, -Ă@, $amielinici, -ce$, adj. Care este lipsit de mielină [Pr.: $-mi-e-$] - Cf. fr. %amyéline%.','AMIELÍNIC, -Ă, amielinici, -ce, adj. Care este lipsit de mielină [Pr.: -mi-e-] – Cf. fr. a m y é l i n e.',0,1050994800,1189656114,0),(477241,471,21,'moniliază',31,'@MONILIÁZĂ@ $s. f.$ monilioză (2). (< fr. $moniliase$)','MONILIÁZĂ s. f. monilioză (2). (< fr. moniliase)',0,1189834611,1189834611,0),(2244,2,1,'amiez',421,'@AMIÉZ@ s.n. v. @amiază@.','AMIÉZ s.n. v. amiază.',0,1050994800,1189656114,0),(2245,2,1,'amiezită',1234,'@AMIEZÍTĂ@ s.f. Îmbrăcăminte rutieră permanentă, confecţionată din beton asfaltic cu filer de var stins. [Pr.: $-mi-e-$] - Din fr. @amiésite@.','AMIEZÍTĂ s.f. Îmbrăcăminte rutieră permanentă, confecţionată din beton asfaltic cu filer de var stins. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. amiésite.',0,1054105200,1189656114,0),(2246,2,1,'amigdală',2210,'@AMIGDÁLĂ@, $amigdale$, s.f. (Anat.) Fiecare dintre cele două glande de natură limfatică, situate de o parte şi alta a omuşorului. - Din fr. @amygdale@.','AMIGDÁLĂ, amigdale, s.f. (Anat.) Fiecare dintre cele două glande de natură limfatică, situate de o parte şi alta a omuşorului. – Din fr. amygdale.',0,1054105200,1200233714,0),(477240,471,21,'monilia',79,'@MONÍLIA@ $s. f.$ candida^2. (< fr., it. $monilia$)','MONÍLIA s. f. candida2. (< fr., it. monilia)',0,1189834611,1189834611,0),(2247,2,1,'amigdalectomie',570,'@AMIGDALECTOMÍE@ s.f. Îndepărtare a amigdalelor pe cale chirurgicală. - Din fr. @amygdalectomie@.','AMIGDALECTOMÍE s.f. Îndepărtare a amigdalelor pe cale chirurgicală. – Din fr. amygdalectomie.',0,1054105200,1189656114,0),(2248,2,1,'amigdalian',518,'@AMIGDALIÁN, -Ă@, $amigdalieni, -e$, adj. (Anat.) Care ţine de amigdale, referitor la amigdale. [Pr.: $-li-an$] - Din fr. @amygdalien@.','AMIGDALIÁN, -Ă, amigdalieni, -e, adj. (Anat.) Care ţine de amigdale, referitor la amigdale. [Pr.: -li-an] – Din fr. amygdalien.',0,1048752000,1189656114,0),(2249,2,1,'amigdalită',1958,'@AMIGDALÍTĂ@ s.f. Boală manifestată prin inflamarea (acută sau cronică) a amigdalelor. - Din fr. @amygdalite@.','AMIGDALÍTĂ s.f. Boală manifestată prin inflamarea (acută sau cronică) a amigdalelor. – Din fr. amygdalite.',0,1054105200,1054105200,0),(2250,2,1,'amigdaloid',114,'@AMIGDALOÍD, -Ă@, $amigdaloizi, -de$, adj. În formă de migdală. - Din fr. @amygdaloïde@.','AMIGDALOÍD, -Ă, amigdaloizi, -de, adj. În formă de migdală. – Din fr. amygdaloïde.',0,1054105200,1189656114,0),(2251,2,1,'amil',1274,'@AMÍL@, $amili$, s.m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. - Din fr. @amyle@.','AMÍL, amili, s.m. Radical organic monovalent, provenit din pentan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. amyle.',0,1054105200,1189656114,0),(2252,2,1,'amilaceu',691,'@AMILACÉU, -CÉE@, $amilacei, -cee$, adj. Care conţine sau care este constituit din amidon. - Din fr. @amylacé@.','AMILACÉU, -CÉE, amilacei, -cee, adj. Care conţine sau care este constituit din amidon. – Din fr. amylacé.',0,1054105200,1189656114,0),(2253,2,1,'amilază',1329,'@AMILÁZĂ@, $amilaze$, s.f. Substanţă produsă de pancreas, care (în timpul digestiei) transformă amidonul în maltoză şi glucoză. - Din fr. @amylase@.','AMILÁZĂ, amilaze, s.f. Substanţă produsă de pancreas, care (în timpul digestiei) transformă amidonul în maltoză şi glucoză. – Din fr. amylase.',0,1054105200,1189656114,0),(2254,2,1,'amilic',968,'@AMÍLIC@ adj. (În sintagma) $Alcool amilic$ = alcool aciclic, saturat, derivat din pentan; pentanol. - Din fr. @amylique@.','AMÍLIC adj. (În sintagma) Alcool amilic = alcool aciclic, saturat, derivat din pentan; pentanol. – Din fr. amylique.',0,1054105200,1189656114,0),(2255,2,1,'amilodextrină',153,'@AMILODEXTRÍNĂ@ s.f. Polizaharidă obţinută prin hidroliza parţială a amidonului. - Din fr. @amylodextrine@.','AMILODEXTRÍNĂ s.f. Polizaharidă obţinută prin hidroliza parţială a amidonului. – Din fr. amylodextrine.',0,1054105200,1189656114,0),(477239,471,21,'mongoloid',484,'@MONGOLOÍD, -Ă@ I. $adj., s. m. f.$ 1. (om) care aparţine rasei galbene; mongolid. 2. (om) atins de mongolism. II. adj. care prezintă caractere fizice asemănătoare cu cele ale unui mongol. (< fr. $mongoloïde$)','MONGOLOÍD, -Ă I. adj., s. m. f. 1. (om) care aparţine rasei galbene; mongolid. 2. (om) atins de mongolism. II. adj. care prezintă caractere fizice asemănătoare cu cele ale unui mongol. (< fr. mongoloïde)',0,1189834611,1189834611,0),(2256,2,1,'amilograf',620,'@AMILOGRÁF@, $amilografe$, s.n. Aparat care măsoară şi înregistrează consistenţa gelului de amidon dintr-o făină pentru a determina capacitatea de panificaţie a acesteia. - Din fr. @amylographe@.','AMILOGRÁF, amilografe, s.n. Aparat care măsoară şi înregistrează consistenţa gelului de amidon dintr-o făină pentru a determina capacitatea de panificaţie a acesteia. – Din fr. amylographe.',0,1054105200,1189656114,0),(2257,2,1,'amilogramă',188,'@AMILOGRÁMĂ@, $amilograme$, s.f. (Tehn.) Diagramă înregistrată la amilograf. - Din fr. @amylogramme@.','AMILOGRÁMĂ, amilograme, s.f. (Tehn.) Diagramă înregistrată la amilograf. – Din fr. amylogramme.',0,1048752000,1189656114,0),(2258,1,1,'amiloidoză',867,'@AMILOIDÓZĂ@ s.f. Fenomen patologic care constă în formarea şi depozitarea în anumite organe a unei substanţe proteice amorfe. [Pr.: $-lo-i-$] - Din fr. @amyloïdose.@','AMILOIDÓZĂ s.f. Fenomen patologic care constă în formarea şi depozitarea în anumite organe a unei substanţe proteice amorfe. [Pr.: -lo-i-] – Din fr. amyloïdose.',0,1054969200,1189656114,0),(477238,471,21,'mongolistică',20,'@MONGOLÍSTICĂ@ $s. f.$ disciplină ştiinţifică care studiază limba, cultura şi civilizaţia mongolă. (< germ. $Mongolistik$)','MONGOLÍSTICĂ s. f. disciplină ştiinţifică care studiază limba, cultura şi civilizaţia mongolă. (< germ. Mongolistik)',0,1189834611,1189834611,0),(2259,1,1,'amilopectină',381,'@AMILOPECTÍNĂ@, $amilopectine$, s.f. Component al amidonului care constituie învelişul exterior şi insolubil al granulelor de amidon. - Din fr. @amylopectine@.','AMILOPECTÍNĂ, amilopectine, s.f. Component al amidonului care constituie învelişul exterior şi insolubil al granulelor de amidon. – Din fr. amylopectine.',0,1054969200,1189656114,0),(2260,2,1,'amiloză',283,'@AMILÓZĂ@, $amiloze$, s.f. Constituent solubil al amidonului. - Din fr. @amylose@.','AMILÓZĂ, amiloze, s.f. Constituent solubil al amidonului. – Din fr. amylose.',0,1054105200,1189656114,0),(2261,1,1,'amimie',1553,'@AMIMÍE@ s.f. Stare patologică constând în incapacitatea de exprimare a stărilor afective prin mimică. - Din fr. @amimie@.','AMIMÍE s.f. Stare patologică constând în incapacitatea de exprimare a stărilor afective prin mimică. – Din fr. amimie.',0,1054969200,1189656114,0),(477237,471,21,'mongolist',9,'@MONGOLÍST, -Ă@ $s. m. f.$ specialist în mongolistică. (< germ. $Mongolist$)','MONGOLÍST, -Ă s. m. f. specialist în mongolistică. (< germ. Mongolist)',0,1189834611,1189834611,0),(2262,1,1,'amin',5525,'@AMÍN@ interj., s.n. @1.@ Interj. (În texte religioase sau în practica bisericii creştine, folosit ca formulă de încheiere) Adevărat! aşa să fie! ** Fam. Adio! S-a terminat! @2.@ S.n. (În expr.) $Cât(u-i) aminul$ sau $până$ (ori $nici) la amin$ = niciodată, nicidecum. - Din sl. @aminŭ@.','AMÍN interj., s.n. 1. Interj. (În texte religioase sau în practica bisericii creştine, folosit ca formulă de încheiere) Adevărat! aşa să fie! ♦ Fam. Adio! S-a terminat! 2. S.n. (În expr.) Cât(u-i) aminul sau până (ori nici) la amin = niciodată, nicidecum. – Din sl. aminŭ.',0,1054969200,1054969200,0),(2263,1,1,'amină',2556,'@AMÍNĂ@, $amine$, s.f. Compus organic derivat al amoniacului. - Din fr. @amine@.','AMÍNĂ, amine, s.f. Compus organic derivat al amoniacului. – Din fr. amine.',0,1054969200,1189656114,0),(2264,1,1,'amino',712,'@AMÍNO@ s.n. (Chim.) Grupare funcţională monovalentă rezultată prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula amoniacului. - Din fr. @amino@.','AMÍNO s.n. (Chim.) Grupare funcţională monovalentă rezultată prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula amoniacului. – Din fr. amino.',0,1054969200,1189656114,0),(2265,1,1,'aminoacid',4142,'@AMINOACÍD@, $aminoacizi$, s.m. Substanţă specifică materiei vii, care se caracterizează prin prezenţă în aceeaşi moleculă a unei funcţii acide şi a unei funcţii bazice şi care intră în componenţa proteinelor. [Pr.: $-no-a-$] - Din fr. @aminoacide@.','AMINOACÍD, aminoacizi, s.m. Substanţă specifică materiei vii, care se caracterizează prin prezenţă în aceeaşi moleculă a unei funcţii acide şi a unei funcţii bazice şi care intră în componenţa proteinelor. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacide.',0,1054969200,1189656114,0),(477236,471,21,'mongolism',174,'@MONGOLÍSM@ $s. n.$ afecţiune congenitală caracterizată prin deficienţe în dezvoltarea fizică şi psihică şi facies specific. (< fr. $mongolisme$)','MONGOLÍSM s. n. afecţiune congenitală caracterizată prin deficienţe în dezvoltarea fizică şi psihică şi facies specific. (< fr. mongolisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2266,2,1,'aminoacidemie',404,'@AMINOACIDEMÍE@, $aminoacidemii$, s.f. (Fiziol.) Prezenţă a aminoacizilor în sânge; cantitate de aminoacizi prezentă în sânge. [Pr.: $-no-a-$] - Din fr. @aminoacidémie@.','AMINOACIDEMÍE, aminoacidemii, s.f. (Fiziol.) Prezenţă a aminoacizilor în sânge; cantitate de aminoacizi prezentă în sânge. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacidémie.',0,1048752000,1189656114,0),(2267,2,1,'aminoacidurie',341,'@AMINOACIDURÍE@, $aminoacidurii$, s.f. (Fiziol.) Prezenţă a aminoacizilor în urină; cantitate de aminoacizi prezenta în urină. [Pr.: $-no-a-$] - Din fr. @aminoacidurie@.','AMINOACIDURÍE, aminoacidurii, s.f. (Fiziol.) Prezenţă a aminoacizilor în urină; cantitate de aminoacizi prezenta în urină. [Pr.: -no-a-] – Din fr. aminoacidurie.',0,1048752000,1189656114,0),(2268,2,1,'aminoalcool',591,'@AMINOALCOÓL@, $aminoalcooli$, s.m. (Chim.) Compus organic care conţine amină şi alcool. [Pr.: $-no-al-co-ol$] - Din fr. @aminoalcool@.','AMINOALCOÓL, aminoalcooli, s.m. (Chim.) Compus organic care conţine amină şi alcool. [Pr.: -no-al-co-ol] – Din fr. aminoalcool.',0,1048752000,1048752000,0),(2269,2,1,'aminobenzen',1192,'@AMINOBENZÉN@ s.m. (Chim.) Anilină. - Din fr. @aminobenzène@.','AMINOBENZÉN s.m. (Chim.) Anilină. – Din fr. aminobenzène.',0,1055314800,1189656114,0),(2270,2,1,'aminobenzoic',3225,'@AMINOBENZÓIC@ adj. (Chim.; în sintagma) $Acid aminobenzoic$ = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă şi alcool, întrebuinţată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. şi ai cărei derivaţi sunt folosiţi în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [Pr.: $-zo-ic$] - Din fr. @aminobenzoïque@.','AMINOBENZÓIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid aminobenzoic = pulbere cristalină incoloră, solubilă în apă şi alcool, întrebuinţată în chimie ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. şi ai cărei derivaţi sunt folosiţi în farmacie, parfumerie; acid antranilic. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. aminobenzoïque.',0,1048752000,1189656114,0),(2271,14,1,'aminoplast',761,'@AMINOPLÁST@, $aminoplaste$, s.n. Răşină sintetică obţinută prin reacţii de policondensare între formaldehidă şi compuşi cu grupare amino. - Din fr. @aminoplaste@.','AMINOPLÁST, aminoplaste, s.n. Răşină sintetică obţinută prin reacţii de policondensare între formaldehidă şi compuşi cu grupare amino. – Din fr. aminoplaste.',0,1055055600,1189656114,0),(477235,471,21,'mongolic',109,'@MONGÓLIC, -Ă@ $adj.$ mongol (II). o limbi če = familie de limbi aglutinante vorbite de mongoli, în Asia Centrală şi septentrională. (< fr. $mongolique$)','MONGÓLIC, -Ă adj. mongol (II). o limbi če = familie de limbi aglutinante vorbite de mongoli, în Asia Centrală şi septentrională. (< fr. mongolique)',0,1189834611,1189834611,0),(2272,2,1,'aminozaharuri',917,'@AMINOZAHÁRURI@ s.n. pl. Derivaţi cu amina ai zaharurilor, care intră în componenţa unor substanţe naturale importante. - @Amino@ + @zaharuri@ (după fr. $amino-sucres$, germ. $Amino-zucker$).','AMINOZAHÁRURI s.n. pl. Derivaţi cu amina ai zaharurilor, care intră în componenţa unor substanţe naturale importante. – Amino + zaharuri (după fr. amino-sucres, germ. Amino-zucker).',0,1055314800,1055314800,0),(2273,2,1,'amintitor',450,'@AMINTITÓR, -OÁRE@, $amintitori, -oare$, adj. (Rar) Care aminteşte. - @Aminti@ + suf. $-tor$.','AMINTITÓR, -OÁRE, amintitori, -oare, adj. (Rar) Care aminteşte. – Aminti + suf. -tor.',0,1048752000,1189656114,0),(2274,2,1,'amiotrofie',2027,'@AMIOTROFÍE@ s.f. Atrofie a unui grup de muşchi, frecventă în unele boli ale sistemului nervos, articulare, musculare etc. [Pr.: $-mi-o-$] - Din fr. @amiotrophie@.','AMIOTROFÍE s.f. Atrofie a unui grup de muşchi, frecventă în unele boli ale sistemului nervos, articulare, musculare etc. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. amiotrophie.',0,1055314800,1189656114,0),(2275,15,1,'amiral',3411,'@AMIRÁL@, $amirali$, s.m. @I.@ Cel mai mare grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. @II.@ Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici ($Vanessa atalanta$). - Din fr. @amiral@.','AMIRÁL, amirali, s.m. I. Cel mai mare grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră; persoană care poartă acest grad. II. Fluture de zi, mare, foarte frumos colorat, ale cărui larve trăiesc pe urzici (Vanessa atalanta). – Din fr. amiral.',0,1036828800,1234873106,1157),(2276,2,1,'amiralitate',825,'@AMIRALITÁTE@, $amiralităţi$, s.f. Comandament suprem al marinei militare; local, clădire în care îşi are sediul acest comandament. - @Amiral@ + suf. $-itate$ (după fr. $amirauté$, it. $amiralita$).','AMIRALITÁTE, amiralităţi, s.f. Comandament suprem al marinei militare; local, clădire în care îşi are sediul acest comandament. – Amiral + suf. -itate (după fr. amirauté, it. amiralita).',0,1055314800,1189656114,0),(2277,2,1,'amirosi',878,'@AMIROSÍ@ vb. IV. v. @mirosi@.','AMIROSÍ vb. IV. v. mirosi.',0,1055314800,1189656114,0),(477234,471,21,'mongol',732,'@MONGÓL, -Ă@ I. $adj., s. m. f.$ (locuitor) din Mongolia. II. adj. referitor la mongoli; mongolic. * (s. f.) limbă vorbită în Mongolia. (< fr. $mongol$)','MONGÓL, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Mongolia. II. adj. referitor la mongoli; mongolic. ♢ (s. f.) limbă vorbită în Mongolia. (< fr. mongol)',0,1189834611,1189834611,0),(2278,2,1,'amitoză',1106,'@AMITÓZĂ@ s.f. Diviziune directă a celulelor prin strangulare, înmugurire etc., fără apariţia cromozomilor. - Din fr. @amitose@.','AMITÓZĂ s.f. Diviziune directă a celulelor prin strangulare, înmugurire etc., fără apariţia cromozomilor. – Din fr. amitose.',0,1055314800,1189656114,0),(2279,2,1,'amoral',7165,'@AMORÁL, -Ă@, $amorali, -e$, adj. Care nu are noţiunea moralităţii, indiferent faţă de morală. - Din fr. @amoral@.','AMORÁL, -Ă, amorali, -e, adj. Care nu are noţiunea moralităţii, indiferent faţă de morală. – Din fr. amoral.',0,1048752000,1048752000,0),(2280,2,1,'amoralism',1783,'@AMORALÍSM@ s.n. Concepţie care preconizează o atitudine indiferentă faţă de morală; faptul de a nu recunoaşte valabilitatea nici unei morale. - Din fr. @amoralisme@.','AMORALÍSM s.n. Concepţie care preconizează o atitudine indiferentă faţă de morală; faptul de a nu recunoaşte valabilitatea nici unei morale. – Din fr. amoralisme.',0,1048752000,1048752000,0),(2281,2,1,'amoralist',122,'@AMORALÍST, -Ă@, $amoralişti, -ste$, adj., s.m. şi f. (Rar) (Adept) al amoralismului. - Din fr. @amoraliste@.','AMORALÍST, -Ă, amoralişti, -ste, adj., s.m. şi f. (Rar) (Adept) al amoralismului. – Din fr. amoraliste.',0,1048752000,1189656114,0),(2282,2,1,'amoralitate',1181,'@AMORALITÁTE@ s.f. Atitudinea omului amoral. - Din fr. @amoralité@.','AMORALITÁTE s.f. Atitudinea omului amoral. – Din fr. amoralité.',0,1048752000,1189656114,0),(2283,2,1,'ampelograf',136,'@AMPELOGRÁF, -Ă@, $ampelografi, -e$, s.m. şi f. Specialist în ampelografie. - Din fr. @ampélographe@.','AMPELOGRÁF, -Ă, ampelografi, -e, s.m. şi f. Specialist în ampelografie. – Din fr. ampélographe.',0,1048752000,1189656114,0),(2284,2,1,'ampelografic',157,'@AMPELOGRÁFIC, -Ă@, $ampelografici, -ce$, adj. De ampelografie. - Din fr. @ampélographique@.','AMPELOGRÁFIC, -Ă, ampelografici, -ce, adj. De ampelografie. – Din fr. ampélographique.',0,1048752000,1189656114,0),(2285,2,1,'ampelografie',1912,'@AMPELOGRAFÍE@ s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul genurilor, al speciilor şi al soiurilor de viţă de vie. - Din fr. @ampélographie@.','AMPELOGRAFÍE s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul genurilor, al speciilor şi al soiurilor de viţă de vie. – Din fr. ampélographie.',0,1048752000,1048752000,0),(2286,2,1,'ampicilină',492,'@AMPICILÍNĂ@ s.f. (Farm.) Antibiotic cu spectru larg. - Din engl. @ampicillin@.','AMPICILÍNĂ s.f. (Farm.) Antibiotic cu spectru larg. – Din engl. ampicillin.',0,1048752000,1189656114,0),(477233,471,21,'mongo',27,'@MÓNGO@ $s. m.$ monedă divizionară în Mongolia, a suta parte dintr-un tugrik. (< germ. $Mongo$)','MÓNGO s. m. monedă divizionară în Mongolia, a suta parte dintr-un tugrik. (< germ. Mongo)',0,1189834611,1189834611,0),(2287,2,1,'ampolozitate',185,'@AMPOLOZITÁTE@, $ampolozităţi$, s.f. (Italienism) Emfază. - Din it. @ampollosità@.','AMPOLOZITÁTE, ampolozităţi, s.f. (Italienism) Emfază. – Din it. ampollosità.',0,1048752000,1189656114,0),(2288,2,1,'an',10443,'@AN^3-@ v. @a^5-@.','AN3- v. a5-.',0,1048752000,1189656114,0),(2289,2,1,'anacard',752,'@ANACÁRD@, $anacarde$, s.n. Fructul anacardierului. ** Anacardier. - Din fr. @anacarde@.','ANACÁRD, anacarde, s.n. Fructul anacardierului. ♦ Anacardier. – Din fr. anacarde.',0,1047369600,1189656114,0),(2290,2,1,'anacardier',918,'@ANACARDIÉR@, $anacardieri$, s.m. Arbust tropical din al cărui fruct comestibil se extrage o substanţă folosită la lustruirea mobilelor. [Pr.: $-di-er$] - Din fr. @anacardier@.','ANACARDIÉR, anacardieri, s.m. Arbust tropical din al cărui fruct comestibil se extrage o substanţă folosită la lustruirea mobilelor. [Pr.: -di-er] – Din fr. anacardier.',0,1047369600,1047369600,0),(2291,2,1,'anaconda',1153,'@ANACÓNDA@, $anaconde$, s.f. Şarpe semiacvatic neveninos, din America Centrală şi America de Sud, lung de 7 m, care se hrăneşte cu păsări şi cu mamifere ($Eunectes murinus$) - Din fr. @anaconda@.','ANACÓNDA, anaconde, s.f. Şarpe semiacvatic neveninos, din America Centrală şi America de Sud, lung de 7 m, care se hrăneşte cu păsări şi cu mamifere (Eunectes murinus) – Din fr. anaconda.',0,1047369600,1047369600,0),(2292,2,1,'anadipsie',211,'@ANADIPSÍE@ s.f. Sete exagerată. - Din fr. @anadipsie@.','ANADIPSÍE s.f. Sete exagerată. – Din fr. anadipsie.',0,1047369600,1047369600,0),(2293,2,1,'anason',4862,'@ANASÓN@ s.m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici şi albe, cultivată pentru uleiul eteric şi substanţele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuinţări în industria alimentară şi cea farmaceutică ($Pimpinella anisum$). ** Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. [Var.: @anisón@ s.m.] - Din tc. @anason@.','ANASÓN s.m. Plantă erbacee aromatică cu flori mici şi albe, cultivată pentru uleiul eteric şi substanţele grase care se extrag din fructe cu diverse întrebuinţări în industria alimentară şi cea farmaceutică (Pimpinella anisum). ♦ Băutură alcoolică preparată din fructele acestei plante. [Var.: anisón s.m.] – Din tc. anason.',0,1026198000,1026198000,0),(2294,16,1,'ancablură',943,'@ANCABLÚRĂ, @ $ancabluri$, s.f. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. - Din fr. @encablure.@','ANCABLÚRĂ, ancabluri, s.f. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Din fr. encablure.',0,1042185600,1189656114,0),(2295,12,1,'anceps',461,'@ÁNCEPS@ s.n. Semn care marchează cantitatea unei silabe. - Din lat. @anceps@.','ÁNCEPS s.n. Semn care marchează cantitatea unei silabe. – Din lat. anceps.',0,1043049600,1043049600,0),(2296,12,1,'ancestral',12626,'@ANCESTRÁL, -Ă@, $ancestrali, -e$, adj. Strămoşesc. - Din fr. @ancestral@.','ANCESTRÁL, -Ă, ancestrali, -e, adj. Strămoşesc. – Din fr. ancestral.',0,1043136000,1189656114,0),(2297,2,1,'ancie',3170,'@ÁNCIE@, $ancii$, s.f. Mică lamă elastică (de metal, de lemn sau de trestie) fixată în muştiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le intensifica. - Din it. @ancia@.','ÁNCIE, ancii, s.f. Mică lamă elastică (de metal, de lemn sau de trestie) fixată în muştiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le intensifica. – Din it. ancia.',0,1028530800,1189656114,0),(2298,12,1,'andante',1800,'@ANDÁNTE@ adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare rară, liniştită. ** (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziţie muzicală concepută în această mişcare. - Cuv. it.','ANDÁNTE adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare rară, liniştită. ♦ (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziţie muzicală concepută în această mişcare. – Cuv. it.',0,1043136000,1043136000,0),(2299,12,1,'andantino',1043,'@ANDANTÍNO@ adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare puţin mai repede decât andante. - Cuv. it.','ANDANTÍNO adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Cu o mişcare puţin mai repede decât andante. – Cuv. it.',0,1043136000,1189656114,0),(477232,471,21,'monetiza',807,'@MONETIZÁ@ $vb. tr.$ a transforma metalul în monedă, a bate monedă. (< fr. $monétiser$)','MONETIZÁ vb. tr. a transforma metalul în monedă, a bate monedă. (< fr. monétiser)',0,1189834611,1189834611,0),(2300,12,1,'andivă',3962,'@ANDÍVĂ@, $andive$, s.f. Plantă erbacee din ale cărei frunze albe, cărnoase, comestibile se pregătesc salate; cicoare-de-grădină ($Cichorium endivia$) - Din fr. @endive@.','ANDÍVĂ, andive, s.f. Plantă erbacee din ale cărei frunze albe, cărnoase, comestibile se pregătesc salate; cicoare-de-grădină (Cichorium endivia) – Din fr. endive.',0,1043136000,1194790221,0),(2301,13,1,'anfiladă',2543,'@ANFILÁDĂ@, $anfilade$, s.f. Şir de clădiri, de portice sau de colonade care se succedă în linie dreaptă. * $Tragere de anfiladă$ = tragere în ţinte înşirate perpendicular sau oblic faţă de frontul de tragere. - Din. fr. @enfilade@.','ANFILÁDĂ, anfilade, s.f. Şir de clădiri, de portice sau de colonade care se succedă în linie dreaptă. ♢ Tragere de anfiladă = tragere în ţinte înşirate perpendicular sau oblic faţă de frontul de tragere. – Din. fr. enfilade.',0,1044000000,1044000000,0),(2302,2,1,'angină',4755,'@ANGÍNĂ@ s.f. v. @anghină@.','ANGÍNĂ s.f. v. anghină.',0,1047974400,1189656114,0),(2303,2,1,'angiocolită',965,'@ANGIOCOLÍTĂ@ s.f. Inflamaţie a căilor biliare, întâlnită în febra tifoidă, calculoza biliară etc. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiocholite@.','ANGIOCOLÍTĂ s.f. Inflamaţie a căilor biliare, întâlnită în febra tifoidă, calculoza biliară etc. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiocholite.',0,1047974400,1189656114,0),(2304,2,1,'angiofluorografie',542,'@ANGIOFLUOROGRAFÍE@, $angiofluorografii$, s.f. (Med.) Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine cu ajutorul fluorului. [Pr.: $an-gi-o-flu-o-$] - Din fr. @angiofluorographie@.','ANGIOFLUOROGRAFÍE, angiofluorografii, s.f. (Med.) Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine cu ajutorul fluorului. [Pr.: an-gi-o-flu-o-] – Din fr. angiofluorographie.',0,1047974400,1189656115,0),(2305,2,1,'angiogenie',301,'@ANGIOGENÍE@ s.f. Formarea şi dezvoltarea vaselor de sânge. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiogénie@.','ANGIOGENÍE s.f. Formarea şi dezvoltarea vaselor de sânge. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiogénie.',0,1047974400,1047974400,0),(2306,2,1,'angiografic',172,'@ANGIOGRÁFIC, -Ă@, $angiografici, -ce$, adj. (Med.) Referitor la angiografie, de angiografie. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiographique@.','ANGIOGRÁFIC, -Ă, angiografici, -ce, adj. (Med.) Referitor la angiografie, de angiografie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiographique.',0,1047974400,1189656115,0),(477231,471,21,'monetică',99,'@MONÉTICĂ@ $s. f.$ totalitatea tehnicilor de plată electronică prin cartele de memorie. (< fr. $monétique$)','MONÉTICĂ s. f. totalitatea tehnicilor de plată electronică prin cartele de memorie. (< fr. monétique)',0,1189834611,1189834611,0),(2307,2,1,'angiografie',1182,'@ANGIOGRAFÍE@ s.f. Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine după introducerea unor substanţe radioopace. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiographie@.','ANGIOGRAFÍE s.f. Studiu radioscopic sau radiografic al vaselor sanguine după introducerea unor substanţe radioopace. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiographie.',0,1047974400,1189656115,0),(2308,2,1,'angiologic',139,'@ANGIOLÓGIC, -Ă@, $angiologici, -ce$, adj. (Med.) Referitor la angiologie, de angiologie. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiologique@.','ANGIOLÓGIC, -Ă, angiologici, -ce, adj. (Med.) Referitor la angiologie, de angiologie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiologique.',0,1047974400,1189656115,0),(2309,2,1,'angiologie',550,'@ANGIOLOGÍE@ s.f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul vaselor sanguine şi limfatice. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiologie@.','ANGIOLOGÍE s.f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul vaselor sanguine şi limfatice. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiologie.',0,1047974400,1189656115,0),(2310,2,1,'angiom',1411,'@ANGIÓM@ s.n. Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice.[Pr.: $-gi-om$] - Din fr. @angiome@.','ANGIÓM s.n. Tumoare benignă a vaselor sanguine sau limfatice.[Pr.: -gi-om] – Din fr. angiome.',0,1047974400,1047974400,0),(2311,2,1,'angiopatie',672,'@ANGIOPATÍE@, $agiopatii$, s.f. Denumire dată oricărei boli a vaselor sanguine. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiopathic@.','ANGIOPATÍE, agiopatii, s.f. Denumire dată oricărei boli a vaselor sanguine. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiopathic.',0,1047974400,1047974400,0),(2312,2,1,'angiospasm',328,'@ANGIOSPÁSM@, $angiospasme$, s.n. Contracţie spastică a unui vas sanguin, în special a unei artere. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiospasme@.','ANGIOSPÁSM, angiospasme, s.n. Contracţie spastică a unui vas sanguin, în special a unei artere. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiospasme.',0,1047974400,1189656115,0),(477230,471,21,'monetărie',334,'@MONETĂRÍE@ $s. f.$ întreprindere (de stat) unde se fabrică monedele. (< monedă + -ărie)','MONETĂRÍE s. f. întreprindere (de stat) unde se fabrică monedele. (< monedă + -ărie)',0,1189834611,1189834611,0),(2313,2,1,'angiosperm',2929,'@ANGIOSPÉRM, -Ă@, $angiospermi, -e$, adj., s.f. @1.@ Adj. (Despre plante) Care are seminţele închise în fructe. @2.@ S.f. (La pl.) Încrengătură de plante cu flori, cu seminţe închise în fructe, răspândite pe tot globul pământesc; (şi la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: $-gi-o-$] - Din fr. @angiosperme@.','ANGIOSPÉRM, -Ă, angiospermi, -e, adj., s.f. 1. Adj. (Despre plante) Care are seminţele închise în fructe. 2. S.f. (La pl.) Încrengătură de plante cu flori, cu seminţe închise în fructe, răspândite pe tot globul pământesc; (şi la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. angiosperme.',0,1047974400,1152826890,0),(2314,13,1,'anhidridă',1972,'@ANHIDRÍDĂ@, $anhidride$, s.f. 1. Substanţă anorganică care, reacţionând cu apa, formează un acid. 2. Substanţă organică rezultată de obicei prin eliminarea unei molecule de apă dintre doua grupări carboxil. ** $Anhidridă carbonică$ = bioxid de carbon, $Anhidridă acetică$ = lichid incolor cu miros inţepător, întrebuinţat la fabricarea coloranţilor, medicamentelor, acetatului de celuloză, etc. - Din fr. @anhydride@','ANHIDRÍDĂ, anhidride, s.f. 1. Substanţă anorganică care, reacţionând cu apa, formează un acid. 2. Substanţă organică rezultată de obicei prin eliminarea unei molecule de apă dintre doua grupări carboxil. ♦ Anhidridă carbonică = bioxid de carbon, Anhidridă acetică = lichid incolor cu miros inţepător, întrebuinţat la fabricarea coloranţilor, medicamentelor, acetatului de celuloză, etc. – Din fr. anhydride',0,1046073600,1214509269,0),(504312,1157,12,'oturac',32,'@oturác (-ce),@ s.n. - Popas, oprire, haltă. Tc. $oturak$ (Şeineanu, III, 92), cf. alb. $oturak.$ Sec. XVII, înv. - Der. $oturac,$ s.m. (înv., veteran).','oturác (-ce), s.n. – Popas, oprire, haltă. Tc. oturak (Şeineanu, III, 92), cf. alb. oturak. Sec. XVII, înv. – Der. oturac, s.m. (înv., veteran).',0,1214538891,1225151617,0),(477229,471,21,'monetarist',179,'@MONETARÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al monetarismului. (< monetar + -ist)','MONETARÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monetarismului. (< monetar + -ist)',0,1189834611,1189834611,0),(2315,2,1,'anin',2862,'@ANÍN@ s.m. v. @arin@.','ANÍN s.m. v. arin.',0,1026198000,1215687471,0),(2316,2,1,'aniniş',185,'@ANINÍŞ@ s.n. v. @ariniş@.','ANINÍŞ s.n. v. ariniş.',0,1026198000,1189656115,0),(2317,2,1,'aninişte',112,'@ANÍNIŞTE@ s.f. v. @arinişte@.','ANÍNIŞTE s.f. v. arinişte.',0,1026198000,1189656115,0),(2318,2,1,'anion',3796,'@ANIÓN@, $anioni$, s.m. (Chim.) Ion cu sarcină negativă, care este atras de anod. [Pr.: $-ni-on$] - Din fr. @anion@.','ANIÓN, anioni, s.m. (Chim.) Ion cu sarcină negativă, care este atras de anod. [Pr.: -ni-on] – Din fr. anion.',0,1026198000,1189656115,0),(2319,6,1,'anisol',360,'@ANISÓL@, $anisoli$, s.m. (Chim.) Eter metilic al fenolului. - Din fr. @anisole@.','ANISÓL, anisoli, s.m. (Chim.) Eter metilic al fenolului. – Din fr. anisole.',0,1022223600,1189656115,0),(2320,2,1,'anison',360,'@ANISÓN@ s.m. v. @anason@.','ANISÓN s.m. v. anason.',0,1026198000,1189656115,0),(2321,2,1,'anişor',535,'@ANIŞÓR@, $anişori$, s.m. Diminutiv al lui an^2. - @An^2@ + suf. $-işor$.','ANIŞÓR, anişori, s.m. Diminutiv al lui an2. – An2 + suf. -işor.',0,1026198000,1189656115,0),(2322,17,1,'anofel',1649,'@ANOFÉL, @ $anofeli, $ adj. (În sintagma) $Ţânţar anofel$ = gen de ţânţari caracterizaţi prin poziţia lor oblică în timpul repausului şi ale căror femele înţeapă oamenii şi animalele; unele specii propagă malaria $(Anopheles maculipennis)$. - Din fr. @anophèle.@','ANOFÉL, anofeli, adj. (În sintagma) Ţânţar anofel = gen de ţânţari caracterizaţi prin poziţia lor oblică în timpul repausului şi ale căror femele înţeapă oamenii şi animalele; unele specii propagă malaria (Anopheles maculipennis). – Din fr. anophèle.',0,1062572400,1062572400,0),(2323,13,1,'anorganic',3020,'@ANORGÁNIC, -Ă@, $anorganici, -ce$, adj. (Despre corpuri) în compoziţia cărora intră numai substanţe din regnul mineral. * $Chimie anorganică$ = chimie a corpurilor minerale; chimie neorganică. - Din fr. @anorganique@','ANORGÁNIC, -Ă, anorganici, -ce, adj. (Despre corpuri) în compoziţia cărora intră numai substanţe din regnul mineral. ♢ Chimie anorganică = chimie a corpurilor minerale; chimie neorganică. – Din fr. anorganique',0,1046073600,1189656115,0),(2324,18,1,'anrocament',1481,'@ANROCAMÉNT@, $anrocamente$, s.n. Îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton etc., care formează platforme de întărire, diguri etc. - Din fr. @enrochement@ (după $rocă$).','ANROCAMÉNT, anrocamente, s.n. Îngrămădire de bolovani, de piatră, de beton etc., care formează platforme de întărire, diguri etc. – Din fr. enrochement (după rocă).',0,1061794800,1189656115,0),(477228,471,21,'monetarism',100,'@MONETARÍSM@ $s. n.$ teorie şi politică ce atribuie modificării masei banilor în circulaţie o importanţă centrală, chiar decisivă, în procesul activităţii economice şi în stabilirea nivelului preţurilor. (după germ. $Monetarsystem$)','MONETARÍSM s. n. teorie şi politică ce atribuie modificării masei banilor în circulaţie o importanţă centrală, chiar decisivă, în procesul activităţii economice şi în stabilirea nivelului preţurilor. (după germ. Monetarsystem)',0,1189834611,1189834611,0),(2325,2,1,'anşoa',3694,'@ANŞOÁ@ s.n. @1.@ Peşte mic care trăieşte în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic. @2.@ Pastă preparată din carnea acestui peşte, care se serveşte ca aperitiv. - Din fr. @anchois@.','ANŞOÁ s.n. 1. Peşte mic care trăieşte în Marea Mediterană şi în Oceanul Atlantic. 2. Pastă preparată din carnea acestui peşte, care se serveşte ca aperitiv. – Din fr. anchois.',0,1026198000,1189656115,0),(2326,2,1,'antablament',3404,'@ANTABLAMÉNT@, $antablamente$, s.n. Element de arhitectură aşezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcţii, care susţine acoperişul. - Din fr. @entablement@.','ANTABLAMÉNT, antablamente, s.n. Element de arhitectură aşezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcţii, care susţine acoperişul. – Din fr. entablement.',0,1026198000,1026198000,0),(2327,1,1,'anterior',12619,'@ANTERIÓR, -OÁRĂ@, $anteriori, -oare$, adj. (Adesea adverbial) @1.@ Care precedă o anumită dată; precedent. @2.@ Care este aşezat în partea de dinainte. @3.@ (Despre sunete) Articulat în partea dinainte a cavităţii bucale. [Pr.: $-ri-or$] - Din fr. @antérieur@, lat. @anterior@.','ANTERIÓR, -OÁRĂ, anteriori, -oare, adj. (Adesea adverbial) 1. Care precedă o anumită dată; precedent. 2. Care este aşezat în partea de dinainte. 3. (Despre sunete) Articulat în partea dinainte a cavităţii bucale. [Pr.: -ri-or] – Din fr. antérieur, lat. anterior.',0,1020150000,1189656115,0),(2328,6,1,'antidrog',785,'@ANTIDRÓG @adj. invar. (Despre măsuri, atitudini, manifestări etc.) Care este împotriva drogurilor. - Din fr. @antidrogue@.','ANTIDRÓG adj. invar. (Despre măsuri, atitudini, manifestări etc.) Care este împotriva drogurilor. – Din fr. antidrogue.',0,1022223600,1189656115,0),(2329,6,1,'antifascism',945,'@ANTIFASCÍSM @s.n. Mişcare social-politică îndreptată împotriva fascismului ** Atitudine antifascistă. - Din it. @antifascismo@, germ. @Antifascismus.@','ANTIFASCÍSM s.n. Mişcare social-politică îndreptată împotriva fascismului ♦ Atitudine antifascistă. – Din it. antifascismo, germ. Antifascismus.',0,1022223600,1189656115,0),(2330,6,1,'antifeudal',568,'@ANTIFEUDÁL, -Ă, @$antifeudali, -e$, adj. (Despre atitudini, manifestări) Care este împotriva feudalismului sau a feudalilor. [Pr.: $-fe-u-$] - Din fr. @antiféodal@.','ANTIFEUDÁL, -Ă, antifeudali, -e, adj. (Despre atitudini, manifestări) Care este împotriva feudalismului sau a feudalilor. [Pr.: -fe-u-] – Din fr. antiféodal.',0,1022223600,1189656115,0),(2331,6,1,'antifilistinism',516,'@ANTIFILISTINÍSM@ s.n. Atitudine opusă filistinismului. - @Anti- @+ @filistinism@.','ANTIFILISTINÍSM s.n. Atitudine opusă filistinismului. – Anti- + filistinism.',0,1022223600,1189656115,0),(2332,6,1,'antifonic',610,'@ANTIFÓNIC^2, -Ă@, $antifonici, ce$, adj. (Despre materiale) Care atenuează zgomotul; antizgomot. - @Anti-@ + @fonic@.','ANTIFÓNIC2, -Ă, antifonici, ce, adj. (Despre materiale) Care atenuează zgomotul; antizgomot. – Anti- + fonic.',0,1022223600,1022223600,0),(2333,6,1,'antiformant',463,'@ANTIFORMÁNT,@ $antiformanţi,$ s.m. (Fon.) Zonă de minimă energie, situată între doi formanţi apropiaţi. - Din fr. @antiformant.@','ANTIFORMÁNT, antiformanţi, s.m. (Fon.) Zonă de minimă energie, situată între doi formanţi apropiaţi. – Din fr. antiformant.',0,1022223600,1189656115,0),(2334,6,1,'antifurt',837,'@ANTIFÚRT @adj. invar., s.n. (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spaţiul supravegheat sau care face mai dificil furtul. - @Anti-@ + @furt @(după fr. $antivol$).','ANTIFÚRT adj. invar., s.n. (Dispozitiv) care avertizează în cazul pătrunderii unei persoane în spaţiul supravegheat sau care face mai dificil furtul. – Anti- + furt (după fr. antivol).',0,1022223600,1022223600,0),(2335,6,1,'antigenic',410,'@ANTIGÉNIC, -Ă, @$antigenici, -ce$, adj. De antigen. - Din fr. @antigénique@.','ANTIGÉNIC, -Ă, antigenici, -ce, adj. De antigen. – Din fr. antigénique.',0,1022223600,1189656115,0),(2336,6,1,'antigrindină',417,'@ANTIGRÍNDINĂ @adj. invar. Care protejează împotriva grindinei. - @Anti- @+ @grindină@.','ANTIGRÍNDINĂ adj. invar. Care protejează împotriva grindinei. – Anti- + grindină.',0,1022223600,1189656115,0),(2337,6,1,'antigripal',285,'@ANTIGRIPÁL, -Ă,@ $antigripali, -e,$ adj. Care preîntâmpină sau combate gripa. - Din fr. @antigrippal.@','ANTIGRIPÁL, -Ă, antigripali, -e, adj. Care preîntâmpină sau combate gripa. – Din fr. antigrippal.',0,1022223600,1092371723,0),(2338,13,1,'antihalo',1028,'@ANTIHALÓ@, s.n. Peliculă de lac sau de gelatină colorată care acoperă un film sau o placă fotografică, împiedicând formarea efectului halo. - Din fr. @antihalo@','ANTIHALÓ, s.n. Peliculă de lac sau de gelatină colorată care acoperă un film sau o placă fotografică, împiedicând formarea efectului halo. – Din fr. antihalo',0,1046073600,1189656115,0),(2339,2,1,'antranilic',1358,'@ANTRANÍLIC, -Ă@, $antranilici, -ce$, adj. (În sintagma) $Acid antranilic$ = pulbere cristalină, incoloră, solubilă în apă şi alcool, întrebuinţată, în chimie, ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. şi ai cărui derivaţi sunt folosiţi în parfumerie; acid aminobenzoic. - Din fr. @anthranilique@.','ANTRANÍLIC, -Ă, antranilici, -ce, adj. (În sintagma) Acid antranilic = pulbere cristalină, incoloră, solubilă în apă şi alcool, întrebuinţată, în chimie, ca reactiv de determinare a cuprului, mercurului, plumbului etc. şi ai cărui derivaţi sunt folosiţi în parfumerie; acid aminobenzoic. – Din fr. anthranilique.',0,1048752000,1048752000,0),(2340,19,15,'antropologie',21476,'@ANTROPOLOGÍE@ s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul originii şi evoluţiei biologice a omului (făcând abstracţie de condiţiile social-istorice în care se dezvoltă acesta) - Fr. @anthropologie@','ANTROPOLOGÍE s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul originii şi evoluţiei biologice a omului (făcând abstracţie de condiţiile social-istorice în care se dezvoltă acesta) – Fr. anthropologie',0,1032850800,1032850800,0),(2341,13,1,'anvelopă',5819,'@ANVELÓPĂ@, $anvelope$, s.f. @1.@ Înveliş de protecţie a camerei de aer a unui vehicul, confecţionat din cauciuc. @2.@ Supracopertă. @3.@ (Pict.) Atmosferă difuză care învăluie figurile dintr-un tablou. - Din. fr. @enveloppe@.','ANVELÓPĂ, anvelope, s.f. 1. Înveliş de protecţie a camerei de aer a unui vehicul, confecţionat din cauciuc. 2. Supracopertă. 3. (Pict.) Atmosferă difuză care învăluie figurile dintr-un tablou. – Din. fr. enveloppe.',0,1045382400,1189656115,0),(477227,471,21,'monetar',1280,'@MONETÁR, -Ă@ I. $adj.$ referitor la monedă. o sistem ~ = ansamblul reglementărilor legale privind moneda unui stat. II. s. n. inventar al banilor sortaţi după valoare, întocmit de un casier la predarea casei. (< fr. $monétaire$)','MONETÁR, -Ă I. adj. referitor la monedă. o sistem ~ = ansamblul reglementărilor legale privind moneda unui stat. II. s. n. inventar al banilor sortaţi după valoare, întocmit de un casier la predarea casei. (< fr. monétaire)',0,1189834611,1189834611,0),(2342,1,1,'aparat',9847,'@APARÁT@, $aparate$, s.n. @1.@ Sistem de piese care serveşte pentru o operaţie mecanică, tehnică, ştiinţifică etc. $Aparat de radio. Aparat telegrafic$. @2.@ Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. @3.@ Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcţiuni fundamentale. $Aparat digestiv$. @4.@ Totalitatea serviciilor (sau, $p. ext.$ a personalului) care asigură bunul mers al unei instituţii sau al unui domeniu de activitate. $Aparat administrativ$. * $Aparat de stat$ = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcţiile acestuia; totalitatea angajaţilor acestor organe. @5.@ Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. * $Aparat ştiinţific$ = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investigaţie ştiinţifică folosite de un cercetător. $Aparat critic$ = totalitatea notelor şi comentariilor care însoţesc o ediţie critică. - Din lat. @apparatus@, fr. @apparat@, germ @Apparat@ (cu unele sensuri după fr. $appareil$).','APARÁT, aparate, s.n. 1. Sistem de piese care serveşte pentru o operaţie mecanică, tehnică, ştiinţifică etc. Aparat de radio. Aparat telegrafic. 2. Sistem tehnic care transformă o formă de energie în alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la îndeplinirea unei funcţiuni fundamentale. Aparat digestiv. 4. Totalitatea serviciilor (sau, p. ext. a personalului) care asigură bunul mers al unei instituţii sau al unui domeniu de activitate. Aparat administrativ. ♢ Aparat de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcţiile acestuia; totalitatea angajaţilor acestor organe. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop. ♢ Aparat ştiinţific = totalitatea documentelor, izvoarelor, surselor de investigaţie ştiinţifică folosite de un cercetător. Aparat critic = totalitatea notelor şi comentariilor care însoţesc o ediţie critică. – Din lat. apparatus, fr. apparat, germ Apparat (cu unele sensuri după fr. appareil).',0,1020150000,1200595077,0),(2343,2,1,'aparte',8077,'@APÁRTE@ adv. În mod separat, deosebit (de...). ** (În teatru, ca indicaţie pentru actori). Ca şi cum ar vorbi cu sine însuşi, dar cu glas tare. ** (Adjectival) Deosebit, special, anumit. $Trăsătură aparte$. - @A@^3 + @parte@ (după fr. $à part$).','APÁRTE adv. În mod separat, deosebit (de...). ♦ (În teatru, ca indicaţie pentru actori). Ca şi cum ar vorbi cu sine însuşi, dar cu glas tare. ♦ (Adjectival) Deosebit, special, anumit. Trăsătură aparte. – A3 + parte (după fr. à part).',0,1022828400,1189656115,0),(2344,2,1,'apartenenţă',6039,'@APARTENÉNŢĂ@, $apartenenţe$, s.f. Faptul de a ţine, de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. - Din fr. @appartenance@.','APARTENÉNŢĂ, apartenenţe, s.f. Faptul de a ţine, de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu. – Din fr. appartenance.',0,1022828400,1189656115,0),(2345,2,1,'aparteu',1876,'@APARTÉU@, $aparteuri$, s.n. Scurt monolog rostit cu glas scăzut de un actor pe scenă, ca pentru sine, în aşa fel încât să fie auzit numai de spectatori, nu şi de partenerii aflaţi pe scenă. - Din fr. @aparté@.','APARTÉU, aparteuri, s.n. Scurt monolog rostit cu glas scăzut de un actor pe scenă, ca pentru sine, în aşa fel încât să fie auzit numai de spectatori, nu şi de partenerii aflaţi pe scenă. – Din fr. aparté.',0,1022828400,1022828400,0),(2346,2,1,'apartheid',5191,'@APÁRTHEID@ s.n. Politică de segregaţie rasială, practicată până în anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane împotriva populaţiei de culoare din ţară. - Din engl. @apartheid@.','APÁRTHEID s.n. Politică de segregaţie rasială, practicată până în anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane împotriva populaţiei de culoare din ţară. – Din engl. apartheid.',0,1022828400,1189656115,0),(477226,471,21,'moneră',189,'@MONÉRĂ@ $s. f.$ protozoar ipotetic fără nucleu, care ar face trecerea de la materia lipsită de viaţă la cea organică. (< fr. $monère$)','MONÉRĂ s. f. protozoar ipotetic fără nucleu, care ar face trecerea de la materia lipsită de viaţă la cea organică. (< fr. monère)',0,1189834611,1189834611,0),(2347,2,1,'aparţine',4853,'@APARŢÍNE@, $aparţín$, vb. III. Intranz. A ţine, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ** A face parte dintr-o anumită clasă, dintr-o anumită organizaţie etc. - Din fr. @appartenir@ (dupa $ţine$).','APARŢÍNE, aparţín, vb. III. Intranz. A ţine, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. ♦ A face parte dintr-o anumită clasă, dintr-o anumită organizaţie etc. – Din fr. appartenir (dupa ţine).',0,1022828400,1206198800,0),(2348,2,1,'apaş',3034,'@APÁŞ@, $apaşi$, s.m. @1.@ (La pl.) Numele unui trib de indieni din Texas; (şi la sg.) indian din acest trib. @2.@ (Rar) Derbedeu, haimana; hoţ; bandit. - Din fr. @apache@.','APÁŞ, apaşi, s.m. 1. (La pl.) Numele unui trib de indieni din Texas; (şi la sg.) indian din acest trib. 2. (Rar) Derbedeu, haimana; hoţ; bandit. – Din fr. apache.',0,1022828400,1196271812,0),(477225,471,21,'monem',132,'@MONÉM@ $s. n.$ cea mai mică unitate lingvistică dotată cu semnificaţie. (< fr. $monème$)','MONÉM s. n. cea mai mică unitate lingvistică dotată cu semnificaţie. (< fr. monème)',0,1189834611,1189834611,0),(2349,2,1,'apatic',19803,'@APÁTIC, -Ă@, $apatici, -ce$ adj. Care este cuprins de apatie, care manifestă sau trădează apatie. - Din fr. @apathique@.','APÁTIC, -Ă, apatici, -ce adj. Care este cuprins de apatie, care manifestă sau trădează apatie. – Din fr. apathique.',0,1022828400,1189656115,0),(2350,2,1,'apatie',20698,'@APATÍE@ s.f. Stare de indiferenţă, lipsă de interes faţă de orice activitate şi faţă de lumea înconjurătoare. ** (În concepţia filozofilor stoici antici) Ideal moral care constă în înăbuşirea oricărei pasiuni. - Din fr. @apathie@, lat. @apathia@.','APATÍE s.f. Stare de indiferenţă, lipsă de interes faţă de orice activitate şi faţă de lumea înconjurătoare. ♦ (În concepţia filozofilor stoici antici) Ideal moral care constă în înăbuşirea oricărei pasiuni. – Din fr. apathie, lat. apathia.',0,1022828400,1189656115,0),(2351,2,1,'apatit',1339,'@APATÍT@ s.n. Mineral cristalizat, incolor sau variat colorat, folosit la prepararea îngrăşămintelor minerale şi la extragerea fosforului. - Din fr. @apatite@.','APATÍT s.n. Mineral cristalizat, incolor sau variat colorat, folosit la prepararea îngrăşămintelor minerale şi la extragerea fosforului. – Din fr. apatite.',0,1022828400,1189656115,0),(477224,471,21,'monegasc',419,'@MONEGÁSC, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (persoană) din Monaco. (< fr. $monégasque$)','MONEGÁSC, -Ă adj., s. m. f. (persoană) din Monaco. (< fr. monégasque)',0,1189834611,1189834611,0),(2352,10,1,'apatrid',9915,'@APATRÍD, -Ă, @$apatrizi, -de, $s.m. şi f., adj. (Persoană) care nu are cetăţenia nici unui stat. - Din fr. @apatride.@','APATRÍD, -Ă, apatrizi, -de, s.m. şi f., adj. (Persoană) care nu are cetăţenia nici unui stat. – Din fr. apatride.',0,1021532400,1189656115,0),(2353,2,1,'apex',3780,'@ÁPEX@, $apexuri$, s.n. @1.@ (Astron.) Punct de pe bolta cerească spre care se deplasează în aparenţă sistemul nostru solar. @2.@ Capăt, extremitate (ascuţită) a unui lucru. - Din fr., lat. @apex@.','ÁPEX, apexuri, s.n. 1. (Astron.) Punct de pe bolta cerească spre care se deplasează în aparenţă sistemul nostru solar. 2. Capăt, extremitate (ascuţită) a unui lucru. – Din fr., lat. apex.',0,1022482800,1022482800,0),(2354,2,1,'apidă',1367,'@APÍDĂ@, $apide$, s.f. (La pl.) Familie de insecte himenoptere care cuprinde albinele şi bondarii; (şi la sg.) insectă care aparţine acestei familii. - Din fr. @apidés@.','APÍDĂ, apide, s.f. (La pl.) Familie de insecte himenoptere care cuprinde albinele şi bondarii; (şi la sg.) insectă care aparţine acestei familii. – Din fr. apidés.',0,1037952000,1189656115,0),(2355,1,1,'aplicaţie',5816,'@APLICÁŢIE@, $aplicaţii$, s.f. @1.@ Faptul de a aplica (@1@). * Ceea ce se aplică (@1@); $p. ext.$ obiect, lucru care rezultă din aplicarea aceasta. @2.@ Faptul de a aplica (@2@), de a pune în practică. @3.@ Fig. Aptitudine, talent, înclinaţie. - Din fr. @application.@','APLICÁŢIE, aplicaţii, s.f. 1. Faptul de a aplica (1). ♢ Ceea ce se aplică (1); p. ext. obiect, lucru care rezultă din aplicarea aceasta. 2. Faptul de a aplica (2), de a pune în practică. 3. Fig. Aptitudine, talent, înclinaţie. – Din fr. application.',0,1002092400,1189656115,0),(2356,20,1,'apodictic',7714,'@APODÍCTIC, -Ă @, $apodictici, -ce$, adj. (Despre judecăţi, demonstraţii etc.) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene; care exclude posibilitatea unei opoziţii. - Din fr. @apodictique@, lat. @apodicticus@.','APODÍCTIC, -Ă , apodictici, -ce, adj. (Despre judecăţi, demonstraţii etc.) Care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene; care exclude posibilitatea unei opoziţii. – Din fr. apodictique, lat. apodicticus.',0,1047369600,1047369600,0),(2357,2,1,'apogeu',9841,'@APOGÉU@, $apogee$, s.n. @1.@ Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen, a unei acţiuni etc. @2.@ Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa. - Din fr. @apogée@.','APOGÉU, apogee, s.n. 1. Punct culminant în dezvoltarea unui fenomen, a unei acţiuni etc. 2. Punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa. – Din fr. apogée.',0,1022482800,1221466691,0),(2358,13,1,'aporetic',1928,'@APORÉTIC, -Ă@, $aporetici, -ce$, adj. (Livr.) Care are aspectul unei aporii, de aporie. - Din fr. @aporétique@.','APORÉTIC, -Ă, aporetici, -ce, adj. (Livr.) Care are aspectul unei aporii, de aporie. – Din fr. aporétique.',0,1043308800,1189656115,0),(2359,13,1,'aporie',8689,'@APORÍE@, $aporii$, s.f. Dificultate de ordin raţional greu sau imposibil de rezolvat. - Din ngr. @aporía@, fr. @aporie@.','APORÍE, aporii, s.f. Dificultate de ordin raţional greu sau imposibil de rezolvat. – Din ngr. aporía, fr. aporie.',0,1043308800,1043308800,0),(2360,21,1,'apostol',5926,'@APOSTOL, (I)@ $apostoli, $ s.m. @I. 1.@ (În religia creştină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos. ** Misionar creştin de la începutul creştinismului. @2.@ Adept şi propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. @II.@ (La sg.) Carte de ritual creştin, cuprinzând fapte atribuite Apostolilor (@I 1@) şi scrisorile lor adresate diferitelor persoane şi comunităţi. - Din sl. @apostolŭ@.','APOSTOL, (I) apostoli, s.m. I. 1. (În religia creştină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos. ♦ Misionar creştin de la începutul creştinismului. 2. Adept şi propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. II. (La sg.) Carte de ritual creştin, cuprinzând fapte atribuite Apostolilor (I 1) şi scrisorile lor adresate diferitelor persoane şi comunităţi. – Din sl. apostolŭ.',0,1060239600,1239347095,1157),(2361,2,1,'aprioric',18824,'@APRIÓRIC, -Ă@, $apriorici, -ce$, adj. (Fil.) Anterior experienţei, independent de experienţă; bazat numai pe raţiune. [Pr.: $-pri-o-$] - Din germ. @apriorisch@.','APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -ce, adj. (Fil.) Anterior experienţei, independent de experienţă; bazat numai pe raţiune. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. apriorisch.',0,1033542000,1033542000,0),(2362,2,1,'apriorism',1755,'@APRIORÍSM@ s.n. Concepţie filozofică potrivit căreia ar exista cunoştinţe apriorice. [Pr.: $-pri-o-$] - Din germ. @Apriorismus@, fr. @apriorisme@.','APRIORÍSM s.n. Concepţie filozofică potrivit căreia ar exista cunoştinţe apriorice. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. Apriorismus, fr. apriorisme.',0,1033542000,1033542000,0),(2363,1,1,'apropo',15018,'@APROPÓ@ (@1@) adv., (@2@) $apropouri$, s.n. @1.@ Adv. Fiindcă a venit vorba (de asta); bine că mi-am adus aminte. @2.@ S.n. Aluzie (adesea răutăcioasă) la adresa cuiva; propunere făcută cuiva pe ocolite. [Var.: @apropóu@ s.n.] - Din fr. @à-propos.@','APROPÓ (1) adv., (2) apropouri, s.n. 1. Adv. Fiindcă a venit vorba (de asta); bine că mi-am adus aminte. 2. S.n. Aluzie (adesea răutăcioasă) la adresa cuiva; propunere făcută cuiva pe ocolite. [Var.: apropóu s.n.] – Din fr. à-propos.',0,1002092400,1189656115,0),(2364,13,1,'apsidă',1313,'@APSÍDĂ@ $apside$, s.f. Fiecare din cele două puncte extreme ale axei mari a orbitei pe care un corp ceresc o descrie în jurul altuia - Din fr. @apside@, lat. @apsida@.','APSÍDĂ apside, s.f. Fiecare din cele două puncte extreme ale axei mari a orbitei pe care un corp ceresc o descrie în jurul altuia – Din fr. apside, lat. apsida.',0,1042358400,1042358400,0),(2365,13,1,'apţian',842,'@APŢIÁN, -Ă@ $apţieni, -e$, s.n., adj. (Geol.) @1.@ S.n. Ultimul etaj al cretacicului inferior. 2. Adj. Care aparţine apţianului (@1@), privitor la apţian. [Pr.: $-ţi-an$] - Din fr. @aptien@.','APŢIÁN, -Ă apţieni, -e, s.n., adj. (Geol.) 1. S.n. Ultimul etaj al cretacicului inferior. 2. Adj. Care aparţine apţianului (1), privitor la apţian. [Pr.: -ţi-an] – Din fr. aptien.',0,1043654400,1189656115,0),(2366,3,1,'arababură',167,'@ARABABÚRĂ, @ $arababuri$, s.f. V. @harababură@.','ARABABÚRĂ, arababuri, s.f. V. harababură.',0,1025420400,1189656115,0),(2367,3,1,'arac',5417,'@ARÁC, @ $araci$, s.m. Par lung care serveşte la susţinerea viţei de vie şi a altor plante agăţătoare. [Var.: @harác, harág@ s.m.] - Din ngr. @haráki@.','ARÁC, araci, s.m. Par lung care serveşte la susţinerea viţei de vie şi a altor plante agăţătoare. [Var.: harác, harág s.m.] – Din ngr. haráki.',0,1025420400,1189656115,0),(2368,1,1,'aragaz',17301,'@ARAGÁZ@, (@2@) $aragazuri$, s.n. @1.@ Gaz lichefiat conţinând 90\\% butan, păstrat sub presiune în butelii speciale şi folosit drept combustibil pentru uz casnic. @2.@ Maşină de gătit sau reşou care foloseşte acest combustibil. - @A.R.@ [=Astra Română] + @gaz@.','ARAGÁZ, (2) aragazuri, s.n. 1. Gaz lichefiat conţinând 90% butan, păstrat sub presiune în butelii speciale şi folosit drept combustibil pentru uz casnic. 2. Maşină de gătit sau reşou care foloseşte acest combustibil. – A.R. [=Astra Română] + gaz.',0,1039075200,1238145877,3),(477223,471,21,'monedă',23395,'@MONÉDĂ@ $s. f.$ 1. ban care are curs legal într-un stat. ** hârtie ~ = bani de hârtie. 2. ban de metal. ** a bate ~ = a emite bani de metal; (fig.) a plăti (cuiva) cu aceeaşi ~ = a se comporta faţă de cineva la fel cum s-a comportat şi el într-o situaţie asemănătoare. (< ngr. $moneda$)','MONÉDĂ s. f. 1. ban care are curs legal într-un stat. ♦ hârtie ~ = bani de hârtie. 2. ban de metal. ♦ a bate ~ = a emite bani de metal; (fig.) a plăti (cuiva) cu aceeaşi ~ = a se comporta faţă de cineva la fel cum s-a comportat şi el într-o situaţie asemănătoare. (< ngr. moneda)',0,1189834611,1228859443,0),(2369,1,1,'arahidă',2029,'@ARAHÍDĂ@, $arahide$, s.f. Alună americană. - Din fr. @arachide@.','ARAHÍDĂ, arahide, s.f. Alună americană. – Din fr. arachide.',0,999068400,1189656115,0),(2370,1,1,'arahnidă',3382,'@ARAHNÍDĂ@, $arahnide$, s.f. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura artropodelor, cu corpul format dintr-un cefalotorace cu şase perechi de apendice şi din abdomen; (şi la sg.) animal care face parte din această clasă. - Din fr. @arachnide@.','ARAHNÍDĂ, arahnide, s.f. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura artropodelor, cu corpul format dintr-un cefalotorace cu şase perechi de apendice şi din abdomen; (şi la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. arachnide.',0,999068400,1189656115,0),(477222,471,21,'mondoviziune',7,'@MONDOVIZIÚNE@ $s. f.$ transmitere în diverse părţi ale lumii a unor imagini de televiziune prin intermediul sateliţilor artificiali. (< fr. $mondovision$)','MONDOVIZIÚNE s. f. transmitere în diverse părţi ale lumii a unor imagini de televiziune prin intermediul sateliţilor artificiali. (< fr. mondovision)',0,1189834611,1189834611,0),(2371,1,1,'arahnoidă',947,'@ARAHNOÍDĂ@, $arahnoide$, s.f. (Anat.) Membrana mijlocie care înveleşte creierul şi măduva spinării. - Din fr. @arachnoïde@.','ARAHNOÍDĂ, arahnoide, s.f. (Anat.) Membrana mijlocie care înveleşte creierul şi măduva spinării. – Din fr. arachnoïde.',0,999068400,1189656115,0),(2372,1,1,'arahnoidită',320,'@ARAHNOIDÍTĂ@, $arahnoidite$, s.f. Boală care constă în inflamarea arahnoidei. [Pr.: $-no-i$] - Din fr. @arachnoïdite@.','ARAHNOIDÍTĂ, arahnoidite, s.f. Boală care constă în inflamarea arahnoidei. [Pr.: -no-i] – Din fr. arachnoïdite.',0,999068400,1189656115,0),(477221,471,21,'mondoramă',18,'@MONDORÁMĂ@ $s. f.$ rubrică, emisiune ce grupează articole, note, informaţii din întreaga lume. (< mondo- + -ramă^2)','MONDORÁMĂ s. f. rubrică, emisiune ce grupează articole, note, informaţii din întreaga lume. (< mondo- + -ramă2)',0,1189834611,1189834611,0),(2373,3,1,'arap',5886,'@ARÁP, @ $arapi$, s.m. (Pop.) @1.@ Persoană care face parte dintr-o populaţie africană negroidă; $p. gener.$ om cu pielea şi părul de culoare neagră. @2.@ Arab. [Var.: @haráp@ s.m.] - Din bg. @arap@.','ARÁP, arapi, s.m. (Pop.) 1. Persoană care face parte dintr-o populaţie africană negroidă; p. gener. om cu pielea şi părul de culoare neagră. 2. Arab. [Var.: haráp s.m.] – Din bg. arap.',0,1025420400,1189656115,0),(2374,3,1,'arăci',2608,'@ARĂCÍ, @ $arăcesc$, vb. IV. Tranz. A pune pe araci viţa de vie sau alte plante agăţătoare. [Var.: @hărăcí, hărăgí@ vb. IV] - Din @arac@.','ARĂCÍ, arăcesc, vb. IV. Tranz. A pune pe araci viţa de vie sau alte plante agăţătoare. [Var.: hărăcí, hărăgí vb. IV] – Din arac.',0,1025420400,1189656115,0),(2375,3,1,'arăcit',324,'@ARĂCÍT@ s.n. Faptul de $a arăci$. [Var.: @hărăcít, hărăgít@ s.n.] - V. @arăci@.','ARĂCÍT s.n. Faptul de a arăci. [Var.: hărăcít, hărăgít s.n.] – V. arăci.',0,1025420400,1189656115,0),(477220,471,21,'mondoeconomie',93,'@MONDOECONOMÍE@ $s. f.$ economie mondială. (< fr. $mondo-économie$)','MONDOECONOMÍE s. f. economie mondială. (< fr. mondo-économie)',0,1189834611,1189834611,0),(2376,2,1,'arbust',3778,'@ARBÚST,@ $arbuşti,$ s.m. Plantă lemnoasă mai mică decât arborele, care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă şi nu formează o coroană distinctă. - Din fr. @arbuste,@ lat. @arbustum.@','ARBÚST, arbuşti, s.m. Plantă lemnoasă mai mică decât arborele, care se ramifică de la rădăcină în formă de tufă şi nu formează o coroană distinctă. – Din fr. arbuste, lat. arbustum.',0,1025074800,1189656115,0),(2377,3,1,'arbuz',395,'@ARBÚZ, @ $arbuji$, s.m. V. @harbuz@.','ARBÚZ, arbuji, s.m. V. harbuz.',0,1025420400,1204650862,0),(2378,3,1,'arbuzărie',91,'@ARBUZĂRÍE, @ $arbuzării$, s.f. V. @harbuzărie@.','ARBUZĂRÍE, arbuzării, s.f. V. harbuzărie.',0,1025420400,1189656115,0),(2379,3,1,'areci',330,'@ARÉCI@ interj. V. @hareci@.','ARÉCI interj. V. hareci.',0,1025420400,1189656115,0),(2380,3,1,'arfă',9933,'@ÁRFĂ@ s.f. V. @harpă@.','ÁRFĂ s.f. V. harpă.',0,1025420400,1233232345,0),(2381,13,1,'arginază',264,'@ARGINÁZĂ@, s.f., (Biol.) Enzimă solubilă conţiuntă în cantitate mare în ficatul mamiferelor. - Din fr. @arginase@.','ARGINÁZĂ, s.f., (Biol.) Enzimă solubilă conţiuntă în cantitate mare în ficatul mamiferelor. – Din fr. arginase.',0,1043136000,1203527367,0),(2382,22,14,'argou',27311,'@ARGÓU, @ $argouri, $ s.n. Limbaj convenţional al anumitor categorii sociale, care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite, pentru a nu fi înţelese de restul societăţii.','ARGÓU, argouri, s.n. Limbaj convenţional al anumitor categorii sociale, care folosesc cuvinte speciale sau cu sensuri deosebite, pentru a nu fi înţelese de restul societăţii.',0,1057906800,1057906800,0),(2383,13,1,'arguţie',788,'@ARGUŢÍE@ s.f., (Livr.) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare. - Din fr. @argutie@, lat. @argutia@.','ARGUŢÍE s.f., (Livr.) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare. – Din fr. argutie, lat. argutia.',0,1043136000,1220789622,0),(2384,13,1,'arhaiza',664,'@ARHAIZÁ@, $arhaizez$, vb. I. Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic (stilului, limbii etc.). [Pron.: $-ha-i-$] - Din @arhaic@.','ARHAIZÁ, arhaizez, vb. I. Tranz. (Rar) A da un aspect arhaic (stilului, limbii etc.). [Pron.: -ha-i-] – Din arhaic.',0,1043136000,1189656115,0),(477219,471,21,'mondodisc',7,'@MONDODÍSC@ $s. n.$ disc (de muzică uşoară) de circulaţie mondială. (< mondo- + disc)','MONDODÍSC s. n. disc (de muzică uşoară) de circulaţie mondială. (< mondo- + disc)',0,1189834611,1189834611,0),(2385,13,1,'arhiloc',422,'@ARHILÓC@, $arhilocuri$, adj. (În sintagma) $Vers arhiloc$ (şi substantivat, s.n.) = vers format din şapte sau din trei picioare. - Din n. pr. @Arhiloc@.','ARHILÓC, arhilocuri, adj. (În sintagma) Vers arhiloc (şi substantivat, s.n.) = vers format din şapte sau din trei picioare. – Din n. pr. Arhiloc.',0,1043136000,1043136000,0),(2386,2,1,'arhitravă',4248,'@ARHITRÁVĂ@, $arhitrave$, s.f. Element de construcţie (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului şi care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe zid. - Din fr. @architrave@.','ARHITRÁVĂ, arhitrave, s.f. Element de construcţie (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului şi care se sprijină pe capitelul coloanei sau pe zid. – Din fr. architrave.',0,1026198000,1189656115,0),(2387,13,1,'arhon',1233,'@ÁRHON@ s.m. (Înv.) Titlu de politeţe cu care se adresa cineva unui boier. [Var.: @árhonda@ s.m.] - Din ngr. @árhon, árhondas@.','ÁRHON s.m. (Înv.) Titlu de politeţe cu care se adresa cineva unui boier. [Var.: árhonda s.m.] – Din ngr. árhon, árhondas.',0,1043136000,1043136000,0),(2388,13,1,'arhonda',273,'@ÁRHONDA@ s.m v. @arhon@.','ÁRHONDA s.m v. arhon.',0,1043136000,1189656115,0),(2389,13,1,'arhondar',626,'@ARHONDÁR@, $arhondari$, s.m. Călugăr care are în grijă arhondaricul şi care primeşte oaspeţii mânăstirii. - Din ngr. @arhondáris@.','ARHONDÁR, arhondari, s.m. Călugăr care are în grijă arhondaricul şi care primeşte oaspeţii mânăstirii. – Din ngr. arhondáris.',0,1043136000,1189656115,0),(2390,13,1,'arhonte',1895,'@ARHÓNTE@, $arhonţi$, s.m. Titlu dat magistraţilor care conduceau republica ateniană antică; persoană care avea acest titlu. - Din fr. @archonte@, lat. @archon, -ntis@.','ARHÓNTE, arhonţi, s.m. Titlu dat magistraţilor care conduceau republica ateniană antică; persoană care avea acest titlu. – Din fr. archonte, lat. archon, -ntis.',0,1043136000,1043136000,0),(2391,2,1,'arin',5627,'@ARÍN@, $arini$, s.m. Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale, dinţate, şi cu flori verzui-roşiatice, grupate în amenţi ($Alnus$). [Var.: @anín@ s.m.] - Probabil lat. @\\* alninus@ (< $alnus$).','ARÍN, arini, s.m. Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale, dinţate, şi cu flori verzui-roşiatice, grupate în amenţi (Alnus). [Var.: anín s.m.] – Probabil lat. * alninus (< alnus).',0,1026198000,1189656115,0),(477218,471,21,'mondo',114,'@MONDO-@ $elem.$ \"lume\", \"referitor la Terra\". (< fr. $monde$)','MONDO- elem. „lume”, „referitor la Terra”. (< fr. monde)',0,1189834611,1189834611,0),(2392,2,1,'ariniş',475,'@ARINÍŞ@, $arinişuri$, s.n. Arinişte. [Var.: @aniníş@ s.n.] - @Arin@ + suf. $-iş$.','ARINÍŞ, arinişuri, s.n. Arinişte. [Var.: aniníş s.n.] – Arin + suf. -iş.',0,1026198000,1189656115,0),(2393,2,1,'arinişte',555,'@ARINÍŞTE@, $arinişti$, s.f. Pădurice de arini; ariniş. [Acc. şi $arínişte$. - Var.: @anínişte@ s.f.] - @Arin@ + suf. $-işte$.','ARINÍŞTE, arinişti, s.f. Pădurice de arini; ariniş. [Acc. şi arínişte. – Var.: anínişte s.f.] – Arin + suf. -işte.',0,1026198000,1189656115,0),(2394,13,1,'arioso',578,'@ARIÓSO@ s.n. Fragment dintr-o operă, dintr-o operetă etc. înrudit cu aria^3 şi cu recitativul. [Pr.: $-ri-o-$] - Din it. @arioso@.','ARIÓSO s.n. Fragment dintr-o operă, dintr-o operetă etc. înrudit cu aria3 şi cu recitativul. [Pr.: -ri-o-] – Din it. arioso.',0,1043136000,1043136000,0),(2395,13,1,'ariston',732,'@ARISTÓN@, $aristoane$, s.n. Aparat muzical care, acţionat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe cilindri sau pe discuri. - Din fr. @ariston@.','ARISTÓN, aristoane, s.n. Aparat muzical care, acţionat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe cilindri sau pe discuri. – Din fr. ariston.',0,1043136000,1197994685,0),(2396,13,1,'armaş',4984,'@ARMÁŞ@, $armaşi$, s.m. @1.@ (În evul mediu, în Ţara Românească şi Moldova) Dregător domnesc, însărcinat cu paza temniţelor, cu aplicarea pedepselor corporale şi cu aducerea la îndeplinire a pedepselor capitale. @2.@ (În sintagma) $De-a armaşul$ = numele unui joc de copii în care un participant aplică celorlalţi lovituri la palmă cu o batistă înnodată. - @Armă@ + suf. $-aş$.','ARMÁŞ, armaşi, s.m. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească şi Moldova) Dregător domnesc, însărcinat cu paza temniţelor, cu aplicarea pedepselor corporale şi cu aducerea la îndeplinire a pedepselor capitale. 2. (În sintagma) De-a armaşul = numele unui joc de copii în care un participant aplică celorlalţi lovituri la palmă cu o batistă înnodată. – Armă + suf. -aş.',0,1043222400,1189656115,0),(477217,471,21,'mondializa',704,'@MONDIALIZÁ@ $vb. tr.$ a face să devină mondial. (< fr. $mondialiser$)','MONDIALIZÁ vb. tr. a face să devină mondial. (< fr. mondialiser)',0,1189834611,1189834611,0),(2397,13,1,'armatan',531,'@ARMATÁN@ s.n. Vânt fierbinte şi uscat, care suflă dinspre Sahara spre Oceanul Atlantic. - Din fr. @harmattan@.','ARMATÁN s.n. Vânt fierbinte şi uscat, care suflă dinspre Sahara spre Oceanul Atlantic. – Din fr. harmattan.',0,1043136000,1043136000,0),(2398,3,1,'armăsar',2631,'@ARMĂSÁR, @ $armăsari$, s.m. Cal mascul necastrat; $p. ext.$ cal falnic, mândru, iute. [Var.: (reg.) @harmăsár@ s.m.] - Lat. [equus] @admissarius@.','ARMĂSÁR, armăsari, s.m. Cal mascul necastrat; p. ext. cal falnic, mândru, iute. [Var.: (reg.) harmăsár s.m.] – Lat. [equus] admissarius.',0,1025420400,1189656115,0),(2399,13,1,'armăşel',231,'@ARMĂŞÉL@, $armăşei$, s.m. Slujbaş al armaşului. - @Armaş@ + suf. $-el$.','ARMĂŞÉL, armăşei, s.m. Slujbaş al armaşului. – Armaş + suf. -el.',0,1043222400,1189656115,0),(2400,17,1,'aromân',4877,'@AROMẤN, -Ă, @ $aromâni, -e, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte dintr-o ramură a poporului român; care vorbeşte $dialectul aromân; $ care trăieşte în sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir şi Macedonia). @2.@ Adj. Care aparţine aromânilor(@1@), privitor la aromâni; aromânesc. ** (Substantivat, f.) Idiomul aromânilor. [Var.: @armấn, -ă, @ s.m. şi f., adj.] - Din @armân@ (moştenit din lat. $romanus), $ modificat după $român.$','AROMẤN, -Ă, aromâni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte dintr-o ramură a poporului român; care vorbeşte dialectul aromân; care trăieşte în sudul Peninsulei Balcanice (prin Epir şi Macedonia). 2. Adj. Care aparţine aromânilor(1), privitor la aromâni; aromânesc. ♦ (Substantivat, f.) Idiomul aromânilor. [Var.: armấn, -ă, s.m. şi f., adj.] – Din armân (moştenit din lat. romanus), modificat după român.',0,1061449200,1117011296,0),(2401,3,1,'arpagon',312,'@ARPAGÓN, @ $arpagoni$, s.m. V. @harpagon@.','ARPAGÓN, arpagoni, s.m. V. harpagon.',0,1025420400,1189656115,0),(2402,3,1,'arpă',541,'@ÁRPĂ, @ $arpe$, s.f. V. @harpă@.','ÁRPĂ, arpe, s.f. V. harpă.',0,1025420400,1189656115,0),(2403,13,1,'arpentaj',1917,'@ARPENTÁJ@, s.n. @1.@ (Metodă de) întocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de măsurat lungimi. @2.@ Tehnica măsurării pe teren a parcelelor cadastrale. - Din fr. @arpentage@.','ARPENTÁJ, s.n. 1. (Metodă de) întocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de măsurat lungimi. 2. Tehnica măsurării pe teren a parcelelor cadastrale. – Din fr. arpentage.',0,1043222400,1189656115,0),(477216,471,21,'mondialitate',9,'@MONDIALITÁTE@ $s. f.$ caracterul a ceea ce este mondial. (< fr. $mondialité$)','MONDIALITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este mondial. (< fr. mondialité)',0,1189834611,1189834611,0),(2404,13,1,'arpentor',1270,'@ARPENTÓR,@ $arpentori,$ s.m. Specialist în arpentaj. - Din fr. @arpenteur.@','ARPENTÓR, arpentori, s.m. Specialist în arpentaj. – Din fr. arpenteur.',0,1043222400,1189656115,0),(2405,21,1,'arşic',5824,'@ARŞÍC, @ $arşice, $ s.n. @1.@ Os al articulaţiei piciorului, deasupra copitelor, la vite; os al articulaţiei genunchiului, la picioarele (de dinapoi ale) mieilor şi caprelor, folosit la un joc de copii. @2.@ (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arşice (@1@). [Var.: @arşícă@ s.f.] - Din tc. @aşık.@','ARŞÍC, arşice, s.n. 1. Os al articulaţiei piciorului, deasupra copitelor, la vite; os al articulaţiei genunchiului, la picioarele (de dinapoi ale) mieilor şi caprelor, folosit la un joc de copii. 2. (La pl.) Numele unui joc de copii la care se folosesc arşice (1). [Var.: arşícă s.f.] – Din tc. aşık.',0,1060671600,1126487334,0),(2406,13,1,'arşin',1170,'@ARŞÍN@, $arşini,$ s.m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711 m. - Din rus. @arşin@.','ARŞÍN, arşini, s.m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711 m. – Din rus. arşin.',0,1043222400,1092370723,0),(2407,13,1,'artos',1280,'@ÁRTOS@, $artose$, s.n. Pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvântată de preot, şi care serveşte la împărtăşanie. - Din ngr. @ártos@.','ÁRTOS, artose, s.n. Pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvântată de preot, şi care serveşte la împărtăşanie. – Din ngr. ártos.',0,1043222400,1043222400,0),(2408,3,1,'arţag',1669,'@ARŢÁG, @ $arţaguri$, s.n. (Pop. şi fam.) Pornire spre ceartă, chef de ceartă. [Var.: @harţág@ s.n.] - Din magh. @harcag@.','ARŢÁG, arţaguri, s.n. (Pop. şi fam.) Pornire spre ceartă, chef de ceartă. [Var.: harţág s.n.] – Din magh. harcag.',0,1025420400,1189656115,0),(2409,3,1,'arţăgos',4558,'@ARŢĂGÓS, -OÁSĂ, @ $arţăgoşi, -oase$, adj. (Pop. şi fam.) Certăreţ. [Var.: (reg.) @harţăgós, -oásă, hărţăgós, -oásă@ adj.] - @Arţag@ + suf. $-os$.','ARŢĂGÓS, -OÁSĂ, arţăgoşi, -oase, adj. (Pop. şi fam.) Certăreţ. [Var.: (reg.) harţăgós, -oásă, hărţăgós, -oásă adj.] – Arţag + suf. -os.',0,1025420400,1189656115,0),(2410,2,1,'arvanit',574,'@ARVANÍT, -Ă@, $arvaniţi, -te$, s.m. şi f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: @alvanít, -ă@ s.m. şi f., adj.] - Din ngr. @arvanítis@.','ARVANÍT, -Ă, arvaniţi, -te, s.m. şi f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s.m. şi f., adj.] – Din ngr. arvanítis.',0,1037088000,1189656115,0),(2411,13,1,'asbest',842,'@ASBÉST@ s.n. v. @azbest@.','ASBÉST s.n. v. azbest.',0,1043222400,1189656115,0),(477215,471,21,'mondialist',16,'@MONDIALÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al mondialismului. (< fr. $mondialiste$)','MONDIALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mondialismului. (< fr. mondialiste)',0,1189834611,1189834611,0),(2412,13,1,'ascidie',604,'@ASCÍDIE@, $ascidii$, s.f. (La pl.) Clasă de animale marine inferioare, cu corpul în formă de sac; (şi la sg.) animal din această clasă. - Din fr. @ascidie@.','ASCÍDIE, ascidii, s.f. (La pl.) Clasă de animale marine inferioare, cu corpul în formă de sac; (şi la sg.) animal din această clasă. – Din fr. ascidie.',0,1043222400,1043222400,0),(2413,13,1,'ascită',2256,'@ASCÍTĂ@ s.f. (Med.) Acumulare de lichid, de obicei seros, în peritoneu. - Din fr. @ascite@.','ASCÍTĂ s.f. (Med.) Acumulare de lichid, de obicei seros, în peritoneu. – Din fr. ascite.',0,1043222400,1189656115,0),(2414,13,1,'ascitic',518,'@ASCÍTIC, -Ă@, $ascitici, -ce$, adj., s.m. şi f. @1.@ Adj. Care aparţine ascitei, care se referă la ascită. @2.@ Adj., s.m. şi f. (Persoană) care este bolnavă de ascită. - Din fr. @ascitique@.','ASCÍTIC, -Ă, ascitici, -ce, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine ascitei, care se referă la ascită. 2. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care este bolnavă de ascită. – Din fr. ascitique.',0,1043222400,1189656115,0),(2415,13,1,'asclepiad',608,'@ASCLEPIÁD@, $asclepiade$, adj. (În sintagma) $Vers asclepiad$ (şi substantivat, m.) = vers din metrica antică, alcătuit dintr-un spondeu (sau troheu), doi (sau trei) coriambi şi un iamb. [Pr.: $-pi-ad$] - Din fr. @asclépiade@, lat. @asclepiadeus@.','ASCLEPIÁD, asclepiade, adj. (În sintagma) Vers asclepiad (şi substantivat, m.) = vers din metrica antică, alcătuit dintr-un spondeu (sau troheu), doi (sau trei) coriambi şi un iamb. [Pr.: -pi-ad] – Din fr. asclépiade, lat. asclepiadeus.',0,1043222400,1189656115,0),(2416,1,1,'asemenea',19267,'@ASÉMENEA@ adj. invar., adv. @I.@ Adj. invar. @1.@ Asemănător; $spec.$ (despre figuri geometrice) = care au unghiurile corespunzătoare egale şi laturile corespunzătoare proporţionale. @2.@ Care este astfel (de...), atare, aşa. $O asemenea problemă$. @II.@ Adv. @1.@ Tot aşa, în acelaşi fel, deopotrivă (de...), aşijderea. @2.@ Pe lângă aceasta; încă, mai. [Var.: (reg.) @asémeni, asémene, asémine@ adj. invar., adv.] - Lat. @assimile@.','ASÉMENEA adj. invar., adv. I. Adj. invar. 1. Asemănător; spec. (despre figuri geometrice) = care au unghiurile corespunzătoare egale şi laturile corespunzătoare proporţionale. 2. Care este astfel (de...), atare, aşa. O asemenea problemă. II. Adv. 1. Tot aşa, în acelaşi fel, deopotrivă (de...), aşijderea. 2. Pe lângă aceasta; încă, mai. [Var.: (reg.) asémeni, asémene, asémine adj. invar., adv.] – Lat. assimile.',0,1038988800,1139737808,0),(2417,20,1,'asertiv',34458,'@ASERTÍV, -Ă@, $asertivi, -e$, adj. (Livr.) Cu caracter de aserţiune; asertoric. - Din fr. @assertif@.','ASERTÍV, -Ă, asertivi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de aserţiune; asertoric. – Din fr. assertif.',0,1037606400,1211904469,0),(2418,20,1,'asertoric',7761,'@ASERTÓRIC, -Ă@, $asertorici, -ce$, adj. (Fil.) Care are caracterul unei aserţiuni, care exprimă o situaţie de fapt. $Judecată asertorică$. - Din fr. @assertorique@.','ASERTÓRIC, -Ă, asertorici, -ce, adj. (Fil.) Care are caracterul unei aserţiuni, care exprimă o situaţie de fapt. Judecată asertorică. – Din fr. assertorique.',0,1037606400,1037606400,0),(2419,20,1,'aserţiune',29715,'@ASERŢIÚNE@, $aserţiuni$, s.f. (Fil.) Enunţ care este dat ca adevărat; $p.gener.$ afirmaţie. [Pr.: $-ţi-u-$] - Din fr. @assertion@, lat. @assertio, -onis@.','ASERŢIÚNE, aserţiuni, s.f. (Fil.) Enunţ care este dat ca adevărat; p.gener. afirmaţie. [Pr.: -ţi-u-] – Din fr. assertion, lat. assertio, -onis.',0,1037606400,1037606400,0),(2420,13,1,'asibila',1037,'@ASIBILÁ@, pers. 3 $asibilează$, vb. I. Tranz. şi refl. (Fon.) A face să capete sau a căpăta caracterele unei consoane africate. - Din fr. @assibiler@.','ASIBILÁ, pers. 3 asibilează, vb. I. Tranz. şi refl. (Fon.) A face să capete sau a căpăta caracterele unei consoane africate. – Din fr. assibiler.',0,1043222400,1214508788,0),(2421,13,1,'asindet',1217,'@ASINDÉT@ s.n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncţiilor (copulative). [Var.: @asíndeton@ s.n.] - Din lat. @asyndetus, asyndeton@, fr. @asyndéte@.','ASINDÉT s.n. Figură de stil constând în suprimarea conjuncţiilor (copulative). [Var.: asíndeton s.n.] – Din lat. asyndetus, asyndeton, fr. asyndéte.',0,1043222400,1043222400,0),(2422,13,1,'asindeton',328,'@ASÍNDETON@, s.n. v. @asindet@.','ASÍNDETON, s.n. v. asindet.',0,1043222400,1189656115,0),(477214,471,21,'mondialism',219,'@MONDIALÍSM@ $s. n.$ concepţie cosmopolită care preco-nizează realizarea integrării politice a tuturor ţărilor şi popoarelor lumii într-o comunitate unică. (< fr. $mondialisme$)','MONDIALÍSM s. n. concepţie cosmopolită care preco-nizează realizarea integrării politice a tuturor ţărilor şi popoarelor lumii într-o comunitate unică. (< fr. mondialisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2423,13,1,'asiză',2449,'@ASÍZĂ@, $asize$, s.f. Fiecare dintre straturile orizontale de cărămidă, piatră etc., care alcătuiesc zidăria unei construcţii. - Din fr. @assise@','ASÍZĂ, asize, s.f. Fiecare dintre straturile orizontale de cărămidă, piatră etc., care alcătuiesc zidăria unei construcţii. – Din fr. assise',0,1043222400,1043222400,0),(2424,3,1,'asmaţuchi',157,'@ASMAŢÚCHI@ s.m. V. @hasmaţuchi@.','ASMAŢÚCHI s.m. V. hasmaţuchi.',0,1025420400,1189656115,0),(2425,3,1,'asmăţui',621,'@ASMĂŢÚI@ s.m. V. @hasmaţuchi@.','ASMĂŢÚI s.m. V. hasmaţuchi.',0,1025420400,1189656115,0),(2426,13,1,'asprete',901,'@ASPRÉTE@, $aspreţi$, s.m. Peşte cenuşiu-brun, mic, acoperit cu solzi aspri şi mărunţi $(Romanichthys valsanicola)$. - Din. @aspru^2@.','ASPRÉTE, aspreţi, s.m. Peşte cenuşiu-brun, mic, acoperit cu solzi aspri şi mărunţi (Romanichthys valsanicola). – Din. aspru2.',0,1043308800,1189656115,0),(2427,13,1,'asterie',1966,'@ASTÉRIE@, $asterii$ s.f. (Zool.) Stea-de-mare. - Din fr. @astérie@.','ASTÉRIE, asterii s.f. (Zool.) Stea-de-mare. – Din fr. astérie.',0,1043308800,1043308800,0),(2428,2,1,'astigmatic',495,'@ASTIGMÁTIC, -Ă@, $astigmatici, -ce$, adj. s.m. şi f. @1.@ Adj. (Despre o imagine) Care e deformată datorită astigmatismului. @2.@ Adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de astigmatism. - Din @astigmatism@.','ASTIGMÁTIC, -Ă, astigmatici, -ce, adj. s.m. şi f. 1. Adj. (Despre o imagine) Care e deformată datorită astigmatismului. 2. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de astigmatism. – Din astigmatism.',0,1054105200,1189656115,0),(2429,2,1,'astigmatism',7049,'@ASTIGMATÍSM@ s.n. Aberaţie a unui sistem optic, care formează o imagine întinsă pentru un obiect. ** Defect al lentilelor sau al corneei şi cristalinului ochiului omenesc, care constă într-o abatere de la forma sferică, ele având razele de curbură diferite în două plane perpendiculare, ceea ce duce la deformarea imaginilor. - Din fr. @astigmatisme@.','ASTIGMATÍSM s.n. Aberaţie a unui sistem optic, care formează o imagine întinsă pentru un obiect. ♦ Defect al lentilelor sau al corneei şi cristalinului ochiului omenesc, care constă într-o abatere de la forma sferică, ele având razele de curbură diferite în două plane perpendiculare, ceea ce duce la deformarea imaginilor. – Din fr. astigmatisme.',0,1054105200,1189656115,0),(2430,13,1,'astragal',1893,'@ASTRAGÁL@, $astragale$, s.n. @1.@ Unul din cele două oase mai mari ale tarsului. @2.@ Element decorativ de secţiune semicirculară, care separă fusul coloanei de capitel. - Din fr. @atragale@, lat. @astragalus@.','ASTRAGÁL, astragale, s.n. 1. Unul din cele două oase mai mari ale tarsului. 2. Element decorativ de secţiune semicirculară, care separă fusul coloanei de capitel. – Din fr. atragale, lat. astragalus.',0,1043308800,1189656115,0),(2431,2,1,'astru',8763,'@ÁSTRU@, $aştri$, s.m. Corp situat pe bolta cerească (stea, planetă etc.). [Pl. şi: (n.) $astre$] - Din fr. @astre@, lat. @astrum@.','ÁSTRU, aştri, s.m. Corp situat pe bolta cerească (stea, planetă etc.). [Pl. şi: (n.) astre] – Din fr. astre, lat. astrum.',0,1022482800,1228395888,0),(477213,471,21,'mondial',957,'@MONDIÁL, -Ă@ $adj.$ care se referă la întreaga lume; răspândit, cunoscut în toată lumea. * (şi s. n.) cu caracter internaţional. (< fr. $mondial$)','MONDIÁL, -Ă adj. care se referă la întreaga lume; răspândit, cunoscut în toată lumea. ♢ (şi s. n.) cu caracter internaţional. (< fr. mondial)',0,1189834611,1189834611,0),(2432,21,1,'asupri',4926,'@ASUPRÍ, @ $asupresc, $ vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a împila; a exploata. ** (Impr.) A chinui. - Din @asupra.@','ASUPRÍ, asupresc, vb. IV. Tranz. A prigoni, a oprima, a împila; a exploata. ♦ (Impr.) A chinui. – Din asupra.',0,1060585200,1060585200,0),(2433,21,1,'asupritor',6402,'@ASUPRITÓR, -OÁRE,@ $asupritori, -oare,$ s.m. şi f. Persoană care asupreşte. ** (Adjectival; despre oameni şi acţiunile lor) Care asupreşte. $Măsuri asupritoare.$ - @Asupri@ + suf. $-tor.$','ASUPRITÓR, -OÁRE, asupritori, -oare, s.m. şi f. Persoană care asupreşte. ♦ (Adjectival; despre oameni şi acţiunile lor) Care asupreşte. Măsuri asupritoare.Asupri + suf. -tor.',0,1060585200,1092279658,0),(2434,13,1,'aşaşi',795,'@AŞÁŞI@ adv. (Înv. şi reg.) @1.@ (Modal) Chiar, întocmai; chiar aşa. ** Aşa încât. @2.@ (Temporal) Îndată, numaidecât, imediat. - @Aşa + şi@.','AŞÁŞI adv. (Înv. şi reg.) 1. (Modal) Chiar, întocmai; chiar aşa. ♦ Aşa încât. 2. (Temporal) Îndată, numaidecât, imediat. – Aşa + şi.',0,1043308800,1115218553,0),(2435,13,1,'ataman',1255,'@ATAMÁN@, $atamani$, s.m. @1.@ Căpetenie de cazaci. @2.@ Şef al unei echipe de pescari. - Din rus., ucr. @ataman@.','ATAMÁN, atamani, s.m. 1. Căpetenie de cazaci. 2. Şef al unei echipe de pescari. – Din rus., ucr. ataman.',0,1043308800,1189656115,0),(2436,13,1,'ataxie',4659,'@ATAXÍE@ s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi. - Din fr. @ataxie@.','ATAXÍE s.f. (Med.) Tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi. – Din fr. ataxie.',0,1043308800,1043308800,0),(2437,13,1,'atebrină',279,'@ATEBRÍNĂ@ s.f. Medicament folosit în profilaxia şi în tratamentul malariei. - Din. fr. @atébrine@.','ATEBRÍNĂ s.f. Medicament folosit în profilaxia şi în tratamentul malariei. – Din. fr. atébrine.',0,1043308800,1043308800,0),(2438,2,1,'aterizaj',258,'@ATERIZÁJ@, $aterizaje$, s.n. Aterizare. - Din fr. @atterrissage@.','ATERIZÁJ, aterizaje, s.n. Aterizare. – Din fr. atterrissage.',0,1024642800,1189656115,0),(2439,2,1,'aterizare',1259,'@ATERIZÁRE@, $aterizări$, s.f. @1.@ Acţiunea de $a ateriza$; aterizaj. @2.@ (Sport) Atingere a solului ca fază finală a unui exerciţiu în gimnastică, atletism etc. - V. @ateriza@.','ATERIZÁRE, aterizări, s.f. 1. Acţiunea de a ateriza; aterizaj. 2. (Sport) Atingere a solului ca fază finală a unui exerciţiu în gimnastică, atletism etc. – V. ateriza.',0,1024642800,1189656115,0),(2440,2,1,'aterizor',582,'@ATERIZÓR@, $aterizoare$, s.n. Dispozitiv al unui avion care serveşte la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. - Din fr. @atterrisseur@.','ATERIZÓR, aterizoare, s.n. Dispozitiv al unui avion care serveşte la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. – Din fr. atterrisseur.',0,1024642800,1106772331,0),(2441,2,1,'aterman',579,'@ATERMÁN, -Ă@, $atermani, -e$, adj. (Fig.) Care nu permite trecerea căldurii. $Mediu aterman$. - Din fr. @athermane@.','ATERMÁN, -Ă, atermani, -e, adj. (Fig.) Care nu permite trecerea căldurii. Mediu aterman. – Din fr. athermane.',0,1024642800,1024642800,0),(2442,2,1,'aterom',1422,'@ATERÓM@ s.n. (Med.) Infiltrare a pereţilor aortei şi a unor artere cu o substanţă grasă. V. $arterioscleroză$ - Din fr. @athérome@.','ATERÓM s.n. (Med.) Infiltrare a pereţilor aortei şi a unor artere cu o substanţă grasă. V. arterioscleroză – Din fr. athérome.',0,1024642800,1189656115,0),(477212,471,21,'mondenitate',297,'@MONDENITÁTE@ $s. f.$ 1. înclinare spre o viaţă mondenă. * vanitate mondenă. 2. (pl.) evenimente ale lumii mondene. (după fr. $mondanité$)','MONDENITÁTE s. f. 1. înclinare spre o viaţă mondenă. ♢ vanitate mondenă. 2. (pl.) evenimente ale lumii mondene. (după fr. mondanité)',0,1189834611,1189834611,0),(2443,2,1,'atestare',1863,'@ATESTÁRE@, $atestări$, s.f. Acţiunea de $a atesta$ şi rezultatul ei. - V. @atesta@.','ATESTÁRE, atestări, s.f. Acţiunea de a atesta şi rezultatul ei. – V. atesta.',0,1024642800,1189656115,0),(2444,12,1,'atestat',4209,'@ATESTÁT^1@, $atestate$, s.n. Act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii). - Din germ. @Attestat@.','ATESTÁT1, atestate, s.n. Act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii). – Din germ. Attestat.',0,1049356800,1049356800,0),(2445,1,1,'ateu',12021,'@ATÉU, -ÉE@, $atei, -ee$, s.m. şi f. Adept al ateismului; persoană care neagă existenţa lui Dumnezeu şi a oricărei divinităţi. - Din fr. @athée@, lat. @atheus@.','ATÉU, -ÉE, atei, -ee, s.m. şi f. Adept al ateismului; persoană care neagă existenţa lui Dumnezeu şi a oricărei divinităţi. – Din fr. athée, lat. atheus.',0,1020150000,1189656115,0),(2446,12,1,'atic',7012,'@ÁTIC, -Ă@, $atici, -ce$, adj., s.n. @1.@ Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. * $Frumuseţe atică$ = frumuseţe perfectă. @2.@ Parte a unei construcţii situată deasupra cornişei şi menită să mascheze acoperişul. @3.@ Etaj scund situat imediat sub acoperiş. - Din fr. @attique@.','ÁTIC, -Ă, atici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. Caracteristic Aticii antice sau locuitorilor ei. ♢ Frumuseţe atică = frumuseţe perfectă. 2. Parte a unei construcţii situată deasupra cornişei şi menită să mascheze acoperişul. 3. Etaj scund situat imediat sub acoperiş. – Din fr. attique.',0,1049356800,1049356800,0),(2447,13,1,'aticism',1849,'@ATICÍSM@ s.n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni ** Stil caracterizat prin măsură, eleganţă şi rafinament. - Din fr. @atticisme@, lat. @atticismus@.','ATICÍSM s.n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni ♦ Stil caracterizat prin măsură, eleganţă şi rafinament. – Din fr. atticisme, lat. atticismus.',0,1043308800,1043308800,0),(2448,13,1,'atlant',1687,'@ATLÁNT@, $atlanţi$, s.m. @1.@ Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, folosită ca element de susţinere în locul unei coloane sau ca pilastru. @2.@ Locuitor legendar sau fantastic al Atlantidei. - Din fr. @atlante@.','ATLÁNT, atlanţi, s.m. 1. Statuie reprezentând un bărbat într-o atitudine de efort, folosită ca element de susţinere în locul unei coloane sau ca pilastru. 2. Locuitor legendar sau fantastic al Atlantidei. – Din fr. atlante.',0,1043308800,1043308800,0),(2449,12,1,'atlaz',8995,'@ATLÁZ@, $atlazuri$, s.n. Ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură faţă. [Var.: @atlás@ s.n.] - Din tc. @atlas@.','ATLÁZ, atlazuri, s.n. Ţesătură pentru căptuşeli şi feţe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură faţă. [Var.: atlás s.n.] – Din tc. atlas.',0,1049356800,1196182839,0),(2450,2,1,'atol',5584,'@ATÓL@, $atoli$, s.m. Insulă în formă de inel, formată în mările calde din schelete de corali. - Din fr. @atoll@.','ATÓL, atoli, s.m. Insulă în formă de inel, formată în mările calde din schelete de corali. – Din fr. atoll.',0,1024642800,1189656115,0),(477211,471,21,'monden',4445,'@MONDÉN, -Ă@ $adj.$ care aparţine unei vieţi luxoase; (şi s.) care duce o viaţă de petreceri; referitor la o astfel de viaţă. (< fr. $mondain$)','MONDÉN, -Ă adj. care aparţine unei vieţi luxoase; (şi s.) care duce o viaţă de petreceri; referitor la o astfel de viaţă. (< fr. mondain)',0,1189834611,1189834611,0),(2451,2,5,'atropism',106,'@ATROPÍSM@, $atropisme$, s.n. (Med.) Intoxicaţie cu atropină. - Din fr. @atropisme@.','ATROPÍSM, atropisme, s.n. (Med.) Intoxicaţie cu atropină. – Din fr. atropisme.',0,1031900400,1189656115,0),(2452,2,1,'au',5751,'@AU^1@ adv. interog., conj. @1.@ Adv. interog. (Înv.) Oare? @2.@ Conj. (Înv. şi reg.) Sau, ori. - Lat. @aut@.','AU1 adv. interog., conj. 1. Adv. interog. (Înv.) Oare? 2. Conj. (Înv. şi reg.) Sau, ori. – Lat. aut.',0,1026111600,1189656115,0),(2453,2,1,'au',6590,'@AU^2@ interj. Exclamaţie care exprimă diverse stări şi sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.).','AU2 interj. Exclamaţie care exprimă diverse stări şi sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.).',0,1026111600,1026111600,0),(2454,2,1,'audia',3312,'@AUDIÁ@, $audiez$, vb. I. Tranz. @1.@ (Jur.) A asculta un martor în vederea rezolvării unui proces. @2.@ A asculta un şir de lecţii, de prelegeri, de înregistrări muzicale etc. [Pr: $a-u-di-a$] - Din @audienţă@, @auditor@, @audiţie@ etc.','AUDIÁ, audiez, vb. I. Tranz. 1. (Jur.) A asculta un martor în vederea rezolvării unui proces. 2. A asculta un şir de lecţii, de prelegeri, de înregistrări muzicale etc. [Pr: a-u-di-a] – Din audienţă, auditor, audiţie etc.',0,1026111600,1189656115,0),(477210,471,21,'monazit',45,'@MONAZÍT@ $s. n.$ fosfat natural de ceriu, toriu şi alte lantanide. (< fr. $monazite$)','MONAZÍT s. n. fosfat natural de ceriu, toriu şi alte lantanide. (< fr. monazite)',0,1189834611,1189834611,0),(2455,2,1,'audibil',1309,'@AUDÍBIL, -Ă@, $audibili, -e$, adj. Care poate fi auzit. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @audible@, lat. @audibilis@.','AUDÍBIL, -Ă, audibili, -e, adj. Care poate fi auzit. [Pr: a-u-] – Din fr. audible, lat. audibilis.',0,1026111600,1026111600,0),(2456,2,1,'audibilitate',646,'@AUDIBILITÁTE@ s.f. (Fiz.) Proprietate a unei vibraţii sonore de a putea fi auzită. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @audibilité@.','AUDIBILITÁTE s.f. (Fiz.) Proprietate a unei vibraţii sonore de a putea fi auzită. [Pr: a-u-] – Din fr. audibilité.',0,1026111600,1026111600,0),(2457,2,1,'audient',3702,'@AUDIÉNT, -Ă@, $audienţi, -te$, s.m. şi f. Persoană care asistă la cursurile unei şcoli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenţii ordinari şi fără a susţine examene. [Pr: $a-u-di-ent$] - Din lat. @audiens, -ntis@.','AUDIÉNT, -Ă, audienţi, -te, s.m. şi f. Persoană care asistă la cursurile unei şcoli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenţii ordinari şi fără a susţine examene. [Pr: a-u-di-ent] – Din lat. audiens, -ntis.',0,1026111600,1026111600,0),(2458,2,1,'audienţă',5376,'@AUDIÉNŢĂ@, $audienţe$, s.f. @1.@ Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deţine o funcţie de răspundere. @2.@ Acceptare (entuziastă) a ceva. * Expr. $A avea audienţă la...$ = a trezi interesul sau a avea influenţă asupra unui public numeros. [Pr: $a-u-di-en-$] - Din fr. @audience@, lat. @audientia@.','AUDIÉNŢĂ, audienţe, s.f. 1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deţine o funcţie de răspundere. 2. Acceptare (entuziastă) a ceva. ♢ Expr. A avea audienţă la... = a trezi interesul sau a avea influenţă asupra unui public numeros. [Pr: a-u-di-en-] – Din fr. audience, lat. audientia.',0,1026111600,1189656115,0),(2459,2,1,'audiere',1197,'@AUDIÉRE@, $audieri$, s.f. Acţiunea de $a audia$. [Pr.: $a-u-di-e-$] - V. @audia@.','AUDIÉRE, audieri, s.f. Acţiunea de a audia. [Pr.: a-u-di-e-] – V. audia.',0,1026111600,1026111600,0),(2460,2,1,'audio',2654,'@AUDIO-^1@ Element de compunere care înseamnă \"(eu) aud\", \"servind la auz\", \"solicitând auzul\". [Pr: $a-u-di-o$] - Din lat., fr. @audio-@.','AUDIO-1 Element de compunere care înseamnă „(eu) aud”, „servind la auz”, „solicitând auzul”. [Pr: a-u-di-o] – Din lat., fr. audio-.',0,1026111600,1026111600,0),(2461,2,5,'audio',1119,'@AÚDIO^2@ adj. invar. Care serveşte la perceperea auditivă. [Pr.: $a-u-di-o$] - Din fr. @audio@.','AÚDIO2 adj. invar. Care serveşte la perceperea auditivă. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audio.',0,1031900400,1031900400,0),(2462,2,5,'audiofonologie',369,'@AUDIOFONOLOGÍE@ s.f. Disciplină medicală care se ocupă de patologia organelor de fonaţie şi audiţie. [Pr.: $a-u-di-o$] - Din fr. @audiophonologie@.','AUDIOFONOLOGÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă de patologia organelor de fonaţie şi audiţie. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiophonologie.',0,1031900400,1189656115,0),(477209,471,21,'monastic',739,'@MONÁSTIC, -Ă@ $adj.$ mănăstiresc. * propriu călugărilor. (< fr. $monastique$)','MONÁSTIC, -Ă adj. mănăstiresc. ♢ propriu călugărilor. (< fr. monastique)',0,1189834611,1189834611,0),(2463,2,1,'audiofrecvenţă',544,'@AUDIOFRECVÉNŢĂ@ s.f. (Fiz.) Frecvenţă a unei unde sonore percepută de auz. [Pr: $a-u-di-o-$] - Din fr. @audiofréquence@.','AUDIOFRECVÉNŢĂ s.f. (Fiz.) Frecvenţă a unei unde sonore percepută de auz. [Pr: a-u-di-o-] – Din fr. audiofréquence.',0,1026111600,1189656115,0),(2464,2,1,'audiogramă',512,'@AUDIOGRÁMĂ@, $audiograme$, s.f. Grafic care indică acuitatea auditivă a unei persoane. [Pr: $a-u-di-o-$] - Din fr. @audiogramme@.','AUDIOGRÁMĂ, audiograme, s.f. Grafic care indică acuitatea auditivă a unei persoane. [Pr: a-u-di-o-] – Din fr. audiogramme.',0,1026111600,1189656115,0),(477208,471,21,'monarhist',140,'@MONARHÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al monarhiei. (< fr. $monarchiste$)','MONARHÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monarhiei. (< fr. monarchiste)',0,1189834611,1189834611,0),(2465,2,5,'audiometric',125,'@AUDIOMÉTRIC, -Ă@, $audiometrici, -ce$, adj. (Med.) De audiometrie. [Pr.: $a-u-di-o$] - Din fr. @audiométrique@.','AUDIOMÉTRIC, -Ă, audiometrici, -ce, adj. (Med.) De audiometrie. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiométrique.',0,1031900400,1189656115,0),(2466,2,1,'audiometrie',548,'@AUDIOMETRÍE@ s.f. Măsurare a acuităţii auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [Pr: $a-u-di-o-$] - Din fr. @audiométrie@.','AUDIOMETRÍE s.f. Măsurare a acuităţii auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului). [Pr: a-u-di-o-] – Din fr. audiométrie.',0,1026111600,1026111600,0),(2467,2,1,'audiometru',514,'@AUDIOMÉTRU@, $audiometre$, s.n. Aparat cu ajutorul căruia se determină acuitatea auditivă a cuiva. [Pr: $a-u-di-o-$] - Din fr. @audiomètre@.','AUDIOMÉTRU, audiometre, s.n. Aparat cu ajutorul căruia se determină acuitatea auditivă a cuiva. [Pr: a-u-di-o-] – Din fr. audiomètre.',0,1026111600,1026111600,0),(2468,2,1,'audiovideo',687,'@AUDIOVÍDEO@ adj. invar. De radiodifuziune şi televiziune. $Mijloace audiovideo de informare$. [Pr: $a-u-di-o-vi-de-o$] - Din lat. @audio-@ + lat. @video@.','AUDIOVÍDEO adj. invar. De radiodifuziune şi televiziune. Mijloace audiovideo de informare. [Pr: a-u-di-o-vi-de-o] – Din lat. audio- + lat. video.',0,1026111600,1026111600,0),(2469,2,1,'audiovizual',1488,'@AUDIOVIZUÁL, -Ă@, $audiovizuali, -e$, adj. Care se bazează pe perceperea auditivă şi vizuală. [Pr: $a-u-di-o-vi-zu-al$] - Din fr. @audio-visuel@.','AUDIOVIZUÁL, -Ă, audiovizuali, -e, adj. Care se bazează pe perceperea auditivă şi vizuală. [Pr: a-u-di-o-vi-zu-al] – Din fr. audio-visuel.',0,1026111600,1026111600,0),(2470,2,1,'auditiv',1581,'@AUDITÍV, -Ă@, $auditivi, -e$, adj. Care aparţine auzului, privitor la auz. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @auditif@, it. @auditive@.','AUDITÍV, -Ă, auditivi, -e, adj. Care aparţine auzului, privitor la auz. [Pr: a-u-] – Din fr. auditif, it. auditive.',0,1026111600,1189656115,0),(2471,2,1,'auditor',7161,'@AUDITÓR, -OÁRE@, $auditori, -oare$, s.m. şi f., adj. (Persoană) care ascultă un curs, o conferinţă, un concert; ascultător, auzitor. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @auditeur@, lat. @auditor, -oris@.','AUDITÓR, -OÁRE, auditori, -oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care ascultă un curs, o conferinţă, un concert; ascultător, auzitor. [Pr: a-u-] – Din fr. auditeur, lat. auditor, -oris.',0,1026111600,1026111600,0),(2472,2,1,'auditoriu',5875,'@AUDITÓRIU,@ (@2@) $auditorii,$ s.n. @1.@ Totalitatea auditorilor; asistenţă. @2.@ Sală de cursuri într-o şcoală (de grad superior). [Pr: $a-u-$] - Din fr. @auditoire@, lat. @auditorium@.','AUDITÓRIU, (2) auditorii, s.n. 1. Totalitatea auditorilor; asistenţă. 2. Sală de cursuri într-o şcoală (de grad superior). [Pr: a-u-] – Din fr. auditoire, lat. auditorium.',0,1026111600,1092374102,0),(2473,2,1,'audiţie',4125,'@AUDÍŢIE@, $audiţii$, s.f. @1.@ Faptul de a audia muzică; manifestare muzicală de amploare mai redusă decât concertul. * Loc. adj. şi adv. $În primă audiţie$ = (care se execută) pentru prima dată în faţa publicului. @2.@ Identificare a sunetelor prin simţul auditiv. @3.@ (Rad.) Recepţionare de semnale audio. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @audition@, lat. @auditio, -onis@.','AUDÍŢIE, audiţii, s.f. 1. Faptul de a audia muzică; manifestare muzicală de amploare mai redusă decât concertul. ♢ Loc. adj. şi adv. În primă audiţie = (care se execută) pentru prima dată în faţa publicului. 2. Identificare a sunetelor prin simţul auditiv. 3. (Rad.) Recepţionare de semnale audio. [Pr: a-u-] – Din fr. audition, lat. auditio, -onis.',0,1026111600,1026111600,0),(2474,2,1,'augment',1151,'@AUGMÉNT@, $augmente$, s.n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca trecutul indicativului. - Din fr. @augment@, lat. @augmentum@.','AUGMÉNT, augmente, s.n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca trecutul indicativului. – Din fr. augment, lat. augmentum.',0,1026111600,1026111600,0),(2475,2,1,'augmenta',6190,'@AUGMENTÁ@, $augmentez$, vb. I. Tranz. A mări, a spori ceva (prin adăugarea unor elemente de aceeaşi natură). - Din fr. @augmenter@, lat. @augmentare@.','AUGMENTÁ, augmentez, vb. I. Tranz. A mări, a spori ceva (prin adăugarea unor elemente de aceeaşi natură). – Din fr. augmenter, lat. augmentare.',0,1026111600,1026111600,0),(2476,2,5,'augmentare',2320,'@AUGMENTÁRE@ s.f. Acţiunea de $a augmenta$. - V. @augmenta@.','AUGMENTÁRE s.f. Acţiunea de a augmenta. – V. augmenta.',0,1031900400,1189656115,0),(2477,2,1,'augmentativ',8953,'@AUGMENTATÍV, -Ă@, $augmentativi, -e$, adj., s.n. @1.@ (Afix) care serveşte la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. @2.@ (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (@1@). - Din fr. @augmentatif@.','AUGMENTATÍV, -Ă, augmentativi, -e, adj., s.n. 1. (Afix) care serveşte la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). – Din fr. augmentatif.',0,1026198000,1222172466,0),(2478,2,1,'augur',9867,'@AUGÚR@, (@1@) $auguri$, s.m., (@2@) $augure$, s.n. (În antichitatea romană) @1.@ S.m. Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voinţa zeilor după zborul şi cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate. @2.@ S.n. Prevestire făcută de auguri (@1@); auspiciu. * Expr. $A fi de bun$ (sau $de rău) augur$ = a fi semn bun (sau rău), a însemna că există premise ca un lucru să (se) sfârşească în mod favorabil (sau nefavorabil). - Din fr. @augure@.','AUGÚR, (1) auguri, s.m., (2) augure, s.n. (În antichitatea romană) 1. S.m. Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voinţa zeilor după zborul şi cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate. 2. S.n. Prevestire făcută de auguri (1); auspiciu. ♢ Expr. A fi de bun (sau de rău) augur = a fi semn bun (sau rău), a însemna că există premise ca un lucru să (se) sfârşească în mod favorabil (sau nefavorabil). – Din fr. augure.',0,1026198000,1189656115,0),(2479,2,1,'august',5302,'@ÁUGUST^1@ s.m. invar. A opta lună a anului; gustar. - Din lat. @augustus@.','ÁUGUST1 s.m. invar. A opta lună a anului; gustar. – Din lat. augustus.',0,1025506800,1189656115,0),(2480,2,1,'august',5793,'@AUGÚST^2, -Ă@, $auguşti, -ste$, adj. (Ca epitet dat monarhilor şi persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ** Fig. Maiestuos, măreţ, impunător. $Imagine augustă$. - Din lat. @augustus@, fr. @auguste@.','AUGÚST2, -Ă, auguşti, -ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor şi persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestuos, măreţ, impunător. Imagine augustă. – Din lat. augustus, fr. auguste.',0,1025506800,1189656115,0),(477207,471,21,'monarhism',170,'@MONARHÍSM@ $s. n.$ sistem, opinie a monarhiştilor. (< fr. $monarchisme$)','MONARHÍSM s. n. sistem, opinie a monarhiştilor. (< fr. monarchisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2481,3,1,'aui',2661,'@AUÍ, @ pers. 3 $auiéşte$, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung, a hăuli. [Var.: @hăuí@ vb. IV] - Formaţie onomatopeică.','AUÍ, pers. 3 auiéşte, vb. IV. Intranz. A răsuna prelung, a hăuli. [Var.: hăuí vb. IV] – Formaţie onomatopeică.',0,1025420400,1189656115,0),(2482,3,1,'auială',496,'@AUIÁLĂ, @ $auieli$, s.f. (Pop.) Zgomot confuz, monoton şi prelung. [Pr.: $a-u-$. - Var.: @hăuiálă@ s.f.] - @Aui@ + suf. $-eală$.','AUIÁLĂ, auieli, s.f. (Pop.) Zgomot confuz, monoton şi prelung. [Pr.: a-u-. – Var.: hăuiálă s.f.] – Aui + suf. -eală.',0,1025420400,1189656115,0),(477206,471,21,'monarhie',5557,'@MONARHÍE@ $s. f.$ 1. formă de guvernare în care puterea supremă în stat aparţine monarhului şi se transmite ereditar. 2. stat monarhic. (< ngr. $monarhia$, lat. $mo-narchia$, germ. $Monarchie$, fr. $monarchie$)','MONARHÍE s. f. 1. formă de guvernare în care puterea supremă în stat aparţine monarhului şi se transmite ereditar. 2. stat monarhic. (< ngr. monarhia, lat. mo-narchia, germ. Monarchie, fr. monarchie)',0,1189834611,1189834611,0),(2483,2,1,'aul',2323,'@AÚL@, $aule$, s.n. Sat de munte în Crimeea, Caucaz şi Asia Centrală. - Din rus. @aul@.','AÚL, aule, s.n. Sat de munte în Crimeea, Caucaz şi Asia Centrală. – Din rus. aul.',0,1025506800,1025506800,0),(2484,2,1,'aulă',3563,'@ÁULĂ@, $aule$, s.f. Sală mare într-o clădire publică, destinată festivităţilor, conferinţelor, cursurilor etc. [Pr.: $a-u-$] - Din lat. @aula@.','ÁULĂ, aule, s.f. Sală mare într-o clădire publică, destinată festivităţilor, conferinţelor, cursurilor etc. [Pr.: a-u-] – Din lat. aula.',0,1025506800,1147876041,0),(2485,2,1,'auleu',464,'@AULÉU@ interj. v. @aoleu@.','AULÉU interj. v. aoleu.',0,1025506800,1189656115,0),(2486,2,1,'aulic',2277,'@AÚLIC, -Ă@, $aulici, -ce$, adj. Care aparţine curţii unui suveran, privitor la curtea unui suveran. - Din lat. @aulicus@, fr. @aulique@.','AÚLIC, -Ă, aulici, -ce, adj. Care aparţine curţii unui suveran, privitor la curtea unui suveran. – Din lat. aulicus, fr. aulique.',0,1025506800,1189656115,0),(2487,2,1,'aur',14453,'@ÁUR@ s.n. @1.@ Metal preţios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil şi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză şi ca etalon al valorii) etc. ** Fig. Lucru valoros, preţios. * $Aur alb$ = apă folosită ca izvor de energie. $Aur negru$ = cărbune de pământ sau (mai rar) ţiţei, considerate ca surse de energie. $Aur verde$ = pădurea ca bogăţie vegetală. * Loc. adj. $De aur$ = @a)@ care are culoarea galbenă a aurului (@1@); @b)@ valoros ca aurul (@1@); $fig.$ (despre oameni) foarte bun, milos. * Expr. $Epocă de aur$ = perioadă de înflorire şi strălucire a vieţii materiale şi culturale. (Fam.) $A-i fi gura$ (sau $a avea gura) de aur$, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. $Nuntă de aur$ = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. ** Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (@1@). @2.@ Fir, aţă făcută din aur (@1@) sau imitând aurul şi folosită la cusut; $p. ext.$ veşmânt ţesut din asemenea fire. @3.@ Bani; avere, bogăţie; $fig.$ belşug. * Expr. $A înota în aur$ = a fi foarte bogat. - Lat. @aurum@.','ÁUR s.n. 1. Metal preţios, de culoare galbenă strălucitoare, foarte maleabil şi ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoabă, de artă, monede (servind din această cauză şi ca etalon al valorii) etc. ♦ Fig. Lucru valoros, preţios. ♢ Aur alb = apă folosită ca izvor de energie. Aur negru = cărbune de pământ sau (mai rar) ţiţei, considerate ca surse de energie. Aur verde = pădurea ca bogăţie vegetală. ♢ Loc. adj. De aur = a) care are culoarea galbenă a aurului (1); b) valoros ca aurul (1); fig. (despre oameni) foarte bun, milos. ♢ Expr. Epocă de aur = perioadă de înflorire şi strălucire a vieţii materiale şi culturale. (Fam.) A-i fi gura (sau a avea gura) de aur, se zice despre cineva care prevede cuiva împlinirea unor lucruri favorabile. Nuntă de aur = aniversare a cincizeci de ani de la data celebrării unei căsătorii. ♦ Fig. Văpaie, strălucire ca a aurului (1). 2. Fir, aţă făcută din aur (1) sau imitând aurul şi folosită la cusut; p. ext. veşmânt ţesut din asemenea fire. 3. Bani; avere, bogăţie; fig. belşug. ♢ Expr. A înota în aur = a fi foarte bogat. – Lat. aurum.',0,1025593200,1189656115,0),(477204,471,21,'monarh',3288,'@MONÁRH@ $s. m.$ conducător (rege, împărat etc.) al unei monarhii; suveran. (< ngr. $monarhis$, germ. $Monarch$)','MONÁRH s. m. conducător (rege, împărat etc.) al unei monarhii; suveran. (< ngr. monarhis, germ. Monarch)',0,1189834611,1189834611,0),(477205,471,21,'monarhic',443,'@MONÁRHIC, -Ă@ $adj.$ 1. referitor la monarh(ie). 2. susţinător al monarhiei. (< fr. $monarchique$, germ. $monarchisch$)','MONÁRHIC, -Ă adj. 1. referitor la monarh(ie). 2. susţinător al monarhiei. (< fr. monarchique, germ. monarchisch)',0,1189834611,1189834611,0),(2488,2,1,'auramină',563,'@AURAMÍNĂ@, $auramine$, s.f. Colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auramine@, germ. @Auramin@.','AURAMÍNĂ, auramine, s.f. Colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile. [Pr.: a-u-] – Din fr. auramine, germ. Auramin.',0,1025506800,1025506800,0),(2489,2,1,'aurar',2248,'@AURÁR@, $aurari$, s.m. @1.@ Meşter care lucrează obiecte de aur. (@1@). @2.@ Persoană care extrage aur (@1@) din mine, din nisipul râurilor. [Pr.: $a-u-$] - @Aur@ + suf. $-ar$.','AURÁR, aurari, s.m. 1. Meşter care lucrează obiecte de aur. (1). 2. Persoană care extrage aur (1) din mine, din nisipul râurilor. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -ar.',0,1025506800,1189656115,0),(2490,2,1,'aură',7907,'@ÁURĂ@ s.f. (Livr.; adesea fig.) Nimb, aureolă (@1@). (Med.) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [Pr.: $a-u-$] - Din lat. @aura@.','ÁURĂ s.f. (Livr.; adesea fig.) Nimb, aureolă (1). (Med.) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [Pr.: a-u-] – Din lat. aura.',0,1025506800,1189656115,0),(477203,471,21,'monandră',49,'@MONÁNDRĂ@ $adj.$ (despre flori) cu o singură stamină. (< fr. $monandre$)','MONÁNDRĂ adj. (despre flori) cu o singură stamină. (< fr. monandre)',0,1189834611,1189834611,0),(2491,2,1,'aurărie',487,'@AURĂRÍE@, $aurării$, s.f. @1.@ Obiecte de aur (@1@). @2.@ (Pop.) Mină de aur (@1@). [Pr.: $a-u-$] - @Aur@ + suf. $-ărie$.','AURĂRÍE, aurării, s.f. 1. Obiecte de aur (1). 2. (Pop.) Mină de aur (1). [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -ărie.',0,1025506800,1189656115,0),(2492,2,1,'aurel',1162,'@AURÉL, -ÍCĂ@, $aurei, -ele$, adj. (Rar) Auriu. [Pr.: $a-u-$] - @Aur@ + suf. $-el$.','AURÉL, -ÍCĂ, aurei, -ele, adj. (Rar) Auriu. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -el.',0,1025506800,1189656115,0),(2493,2,1,'aureola',6143,'@AUREOLÁ@, $aureolez$, vb. I. Tranz. @1.@ A înconjura cu o aureolă. @2.@ Fig. A încununa, a glorifica (pentru calităţile sale). [Pr.: $a-u-re-o-$] - Din fr. @auréoler@.','AUREOLÁ, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calităţile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.',0,1025506800,1194129066,0),(2494,2,5,'aureolare',249,'@AUREOLÁRE@, $aureolări$, s.f. Acţiunea de $a aureola$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-re-o-$] - V. @aureola@.','AUREOLÁRE, aureolări, s.f. Acţiunea de a aureola şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureola.',0,1031900400,1189656115,0),(2495,2,1,'aureolat',1187,'@AUREOLÁT, -Ă@, $aureolaţi, -te$, adj. @1.@ Înconjurat cu o aureolă. @2.@ Plin de glorie, de faimă. [Pr.: $a-u-re-o-$] - V. @aureolă@. Cf. fr. %auréolé%.','AUREOLÁT, -Ă, aureolaţi, -te, adj. 1. Înconjurat cu o aureolă. 2. Plin de glorie, de faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureolă. Cf. fr. a u r é o l é.',0,1025506800,1189656115,0),(477202,471,21,'monahism',412,'@MONAHÍSM@ $s. n.$ 1. starea, viaţa de monah. 2. instituţia călugăriei. (< fr. $monachisme$)','MONAHÍSM s. n. 1. starea, viaţa de monah. 2. instituţia călugăriei. (< fr. monachisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2496,2,1,'aureolă',8558,'@AUREÓLĂ@, $aureole$, s.f. @1.@ Cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje, mai ales ale sfinţelor; nimb, aură. ** Zonă pe suprafaţa unui obiect, variat colorată, în care există o tranziţie continuă de la o culoare la alta. ** Zonă mai puţin luminoasă din jurul unei flăcări, unui arc electric etc. @2.@ Fig. Strălucire, glorie, faimă. [Pr.: $a-u-re-o-$] - Din fr. @auréole@, lat. [corona] @aureola@.','AUREÓLĂ, aureole, s.f. 1. Cerc luminos cu care pictorii înconjoară capetele unor personaje, mai ales ale sfinţelor; nimb, aură. ♦ Zonă pe suprafaţa unui obiect, variat colorată, în care există o tranziţie continuă de la o culoare la alta. ♦ Zonă mai puţin luminoasă din jurul unei flăcări, unui arc electric etc. 2. Fig. Strălucire, glorie, faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréole, lat. [corona] aureola.',0,1025506800,1189656115,0),(477200,471,21,'monadologie',132,'@MONADOLOGÍE@ $s. f.$ monadism. (< fr. $monadologie$)','MONADOLOGÍE s. f. monadism. (< fr. monadologie)',0,1189834611,1189834611,0),(477201,471,21,'monahal',1055,'@MONAHÁL, -Ă@ $adj.$ de monah; călugăresc. (după fr. $monacal$)','MONAHÁL, -Ă adj. de monah; călugăresc. (după fr. monacal)',0,1189834611,1189834611,0),(2497,2,1,'aureomicină',1145,'@AUREOMICÍNĂ@ s.f. Substanţă chimică de origine vegetală, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, gălbuie, cu gust amar, puţin solubilă în apă, folosită ca antibiotic. [Pr.: $a-u-re-o-$] - Din fr. @auréomycine@.','AUREOMICÍNĂ s.f. Substanţă chimică de origine vegetală, care se prezintă sub formă de pulbere cristalină, gălbuie, cu gust amar, puţin solubilă în apă, folosită ca antibiotic. [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréomycine.',0,1025506800,1189656115,0),(2498,2,1,'auri',5892,'@AURÍ@, $auresc$, vb. IV. @1.@ Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subţire de aur (@1@), a polei sau a sufla cu aur. ** Fig. A da o strălucire ca de aur (@1@), a face să pară de aur. @2.@ Refl. (În basme) A se preface în aur (@1@). [Pr.: $a-u-$] - Din @aur@.','AURÍ, auresc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi un obiect cu un strat subţire de aur (1), a polei sau a sufla cu aur. ♦ Fig. A da o strălucire ca de aur (1), a face să pară de aur. 2. Refl. (În basme) A se preface în aur (1). [Pr.: a-u-] – Din aur.',0,1025506800,1172408463,0),(2499,2,1,'auricul',3423,'@AURÍCUL@, $auricule$, s.n. Fiecare dintre cele două despărţituri de sus ale inimii; atriu. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auricule@, lat. @auricula@.','AURÍCUL, auricule, s.n. Fiecare dintre cele două despărţituri de sus ale inimii; atriu. [Pr.: a-u-] – Din fr. auricule, lat. auricula.',0,1025506800,1189656115,0),(2500,2,1,'auricular',2736,'@AURICULÁR, -Ă@, $auriculari, -e$, adj. @1.@ Al urechii, privitor la ureche; care seamănă cu urechea. @2.@ Al auriculului, privitor la auricul. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auriculaire@.','AURICULÁR, -Ă, auriculari, -e, adj. 1. Al urechii, privitor la ureche; care seamănă cu urechea. 2. Al auriculului, privitor la auricul. [Pr.: a-u-] – Din fr. auriculaire.',0,1025593200,1189656115,0),(477199,471,21,'monadnock',80,'@MONADNÓCK@ $s. n.$ munte izolat în cadrul unui relief coborât, din roci dure. (< fr. $monadnock$)','MONADNÓCK s. n. munte izolat în cadrul unui relief coborât, din roci dure. (< fr. monadnock)',0,1189834611,1189834611,0),(2501,2,1,'auriculă',1174,'@AURÍCULĂ@, $auricule$, s.f. (Anat.) Pavilionul urechii. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auricule@, lat. @auricula@.','AURÍCULĂ, auricule, s.f. (Anat.) Pavilionul urechii. [Pr.: a-u-] – Din fr. auricule, lat. auricula.',0,1025593200,1189656115,0),(2502,2,1,'aurifer',986,'@AURIFÉR, -Ă@, $auriferi, -e$, adj. (Despre terenuri, roci, râuri etc.) Care conţine aur (@1@). [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @aurifère@, lat. @aurifer@.','AURIFÉR, -Ă, auriferi, -e, adj. (Despre terenuri, roci, râuri etc.) Care conţine aur (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. aurifère, lat. aurifer.',0,1025593200,1189656115,0),(2503,2,1,'auriga',1109,'@AURÍGA@ s.m. Conducătorul unui car de curse în întrecerile din antichitate. - Din lat. @auriga@.','AURÍGA s.m. Conducătorul unui car de curse în întrecerile din antichitate. – Din lat. auriga.',0,1025593200,1025593200,0),(2504,2,1,'aurire',294,'@AURÍRE@, $auriri$, s.f. Acţiunea de $a auri$ (@1@). [Pr.: $a-u-$] - V. @auri@.','AURÍRE, auriri, s.f. Acţiunea de a auri (1). [Pr.: a-u-] – V. auri.',0,1025593200,1189656115,0),(2505,2,1,'aurit',4245,'@AURÍT, -Ă@, $auriţi, -te$, adj. (Adesea fig.) Acoperit cu un strat subţire de aur (@1@) sau imitând poleiala aurului. * Expr. $Fie-ţi$ (sau $să-ţi fie$ etc.) $gura aurită !$ = să se realizeze ceea ce spui ! $A avea gura aurită$, se zice despre cineva care prevede cuiva realizarea unor lucruri favorabile. ** Cusut sau ţesut cu fir de aur (@1@) sau auriu. [Pr.: $a-u-$] - V. @auri@.','AURÍT, -Ă, auriţi, -te, adj. (Adesea fig.) Acoperit cu un strat subţire de aur (1) sau imitând poleiala aurului. ♢ Expr. Fie-ţi (sau să-ţi fie etc.) gura aurită ! = să se realizeze ceea ce spui ! A avea gura aurită, se zice despre cineva care prevede cuiva realizarea unor lucruri favorabile. ♦ Cusut sau ţesut cu fir de aur (1) sau auriu. [Pr.: a-u-] – V. auri.',0,1025593200,1192888909,0),(477198,471,21,'monadist',4,'@MONADÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al monadismului. (< fr. $monadiste$)','MONADÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monadismului. (< fr. monadiste)',0,1189834611,1189834611,0),(2506,2,1,'auriu',3136,'@AURÍU, -ÍE@, $aurii$, adj. (Adesea fig.) De culoarea aurului (@1@), aurel, auros. [Pr.: $a-u-$] - @Aur@ + suf. $-iu$.','AURÍU, -ÍE, aurii, adj. (Adesea fig.) De culoarea aurului (1), aurel, auros. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -iu.',0,1025593200,1234331795,0),(2507,2,1,'auroră',7108,'@AURÓRĂ@, $aurore$, s.f. @1.@ Interval de timp, înainte de răsăritul soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă; lumină roşie-portocalie a soarelui din acest interval de timp. * $Auroră boreală$ (sau $polară, australă$) = lumină difuză, verde sau roşiatică, care apare ca un arc în timpul nopţii pe bolta cerească, în regiunile polare. @2.@ Început al unei epoci, al unei acţiuni etc. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @aurore@, lat. @aurora@.','AURÓRĂ, aurore, s.f. 1. Interval de timp, înainte de răsăritul soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă; lumină roşie-portocalie a soarelui din acest interval de timp. ♢ Auroră boreală (sau polară, australă) = lumină difuză, verde sau roşiatică, care apare ca un arc în timpul nopţii pe bolta cerească, în regiunile polare. 2. Început al unei epoci, al unei acţiuni etc. [Pr.: a-u-] – Din fr. aurore, lat. aurora.',0,1025593200,1236837798,1157),(2508,2,5,'auros',533,'@AURÓS, -OÁSĂ@, $auroşi, -se$, adj. (Rar) Auriu. [Pr.: $a-u-$] - @Aur@ + suf. $-os$.','AURÓS, -OÁSĂ, auroşi, -se, adj. (Rar) Auriu. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -os.',0,1031900400,1189656115,0),(2509,2,1,'ausculta',3233,'@AUSCULTÁ@, $auscúlt$, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii şi ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @ausculter@, lat. @auscultare@.','AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii şi ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: a-us-] – Din fr. ausculter, lat. auscultare.',0,1025593200,1176354602,0),(2510,2,1,'auscultare',320,'@AUSCULTÁRE@, $auscultări$, s.f. Auscultaţie. [Pr.: $a-us-$] - V. @ausculta@.','AUSCULTÁRE, auscultări, s.f. Auscultaţie. [Pr.: a-us-] – V. ausculta.',0,1025593200,1189656115,0),(477197,471,21,'monadism',86,'@MONADÍSM@ $s. n.$ sistem filozofic al lui Leibniz, potrivit căruia universul este alcătuit din monade; monadologie. (< fr. $monadisme$)','MONADÍSM s. n. sistem filozofic al lui Leibniz, potrivit căruia universul este alcătuit din monade; monadologie. (< fr. monadisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2511,2,1,'auscultaţie',478,'@AUSCULTÁŢIE@, $auscultaţii$, s.f. Faptul de a ausculta; auscultare. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @auscultation@.','AUSCULTÁŢIE, auscultaţii, s.f. Faptul de a ausculta; auscultare. [Pr.: a-us-] – Din fr. auscultation.',0,1025593200,1189656115,0),(2512,2,1,'auspiciu',11018,'@AUSPÍCIU@, $auspicii$, s.n. @1.@ (În antichitatea romană) Prevestire făcută de auguri (@1@); augur (@2@). * Expr. $Sub cele mai bune auspicii$ = în împrejurări extrem de favorabile. @2.@ (În expr.) $Sub auspiciile cuiva$ = sub patronajul, sub protecţia cuiva. [Pr.: $a-us-$] - Din lat. @auspicium@, fr. @auspice@.','AUSPÍCIU, auspicii, s.n. 1. (În antichitatea romană) Prevestire făcută de auguri (1); augur (2). ♢ Expr. Sub cele mai bune auspicii = în împrejurări extrem de favorabile. 2. (În expr.) Sub auspiciile cuiva = sub patronajul, sub protecţia cuiva. [Pr.: a-us-] – Din lat. auspicium, fr. auspice.',0,1025593200,1189656115,0),(477196,471,21,'monadelf',41,'@MONADÉLF, -Ă@ $adj.$ (despre stamine) care formează un mănunchi. (< fr. $monadelphe$)','MONADÉLF, -Ă adj. (despre stamine) care formează un mănunchi. (< fr. monadelphe)',0,1189834611,1189834611,0),(2513,2,1,'austenită',768,'@AUSTENÍTĂ@ s.f. Component al aliajelor de fier şi carbon. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @austénite@.','AUSTENÍTĂ s.f. Component al aliajelor de fier şi carbon. [Pr.: a-us-] – Din fr. austénite.',0,1025593200,1025593200,0),(2514,2,1,'auster',19298,'@AUSTÉR, -Ă@, $austeri, -e$, adj. Sobru, cumpătat, sever. $Om auster. Viaţă austeră.$ ** Lipsit de ornamente, de podoabe. $Arhitectură austeră$. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @austère@, lat. @austerus@.','AUSTÉR, -Ă, austeri, -e, adj. Sobru, cumpătat, sever. Om auster. Viaţă austeră. ♦ Lipsit de ornamente, de podoabe. Arhitectură austeră. [Pr.: a-us-] – Din fr. austère, lat. austerus.',0,1025593200,1189656115,0),(2515,2,1,'austeritate',9756,'@AUSTERITÁTE@ s.f. Însuşirea de a fi auster. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @austérité@, lat. @austeritas, -atis@.','AUSTERITÁTE s.f. Însuşirea de a fi auster. [Pr.: a-us-] – Din fr. austérité, lat. austeritas, -atis.',0,1025593200,1189656115,0),(2516,2,1,'austral',1985,'@AUSTRÁL, -Ă@, $australi, -e$, adj. Care este spre (sau de la, dinspre) polul sud; sudic. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @austral@, lat. @australis@.','AUSTRÁL, -Ă, australi, -e, adj. Care este spre (sau de la, dinspre) polul sud; sudic. [Pr.: a-us-] – Din fr. austral, lat. australis.',0,1025593200,1025593200,0),(2517,2,1,'australian',933,'@AUSTRALIÁN, -Ă@, $australieni, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Australiei sau este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Australiei sau populaţiei ei, privitor la Australia sau la populaţia ei. [Pr.: $a-us-tra-li-an$] - @Australia@ (n.pr.) + suf. $-an$. Cf. fr. %australien%.','AUSTRALIÁN, -Ă, australieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Australiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Australiei sau populaţiei ei, privitor la Australia sau la populaţia ei. [Pr.: a-us-tra-li-an] – Australia (n.pr.) + suf. -an. Cf. fr. a u s t r a l i e n.',0,1025593200,1025593200,0),(2518,2,1,'australoid',180,'@AUSTRALOÍD, -Ă@, $australoizi, -de$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. (La pl.) Populaţie negroidă din Australia şi Oceania; (şi la sg.) persoană din această populaţie. @2.@ Adj. Care aparţine australoizilor (@1@), privitor la australoizi. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @australoïde@.','AUSTRALOÍD, -Ă, australoizi, -de, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţie negroidă din Australia şi Oceania; (şi la sg.) persoană din această populaţie. 2. Adj. Care aparţine australoizilor (1), privitor la australoizi. [Pr.: a-us-] – Din fr. australoïde.',0,1025593200,1025593200,0),(2519,2,1,'australopitec',877,'@AUSTRALOPITÉC@, $australopiteci$, s.m. Maimuţă fosilă cu însuşiri apropiate de cele umane, care a trăit în Africa. [Pr.: $a-us-$] - Din fr. @australopithéque@.','AUSTRALOPITÉC, australopiteci, s.m. Maimuţă fosilă cu însuşiri apropiate de cele umane, care a trăit în Africa. [Pr.: a-us-] – Din fr. australopithéque.',0,1025593200,1189656115,0),(2520,2,1,'austriac',1342,'@AUSTRIÁC, -Ă@, $austrieci, -ce$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Austriei sau este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Austriei sau populaţiei ei, privitor la Austria sau la populaţia ei. [Pr.: $a-us-tri-ac$] - Din it. @austriaco@, lat. @austriacus@.','AUSTRIÁC, -Ă, austrieci, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Austriei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Austriei sau populaţiei ei, privitor la Austria sau la populaţia ei. [Pr.: a-us-tri-ac] – Din it. austriaco, lat. austriacus.',0,1025679600,1025679600,0),(2521,2,1,'austromarxism',704,'@AUSTROMARXÍSM@ s.n. Curent oportunist apărut în mişcarea muncitorească din Austria la sfârşitul sec. XIX. [Pr.: $a-us-$] - Din germ. @Austromarxismus@.','AUSTROMARXÍSM s.n. Curent oportunist apărut în mişcarea muncitorească din Austria la sfârşitul sec. XIX. [Pr.: a-us-] – Din germ. Austromarxismus.',0,1025679600,1189656115,0),(2522,2,1,'austru',3236,'@AÚSTRU (ÁUSTRU)@ s.n. Vânt secetos care bate în ţara noastră din sud-vest. - Lat. @auster, -tri@.','AÚSTRU (ÁUSTRU) s.n. Vânt secetos care bate în ţara noastră din sud-vest. – Lat. auster, -tri.',0,1025679600,1224749125,0),(2523,2,1,'auşel',4150,'@AUŞÉL@, $auşei$, s.m. @1.@ Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate, albicioase pe abdomen, cu o pată galbenă-roşcată pe cap ($Regulus regulus$). @2.@ Pasăre din familia piţigoiului, cu coada şi aripile negre, spatele roşu-aprins, creştetul şi guşa albe. ($Aegithalus pendulinus$). [Pr.: $a-u-$] - @Auş@ (\"moş\", dispărut din limbă, cuvânt moştenit din lat.) + suf. $el$.','AUŞÉL, auşei, s.m. 1. Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate, albicioase pe abdomen, cu o pată galbenă-roşcată pe cap (Regulus regulus). 2. Pasăre din familia piţigoiului, cu coada şi aripile negre, spatele roşu-aprins, creştetul şi guşa albe. (Aegithalus pendulinus). [Pr.: a-u-] – Auş („moş”, dispărut din limbă, cuvânt moştenit din lat.) + suf. el.',0,1025679600,1025679600,0),(2524,2,1,'aut',5572,'@AUT@ (@2@) $auturi$, adv., s.n. (Sport) @1.@ Adv. În afara terenului de joc. @2.@ S.n. Situaţie în care un jucător scoate mingea în afara terenului de joc; penalizare aplicată de arbitru împotriva jucătorului respectiv. - Din engl. @out@ \"afară\".','AUT (2) auturi, adv., s.n. (Sport) 1. Adv. În afara terenului de joc. 2. S.n. Situaţie în care un jucător scoate mingea în afara terenului de joc; penalizare aplicată de arbitru împotriva jucătorului respectiv. – Din engl. out „afară”.',0,1025679600,1189656115,0),(2525,2,1,'autarhic',6879,'@AUTÁRHIC, -Ă@, $autarhici, -ce$, adj. Care are caracter de autarhie. $Stat autarhic$. - Din it. @autarhico@.','AUTÁRHIC, -Ă, autarhici, -ce, adj. Care are caracter de autarhie. Stat autarhic. – Din it. autarhico.',0,1025679600,1189656115,0),(2526,2,1,'autarhie',12771,'@AUTÁRHIE@, (@2@) $autarhii$, s.f. @1.@ Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naţionale închise, izolate de economia altor ţări. @2.@ (Rar) Stat care practică autarhia (@1@); stare de autoizolare economică a unui stat. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autarchie@.','AUTÁRHIE, (2) autarhii, s.f. 1. Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naţionale închise, izolate de economia altor ţări. 2. (Rar) Stat care practică autarhia (1); stare de autoizolare economică a unui stat. [Pr.: a-u-] – Din fr. autarchie.',0,1025679600,1025679600,0),(2527,2,1,'autentic',15942,'@AUTÉNTIC, -Ă@, $autentici, -ce$, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ** (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @authentique@, lat. @authenticus@.','AUTÉNTIC, -Ă, autentici, -ce, adj. Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. ♦ (Despre acte) Întocmit cu toate formele legale. [Pr.: a-u-] – Din fr. authentique, lat. authenticus.',0,1025679600,1025679600,0),(2528,2,1,'autenticitate',4061,'@AUTENTICITÁTE@ s.f. Faptul sau însuşirea de a fi autentic. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @authenticité@.','AUTENTICITÁTE s.f. Faptul sau însuşirea de a fi autentic. [Pr.: a-u-] – Din fr. authenticité.',0,1025679600,1025679600,0),(2529,2,1,'autentifica',3831,'@AUTENTIFICÁ@, $autentífic$, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic; a legaliza. [Pr.: $a-u-$] - După fr. @authentifier@.','AUTENTIFICÁ, autentífic, vb. I. Tranz. A face ca un act să devină autentic; a legaliza. [Pr.: a-u-] – După fr. authentifier.',0,1025679600,1189656115,0),(2530,2,1,'autentificare',2120,'@AUTENTIFICÁRE@, $autentificări$, s.f. Acţiunea de $a autentifica$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autentifica@.','AUTENTIFICÁRE, autentificări, s.f. Acţiunea de a autentifica. [Pr.: a-u-] – V. autentifica.',0,1025679600,1189656115,0),(2531,2,1,'autentificat',1089,'@AUTENTIFICÁT, -Ă@, $autentificaţi, -te$, adj. (Despre acte) Întărit cu formele legale; legalizat. [Pr.: $a-u-$] - V. @autentifica@.','AUTENTIFICÁT, -Ă, autentificaţi, -te, adj. (Despre acte) Întărit cu formele legale; legalizat. [Pr.: a-u-] – V. autentifica.',0,1025679600,1189656115,0),(2532,2,1,'autism',26157,'@AUTÍSM@ s.n. Stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire a vieţii interioare. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autisme@.','AUTÍSM s.n. Stare patologică manifestată prin ruperea legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire a vieţii interioare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autisme.',0,1025679600,1189656115,0),(477195,471,21,'monadă',2660,'@MONÁDĂ@ $s. f.$ 1. (la unii filozofi) unitate indivizibilă materială sau spirituală din care ar fi alcătuită lumea; (la Leibniz) substanţă spirituală independentă, care posedă automişcare şi care oglindeşte tot ceea ce există în univers. 2. organism inferior, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple. (< fr. $monade$, germ. $Monade$)','MONÁDĂ s. f. 1. (la unii filozofi) unitate indivizibilă materială sau spirituală din care ar fi alcătuită lumea; (la Leibniz) substanţă spirituală independentă, care posedă automişcare şi care oglindeşte tot ceea ce există în univers. 2. organism inferior, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele cele mai simple. (< fr. monade, germ. Monade)',0,1189834611,1189834611,0),(2533,2,5,'autist',12858,'@AUTÍST, -Ă@, $autişti, -ste$, adj., s.m. şi f. (Med.) (Persoană) care suferă de autism. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autiste@.','AUTÍST, -Ă, autişti, -ste, adj., s.m. şi f. (Med.) (Persoană) care suferă de autism. [Pr.: a-u-] – Din fr. autiste.',0,1031900400,1189656115,0),(2534,2,1,'auto',6531,'@AUTO^1-@ Element de compunere însemnând \"de la sine\", \"prin mijloace proprii\" şi care serveşte la formarea unor substantive, adjective şi verbe. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auto-@.','AUTO1- Element de compunere însemnând „de la sine”, „prin mijloace proprii” şi care serveşte la formarea unor substantive, adjective şi verbe. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto-.',0,1025506800,1025506800,0),(2535,2,1,'auto',6088,'@AUTO^2@ @1.@ S.n. (Fam.) Automobil. @2.@ Element de compunere însemnând \"automobil\", \"automat\" şi care serveşte la formarea unor substantive. @3.@ Adj. invar. Care se efectuează cu ajutorul unui automobil, care priveşte automobilele. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auto@.','AUTO2 1. S.n. (Fam.) Automobil. 2. Element de compunere însemnând „automobil”, „automat” şi care serveşte la formarea unor substantive. 3. Adj. invar. Care se efectuează cu ajutorul unui automobil, care priveşte automobilele. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto.',0,1025506800,1223212619,0),(2536,2,5,'autoabrogare',1562,'@AUTOABROGÁRE@, $autoabrogări$, s.f. (Jur.) Abrogare a unei legi la termenul fixat în prevederile ei. [Pr.: $a-u-to-a-$] - @Auto^1-@ + @abrogare@.','AUTOABROGÁRE, autoabrogări, s.f. (Jur.) Abrogare a unei legi la termenul fixat în prevederile ei. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + abrogare.',0,1031900400,1189656115,0),(2537,2,1,'autoaccidenta',374,'@AUTOACCIDENTÁ@, $autoaccidentez$, vb. I. Refl. A se accidenta involuntar. [Pr.: $a-u-to-ac-$] - @Auto^1-@ + @accidenta@.','AUTOACCIDENTÁ, autoaccidentez, vb. I. Refl. A se accidenta involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – Auto1- + accidenta.',0,1038297600,1189656115,0),(477194,471,21,'mono',1306,'@MON(O)-@ $elem.$ \"unul, singur, unic\". (< fr. $mon/o-$, cf. $gr. monos$)','MON(O)- elem. „unul, singur, unic”. (< fr. mon/o-, cf. gr. monos)',0,1189834611,1189834611,0),(2538,2,1,'autoaccidentare',188,'@AUTOACCIDENTÁRE@, $autoaccidentări$, s.f. Faptul de $a se autoaccidenta$. [Pr.: $a-u-to-ac-$] - V. @autoaccidenta@.','AUTOACCIDENTÁRE, autoaccidentări, s.f. Faptul de a se autoaccidenta. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta.',0,1038297600,1189656115,0),(2539,2,1,'autoaccidentat',457,'@AUTOACCIDENTÁT, -Ă@, $autoaccidentaţi, -te$, adj. Care s-a accidentat singur, involuntar. [Pr.: $a-u-to-ac-$] - V. @autoaccidenta@.','AUTOACCIDENTÁT, -Ă, autoaccidentaţi, -te, adj. Care s-a accidentat singur, involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta.',0,1038297600,1189656115,0),(2540,2,1,'autoacuza',409,'@AUTOACUZÁ@, $autoacúz$, vb. I. Refl. A se acuza singur. [Pr.: $a-u-to-a-$] - Din fr. @autoaccuser@.','AUTOACUZÁ, autoacúz, vb. I. Refl. A se acuza singur. [Pr.: a-u-to-a-] – Din fr. autoaccuser.',0,1038297600,1038297600,0),(2541,2,1,'autoacuzare',76,'@AUTOACUZÁRE@, $autoacuzări$, s.f. Faptul de $a se autoacuza$.[Pr.: $a-u-to-a-$] - V. @autoacuza@.','AUTOACUZÁRE, autoacuzări, s.f. Faptul de a se autoacuza.[Pr.: a-u-to-a-] – V. autoacuza.',0,1038297600,1189656115,0),(2542,2,1,'autoacuzaţie',176,'@AUTOACUZÁŢIE@, $autoacuzaţii$, s.f. (Rar) Autoacuzare. [Pr.: $a-u-to-a-$] - Din fr. @auto-accusation@.','AUTOACUZÁŢIE, autoacuzaţii, s.f. (Rar) Autoacuzare. [Pr.: a-u-to-a-] – Din fr. auto-accusation.',0,1038297600,1038297600,0),(2543,2,1,'autoadapta',374,'@AUTOADAPTÁ@, $autoadaptez$, vb. I. Refl. A se adapta fără ajutorul cuiva. [Pr.: $a-u-to-a$] - @Auto^1-@ + @adapta@.','AUTOADAPTÁ, autoadaptez, vb. I. Refl. A se adapta fără ajutorul cuiva. [Pr.: a-u-to-a] – Auto1- + adapta.',0,1038297600,1189656115,0),(2544,2,1,'autoadministra',830,'@AUTOADMINISTRÁ@, $autoadministrez$, vb. I. Refl. A se administra prin mijloace proprii. [Pr.: $a-u-to-ad-$] - @Auto^1-@ + @administra@.','AUTOADMINISTRÁ, autoadministrez, vb. I. Refl. A se administra prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-ad-] – Auto1- + administra.',0,1025679600,1189656115,0),(2545,2,1,'autoadministrare',164,'@AUTOADMINISTRÁRE@ s.f. Faptul de $a se autoadministra$. [Pr.: $a-u-to-ad-$] - V. @autoadministra@.','AUTOADMINISTRÁRE s.f. Faptul de a se autoadministra. [Pr.: a-u-to-ad-] – V. autoadministra.',0,1025679600,1189656115,0),(2546,2,1,'autoafirma',713,'@AUTOAFIRMÁ@, $autoafírm$, vb. I. Refl. A se afirma prin sine însuşi. [Pr.: $a-u-to-a-$] - @Auto^1-@ + @afirma@.','AUTOAFIRMÁ, autoafírm, vb. I. Refl. A se afirma prin sine însuşi. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + afirma.',0,1038297600,1189656115,0),(2547,1,1,'autoafirmare',126,'@AUTOAFIRMÁRE@, $autoafirmări$, s.f. Faptul de $a se autoafirma$. [Pr.: $a-u-to-a-$] - V. @autoafirma@.','AUTOAFIRMÁRE, autoafirmări, s.f. Faptul de a se autoafirma. [Pr.: a-u-to-a-] – V. autoafirma.',0,1048752000,1189656115,0),(2548,2,1,'autoamăgire',1102,'@AUTOAMĂGÍRE@, $autoamăgiri$, s.f. Amăgire (intenţionată) a propriei persoane. [Pr.: $a-u-to-a-$]- @Auto^1-@ + @amăgire@.','AUTOAMĂGÍRE, autoamăgiri, s.f. Amăgire (intenţionată) a propriei persoane. [Pr.: a-u-to-a-]- Auto1- + amăgire.',0,1025679600,1189656115,0),(2549,2,1,'autoamfibiu',1227,'@AUTOAMFÍBIU@, $autoamfibii$, s.n. Automobil care se poate deplasa atât pe uscat, cât şi pe apă. [Pr.: $a-u-to-am-fi-bi-u$]- @Auto^2@ + @amfibiu@.','AUTOAMFÍBIU, autoamfibii, s.n. Automobil care se poate deplasa atât pe uscat, cât şi pe apă. [Pr.: a-u-to-am-fi-bi-u]- Auto2 + amfibiu.',0,1025679600,1189656115,0),(477193,471,21,'momentan',1680,'@MOMENTÁN, -Ă@ $adj.$ 1. de o clipă; de moment, trecător. * (despre verbe şi timpuri verbale) care exprimă o acţiune de scurtă durată. * (adv.) numaidecât, imediat. 2. actual, de faţă. * (adv.) actualmente; acum. (< lat. $momentaneus$, fr. $momentané$, germ. $momentan$)','MOMENTÁN, -Ă adj. 1. de o clipă; de moment, trecător. ♢ (despre verbe şi timpuri verbale) care exprimă o acţiune de scurtă durată. ♢ (adv.) numaidecât, imediat. 2. actual, de faţă. ♢ (adv.) actualmente; acum. (< lat. momentaneus, fr. momentané, germ. momentan)',0,1189834611,1189834611,0),(2550,2,1,'autoanaliza',896,'@AUTOANALIZÁ@, $autoanalizez$, vb. I. Refl. A-şi face autoanaliza. ** Spec. A se supune introspecţiei. [Pr.: $a-u-to-a-$] - @Auto^1-@ + @analiza@.','AUTOANALIZÁ, autoanalizez, vb. I. Refl. A-şi face autoanaliza. ♦ Spec. A se supune introspecţiei. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + analiza.',0,1038297600,1189656115,0),(2551,2,1,'autoanaliză',1323,'@AUTOANALÍZĂ@, $autoanalize$, s.f. Analiză a propriei personalităţi (şi conştiinţe). ** Spec. Introspecţie.[Pr.: $a-u-to-a-$] - @Auto^1-@ + @analiză@.','AUTOANALÍZĂ, autoanalize, s.f. Analiză a propriei personalităţi (şi conştiinţe). ♦ Spec. Introspecţie.[Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + analiză.',0,1038297600,1189656115,0),(2552,2,1,'autoanticorp',1188,'@AUTOANTICÓRP@, $autoanticorpi$, s.m. (Biol.) Anticorp produs de organism în cazuri patologice împotriva propriilor sale celule sau ţesuturi.[Pr.: $a-u-to-an-$] - Din fr. @auto-anticorps@.','AUTOANTICÓRP, autoanticorpi, s.m. (Biol.) Anticorp produs de organism în cazuri patologice împotriva propriilor sale celule sau ţesuturi.[Pr.: a-u-to-an-] – Din fr. auto-anticorps.',0,1038297600,1038297600,0),(2553,2,1,'autoantigen',2093,'@AUTOANTIGÉN@, $autoantigene$, s.n. (Biol.) Antigen propriu organismului, care poate iniţia un răspuns imun în cursul unei boli autoimune.[Pr.: $a-u-to-an-$] - Din fr. @auto-antigène@.','AUTOANTIGÉN, autoantigene, s.n. (Biol.) Antigen propriu organismului, care poate iniţia un răspuns imun în cursul unei boli autoimune.[Pr.: a-u-to-an-] – Din fr. auto-antigène.',0,1038297600,1189656115,0),(2554,2,1,'autoapărare',1086,'@AUTOAPĂRÁRE@ s.f. Apărare prin mijloace proprii. [Pr.: $a-u-to-a-$]- @Auto^1-@ + @apărare@ (după fr. $autodéfense$).','AUTOAPĂRÁRE s.f. Apărare prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-a-]- Auto1- + apărare (după fr. autodéfense).',0,1025679600,1189656115,0),(2555,2,1,'autoaprecia',880,'@AUTOAPRECIÁ@, $autoapreciez$, vb. I. Refl. A se aprecia singur; a se autoevalua. [Pr.: $a-u-to-a-pre-ci-a$] - @Auto^1-@ + @aprecia@.','AUTOAPRECIÁ, autoapreciez, vb. I. Refl. A se aprecia singur; a se autoevalua. [Pr.: a-u-to-a-pre-ci-a] – Auto1- + aprecia.',0,1038297600,1189656115,0),(2556,2,1,'autoapreciere',308,'@AUTOAPRECIÉRE@, $autoaprecieri$, s.f. Faptul de $a se autoaprecia$; autoevaluare. - V. @autoaprecia@.','AUTOAPRECIÉRE, autoaprecieri, s.f. Faptul de a se autoaprecia; autoevaluare. – V. autoaprecia.',0,1038297600,1189656115,0),(2557,2,1,'autoaprindere',745,'@AUTOAPRÍNDERE@ s.f. Aprindere de la sine a unor combustibili, în anumite condiţii de presiune şi temperatură. [Pr.: $a-u-to-a-$]- @Auto^1-@ + @aprindere@.','AUTOAPRÍNDERE s.f. Aprindere de la sine a unor combustibili, în anumite condiţii de presiune şi temperatură. [Pr.: a-u-to-a-]- Auto1- + aprindere.',0,1025679600,1189656115,0),(2558,2,1,'autoaproviziona',496,'@AUTOAPROVIZIONÁ@, $autoaprovizionez$, vb. I. Refl. A se aproviziona prin posibilităţi proprii. [Pr.: $a-u-to-a-$] - @Auto^1-@ + @aproviziona@.','AUTOAPROVIZIONÁ, autoaprovizionez, vb. I. Refl. A se aproviziona prin posibilităţi proprii. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + aproviziona.',0,1038297600,1189656115,0),(2559,2,1,'autoaprovizionare',61,'@AUTOAPROVIZIONÁRE@, $autoaprovizionări$, s.f. Acţiunea de $a se autoaproviziona$. [Pr.: $a-u-to-a-$] - V. @autoaproviziona@.','AUTOAPROVIZIONÁRE, autoaprovizionări, s.f. Acţiunea de a se autoaproviziona. [Pr.: a-u-to-a-] – V. autoaproviziona.',0,1038297600,1189656115,0),(2560,1,1,'autoaprovizionat',53,'@AUTOAPROVIZIONÁT@ s.n. Faptul de $a se autoaproviziona$. [Pr.: $a-u-to-a-$] - V. @autoaproviziona@.','AUTOAPROVIZIONÁT s.n. Faptul de a se autoaproviziona. [Pr.: a-u-to-a-] – V. autoaproviziona.',0,1048752000,1189656115,0),(2561,2,1,'autoatelier',581,'@AUTOATELIÉR@, $autoateliere$, s.n. Atelier mobil folosit la depanări şi reparaţii de vehicule. [Pr.: $a-u-to-a-$]- @Auto^2@ + @atelier@.','AUTOATELIÉR, autoateliere, s.n. Atelier mobil folosit la depanări şi reparaţii de vehicule. [Pr.: a-u-to-a-]- Auto2 + atelier.',0,1025679600,1189656115,0),(477192,471,21,'moment',5083,'@MOMÉNT@ $s. n.$ 1. interval scurt de timp; clipă, secundă. o de ~ = de scurtă durată; efemer; ~ muzical = mică piesă instrumentală înrudită cu impromptuul. * perioadă de timp în care se petrece ceva; etapă. 2. (art.) ocazie. 3. schiţă restrânsă la maximum, care cuprinde un instantaneu din viaţa cotidiană. 4. mărime fizică egală cu produsul dintre o mărime dinamică şi una sau mai multe distanţe. (< lat. $momentum$, it. $momento$, germ. $Moment$, fr. $moment$)','MOMÉNT s. n. 1. interval scurt de timp; clipă, secundă. o de ~ = de scurtă durată; efemer; ~ muzical = mică piesă instrumentală înrudită cu impromptuul. ♢ perioadă de timp în care se petrece ceva; etapă. 2. (art.) ocazie. 3. schiţă restrânsă la maximum, care cuprinde un instantaneu din viaţa cotidiană. 4. mărime fizică egală cu produsul dintre o mărime dinamică şi una sau mai multe distanţe. (< lat. momentum, it. momento, germ. Moment, fr. moment)',0,1189834611,1189834611,0),(2562,2,1,'autobalsam',448,'@AUTOBALSÁM@, $autobalsamuri$, s.n. Unguent pentru maşini. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2-@ + @balsam@.','AUTOBALSÁM, autobalsamuri, s.n. Unguent pentru maşini. [Pr.: a-u-] – Auto2- + balsam.',0,1038297600,1189656115,0),(2563,2,1,'autobasculantă',645,'@AUTOBASCULÁNTĂ@, $autobasculante$, s.f. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. [Pr.: $a-u-$]- @Auto^2@ + @basculantă@.','AUTOBASCULÁNTĂ, autobasculante, s.f. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. [Pr.: a-u-]- Auto2 + basculantă.',0,1025679600,1189656115,0),(2564,2,1,'autobază',862,'@AUTOBÁZĂ@, $autobaze$, s.f. Centru de exploatare şi de întreţinere a unor autovehicule. [Pr.: $a-u-$]- @Auto^2@ + @bază@.','AUTOBÁZĂ, autobaze, s.f. Centru de exploatare şi de întreţinere a unor autovehicule. [Pr.: a-u-]- Auto2 + bază.',0,1025679600,1189656115,0),(477191,471,21,'moluşte',507,'@MOLÚŞTE@ $s. f. pl.$ încrengătură de animale cu corpul moale, lipsit de schelet intern, protejat adesea de o cochilie. (< fr. $mollusques$)','MOLÚŞTE s. f. pl. încrengătură de animale cu corpul moale, lipsit de schelet intern, protejat adesea de o cochilie. (< fr. mollusques)',0,1189834611,1189834611,0),(2565,2,1,'autobetonieră',465,'@AUTOBETONIÉRĂ@, $autobetoniere$, s.f. Autocamion prevăzut cu betonieră. [Pr.: $a-u-$]- @Auto^2@ + @betonieră@.','AUTOBETONIÉRĂ, autobetoniere, s.f. Autocamion prevăzut cu betonieră. [Pr.: a-u-]- Auto2 + betonieră.',0,1025679600,1189656115,0),(2566,2,1,'autobiografic',800,'@AUTOBIOGRÁFIC, -Ă@, $autobiografici, -ce$, adj. Care conţine o autobiografie, (cu caracter) de autobiografie. [Pr.: $a-u-to-bi-o-$] - Din fr. @autobiographique@.','AUTOBIOGRÁFIC, -Ă, autobiografici, -ce, adj. Care conţine o autobiografie, (cu caracter) de autobiografie. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – Din fr. autobiographique.',0,1025679600,1190710428,0),(2567,2,1,'autobiografie',3636,'@AUTOBIOGRAFÍE@, $autobiografii$, s.f. Expunere orală sau scrisă a vieţii unei persoane făcute de ea însăşi. ** Operă literară aparţinând genului epic, în care autorul îşi povesteşte viaţa. [Pr.: $a-u-to-bi-o-$] - Din fr. @autobiographie@.','AUTOBIOGRAFÍE, autobiografii, s.f. Expunere orală sau scrisă a vieţii unei persoane făcute de ea însăşi. ♦ Operă literară aparţinând genului epic, în care autorul îşi povesteşte viaţa. [Pr.: a-u-to-bi-o-] – Din fr. autobiographie.',0,1025679600,1189656115,0),(477190,471,21,'moluscum',82,'@MOLÚSCUM@ $s. n.$ denumire generică pentru o serie de tumori fibroase şi flasce ale pielii, varietate de nevi conjunctivi. (< fr., lat. $molluscum$)','MOLÚSCUM s. n. denumire generică pentru o serie de tumori fibroase şi flasce ale pielii, varietate de nevi conjunctivi. (< fr., lat. molluscum)',0,1189834611,1189834611,0),(2568,2,1,'autoblindat',230,'@AUTOBLINDÁT@, $autoblindate$, s.n. Automobil blindat. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @blindat@.','AUTOBLINDÁT, autoblindate, s.n. Automobil blindat. [Pr.: a-u-] – Auto2 + blindat.',0,1025679600,1189656115,0),(2569,2,1,'autobrec',691,'@AUTOBRÉC@, $autobrecuri$, s.n. Automobil cu caroserie închisă, care poate transporta în comun un număr redus de persoane. [Pr.: $a-u-$] - Din fr., engl. @autobreak@.','AUTOBRÉC, autobrecuri, s.n. Automobil cu caroserie închisă, care poate transporta în comun un număr redus de persoane. [Pr.: a-u-] – Din fr., engl. autobreak.',0,1025679600,1025679600,0),(2570,2,1,'autobus',2952,'@AUTOBÚS@ s.n. v. @autobuz@.','AUTOBÚS s.n. v. autobuz.',0,1025679600,1208762476,0),(2571,2,1,'autobuz',5404,'@AUTOBÚZ@, $autobuze$, s.n. Automobil cu caroseria închisă sau parţial decapotabilă, folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane. [Pr.: $a-u-$ - Var.: @autobús@ s.n.] - Din fr. @autobus@.','AUTOBÚZ, autobuze, s.n. Automobil cu caroseria închisă sau parţial decapotabilă, folosit la transportul în comun al unui număr mare de persoane. [Pr.: a-u- – Var.: autobús s.n.] – Din fr. autobus.',0,1025679600,1232524550,0),(477189,471,21,'moltona',15,'@MOLTONÁ@ $vb. tr.$ a căptuşi cu molton. (< fr. $molletonner$)','MOLTONÁ vb. tr. a căptuşi cu molton. (< fr. molletonner)',0,1189834611,1189834611,0),(2572,2,1,'autocamion',1801,'@AUTOCAMIÓN@, $autocamioane$, s.n. Automobil mare cu caroserie deschisă sau cu platformă, folosit pentru transporturi de materiale. [Pr.: $a-u-to-ca-mi-on$] - @Auto^2@ + @camion@.','AUTOCAMIÓN, autocamioane, s.n. Automobil mare cu caroserie deschisă sau cu platformă, folosit pentru transporturi de materiale. [Pr.: a-u-to-ca-mi-on] – Auto2 + camion.',0,1025679600,1189656115,0),(477188,471,21,'molton',853,'@MOLTÓN@ $s. n.$ ţesătură de bumbac sau de lână, moale şi călduroasă. (< fr. $molleton$)','MOLTÓN s. n. ţesătură de bumbac sau de lână, moale şi călduroasă. (< fr. molleton)',0,1189834611,1189834611,0),(2573,2,1,'autocamionetă',620,'@AUTOCAMIONÉTĂ@, $autocamionete$, s.f. Automobil mai mic decât autocamionul, folosit pentru transporturi de materiale; camionetă. [Pr.: $a-u-to-ca-mi-o-$] - @Auto^2@ + @camionetă@.','AUTOCAMIONÉTĂ, autocamionete, s.f. Automobil mai mic decât autocamionul, folosit pentru transporturi de materiale; camionetă. [Pr.: a-u-to-ca-mi-o-] – Auto2 + camionetă.',0,1025679600,1189656115,0),(477187,471,21,'molto',157,'@MÓLTO@ $adv.$ (muz.) mult, foarte. o ~ allegro = foarte repede; ~ adagio = foarte rar. (< it. $molto$)','MÓLTO adv. (muz.) mult, foarte. o ~ allegro = foarte repede; ~ adagio = foarte rar. (< it. molto)',0,1189834611,1189834611,0),(2574,2,1,'autocar',1732,'@AUTOCÁR@, $autocare$, s.n. Automobil cu caroserie deschisă sau decapotabilă, folosit de obicei la transportul interurban în comun (mai ales în excursii) al unui număr mare de persoane. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocar@.','AUTOCÁR, autocare, s.n. Automobil cu caroserie deschisă sau decapotabilă, folosit de obicei la transportul interurban în comun (mai ales în excursii) al unui număr mare de persoane. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocar.',0,1025679600,1189656115,0),(477186,471,21,'molos',219,'@MOLÓS@ $s. m.$ câine de pază, mare, cu părul lung şi moale. (< fr. $molosse$)','MOLÓS s. m. câine de pază, mare, cu părul lung şi moale. (< fr. molosse)',0,1189834611,1189834611,0),(2575,2,1,'autocaracteriza',612,'@AUTOCARACTERIZÁ@, $autocaracterizez$, vb. I. Refl. A se caracteriza pe sine. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @caracteriza@.','AUTOCARACTERIZÁ, autocaracterizez, vb. I. Refl. A se caracteriza pe sine. [Pr.: a-u-] – Auto1- + caracteriza.',0,1038297600,1189656115,0),(2576,2,1,'autocaracterizare',615,'@AUTOCARACTERIZÁRE@, $autocaracterizări$, s.f. Faptul de $a se autocaracteriza$; (concr.) caracterizare a propriei persoane. [Pr.: $a-u-$] - V. @autocaracteriza@.','AUTOCARACTERIZÁRE, autocaracterizări, s.f. Faptul de a se autocaracteriza; (concr.) caracterizare a propriei persoane. [Pr.: a-u-] – V. autocaracteriza.',0,1038297600,1189656115,0),(477185,471,21,'molon',396,'@MOLÓN@ $s. n.$ bloc mic de piatră naturală, la construirea zidurilor. (< fr. $moellon$)','MOLÓN s. n. bloc mic de piatră naturală, la construirea zidurilor. (< fr. moellon)',0,1189834611,1189834611,0),(2577,2,1,'autocaravană',380,'@AUTOCARAVÁNĂ@, $autocaravane$, s.f. @1.@ Autovehicul amenajat ca laborator, pentru proiecţia filmelor etc. @2.@ Caravană de autovehicule. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @caravană@.','AUTOCARAVÁNĂ, autocaravane, s.f. 1. Autovehicul amenajat ca laborator, pentru proiecţia filmelor etc. 2. Caravană de autovehicule. [Pr.: a-u-] – Auto2 + caravană.',0,1038297600,1189656115,0),(2578,2,1,'autocataliză',724,'@AUTOCATALÍZĂ@, $autocatalize$, s.f. Cataliză a unei reacţii chimice produsă chiar de elementele care iau parte la reacţie. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocatalyse@.','AUTOCATALÍZĂ, autocatalize, s.f. Cataliză a unei reacţii chimice produsă chiar de elementele care iau parte la reacţie. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocatalyse.',0,1025679600,1189656115,0),(2579,2,1,'autocefal',1797,'@AUTOCEFÁL, -Ă@, $autocefali, -e$, adj. Care se bucură de autocefalie. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocéphale@.','AUTOCEFÁL, -Ă, autocefali, -e, adj. Care se bucură de autocefalie. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocéphale.',0,1025679600,1189656115,0),(2580,2,1,'autocefalie',2019,'@AUTOCEFALÍE@ s.f. Conducere de sine stătătoare a unei biserici ortodoxe naţionale. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocéphalie@.','AUTOCEFALÍE s.f. Conducere de sine stătătoare a unei biserici ortodoxe naţionale. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocéphalie.',0,1025679600,1214509305,0),(2581,2,1,'autocisternă',700,'@AUTOCISTÉRNĂ@, $autocisterne$, s.f. Automobil prevăzut cu o cisternă (montată pe şasiu). [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @cisternă@.','AUTOCISTÉRNĂ, autocisterne, s.f. Automobil prevăzut cu o cisternă (montată pe şasiu). [Pr.: a-u-] – Auto2 + cisternă.',0,1025679600,1189656115,0),(477184,471,21,'moloh',390,'@MOLÓH@ $s. m.$ 1. şopârlă din Australia, cu corpul acoperit cu ţepi. 2. (fig.) simbol al cruzimii, al lăcomiei; om, colectivitate cu astfel de însuşiri. (< fr. $moloch$)','MOLÓH s. m. 1. şopârlă din Australia, cu corpul acoperit cu ţepi. 2. (fig.) simbol al cruzimii, al lăcomiei; om, colectivitate cu astfel de însuşiri. (< fr. moloch)',0,1189834611,1189834611,0),(2582,2,1,'autoclavă',4144,'@AUTOCLÁVĂ@, $autoclave$, s.f. @1.@ Vas închis ermetic, folosit la sterilizări, la efectuarea reacţiilor chimice etc. sub presiune (şi la temperaturi ridicate). @2.@ Capac care închide ermetic un recipient şi se menţine închis prin presiunea din recipient. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoclave@.','AUTOCLÁVĂ, autoclave, s.f. 1. Vas închis ermetic, folosit la sterilizări, la efectuarea reacţiilor chimice etc. sub presiune (şi la temperaturi ridicate). 2. Capac care închide ermetic un recipient şi se menţine închis prin presiunea din recipient. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoclave.',0,1025766000,1189656115,0),(477183,471,21,'moll',127,'@MOLL@ $s. n.$ (muz.) denumire dată de sistemul de notaţie muzicală germană modului minor. (< germ. $Moll$)','MOLL s. n. (muz.) denumire dată de sistemul de notaţie muzicală germană modului minor. (< germ. Moll)',0,1189834611,1189834611,0),(2583,2,1,'autoclavizat',856,'@AUTOCLAVIZÁT@ adj. (Despre beton) Fabricat în condiţii de autoclavă. [Pr.: $a-u-$] - De la @autoclavă@.','AUTOCLAVIZÁT adj. (Despre beton) Fabricat în condiţii de autoclavă. [Pr.: a-u-] – De la autoclavă.',0,1038297600,1189656115,0),(2584,2,1,'autocoloană',263,'@AUTOCOLOÁNĂ@, $autocoloane$, s.f. (Rar) Coloană de automobile. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @coloană@.','AUTOCOLOÁNĂ, autocoloane, s.f. (Rar) Coloană de automobile. [Pr.: a-u-] – Auto2 + coloană.',0,1038297600,1189656115,0),(2585,2,1,'autocombină',197,'@AUTOCOMBÍNĂ@, $autocombine$, s.f. Combină autopropulsată. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @combină@.','AUTOCOMBÍNĂ, autocombine, s.f. Combină autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto1- + combină.',0,1025766000,1189656115,0),(477182,471,21,'molisol',139,'@MOLISÓL@ $s. n.$ strat de sol care se dezgheaţă vara la partea superioară, devenind plastic şi favorizând producerea solifluziunilor; merzlotă. (< fr. $mollisol$)','MOLISÓL s. n. strat de sol care se dezgheaţă vara la partea superioară, devenind plastic şi favorizând producerea solifluziunilor; merzlotă. (< fr. mollisol)',0,1189834611,1189834611,0),(2586,2,1,'autoconducere',917,'@AUTOCONDÚCERE@ s.f. Conducere a activităţii sociale, economice etc. de către colectivitatea respectivă însăşi sau de către reprezentanţii ei. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @conducere@.','AUTOCONDÚCERE s.f. Conducere a activităţii sociale, economice etc. de către colectivitatea respectivă însăşi sau de către reprezentanţii ei. [Pr.: a-u-] – Auto1- + conducere.',0,1025766000,1025766000,0),(2587,2,1,'autoconserva',2085,'@AUTOCONSERVÁ@, $autoconsérv$, vb. I. Refl. A-şi menţine, a-si apăra propria viaţă. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @conserva@.','AUTOCONSERVÁ, autoconsérv, vb. I. Refl. A-şi menţine, a-si apăra propria viaţă. [Pr.: a-u-] – Auto1- + conserva.',0,1025766000,1189656115,0),(2588,2,1,'autoconservare',1377,'@AUTOCONSERVÁRE@ s.f. Faptul de $a se autoconserva$. [Pr.: $a-u-$] - V. @ autoconserva@.','AUTOCONSERVÁRE s.f. Faptul de a se autoconserva. [Pr.: a-u-] – V. autoconserva.',0,1025766000,1189656115,0),(2589,2,1,'autocontrol',1644,'@AUTOCONTRÓL@, $autocontroale$, s.n. Control exercitat asupra propriei sale persoane. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @control@.','AUTOCONTRÓL, autocontroale, s.n. Control exercitat asupra propriei sale persoane. [Pr.: a-u-] – Auto1- + control.',0,1025766000,1189656115,0),(477181,471,21,'molinist',5,'@MOLINÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al molinismului. (< fr. $moliniste$)','MOLINÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al molinismului. (< fr. moliniste)',0,1189834611,1189834611,0),(2590,2,1,'autocoră',547,'@AUTOCÓRĂ@, $autocore$, s.f., adj. (Plantă) care îşi împrăştie seminţele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Pr.: $a-u-$] - Din germ. @Autochore@.','AUTOCÓRĂ, autocore, s.f., adj. (Plantă) care îşi împrăştie seminţele prin deschiderea bruscă a fructelor. [Pr.: a-u-] – Din germ. Autochore.',0,1025766000,1189656115,0),(2591,2,1,'autocrat',4333,'@AUTOCRÁT@, $autocraţi$, s.m. (Adesea adjectival) Conducător al unui stat, cu puteri absolute; autocrator. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocrate@.','AUTOCRÁT, autocraţi, s.m. (Adesea adjectival) Conducător al unui stat, cu puteri absolute; autocrator. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocrate.',0,1025766000,1189656115,0),(2592,2,1,'autocratic',2281,'@AUTOCRÁTIC, -Ă@, $autocratici, -ce$, adj. Care are caracter de autocraţie; care are puteri absolute. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocratique@.','AUTOCRÁTIC, -Ă, autocratici, -ce, adj. Care are caracter de autocraţie; care are puteri absolute. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocratique.',0,1025766000,1189656115,0),(2593,2,1,'autocratism',456,'@AUTOCRATÍSM@ s.n. Concepţie, doctrină bazată pe autocraţie (@1@). [Pr.: $a-u-$] - @Autocrat@ + suf. $-ism$.','AUTOCRATÍSM s.n. Concepţie, doctrină bazată pe autocraţie (1). [Pr.: a-u-] – Autocrat + suf. -ism.',0,1025766000,1189656115,0),(477180,471,21,'molinism',104,'@MOLINÍSM@ $s. n.$ doctrină formulată de iezuitul spaniol Luis Molina, care a încercat să pună de acord predestinarea cu liberul-arbitru. (< fr. $molinisme$)','MOLINÍSM s. n. doctrină formulată de iezuitul spaniol Luis Molina, care a încercat să pună de acord predestinarea cu liberul-arbitru. (< fr. molinisme)',0,1189834611,1189834611,0),(2594,2,1,'autocrator',307,'@AUTOCRÁTOR@, $autocratori$, s.m. (Înv.) Autocrat. [Pr.: $a-u-$] - Din ngr. @autokrátor@.','AUTOCRÁTOR, autocratori, s.m. (Înv.) Autocrat. [Pr.: a-u-] – Din ngr. autokrátor.',0,1025766000,1189656115,0),(2595,2,1,'autocraţie',4791,'@AUTOCRAŢÍE@, (@2@) $autocraţii$, s.f. @1.@ Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. @2.@ Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autocratie@.','AUTOCRAŢÍE, (2) autocraţii, s.f. 1. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane; tiranie, absolutism. 2. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocratie.',0,1025766000,1189656115,0),(2596,2,1,'autocritic',2719,'@AUTOCRÍTIC, -Ă@, $autocritici, -ce$, s.f., adj. @1.@ S.f. Analiză critică a activităţii şi comportării proprii, care constituie o metodă de bază în acţiunea de îmbunătăţire a muncii şi de educare comunistă a oamenilor muncii. @2.@ Adj. Făcut pe bază de autocritică, pătruns de spiritul autocriticii; de autocritică. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @critic(ă)@ (sensul @1@ după rus. $samokritika$).','AUTOCRÍTIC, -Ă, autocritici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Analiză critică a activităţii şi comportării proprii, care constituie o metodă de bază în acţiunea de îmbunătăţire a muncii şi de educare comunistă a oamenilor muncii. 2. Adj. Făcut pe bază de autocritică, pătruns de spiritul autocriticii; de autocritică. [Pr.: a-u-] – Auto1- + critic(ă) (sensul 1 după rus. samokritika).',0,1025766000,1189656115,0),(477179,471,21,'molimen',12,'@MOLIMÉN@ $s. n.$ totalitatea tulburărilor morbide care precedă o criză. (< fr., lat. $molimen$)','MOLIMÉN s. n. totalitatea tulburărilor morbide care precedă o criză. (< fr., lat. molimen)',0,1189834611,1189834611,0),(2597,2,1,'autocunoaşte',882,'@AUTOCUNOÁŞTE@, $autocunósc$, vb. III. Refl. A se cunoaşte prin autoobservare. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @cunoaşte@.','AUTOCUNOÁŞTE, autocunósc, vb. III. Refl. A se cunoaşte prin autoobservare. [Pr.: a-u-] – Auto1- + cunoaşte.',0,1038297600,1189656115,0),(2598,2,1,'autocunoaştere',718,'@AUTOCUNOÁŞTERE@, $autocunoaşteri$, s.f. Acţiunea de $a se autocunoaşte$.[Pr.: $a-u-$] - V. @autocunoaşte@.','AUTOCUNOÁŞTERE, autocunoaşteri, s.f. Acţiunea de a se autocunoaşte.[Pr.: a-u-] – V. autocunoaşte.',0,1038297600,1189656115,0),(477178,471,21,'molibdit',11,'@MOLIBDÍT@ $s. n.$ mineral format din oxizi de fier şi molibden. (< germ Molybdit)','MOLIBDÍT s. n. mineral format din oxizi de fier şi molibden. (< germ Molybdit)',0,1189834611,1189834611,0),(2599,2,1,'autodafe',3006,'@AUTODAFÉ@, $autodafeuri$, s.n. @1.@ Ceremonie în cursul căreia cei condamnaţi de inchiziţie pentru erezie erau puşi să revină la credinţa părăsită. @2.@ Ardere pe rug la care erau condamnaţi, în timpul inchiziţiei, cei socotiţi eretici; $p. ext.$ acţiune care duce la distrugerea prin foc. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autodafé@.','AUTODAFÉ, autodafeuri, s.n. 1. Ceremonie în cursul căreia cei condamnaţi de inchiziţie pentru erezie erau puşi să revină la credinţa părăsită. 2. Ardere pe rug la care erau condamnaţi, în timpul inchiziţiei, cei socotiţi eretici; p. ext. acţiune care duce la distrugerea prin foc. [Pr.: a-u-] – Din fr. autodafé.',0,1025766000,1189656116,0),(477177,471,21,'molibdenit',97,'@MOLIBDENÍT@ $s. n.$ sulfură naturală de molibden. (< fr. $molybdénite$)','MOLIBDENÍT s. n. sulfură naturală de molibden. (< fr. molybdénite)',0,1189834611,1189834611,0),(2600,2,1,'autodeclanşa',249,'@AUTODECLANŞÁ@, pers. 3 $autodeclanşează$, vb. I. Refl. A se declanşa automat. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @declanşa@.','AUTODECLANŞÁ, pers. 3 autodeclanşează, vb. I. Refl. A se declanşa automat. [Pr.: a-u-] – Auto2 + declanşa.',0,1038297600,1189656116,0),(2601,2,1,'autodeclanşare',55,'@AUTODECLANŞÁRE@, $autodeclanşări$, s.f. Acţiunea de $a se autodeclanşa$. [Pr.: $a-u-$]. - V. @autodeclanşa@.','AUTODECLANŞÁRE, autodeclanşări, s.f. Acţiunea de a se autodeclanşa. [Pr.: a-u-]. – V. autodeclanşa.',0,1038297600,1189656116,0),(2602,2,1,'autodefini',644,'@AUTODEFINÍ@, $autodefinesc$, vb. IV. Refl. A se defini prin el însuşi. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @defini@.','AUTODEFINÍ, autodefinesc, vb. IV. Refl. A se defini prin el însuşi. [Pr.: a-u-] – Auto1- + defini.',0,1038297600,1189656116,0),(2603,2,1,'autodefinire',147,'@AUTODEFINÍRE@, $autodefiniri$, s.f. Faptul de $a se autodefini$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autodefini@.','AUTODEFINÍRE, autodefiniri, s.f. Faptul de a se autodefini. [Pr.: a-u-] – V. autodefini.',0,1038297600,1189656116,0),(2604,2,1,'autodemasca',469,'@AUTODEMASCÁ@, $autodemásc$, vb. I. Refl. A se demasca singur. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @demasca@.','AUTODEMASCÁ, autodemásc, vb. I. Refl. A se demasca singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + demasca.',0,1025766000,1189656116,0),(477176,471,21,'molibdenic',16,'@MOLIBDÉNIC@ $adj.$ acid ~ = acid care conţine molibden (după fr. $molybdique$)','MOLIBDÉNIC adj. acid ~ = acid care conţine molibden (după fr. molybdique)',0,1189834611,1189834611,0),(2605,2,1,'autodemascare',59,'@AUTODEMASCÁRE@, $autodemascări$, s.f. Faptul de $a se autodemasca$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autodemasca@.','AUTODEMASCÁRE, autodemascări, s.f. Faptul de a se autodemasca. [Pr.: a-u-] – V. autodemasca.',0,1025766000,1189656116,0),(2606,2,1,'autodenuntare',73,'@AUTODENUNTÁRE@, $autodenunţări$, s.f. Acţiunea de $a se autodenunţa$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autodenunţa@.','AUTODENUNTÁRE, autodenunţări, s.f. Acţiunea de a se autodenunţa. [Pr.: a-u-] – V. autodenunţa.',0,1038297600,1189656116,0),(2607,2,1,'autodenunţa',566,'@AUTODENUNŢÁ@, $autodenúnţ$, vb. I. Refl. A se denunţa singur. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @denunţa@.','AUTODENUNŢÁ, autodenúnţ, vb. I. Refl. A se denunţa singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + denunţa.',0,1038297600,1189656116,0),(2608,2,1,'autodepanare',1977,'@AUTODEPANÁRE@, $autodepanări$, s.f. Reparare a unui autovehicul (pe locul unde acesta a rămas în pană); $p. ext.$ autoatelier folosit pentru asemenea reparaţii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @depanare@.','AUTODEPANÁRE, autodepanări, s.f. Reparare a unui autovehicul (pe locul unde acesta a rămas în pană); p. ext. autoatelier folosit pentru asemenea reparaţii. [Pr.: a-u-] – Auto2 + depanare.',0,1025766000,1189656116,0),(2609,2,1,'autodepăşi',981,'@AUTODEPĂŞÍ@, $autodepăşesc$, vb. IV. Refl. A-şi depăşi propriile realizări [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @depăşi@.','AUTODEPĂŞÍ, autodepăşesc, vb. IV. Refl. A-şi depăşi propriile realizări [Pr.: a-u-] – Auto1- + depăşi.',0,1038297600,1189656116,0),(2610,2,1,'autodepăşire',398,'@AUTODEPĂŞÍRE@, $autodepăşiri$, s.f. Faptul de $a se autodepăşi$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autodepăşi@.','AUTODEPĂŞÍRE, autodepăşiri, s.f. Faptul de a se autodepăşi. [Pr.: a-u-] – V. autodepăşi.',0,1038297600,1197135251,0),(2611,2,1,'autodeterminare',5310,'@AUTODETERMINÁRE@, $autodeterminări$, s.f. Principiu potrivit căruia o naţiune are dreptul să-şi aleagă singură statutul politic şi calea de dezvoltare economică, socială şi culturală; $p.ext.$ ansamblu de măsuri care pun în practică acest principiu. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @determinare@ (după fr. $autodétermination$, rus. $samoopredelenie$).','AUTODETERMINÁRE, autodeterminări, s.f. Principiu potrivit căruia o naţiune are dreptul să-şi aleagă singură statutul politic şi calea de dezvoltare economică, socială şi culturală; p.ext. ansamblu de măsuri care pun în practică acest principiu. [Pr.: a-u-] – Auto1- + determinare (după fr. autodétermination, rus. samoopredelenie).',0,1025766000,1189656116,0),(477174,471,21,'molibdat',29,'@MOLIBDÁT@ $s. n.$ sare a acidului molibdenic. (< fr. $molybdate$)','MOLIBDÁT s. n. sare a acidului molibdenic. (< fr. molybdate)',0,1189834611,1189834611,0),(477175,471,21,'molibden',408,'@MOLIBDÉN@ $s. n.$ metal foarte dur, alb-argintiu, asemănător cu fierul, la elaborarea oţelurilor speciale şi a altor aliaje. (< fr. $molybdène$)','MOLIBDÉN s. n. metal foarte dur, alb-argintiu, asemănător cu fierul, la elaborarea oţelurilor speciale şi a altor aliaje. (< fr. molybdène)',0,1189834611,1189834611,0),(2612,2,1,'autodezagregabil',330,'@AUTODEZAGREGÁBIL, -Ă@, $autodezagregabili, -e$, adj. Care se dezagregă de la sine. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @dezagregabil@.','AUTODEZAGREGÁBIL, -Ă, autodezagregabili, -e, adj. Care se dezagregă de la sine. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dezagregabil.',0,1038297600,1189656116,0),(2613,2,1,'autodezvoltare',735,'@AUTODEZVOLTÁRE@ s.f. Creştere, dezvoltare prin sine, de la sine. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @dezvoltare@.','AUTODEZVOLTÁRE s.f. Creştere, dezvoltare prin sine, de la sine. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dezvoltare.',0,1025766000,1189656116,0),(2614,2,1,'autodiagnostica',788,'@AUTODIAGNOSTICÁ@, $autodiagnostichez$, vb. I. Refl. A-şi pune singur un diagnostic. [Pr.: $a-u-to-di-a-$] - @Auto^1-@ + @diagnostica@.','AUTODIAGNOSTICÁ, autodiagnostichez, vb. I. Refl. A-şi pune singur un diagnostic. [Pr.: a-u-to-di-a-] – Auto1- + diagnostica.',0,1038297600,1189656116,0),(2615,2,1,'autodiagnosticare',91,'@AUTODIAGNOSTICÁRE@, $autodiagnosticări$, s.f. Acţiunea de $a se autodiagnostica$. [Pr.: $a-u-to-di-a-$] - V. @autodiagnostica@.','AUTODIAGNOSTICÁRE, autodiagnosticări, s.f. Acţiunea de a se autodiagnostica. [Pr.: a-u-to-di-a-] – V. autodiagnostica.',0,1038297600,1189656116,0),(477173,471,21,'moletieră',152,'@MOLETIÉRĂ@ $s. f.$ fâşie de stofă cu care se înfăşoară pulpa piciorului pe deasupra pantalonului. (< fr. $molletière$)','MOLETIÉRĂ s. f. fâşie de stofă cu care se înfăşoară pulpa piciorului pe deasupra pantalonului. (< fr. molletière)',0,1189834611,1189834611,0),(2616,2,1,'autodictare',610,'@AUTODICTÁRE@, $autodictări$, s.f. Reproducere în scris a unui text memorat. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @dictare@.','AUTODICTÁRE, autodictări, s.f. Reproducere în scris a unui text memorat. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dictare.',0,1038297600,1189656116,0),(2617,2,1,'autodidact',4186,'@AUTODIDÁCT, -Ă@, $autodidacţi, -te$, s.m. şi f. Persoană care şi-a însuşit, fără ajutorul unui profesor sau al unei forme de învăţământ, cunoştinţe ştiinţifice şi o anumită cultură. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autodidacte@.','AUTODIDÁCT, -Ă, autodidacţi, -te, s.m. şi f. Persoană care şi-a însuşit, fără ajutorul unui profesor sau al unei forme de învăţământ, cunoştinţe ştiinţifice şi o anumită cultură. [Pr.: a-u-] – Din fr. autodidacte.',0,1025766000,1025766000,0),(2618,2,1,'autodină',649,'@AUTODÍNĂ@ s.f. Montaj special de radiorecepţie în care acelaşi tub electronic serveşte ca detector şi ca oscilator. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autodyne@.','AUTODÍNĂ s.f. Montaj special de radiorecepţie în care acelaşi tub electronic serveşte ca detector şi ca oscilator. [Pr.: a-u-] – Din fr. autodyne.',0,1025766000,1189656116,0),(2619,2,1,'autodisciplină',549,'@AUTODISCIPLÍNĂ@, s.f. Disciplină liber consimţită. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @disciplină@.','AUTODISCIPLÍNĂ, s.f. Disciplină liber consimţită. [Pr.: a-u-] – Auto1- + disciplină.',0,1038297600,1189656116,0),(477172,471,21,'moletă',1022,'@MOLÉTĂ@ $s. f.$ 1. unealtă în formă de rotiţă cu muchia zimţuită, pentru a imprima pe suprafaţa unei piese forma negativă a zimţurilor; randalină. 2. roată cu şanţ pe care se înfăşoară un cablu. (< fr. $molette$, germ. $Molette$)','MOLÉTĂ s. f. 1. unealtă în formă de rotiţă cu muchia zimţuită, pentru a imprima pe suprafaţa unei piese forma negativă a zimţurilor; randalină. 2. roată cu şanţ pe care se înfăşoară un cablu. (< fr. molette, germ. Molette)',0,1189834611,1189834611,0),(2620,2,1,'autodistruge',1162,'@AUTODISTRÚGE@, $autodistrúg$, vb. III. Refl. A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine.[Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @distruge@.','AUTODISTRÚGE, autodistrúg, vb. III. Refl. A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine.[Pr.: a-u-] – Auto1- + distruge.',0,1038297600,1189656116,0),(2621,2,1,'autodistrugere',988,'@AUTODISTRÚGERE@ s.f. Faptul de a se distruge singur. ** Spec. Proprietate pe care o au unele proiectile de a se distruge automat, după străbaterea unei anumite traictorii, pentru a nu fi periculoase în cazul în care nu şi-au atins ţinta. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @distrugere@ (după fr. $autodestruction$).','AUTODISTRÚGERE s.f. Faptul de a se distruge singur. ♦ Spec. Proprietate pe care o au unele proiectile de a se distruge automat, după străbaterea unei anumite traictorii, pentru a nu fi periculoase în cazul în care nu şi-au atins ţinta. [Pr.: a-u-] – Auto1- + distrugere (după fr. autodestruction).',0,1025766000,1189656116,0),(2622,2,1,'autodizolva',1679,'@AUTODIZOLVÁ@, pers. 3 $autodizólvă$, vb. I. Refl. (Despre o organizaţie, o societate etc.) a se desfiinţa prin hotărâre proprie, a-şi înceta activitatea în urma unei hotărâri luate conform prevederilor legale. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @dizolva@.','AUTODIZOLVÁ, pers. 3 autodizólvă, vb. I. Refl. (Despre o organizaţie, o societate etc.) a se desfiinţa prin hotărâre proprie, a-şi înceta activitatea în urma unei hotărâri luate conform prevederilor legale. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dizolva.',0,1025766000,1189656116,0),(477171,471,21,'moleta',967,'@MOLETÁ@ $vb. tr.$ 1. a imprima zimţi pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea ţesăturilor. (< fr. $moleter$)','MOLETÁ vb. tr. 1. a imprima zimţi pe o piesă cu ajutorul moletei; a randalina. 2. a grava cilindrii de cupru care servesc la imprimarea ţesăturilor. (< fr. moleter)',0,1189834611,1189834611,0),(2623,2,1,'autodizolvare',49,'@AUTODIZOLVÁRE@ s.f. Faptul de $a se autodizolva$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autodizolva@.','AUTODIZOLVÁRE s.f. Faptul de a se autodizolva. [Pr.: a-u-] – V. autodizolva.',0,1025766000,1189656116,0),(2624,2,1,'autodota',810,'@AUTODOTÁ@, $autodotez$, vb. I. Refl. A-şi procura prin mijloace proprii cele necesare activităţii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @dota@.','AUTODOTÁ, autodotez, vb. I. Refl. A-şi procura prin mijloace proprii cele necesare activităţii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + dota.',0,1038297600,1189656116,0),(2625,2,1,'autodotare',72,'@AUTODOTÁRE@, $autodotări$, s.f. Acţiunea de $a se autodota$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-$] - V. @autodota@.','AUTODOTÁRE, autodotări, s.f. Acţiunea de a se autodota şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autodota.',0,1038297600,1189656116,0),(2626,2,1,'autodrezină',146,'@AUTODREZÍNĂ@, $autodrezine$, s.f. Drezină autopropulsată. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @drezină@.','AUTODREZÍNĂ, autodrezine, s.f. Drezină autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto1- + drezină.',0,1025766000,1189656116,0),(2627,2,1,'autodric',258,'@AUTODRÍC@, $autodricuri$, s.n. Maşină mortuară. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @dric@.','AUTODRÍC, autodricuri, s.n. Maşină mortuară. [Pr.: a-u-] – Auto2 + dric.',0,1038297600,1189656116,0),(477170,471,21,'molet',316,'@MOLÉT@ $s. m.$ 1. inflamaţie a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. 2. (anat.) denumire a muşchilor posteriori ai gambei. (< fr. $mollet$)','MOLÉT s. m. 1. inflamaţie a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. 2. (anat.) denumire a muşchilor posteriori ai gambei. (< fr. mollet)',0,1189834611,1189834611,0),(2628,2,1,'autodrom',490,'@AUTODRÓM@, $autodroame$, s.n. (Rar) Teren special amenajat pentru exerciţii de conducere a automobilului. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autodrome@.','AUTODRÓM, autodroame, s.n. (Rar) Teren special amenajat pentru exerciţii de conducere a automobilului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autodrome.',0,1025766000,1025766000,0),(2629,2,1,'autodrum',994,'@AUTODRÚM@, $autodrumuri$, s.n. Drum construit pentru a asigura circulaţia în bune condiţii a autovehiculelor. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @drum@ (după fr. $autoroute$).','AUTODRÚM, autodrumuri, s.n. Drum construit pentru a asigura circulaţia în bune condiţii a autovehiculelor. [Pr.: a-u-] – Auto2 + drum (după fr. autoroute).',0,1025766000,1189656116,0),(2630,2,1,'autodubă',710,'@AUTODÚBĂ@, $autodube$, s.f. Automobil prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul de materiale, produse alimentare, corespondenţă etc.; dubă. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @dubă@.','AUTODÚBĂ, autodube, s.f. Automobil prevăzut cu o dubă, folosit pentru transportul de materiale, produse alimentare, corespondenţă etc.; dubă. [Pr.: a-u-] – Auto2 + dubă.',0,1025766000,1189656116,0),(477169,471,21,'molestaţie',31,'@MOLESTÁŢIE@ $s. f.$ molestare. (< fr. $molestation$)','MOLESTÁŢIE s. f. molestare. (< fr. molestation)',0,1189834611,1189834611,0),(2631,2,1,'autodumper',99,'@AUTODÚMPER@, $autodumpere$, s.n. Autocamion cu cupă basculantă. [Pr.: $a-u-$] - Din engl. @autodumper@, germ. @Auto-Dumper@.','AUTODÚMPER, autodumpere, s.n. Autocamion cu cupă basculantă. [Pr.: a-u-] – Din engl. autodumper, germ. Auto-Dumper.',0,1038297600,1038297600,0),(2632,2,1,'autoechilibrare',140,'@AUTOECHILIBRÁRE@, $autoechilibrări$, s.f. Echilibrare (la roţile de automobil). [Pr.: $a-u-to-e-$] - @Auto^2@ + @echilibrare@.','AUTOECHILIBRÁRE, autoechilibrări, s.f. Echilibrare (la roţile de automobil). [Pr.: a-u-to-e-] – Auto2 + echilibrare.',0,1038297600,1189656116,0),(2633,2,1,'autoeduca',437,'@AUTOEDUCÁ@, $autoedúc$, vb. I. Refl. A se educa pe sine.[Pr.: $a-u-to-e-$] - @Auto^1-@ + @educa@.','AUTOEDUCÁ, autoedúc, vb. I. Refl. A se educa pe sine.[Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + educa.',0,1038297600,1189656116,0),(2634,2,1,'autoeducare',163,'@AUTOEDUCÁRE@, $autoeducări$, s.f. Acţiunea de $a se autoeduca$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-to-e-$] - V. @autoeduca@.','AUTOEDUCÁRE, autoeducări, s.f. Acţiunea de a se autoeduca şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-to-e-] – V. autoeduca.',0,1038297600,1189656116,0),(2635,2,1,'autoeducaţie',848,'@AUTOEDUCÁŢIE@, $autoeducatii$, s.f. Educaţie făcută de sine însuşi. [Pr.: $a-u-to-e-$] - @Auto^1-@ + @educaţie@.','AUTOEDUCÁŢIE, autoeducatii, s.f. Educaţie făcută de sine însuşi. [Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + educaţie.',0,1038297600,1189656116,0),(477168,471,21,'molesta',2804,'@MOLESTÁ@ $vb. tr.$ 1. a brutaliza, a lovi. 2. a necăji; a vexa, a jigni. (< fr. $molester$, lat. $molestare$)','MOLESTÁ vb. tr. 1. a brutaliza, a lovi. 2. a necăji; a vexa, a jigni. (< fr. molester, lat. molestare)',0,1189834611,1189834611,0),(2636,2,1,'autoelogia',526,'@AUTOELOGIÁ@, $autoelogiez$, vb. I. Refl. A-şi aduce singur elogii. [Pr.: $a-u-to-e-$] - @Auto^1-@ + @elogia@.','AUTOELOGIÁ, autoelogiez, vb. I. Refl. A-şi aduce singur elogii. [Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + elogia.',0,1038297600,1189656116,0),(2637,1,1,'autoelogiere',63,'@AUTOELOGIÉRE@, $autoelogieri$, s.f. Acţiunea de $a se autoelogia$. [Pr.: $a-u-to-$] - V. @autoelogia@.','AUTOELOGIÉRE, autoelogieri, s.f. Acţiunea de a se autoelogia. [Pr.: a-u-to-] – V. autoelogia.',0,1048752000,1189656116,0),(2638,2,1,'autoevalua',916,'@AUTOEVALUÁ@, $autoevaluez$, vb. I. Refl. A se autoaprecia. [Pr.: $a-u-to-e-$] - @Auto^1-@ + @evalua@.','AUTOEVALUÁ, autoevaluez, vb. I. Refl. A se autoaprecia. [Pr.: a-u-to-e-] – Auto1- + evalua.',0,1038297600,1189656116,0),(2639,2,1,'autoexcavator',622,'@AUTOEXCAVATÓR@, $autoexcavatoare$, s.n. Excavator prevăzut cu motor propriu pentru propulsie. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @excavator@.','AUTOEXCAVATÓR, autoexcavatoare, s.n. Excavator prevăzut cu motor propriu pentru propulsie. [Pr.: a-u-] – Auto1- + excavator.',0,1025766000,1189656116,0),(477167,471,21,'moleschin',179,'@MOLESCHÍN@ $s. n.$ ţesătură rezistentă de bumbac, cu aspect de piele, folosită pentru confecţii, în lucrări de legătorie etc. (< fr. $moleskine$, engl. $moleskin$)','MOLESCHÍN s. n. ţesătură rezistentă de bumbac, cu aspect de piele, folosită pentru confecţii, în lucrări de legătorie etc. (< fr. moleskine, engl. moleskin)',0,1189834611,1189834611,0),(2640,2,1,'autoexcitaţie',1104,'@AUTOEXCITÁŢIE@, $autoexcitaţii$, s.f. Excitaţie magnetică a unui generator electric la care curentul este luat de la acelaşi generator. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auto-excitation@.','AUTOEXCITÁŢIE, autoexcitaţii, s.f. Excitaţie magnetică a unui generator electric la care curentul este luat de la acelaşi generator. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto-excitation.',0,1025766000,1189656116,0),(2641,2,1,'autoexigenţă',358,'@AUTOEXIGÉNŢĂ@ s.f. Exigenţă manifestată de propria persoană. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @exigenţiă@.','AUTOEXIGÉNŢĂ s.f. Exigenţă manifestată de propria persoană. [Pr.: a-u-] – Auto1- + exigenţiă.',0,1025766000,1189656116,0),(2642,2,1,'autofagie',990,'@AUTOFAGÍE@, $autofagii$, s.f. (Med.) Consumare a propriilor ţesuturi de către un organism supus inaniţiei. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autophagie@.','AUTOFAGÍE, autofagii, s.f. (Med.) Consumare a propriilor ţesuturi de către un organism supus inaniţiei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autophagie.',0,1038297600,1189656116,0),(2643,2,1,'autofecundare',1183,'@AUTOFECUNDÁRE@, $autofecundări$, s.f. (La unele plante şi specii inferioare de animale) Fecundare rezultată în urma unirii a două elemente sexuale provenite de la unul şi acelaşi individ. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @fecundare@ (după fr. $autofécondation$).','AUTOFECUNDÁRE, autofecundări, s.f. (La unele plante şi specii inferioare de animale) Fecundare rezultată în urma unirii a două elemente sexuale provenite de la unul şi acelaşi individ. [Pr.: a-u-] – Auto1- + fecundare (după fr. autofécondation).',0,1025766000,1189656116,0),(2644,2,1,'autofecundaţie',62,'@AUTOFECUNDÁŢIE@, $autofecundaţii$, s.f. (Biol.) Autofecundare. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autofécondation@.','AUTOFECUNDÁŢIE, autofecundaţii, s.f. (Biol.) Autofecundare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autofécondation.',0,1038297600,1189656116,0),(2645,2,1,'autofinanţa',770,'@AUTOFINANŢÁ@, $autofinanţez$, vb. I. Refl. A se finanţa din fonduri proprii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @finanţa@.','AUTOFINANŢÁ, autofinanţez, vb. I. Refl. A se finanţa din fonduri proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + finanţa.',0,1026111600,1189656116,0),(2646,2,1,'autofinanţare',304,'@AUTOFINANŢÁRE@, $autofinanţări$, s.f. Faptul de $a se autofinanţa$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autofinanţa@.','AUTOFINANŢÁRE, autofinanţări, s.f. Faptul de a se autofinanţa. [Pr.: a-u-] – V. autofinanţa.',0,1026111600,1189656116,0),(2647,2,1,'autoflagela',5517,'@AUTOFLAGELÁ@, $autoflagelez$, vb. I. Refl. (Despre adepţii unor secte religioase; adesea fig.) A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice din fanatism religios. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @flagela@.','AUTOFLAGELÁ, autoflagelez, vb. I. Refl. (Despre adepţii unor secte religioase; adesea fig.) A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice din fanatism religios. [Pr.: a-u-] – Auto1- + flagela.',0,1026111600,1189656116,0),(477166,471,21,'moleculă',2415,'@MOLECÚLĂ@ $s. f.$ cea mai mică parte dintr-o substanţă, care are compoziţia chimică şi structura la fel cu a substanţei respective. o ~-gram = cantitatea unei substanţe măsurată în grame, egală cu greutatea ei moleculară; mol^1. (< fr. $molécule$, lat. $molecula$)','MOLECÚLĂ s. f. cea mai mică parte dintr-o substanţă, care are compoziţia chimică şi structura la fel cu a substanţei respective. o ~-gram = cantitatea unei substanţe măsurată în grame, egală cu greutatea ei moleculară; mol1. (< fr. molécule, lat. molecula)',0,1189834611,1189834611,0),(2648,2,1,'autoflagelare',3750,'@AUTOFLAGELÁRE@, $autoflagelări$, s.f. (Adesea fig.) Acţiunea de $a se autoflagela$; autoflagelaţie. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoflagela@.','AUTOFLAGELÁRE, autoflagelări, s.f. (Adesea fig.) Acţiunea de a se autoflagela; autoflagelaţie. [Pr.: a-u-] – V. autoflagela.',0,1026111600,1189656116,0),(2649,2,1,'autoflagelaţie',797,'@AUTOFLAGELÁŢIE@, $autoflagelaţii$, s.f. (Adesea fig.) Autoflagelare. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @flagelaţie@.','AUTOFLAGELÁŢIE, autoflagelaţii, s.f. (Adesea fig.) Autoflagelare. [Pr.: a-u-] – Auto1- + flagelaţie.',0,1026111600,1189656116,0),(2650,2,1,'autofon',958,'@AUTOFÓN, -Ă@, $autofoni, -e$, adj. (Despre instrumente muzicale de tipul clopoţelului, gongului etc.) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice, fără ajutorul unei tensiuni speciale. [Pr.: $a-u-$] - Din engl. @autophone@.','AUTOFÓN, -Ă, autofoni, -e, adj. (Despre instrumente muzicale de tipul clopoţelului, gongului etc.) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice, fără ajutorul unei tensiuni speciale. [Pr.: a-u-] – Din engl. autophone.',0,1038297600,1038297600,0),(2651,2,1,'autofrânare',422,'@AUTOFRÂNÁRE@, $autofrânări$, s.f. Împiedicare a mişcării unui mecanism din cauza frecării cu suprafeţele de contact. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @frânare@.','AUTOFRÂNÁRE, autofrânări, s.f. Împiedicare a mişcării unui mecanism din cauza frecării cu suprafeţele de contact. [Pr.: a-u-] – Auto1- + frânare.',0,1038297600,1189656116,0),(477165,471,21,'molecular',363,'@MOLECULÁR, -Ă@ $adj.$ referitor la molecule. o masă ~ă = număr care arată de câte ori molecula unei substanţe este mai grea decât atomul de hidrogen. (< fr. $moléculaire$)','MOLECULÁR, -Ă adj. referitor la molecule. o masă ~ă = număr care arată de câte ori molecula unei substanţe este mai grea decât atomul de hidrogen. (< fr. moléculaire)',0,1189834611,1189834611,0),(2652,2,1,'autofuraja',737,'@AUTOFURAJÁ@, $autofurajez$, vb. I. Refl. (Despre întreprinderi agricole, gospodării ţărăneşti) A se aproviziona cu furaje prin mijloace proprii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @furaja@.','AUTOFURAJÁ, autofurajez, vb. I. Refl. (Despre întreprinderi agricole, gospodării ţărăneşti) A se aproviziona cu furaje prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + furaja.',0,1038297600,1189656116,0),(2653,2,1,'autofurajare',85,'@AUTOFURAJÁRE@, $autofurajări$, s.f. Acţiunea de $a se autofuraja$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-$] - V. @autofuraja@.','AUTOFURAJÁRE, autofurajări, s.f. Acţiunea de a se autofuraja şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autofuraja.',0,1038297600,1189656116,0),(2654,2,1,'autofurgon',149,'@AUTOFURGÓN@, $autofurgoane$, s.n. Furgon autopropulsat. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @furgon@.','AUTOFURGÓN, autofurgoane, s.n. Furgon autopropulsat. [Pr.: a-u-] – Auto1- + furgon.',0,1026111600,1189656116,0),(477164,471,21,'molă',675,'@MÓLĂ@ $s. f.$ tumoare în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului. (< fr. $môle$)','MÓLĂ s. f. tumoare în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului. (< fr. môle)',0,1189834611,1189834611,0),(2655,2,1,'autofurgonetă',150,'@AUTOFURGONÉTĂ@, $autofurgonete$, s.f. Furgonetă autopropulsată. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @furgonetă@.','AUTOFURGONÉTĂ, autofurgonete, s.f. Furgonetă autopropulsată. [Pr.: a-u-] – Auto1- + furgonetă.',0,1026111600,1189656116,0),(477163,471,21,'molasă',418,'@MOLÁSĂ@ $s. f.$ depozit de gresii gălbui, roşcate sau verzi şi conglomerate cu ciment calcaros. (< fr. $mollasse$)','MOLÁSĂ s. f. depozit de gresii gălbui, roşcate sau verzi şi conglomerate cu ciment calcaros. (< fr. mollasse)',0,1189834611,1189834611,0),(2656,2,1,'autogamă',291,'@AUTOGÁMĂ@, $autogame$, s.f., adj. (Plantă) care se caracterizează prin autogamie. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogame@.','AUTOGÁMĂ, autogame, s.f., adj. (Plantă) care se caracterizează prin autogamie. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogame.',0,1026111600,1189656116,0),(2657,2,1,'autogamie',1020,'@AUTOGAMÍE@ s.f. Fecundaţie a florilor unei plante prin polenul produs în aceeaşi floare. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogamie@.','AUTOGAMÍE s.f. Fecundaţie a florilor unei plante prin polenul produs în aceeaşi floare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogamie.',0,1026111600,1189656116,0),(2658,2,1,'autogară',568,'@AUTOGÁRĂ@, $autogări$, s.f. Gară pentru autobuze şi autocamioane. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @gară@.','AUTOGÁRĂ, autogări, s.f. Gară pentru autobuze şi autocamioane. [Pr.: a-u-] – Auto2 + gară.',0,1026111600,1189656116,0),(2659,2,1,'autogenă',331,'@AUTOGÉNĂ@, $autogene$, adj. (În sintagma) $Sudură autogenă$ = tip de sudură care foloseşte căldura produsă prin arderea acetilenei în oxigen. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogéne@.','AUTOGÉNĂ, autogene, adj. (În sintagma) Sudură autogenă = tip de sudură care foloseşte căldura produsă prin arderea acetilenei în oxigen. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogéne.',0,1026111600,1189656116,0),(2660,2,1,'autogenetic',92,'@AUTOGENÉTIC, -Ă@, $autogenetici, -ce$, adj. De autogeneză. [Pr.: $a-u-$] - Din germ. @autogenetisch@.','AUTOGENÉTIC, -Ă, autogenetici, -ce, adj. De autogeneză. [Pr.: a-u-] – Din germ. autogenetisch.',0,1038297600,1189656116,0),(2661,2,1,'autogeneză',878,'@AUTOGENÉZĂ@ s.f. Teorie care absolutizează acţiunea factorilor ereditari în dezvoltarea individului şi neagă rolul mediului. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogénèse@.','AUTOGENÉZĂ s.f. Teorie care absolutizează acţiunea factorilor ereditari în dezvoltarea individului şi neagă rolul mediului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogénèse.',0,1038297600,1038297600,0),(2662,2,1,'autogestionar',598,'@AUTOGESTIONÁR, -Ă@, $autogestionari, -e$, adj., s.m. şi f. (Persoană, instituţie etc.) care are gestiune proprie. [Pr.: $a-u-to-ges-ti-o-$] - @Auto^1-@ + @gestionar@.','AUTOGESTIONÁR, -Ă, autogestionari, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană, instituţie etc.) care are gestiune proprie. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionar.',0,1026111600,1189656116,0),(477162,471,21,'molaritate',66,'@MOLARITÁTE@ $s. f.$ concentraţie a unei soluţii dată de numărul de moli^1 dizolvaţi într-un litru de solvent. (< fr. $molarité$)','MOLARITÁTE s. f. concentraţie a unei soluţii dată de numărul de moli1 dizolvaţi într-un litru de solvent. (< fr. molarité)',0,1189834611,1189834611,0),(2663,2,1,'autogestionare',241,'@AUTOGESTIONÁRE@, $autogestionări$, s.f. Autogestiune. [Pr.: $a-u-to-ges-ti-o-$] - @Auto^1-@ + @gestionare@.','AUTOGESTIONÁRE, autogestionări, s.f. Autogestiune. [Pr.: a-u-to-ges-ti-o-] – Auto1- + gestionare.',0,1026111600,1189656116,0),(2664,2,1,'autogestiune',628,'@AUTOGESTIÚNE@, $autogestiuni$, s.f. Gestiune proprie a unei persoane, a unei instituţii etc.; autogestionare. [Pr.: $a-u-to-ges-ti-u-$] - @Auto^1-@ + @gestiune@. Cf. fr. %autogestion%.','AUTOGESTIÚNE, autogestiuni, s.f. Gestiune proprie a unei persoane, a unei instituţii etc.; autogestionare. [Pr.: a-u-to-ges-ti-u-] – Auto1- + gestiune. Cf. fr. a u t o g e s t i o n.',0,1026111600,1189656116,0),(2665,2,1,'autoghidat',723,'@AUTOGHIDÁT, -Ă@, $autoghidaţi, -te$, adj. (Despre mobile) Care îşi dirijează el însuşi mişcarea către ţintă. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoguidé@.','AUTOGHIDÁT, -Ă, autoghidaţi, -te, adj. (Despre mobile) Care îşi dirijează el însuşi mişcarea către ţintă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoguidé.',0,1026111600,1026111600,0),(2666,2,1,'autogir',709,'@AUTOGÍR@, $autogire$, s.n. Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor şi cu elice de suspensie care se învârteşte în jurul unui ax vertical prin forţa realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogire@.','AUTOGÍR, autogire, s.n. Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor şi cu elice de suspensie care se învârteşte în jurul unui ax vertical prin forţa realizată de deplasarea aeronavei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogire.',0,1026111600,1189656116,0),(477161,471,21,'molar',1087,'@MOLÁR^3, -Ă@ $adj.$ (fil.) considerat ca un tot. * referitor la caracterul global al proceselor psihologice sau de comportament. (< fr. $molaire$)','MOLÁR3, -Ă adj. (fil.) considerat ca un tot. ♢ referitor la caracterul global al proceselor psihologice sau de comportament. (< fr. molaire)',0,1189834611,1189834611,0),(2667,2,1,'autogol',1015,'@AUTOGÓL@, $autogoluri$, s.n. (Sport) Gol în propria poartă. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogoal@.','AUTOGÓL, autogoluri, s.n. (Sport) Gol în propria poartă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogoal.',0,1038297600,1038297600,0),(2668,2,1,'autogospodări',613,'@AUTOGOSPODĂRÍ@, $autogospodăresc$, vb. IV. Refl. A se gospodări (@1@) prin forţe şi mijloace proprii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @gospodări@.','AUTOGOSPODĂRÍ, autogospodăresc, vb. IV. Refl. A se gospodări (1) prin forţe şi mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + gospodări.',0,1038297600,1189656116,0),(2669,2,1,'autogospodărire',90,'@AUTOGOSPODĂRÍRE@, $autogospodăriri$, s.f. Acţiunea de a se autogospodări şi rezultatul ei. - V. @autogospodări@.','AUTOGOSPODĂRÍRE, autogospodăriri, s.f. Acţiunea de a se autogospodări şi rezultatul ei. – V. autogospodări.',0,1038297600,1189656116,0),(2670,2,1,'autograf',2303,'@AUTOGRÁF, -Ă@, $autografi, -e$, adj., s.n. (Text, semnătură, document etc.) scris de mâna autorului. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autographe@.','AUTOGRÁF, -Ă, autografi, -e, adj., s.n. (Text, semnătură, document etc.) scris de mâna autorului. [Pr: a-u-] – Din fr. autographe.',0,1026111600,1026111600,0),(2671,2,1,'autografie',643,'@AUTOGRAFÍE@ s.f. Procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială un text, un desen etc. (autograf). ** (Concr.) Text, desen etc. astfel reprodus. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autographie@.','AUTOGRAFÍE s.f. Procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială un text, un desen etc. (autograf). ♦ (Concr.) Text, desen etc. astfel reprodus. [Pr: a-u-] – Din fr. autographie.',0,1026111600,1189656116,0),(477160,471,21,'molar',1061,'@MOLÁR^2, -Ă@ $adj.$ referitor la mol^1. o soluţie ~ă = soluţie care conţine un mol substanţă la un litru de solvent. (< fr. $molaire$)','MOLÁR2, -Ă adj. referitor la mol1. o soluţie ~ă = soluţie care conţine un mol substanţă la un litru de solvent. (< fr. molaire)',0,1189834611,1189834611,0),(2672,2,1,'autogreder',439,'@AUTOGRÉDER@, $autogredere$, s.n. Greder autopropulsat. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @greder@.','AUTOGRÉDER, autogredere, s.n. Greder autopropulsat. [Pr.: a-u-] – Auto2 + greder.',0,1038297600,1189656116,0),(2673,2,1,'autogrefă',131,'@AUTOGRÉFĂ@, $autogrefe$, s.f. (Med.) Autoplastie. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autogreffe@.','AUTOGRÉFĂ, autogrefe, s.f. (Med.) Autoplastie. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogreffe.',0,1038297600,1189656116,0),(2674,2,1,'autogunoieră',267,'@AUTOGUNOIÉRĂ@, $autogunoiere$, s.f. Autovehicul pentru transportul gunoiului. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @gunoi@ + suf. $-ieră$.','AUTOGUNOIÉRĂ, autogunoiere, s.f. Autovehicul pentru transportul gunoiului. [Pr.: a-u-] – Auto2 + gunoi + suf. -ieră.',0,1038297600,1189656116,0),(477159,471,21,'molar',1070,'@MOLÁR^1@ $adj., s. m.$ (dinte mare, lat) cu care se sfarmă şi se macină alimentele; măsea. (< fr. $molaire$)','MOLÁR1 adj., s. m. (dinte mare, lat) cu care se sfarmă şi se macină alimentele; măsea. (< fr. molaire)',0,1189834611,1189834611,0),(2675,2,1,'autoguverna',1332,'@AUTOGUVERNÁ@, $autoguvernez$, vb. I. Refl. (Despre state) A se conduce singur (fără amestec străin). [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @guverna@.','AUTOGUVERNÁ, autoguvernez, vb. I. Refl. (Despre state) A se conduce singur (fără amestec străin). [Pr: a-u-] – Auto1- + guverna.',0,1026111600,1189656116,0),(2676,2,1,'autoguvernare',405,'@AUTOGUVERNÁRE@, $autoguvernări$, s.f. Faptul de $a se autoguverna$. [Pr: $a-u-$] - V. @autoguverna@.','AUTOGUVERNÁRE, autoguvernări, s.f. Faptul de a se autoguverna. [Pr: a-u-] – V. autoguverna.',0,1026111600,1189656116,0),(2677,2,1,'autohaltă',77,'@AUTOHÁLTĂ@, $autohalte$, s.f. Haltă pentru autobuze. [Pr: $a-u-$] - @Auto^2@ + @haltă@.','AUTOHÁLTĂ, autohalte, s.f. Haltă pentru autobuze. [Pr: a-u-] – Auto2 + haltă.',0,1026111600,1189656116,0),(2678,2,1,'autohemoterapie',227,'@AUTOHEMOTERAPÍE@, $autohemoterapii$, s.f. (Med.) Hemoterapie ieşită din uz, efectuată cu sângele pacientului. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autohémotherapie@.','AUTOHEMOTERAPÍE, autohemoterapii, s.f. (Med.) Hemoterapie ieşită din uz, efectuată cu sângele pacientului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autohémotherapie.',0,1038297600,1189656116,0),(2679,2,1,'autohton',11677,'@AUTOHTÓN, -Ă@, $autohtoni, -e$, adj. (Adesea substantivat) Care s-a format şi s-a dezvoltat pe teritorul unde trăieşte (şi în prezent), care este originar de aici; băştinaş, aborigen. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autochtone@.','AUTOHTÓN, -Ă, autohtoni, -e, adj. (Adesea substantivat) Care s-a format şi s-a dezvoltat pe teritorul unde trăieşte (şi în prezent), care este originar de aici; băştinaş, aborigen. [Pr: a-u-] – Din fr. autochtone.',0,1026111600,1192451773,0),(477158,471,21,'mola',1595,'@MÓLA^2@ $s. m.$ \"peştele lună\", lung până la 2 m şi greu până la 100^0 kg, din mările Europei occidentale. (< fr. $môle$)','MÓLA2 s. m. „peştele lună”, lung până la 2 m şi greu până la 1000 kg, din mările Europei occidentale. (< fr. môle)',0,1189834611,1189834611,0),(2680,2,1,'autohtonism',821,'@AUTOHTONÍSM@ s.n. Ansamblu de trăsături autohtone; $p. ext.$ exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivităţi naţionale. [Pr: $a-u-$] - @Autohton@ + suf. $-ism$.','AUTOHTONÍSM s.n. Ansamblu de trăsături autohtone; p. ext. exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivităţi naţionale. [Pr: a-u-] – Autohton + suf. -ism.',0,1026111600,1189656116,0),(2681,2,1,'autohtonitate',59,'@AUTOHTONITÁTE@ s.f. (Rar) Autohtonism.[Pr.: $a-u-$] - Din it. @autochtonità@.','AUTOHTONITÁTE s.f. (Rar) Autohtonism.[Pr.: a-u-] – Din it. autochtonità.',0,1038297600,1189656116,0),(2682,2,1,'autohtoniza',1086,'@AUTOHTONIZÁ@, $autohtonizez$, vb. I. Tranz. şi refl. A da sau a lua caracter autohton. [Pr.: $a-u-$] - @Autohton@ + suf. $-iza$.','AUTOHTONIZÁ, autohtonizez, vb. I. Tranz. şi refl. A da sau a lua caracter autohton. [Pr.: a-u-] – Autohton + suf. -iza.',0,1038297600,1189656116,0),(2683,2,1,'autohtonizare',146,'@AUTOHTONIZÁRE@, $autohtonizari$, s.f. Acţiunea de $a se autohtoniza$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-$] - V. @autohtoniza@.','AUTOHTONIZÁRE, autohtonizari, s.f. Acţiunea de a se autohtoniza şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autohtoniza.',0,1038297600,1189656116,0),(2684,2,1,'autohtonizat',457,'@AUTOHTONIZÁT, -Ă@, $autohtonizaţi, -te$, adj. Care a capătat caracter autohton. [Pr.: $a-u-$] - @Autohton@ + suf. $-izat$.','AUTOHTONIZÁT, -Ă, autohtonizaţi, -te, adj. Care a capătat caracter autohton. [Pr.: a-u-] – Autohton + suf. -izat.',0,1038297600,1189656116,0),(2685,2,1,'autoignora',1108,'@AUTOIGNORÁ@, $autoignorez$, vb. I. Refl. A-şi neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existenţă. [Pr: $a-u-$. - Prez. ind. şi: $autoignór$] - @Auto^1-@ + @ignora@.','AUTOIGNORÁ, autoignorez, vb. I. Refl. A-şi neglija, a nu lua în seamă propria persoană, propria existenţă. [Pr: a-u-. – Prez. ind. şi: autoignór] – Auto1- + ignora.',0,1026111600,1189656116,0),(477157,471,21,'mola',1588,'@MOLÁ^1@ $vb. tr.$ (mar.) a elibera complet o parâmă din locul unde a fost legată. (< fr. $moler$)','MOLÁ1 vb. tr. (mar.) a elibera complet o parâmă din locul unde a fost legată. (< fr. moler)',0,1189834611,1189834611,0),(2686,2,1,'autoiluziona',855,'@AUTOILUZIONÁ@, $autoiluzionez$, vb. I. Refl. A-şi face singur iluzii. [Pr.: $a-u-to-i-lu-zi-o-$] - @Auto^1-@ + @iluziona@.','AUTOILUZIONÁ, autoiluzionez, vb. I. Refl. A-şi face singur iluzii. [Pr.: a-u-to-i-lu-zi-o-] – Auto1- + iluziona.',0,1038556800,1189656116,0),(2687,2,1,'autoiluzionare',443,'@AUTOILUZIONÁRE@, $autoiluzionări$, s.f. Acţiunea de $a se autoiluziona$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-to-i-lu-zi-o-$] - V. @autoiluziona@.','AUTOILUZIONÁRE, autoiluzionări, s.f. Acţiunea de a se autoiluziona şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-to-i-lu-zi-o-] – V. autoiluziona.',0,1038556800,1189656116,0),(2688,2,1,'autoimpunere',1170,'@AUTOIMPÚNERE@, $autoimpuneri$, s.f. Contribuţie bănească pe care o colectivitate o fixează şi o dă de bună voie, în vederea unor lucrări locale de interes obştesc. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @impunere@ (după rus. $samooblojenie$).','AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s.f. Contribuţie bănească pe care o colectivitate o fixează şi o dă de bună voie, în vederea unor lucrări locale de interes obştesc. [Pr: a-u-] – Auto1- + impunere (după rus. samooblojenie).',0,1026111600,1189656116,0),(2689,2,1,'autoimun',1415,'@AUTOIMÚN, -Ă@, $autoimuni, -e$, adj. Care prezintă autoimunitate. * $Boală autoimună$ = boală în care leziunile şi tulburările chimice sunt consecinţa perturbării mecanismelor de imunitate. [Pr.: $a-u-to-i-$] - @Auto^1-@ + @imun@.','AUTOIMÚN, -Ă, autoimuni, -e, adj. Care prezintă autoimunitate. ♢ Boală autoimună = boală în care leziunile şi tulburările chimice sunt consecinţa perturbării mecanismelor de imunitate. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + imun.',0,1038556800,1189656116,0),(477156,471,21,'mol',2066,'@MOL^2@ $s. n.$ dig din piatră construit către largul mării, la intrarea într-un port, pentru a micşora acţiunea valurilor. (< it. $molo$, fr. $môle$)','MOL2 s. n. dig din piatră construit către largul mării, la intrarea într-un port, pentru a micşora acţiunea valurilor. (< it. molo, fr. môle)',0,1189834611,1189834611,0),(2690,2,1,'autoimunitate',1144,'@AUTOIMUNITÁTE@ s.f. (Biol.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptaţi împotriva propriilor constituenţi ai organismului. [Pr.: $a-u-to-i-$] - @Auto^1-@ + @imunitate@ (după fr. $auto-immunisation$).','AUTOIMUNITÁTE s.f. (Biol.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptaţi împotriva propriilor constituenţi ai organismului. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + imunitate (după fr. auto-immunisation).',0,1038556800,1189656116,0),(477155,471,21,'mol',2082,'@MOL^1@ $s. m.$ moleculă-gram (< fr. $mole$, germ. $Mol$)','MOL1 s. m. moleculă-gram (< fr. mole, germ. Mol)',0,1189834611,1189834611,0),(2691,2,1,'autoinducţie',461,'@AUTOINDÚCŢIE@ s.f. (Fiz.) Inducţie electromagnetică proprie; selfinducţie. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @auto-induction@.','AUTOINDÚCŢIE s.f. (Fiz.) Inducţie electromagnetică proprie; selfinducţie. [Pr: a-u-] – Din fr. auto-induction.',0,1026111600,1189656116,0),(2692,2,1,'autoinstrui',223,'@AUTOINSTRUÍ@, $autoinstruiesc$, vb. IV. Refl. A se instrui ca autodidact. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @instrui@.','AUTOINSTRUÍ, autoinstruiesc, vb. IV. Refl. A se instrui ca autodidact. [Pr.: a-u-] – Auto1- + instrui.',0,1038556800,1189656116,0),(2693,2,1,'autoinstruire',139,'@AUTOINSTRUÍRE@, $autoinstruiri$, s.f. Acţiunea de $a se autoinstrui$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoinstrui@.','AUTOINSTRUÍRE, autoinstruiri, s.f. Acţiunea de a se autoinstrui şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autoinstrui.',0,1038556800,1189656116,0),(477154,471,21,'mohair',385,'@MOHAÍR@ $s. n.$ păr de capră angora, din care se fac stofe, covoare etc. * stofă ţesută din lână amestecată cu păr de capră angora. (< fr. $mohair$)','MOHAÍR s. n. păr de capră angora, din care se fac stofe, covoare etc. ♢ stofă ţesută din lână amestecată cu păr de capră angora. (< fr. mohair)',0,1189834611,1189834611,0),(2694,2,1,'autoinstruit',100,'@AUTOINSTRUÍT, -Ă@, $autoinstruiţi, -te$, adj. Care s-a instruit ca autodidact. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @instruit@.','AUTOINSTRUÍT, -Ă, autoinstruiţi, -te, adj. Care s-a instruit ca autodidact. [Pr.: a-u-] – Auto1- + instruit.',0,1038556800,1189656116,0),(2695,2,1,'autointitula',586,'@AUTOINTITULÁ@, $autointitulez$, vb. I. Refl. A-şi atribui (nejustificat) un nume, un titlu. [Pr.: $a-u-to-in-$] - @Auto^1-@ + @intitula@.','AUTOINTITULÁ, autointitulez, vb. I. Refl. A-şi atribui (nejustificat) un nume, un titlu. [Pr.: a-u-to-in-] – Auto1- + intitula.',0,1038556800,1189656116,0),(2696,2,1,'autointitulat',467,'@AUTOINTITULÁT, -Ă@, $autointitulaţi, -te$, adj. Care îşi atribuie (nejustificat) un nume, un titlu. [Pr.: $a-u-to-in-$] - V. @autointitula@.','AUTOINTITULÁT, -Ă, autointitulaţi, -te, adj. Care îşi atribuie (nejustificat) un nume, un titlu. [Pr.: a-u-to-in-] – V. autointitula.',0,1038556800,1189656116,0),(2697,2,1,'autoironie',1461,'@AUTOIRONÍE@, $autoironii$, s.f. Ironie la adresa propriei persoane. [Pr.: $a-u-to-i-$] - @Auto^1-@ + @ironie@.','AUTOIRONÍE, autoironii, s.f. Ironie la adresa propriei persoane. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1- + ironie.',0,1038556800,1189656116,0),(2698,1,1,'autoironiza',401,'@AUTOIRONIZÁ@, $autoironizez$, vb. I. Refl. A se supune autoironiei. [Pr.: $a-u-to-i-$] - @Auto^1@ + @ironie@.','AUTOIRONIZÁ, autoironizez, vb. I. Refl. A se supune autoironiei. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto1 + ironie.',0,1048752000,1189656116,0),(2699,2,1,'autoîncărcător',426,'@AUTOÎNCĂRCĂTÓR@, $autoîncărcătoare$, s.n. Vehicul care încarcă automat o marfă, un obiect. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @încărcător@.','AUTOÎNCĂRCĂTÓR, autoîncărcătoare, s.n. Vehicul care încarcă automat o marfă, un obiect. [Pr: a-u-] – Auto1- + încărcător.',0,1026111600,1189656116,0),(2700,2,1,'autoîncântare',121,'@AUTOÎNCÂNTÁRE@ s.f. Automulţumire. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @încântare@.','AUTOÎNCÂNTÁRE s.f. Automulţumire. [Pr: a-u-] – Auto1- + încântare.',0,1026111600,1189656116,0),(477153,471,21,'mogul',13054,'@MOGÚL, -Ă@ I. $adj.$ referitor la moguli (II). II. s. m. f. membru al dinastiei mongole de origine timuridă, care a domnit în India. III. s. m. (fig.) persoană foarte importantă, cu puteri discreţionare. (< engl. $mogul$)','MOGÚL, -Ă I. adj. referitor la moguli (II). II. s. m. f. membru al dinastiei mongole de origine timuridă, care a domnit în India. III. s. m. (fig.) persoană foarte importantă, cu puteri discreţionare. (< engl. mogul)',0,1189834611,1189834611,0),(2701,2,1,'autoînsămânţare',212,'@AUTOÎNSĂMÂNŢÁRE@, $autoînsămânţări$, s.f. (Bot.) Însămânţare naturală a plantelor prin scuturarea seminţelor. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @însămânţare@.','AUTOÎNSĂMÂNŢÁRE, autoînsămânţări, s.f. (Bot.) Însămânţare naturală a plantelor prin scuturarea seminţelor. [Pr.: a-u-] – Auto1- + însămânţare.',0,1038556800,1189656116,0),(2702,2,1,'autolaborator',205,'@AUTOLABORATÓR@, $autolaboratoare$, s.n. Laborator instalat într-un autovehicul. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @laborator@.','AUTOLABORATÓR, autolaboratoare, s.n. Laborator instalat într-un autovehicul. [Pr.: a-u-] – Auto2 + laborator.',0,1038556800,1189656116,0),(2703,2,1,'autolibrărie',182,'@AUTOLIBRĂRÍE@, $autolibrării$, s.f. Librărie instalată într-un autovehicul. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @librărie@.','AUTOLIBRĂRÍE, autolibrării, s.f. Librărie instalată într-un autovehicul. [Pr.: a-u-] – Auto2 + librărie.',0,1038556800,1189656116,0),(477152,471,21,'mogotă',40,'@MOGÓTĂ@ $s. f.$ relief de mari dimensiuni, cu pereţii verticali şi creştetul plat, caracteristic carstului din regiunile tropicale. (< sp. $mogota$)','MOGÓTĂ s. f. relief de mari dimensiuni, cu pereţii verticali şi creştetul plat, caracteristic carstului din regiunile tropicale. (< sp. mogota)',0,1189834611,1189834611,0),(2704,2,1,'autoliniştire',1015,'@AUTOLINIŞTÍRE@ s.f. Atitudine pasivă în urma unor succese (reale sau aparente). [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @liniştire@.','AUTOLINIŞTÍRE s.f. Atitudine pasivă în urma unor succese (reale sau aparente). [Pr: a-u-] – Auto1- + liniştire.',0,1026111600,1189656116,0),(2705,2,1,'autoliză',1870,'@AUTOLÍZĂ@, $autolize$, s.f. (Biol.) Dezintegrare a celulelor şi a ţesuturilor din plante şi din animale sub acţiunea enzimelor proprii. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autolyse@.','AUTOLÍZĂ, autolize, s.f. (Biol.) Dezintegrare a celulelor şi a ţesuturilor din plante şi din animale sub acţiunea enzimelor proprii. [Pr: a-u-] – Din fr. autolyse.',0,1026111600,1189656116,0),(2706,2,1,'automacara',273,'@AUTOMACARÁ@, $automacarale$, s.f. Macara montată pe şasiul unui autocamion. [Pr: $a-u-$] - @Auto^2@ + @macara@.','AUTOMACARÁ, automacarale, s.f. Macara montată pe şasiul unui autocamion. [Pr: a-u-] – Auto2 + macara.',0,1026111600,1189656116,0),(477151,471,21,'mofetă',1693,'@MOFÉTĂ@ $s. f.$ emanaţie de bioxid de carbon care străbate prin crăpăturile scoarţei terestre în regiunile vulcanice. (< it. $mofeta$, fr. $mofette$)','MOFÉTĂ s. f. emanaţie de bioxid de carbon care străbate prin crăpăturile scoarţei terestre în regiunile vulcanice. (< it. mofeta, fr. mofette)',0,1189834611,1189834611,0),(2707,2,5,'automacaragiu',221,'@AUTOMACARAGÍU@, $automacaragii$, s.m. Muncitor care lucrează cu automacaraua. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @macaragiu@.','AUTOMACARAGÍU, automacaragii, s.m. Muncitor care lucrează cu automacaraua. [Pr.: a-u-] – Auto2 + macaragiu.',0,1038556800,1189656116,0),(2708,2,1,'automagazin',224,'@AUTOMAGAZÍN@, $automagazine$, s.n. Magazin instalat într-un autovehicul. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @magazin@.','AUTOMAGAZÍN, automagazine, s.n. Magazin instalat într-un autovehicul. [Pr.: a-u-] – Auto2 + magazin.',0,1038556800,1189656116,0),(2709,2,1,'automat',5450,'@AUTOMÁT, -Ă@, $automaţi, -te$, adj., s.n. @1.@ Adj. (Despre aparate, maşini etc.) Care este acţionat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operaţii; adesea adverbial) care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic. * $Armă automată$ (şi substantivat, n.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenţia omului; $p. restr.$ pistol-mitralieră. ** (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea raţiunii sau voinţei. $Gest automat$. @2.@ S.n. Dispozitiv, aparat, maşină care efectuează o anumită operaţie fără intervenţia omului. $Automat de scară$ = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor şi scărilor interioare din blocuri. ** Fig. Persoană fără voinţă, fără iniţiativă, care face totul mecanic. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automate@.','AUTOMÁT, -Ă, automaţi, -te, adj., s.n. 1. Adj. (Despre aparate, maşini etc.) Care este acţionat printr-un dispozitiv mecanic; (despre anumite operaţii; adesea adverbial) care se efectuează prin acţiunea unui dispozitiv mecanic. ♢ Armă automată (şi substantivat, n.) = armă de foc la care armarea se face fără intervenţia omului; p. restr. pistol-mitralieră. ♦ (Adesea adverbial) Care se face, se execută de la sine, fără participarea raţiunii sau voinţei. Gest automat. 2. S.n. Dispozitiv, aparat, maşină care efectuează o anumită operaţie fără intervenţia omului. Automat de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holurilor şi scărilor interioare din blocuri. ♦ Fig. Persoană fără voinţă, fără iniţiativă, care face totul mecanic. [Pr: a-u-] – Din fr. automate.',0,1026111600,1189656116,0),(2710,2,1,'automatic',2121,'@AUTOMÁTIC, -Ă@, $automatici, -ce$, adj., s.f. @1.@ Adj. (Adesea adverbial) De automat. @2.@ S.f. Ramură a ştiinţei şi a tehnicii care se ocupă cu studiul metodelor şi al mijloacelor pentru efectuarea proceselor tehnice fără participarea directă a omului. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automatique@.','AUTOMÁTIC, -Ă, automatici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. (Adesea adverbial) De automat. 2. S.f. Ramură a ştiinţei şi a tehnicii care se ocupă cu studiul metodelor şi al mijloacelor pentru efectuarea proceselor tehnice fără participarea directă a omului. [Pr: a-u-] – Din fr. automatique.',0,1026111600,1152880105,0),(2711,2,1,'automatism',3015,'@AUTOMATÍSM@ s.n. @1.@ Caracterul a ceea ce este automatic; mişcare (ca) de automat. @2.@ Înlănţuire de reacţii care se desfăşoară fără controlul centrilor nervoşi superiori; mişcare, gest stereotip la care nu participă conştiinţa. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automatisme@.','AUTOMATÍSM s.n. 1. Caracterul a ceea ce este automatic; mişcare (ca) de automat. 2. Înlănţuire de reacţii care se desfăşoară fără controlul centrilor nervoşi superiori; mişcare, gest stereotip la care nu participă conştiinţa. [Pr: a-u-] – Din fr. automatisme.',0,1026111600,1189656116,0),(477150,471,21,'modusvivendi',645,'@MÓDUS VIVÉNDI@ $s. n. inv.$ 1. mod de existenţă. 2. posibilitatea de împăcare a două părţi aflate în litigiu. (< lat. $modus vivendi$, mod de existenţă)','MÓDUS VIVÉNDI s. n. inv. 1. mod de existenţă. 2. posibilitatea de împăcare a două părţi aflate în litigiu. (< lat. modus vivendi, mod de existenţă)',0,1189834611,1210113649,0),(2712,2,1,'automatist',274,'@AUTOMATÍST, -Ă@, $automatişti, -ste$, s.m. şi f. Specialist în automatică. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @automatiste@.','AUTOMATÍST, -Ă, automatişti, -ste, s.m. şi f. Specialist în automatică. [Pr.: a-u-] – Din fr. automatiste.',0,1038556800,1189656116,0),(2713,2,1,'automatiza',2178,'@AUTOMATIZÁ@, $automatizez$, vb. I. @1.@ Tranz. A înzestra cu utilaj automat. @2.@ Refl. (Despre acţiuni, gesturi, mişcări) A căpăta caracter de automatism (@2@). [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automatiser@.','AUTOMATIZÁ, automatizez, vb. I. 1. Tranz. A înzestra cu utilaj automat. 2. Refl. (Despre acţiuni, gesturi, mişcări) A căpăta caracter de automatism (2). [Pr: a-u-] – Din fr. automatiser.',0,1026111600,1189656116,0),(2714,2,1,'automatizare',1409,'@AUTOMATIZÁRE@, $automatizări$, s.f. Acţiunea de $a (se) automatiza$ şi rezultatul ei; folosire a automatelor în procesul de producţie, înzestrare cu automate. [Pr: $a-u-$] - V. @automatiza@.','AUTOMATIZÁRE, automatizări, s.f. Acţiunea de a (se) automatiza şi rezultatul ei; folosire a automatelor în procesul de producţie, înzestrare cu automate. [Pr: a-u-] – V. automatiza.',0,1026111600,1189656116,0),(2715,2,1,'automăturătoare',216,'@AUTOMĂTURĂTOÁRE@, $automăturători$, s.f. Autovehicul pentru măturatul străzilor. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @măturătoare@.','AUTOMĂTURĂTOÁRE, automăturători, s.f. Autovehicul pentru măturatul străzilor. [Pr.: a-u-] – Auto2 + măturătoare.',0,1038556800,1189656116,0),(477149,471,21,'modulor',16,'@MODULÓR@ $s. n.$ sistem de măsurat destinat punerii în proporţii armonioase a lucrărilor de arhitectură. (< fr. $modulor$)','MODULÓR s. n. sistem de măsurat destinat punerii în proporţii armonioase a lucrărilor de arhitectură. (< fr. modulor)',0,1189834611,1189834611,0),(2716,2,1,'automedicaţie',398,'@AUTOMEDICÁŢIE@, $automedicaţii$, s.f. Medicaţie stabilită de bolnav pentru sine. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @automédication@.','AUTOMEDICÁŢIE, automedicaţii, s.f. Medicaţie stabilită de bolnav pentru sine. [Pr.: a-u-] – Din fr. automédication.',0,1038556800,1038556800,0),(2717,2,1,'automişcare',519,'@AUTOMIŞCÁRE@, $automişcări$, s.f. Mişcare, dezvoltare neîntreruptă a naturii şi a societăţii, cauzată de contradicţiile interne. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @mişcare@.','AUTOMIŞCÁRE, automişcări, s.f. Mişcare, dezvoltare neîntreruptă a naturii şi a societăţii, cauzată de contradicţiile interne. [Pr: a-u-] – Auto1- + mişcare.',0,1026111600,1189656116,0),(2718,2,1,'automobil',4686,'@AUTOMOBÍL, -Ă@, $automobili, -e$, s.n., adj. @1.@ S.n. Vehicul cu patru (rar, trei, şase) roţi pneumatice, mişcat de un motor cu explozie internă, cu aburi, cu electricitate sau aer comprimat; auto^2. @2.@ Adj. (Despre vehicule) care se mişcă cu ajutorul unui motor propriu. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automobile@.','AUTOMOBÍL, -Ă, automobili, -e, s.n., adj. 1. S.n. Vehicul cu patru (rar, trei, şase) roţi pneumatice, mişcat de un motor cu explozie internă, cu aburi, cu electricitate sau aer comprimat; auto2. 2. Adj. (Despre vehicule) care se mişcă cu ajutorul unui motor propriu. [Pr: a-u-] – Din fr. automobile.',0,1026111600,1189656116,0),(477147,471,21,'modulo',227,'@MODÚLO@ $s. n.$ (mat.) operator care furnizează drept rezultat un rest. (< fr. $modulo$)','MODÚLO s. n. (mat.) operator care furnizează drept rezultat un rest. (< fr. modulo)',0,1189834611,1189834611,0),(477148,471,21,'modulometru',11,'@MODULOMÉTRU@ $s. n.$ aparat pentru măsurarea modulaţiilor (1). (< fr. $modulomètre$)','MODULOMÉTRU s. n. aparat pentru măsurarea modulaţiilor (1). (< fr. modulomètre)',0,1189834611,1189834611,0),(2719,2,1,'automobilism',494,'@AUTOMOBILÍSM@ s.n. Sport practicat cu ajutorul automobilului. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automobilisme@.','AUTOMOBILÍSM s.n. Sport practicat cu ajutorul automobilului. [Pr: a-u-] – Din fr. automobilisme.',0,1026111600,1026111600,0),(2720,2,1,'automobilist',455,'@AUTOMOBILÍST, -Ă@, $automobilişti, -ste$, s.m. şi f. Persoană care practică automobilismul. ** (Rar) Persoană care conduce un automobil. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automobiliste@.','AUTOMOBILÍST, -Ă, automobilişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care practică automobilismul. ♦ (Rar) Persoană care conduce un automobil. [Pr: a-u-] – Din fr. automobiliste.',0,1026111600,1208968721,0),(2721,2,1,'automobilistic',281,'@AUTOMOBILÍSTIC, -Ă@, $automobilistici, -ce$, adj. De automobilism. [Pr: $a-u-$] - Din it. @automobilistico@.','AUTOMOBILÍSTIC, -Ă, automobilistici, -ce, adj. De automobilism. [Pr: a-u-] – Din it. automobilistico.',0,1026111600,1189656116,0),(2722,2,1,'automodel',605,'@AUTOMODÉL@, $automodele$, s.n. Autovehicul miniatural prevăzut cu un sistem de propulsie şi de comandă. [Pr: $a-u-$] - @Auto^2@ + @model@.','AUTOMODÉL, automodele, s.n. Autovehicul miniatural prevăzut cu un sistem de propulsie şi de comandă. [Pr: a-u-] – Auto2 + model.',0,1026111600,1189656116,0),(2723,2,1,'automodelism',194,'@AUTOMODELÍSM@ s.n. Ramură sportivă care se ocupă cu construirea de automodele. [Pr: $a-u-$] - @Automodel@ + suf. $-ism$.','AUTOMODELÍSM s.n. Ramură sportivă care se ocupă cu construirea de automodele. [Pr: a-u-] – Automodel + suf. -ism.',0,1026111600,1189656116,0),(2724,2,1,'automodelist',135,'@AUTOMODELÍST, -Ă@, $automodelişti, -ste$, s.m. şi f. Constructor de automodele. - @Automodel[ism]@ + suf. $-ist$.','AUTOMODELÍST, -Ă, automodelişti, -ste, s.m. şi f. Constructor de automodele. – Automodel[ism] + suf. -ist.',0,1026111600,1189656116,0),(2725,2,1,'automotor',1879,'@AUTOMOTÓR@, $automotoare$, s.n. Vehicul de cale ferată, prevăzut cu motor propriu şi folosit pentru transportul rapid de călători. * (Adjectival) $Tren automotor$. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @automoteur@.','AUTOMOTÓR, automotoare, s.n. Vehicul de cale ferată, prevăzut cu motor propriu şi folosit pentru transportul rapid de călători. ♢ (Adjectival) Tren automotor. [Pr: a-u-] – Din fr. automoteur.',0,1026111600,1026111600,0),(2726,2,1,'automulţumire',1130,'@AUTOMULŢUMÍRE@ s.f. Satisfacţie de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aştepta aprecierile celorlalţi; autoîncântare. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @mulţumire@.','AUTOMULŢUMÍRE s.f. Satisfacţie de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aştepta aprecierile celorlalţi; autoîncântare. [Pr: a-u-] – Auto1- + mulţumire.',0,1026111600,1189656116,0),(477146,471,21,'modulaţie',935,'@MODULÁŢIE@ $s. f.$ 1. modificare a amplitudinii frecvenţei sau fazei unei oscilaţii armonice. 2. (muz.) trecere a unui sunet, a unei melodii dintr-o tonalitate în alta; serie de inflexiuni corespunzătoare unei emisiuni vocale. (< fr. $modulation$, lat. $modulatio$, it. $modulazione$)','MODULÁŢIE s. f. 1. modificare a amplitudinii frecvenţei sau fazei unei oscilaţii armonice. 2. (muz.) trecere a unui sunet, a unei melodii dintr-o tonalitate în alta; serie de inflexiuni corespunzătoare unei emisiuni vocale. (< fr. modulation, lat. modulatio, it. modulazione)',0,1189834611,1189834611,0),(2727,2,1,'automutila',1032,'@AUTOMUTILÁ@, $automutilez$, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligaţii). [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @mutila@.','AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligaţii). [Pr: a-u-] – Auto1- + mutila.',0,1026111600,1189656116,0),(2728,2,1,'automutilare',309,'@AUTOMUTILÁRE@, $automutilări$, s.f. Acţiunea de $a se automutila$ şi rezultatul ei. [Pr: $a-u-$] - V. @automutila@.','AUTOMUTILÁRE, automutilări, s.f. Acţiunea de a se automutila şi rezultatul ei. [Pr: a-u-] – V. automutila.',0,1026111600,1189656116,0),(2729,2,1,'automutilat',315,'@AUTOMUTILÁT, -Ă@, $automutilaţi, -te$, s.m. şi f., adj. (Persoană) care s-a mutilat singură. [Pr: $a-u-$] - V. @automutila@.','AUTOMUTILÁT, -Ă, automutilaţi, -te, s.m. şi f., adj. (Persoană) care s-a mutilat singură. [Pr: a-u-] – V. automutila.',0,1026111600,1189656116,0),(2730,2,1,'autonom',8303,'@AUTONÓM, -Ă@, $autonomi, -e$, adj. Care se bucură de autonomie. ** Care este liber, care nu depinde de nimeni. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autonome@, lat. @autonomus@.','AUTONÓM, -Ă, autonomi, -e, adj. Care se bucură de autonomie. ♦ Care este liber, care nu depinde de nimeni. [Pr: a-u-] – Din fr. autonome, lat. autonomus.',0,1026111600,1189656116,0),(2731,2,1,'autonomie',17580,'@AUTONOMÍE@ s.f. @1.@ Drept (al unui stat, al unei regiuni, a unei naţionalităţi sau a unei minorităţi naţionale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ** Situaţie a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale. @2.@ Distanţa maximă până la care se poate deplasa un avion, o navă, un vehicul, fără a avea nevoie să se aprovizioneze cu combustibil. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autonomie@, lat. @autonomia@.','AUTONOMÍE s.f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, a unei naţionalităţi sau a unei minorităţi naţionale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ♦ Situaţie a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale. 2. Distanţa maximă până la care se poate deplasa un avion, o navă, un vehicul, fără a avea nevoie să se aprovizioneze cu combustibil. [Pr: a-u-] – Din fr. autonomie, lat. autonomia.',0,1026111600,1234511709,0),(2732,2,1,'autonomist',337,'@AUTONOMÍST, -Ă@, $autonomişti, -ste$, adj. s.m. şi f. (Persoană) care susţine autonomia. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autonomiste@.','AUTONOMÍST, -Ă, autonomişti, -ste, adj. s.m. şi f. (Persoană) care susţine autonomia. [Pr.: a-u-] – Din fr. autonomiste.',0,1038556800,1189656116,0),(2733,2,1,'autonomiza',811,'@AUTONOMIZÁ@, $autonomizez$, vb. I. Refl. A deveni autonom. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autonomiser@.','AUTONOMIZÁ, autonomizez, vb. I. Refl. A deveni autonom. [Pr.: a-u-] – Din fr. autonomiser.',0,1038556800,1189656116,0),(477145,471,21,'modulator',318,'@MODULATÓR, -OÁRE@ I. $adj.$ care modulează. II. s. n. circuit electric, dispozitiv cu ajutorul căruia se efectuează o modulaţie (1). (< fr. $modulateur$)','MODULATÓR, -OÁRE I. adj. care modulează. II. s. n. circuit electric, dispozitiv cu ajutorul căruia se efectuează o modulaţie (1). (< fr. modulateur)',0,1189834611,1189834611,0),(2734,2,1,'autonomizare',399,'@AUTONOMIZÁRE@, $autonomizări$, s.f. Acţiunea de $a se autonomiza$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-$] - V. @autonomiza@.','AUTONOMIZÁRE, autonomizări, s.f. Acţiunea de a se autonomiza şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-] – V. autonomiza.',0,1038556800,1189656116,0),(2735,2,1,'autonomizat',230,'@AUTONOMIZÁT, -Ă@, $autonomizaţi, -te$, adj. Care a devenit autonom. [Pr.: $a-u-$] - V. @autonomiza@.','AUTONOMIZÁT, -Ă, autonomizaţi, -te, adj. Care a devenit autonom. [Pr.: a-u-] – V. autonomiza.',0,1038556800,1189656116,0),(2736,2,1,'autoobserva',965,'@AUTOOBSERVÁ@, $autoobsérv$, vb. I. Refl. A-şi analiza propria persoană şi viaţă (psihică). [Pr.: $a-u-to-ob-$] - @Auto^1-@ + @observa@.','AUTOOBSERVÁ, autoobsérv, vb. I. Refl. A-şi analiza propria persoană şi viaţă (psihică). [Pr.: a-u-to-ob-] – Auto1- + observa.',0,1038556800,1189656116,0),(2737,2,1,'autoobservare',880,'@AUTOOBSERVÁRE@, $autoobservări$, s.f. Analizare a vietii psihice proprii; introspecţie. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @observare@.','AUTOOBSERVÁRE, autoobservări, s.f. Analizare a vietii psihice proprii; introspecţie. [Pr: a-u-] – Auto1- + observare.',0,1026111600,1189656116,0),(477144,471,21,'modulat',456,'@MODULÁT, -Ă@ $adj.$ (despre mobilă) format din module (4). (< modul + -at)','MODULÁT, -Ă adj. (despre mobilă) format din module (4). (< modul + -at)',0,1189834611,1189834611,0),(2738,2,1,'autoobservaţie',145,'@AUTOOBSERVÁŢIE@, $autoobservaţii$, s.f. Autoobservare. [Pr.: $a-u-to-ob-$] - @Auto^1-@ + @observaţie@.','AUTOOBSERVÁŢIE, autoobservaţii, s.f. Autoobservare. [Pr.: a-u-to-ob-] – Auto1- + observaţie.',0,1038816000,1189656116,0),(477143,471,21,'modularitate',348,'@MODULARITÁTE@ $s. f.$ caracter modular. (< engl. $modularity$)','MODULARITÁTE s. f. caracter modular. (< engl. modularity)',0,1189834611,1189834611,0),(2739,2,1,'autopastişa',974,'@AUTOPASTIŞÁ@, $autopastişez$, vb. I. Tranz. şi refl. A copia genul sau procedeele artistice folosite în lucrări proprii. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @pastişă@.','AUTOPASTIŞÁ, autopastişez, vb. I. Tranz. şi refl. A copia genul sau procedeele artistice folosite în lucrări proprii. [Pr: a-u-] – Auto1- + pastişă.',0,1026111600,1189656116,0),(2740,2,1,'autopastişare',72,'@AUTOPASTIŞÁRE@, $autopastişări$, s.f. Acţiunea de $a se autopastişa$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autopastişa@.','AUTOPASTIŞÁRE, autopastişări, s.f. Acţiunea de a se autopastişa. [Pr.: a-u-] – V. autopastişa.',0,1038816000,1189656116,0),(2741,2,1,'autopastişă',559,'@AUTOPASTÍŞĂ@, $autopastişe$, s.f. Pastişă a propriilor creaţii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @pastişă@.','AUTOPASTÍŞĂ, autopastişe, s.f. Pastişă a propriilor creaţii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + pastişă.',0,1038816000,1189656116,0),(2742,2,1,'autoperfecţiona',618,'@AUTOPERFECŢIONÁ@, $autoperfecţionez$, vb. I. Refl. A se perfecţiona prin eforturi proprii. [Pr.: $a-u-to-per-fec-ţi-o-$] - @Auto^1-@ + @perfecţiona@.','AUTOPERFECŢIONÁ, autoperfecţionez, vb. I. Refl. A se perfecţiona prin eforturi proprii. [Pr.: a-u-to-per-fec-ţi-o-] – Auto1- + perfecţiona.',0,1038816000,1189656116,0),(477142,471,21,'modularism',34,'@MODULARÍSM@ $s. n.$ încercare de a atribui o durată mai mare unor structuri pe seama reducerii continue a suprastructurilor. (< modular + -ism)','MODULARÍSM s. n. încercare de a atribui o durată mai mare unor structuri pe seama reducerii continue a suprastructurilor. (< modular + -ism)',0,1189834611,1189834611,0),(2743,2,1,'autoperfecţionare',306,'@AUTOPERFECŢIONÁRE@, $autoperfecţionări$, s.f. Acţiunea de $a se autoperfecţiona$ şi rezultatul ei. [Pr.: $a-u-to-per-fec-ţi-o-$] - V. @autoperfecţiona@.','AUTOPERFECŢIONÁRE, autoperfecţionări, s.f. Acţiunea de a se autoperfecţiona şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-to-per-fec-ţi-o-] – V. autoperfecţiona.',0,1038816000,1189656116,0),(2744,2,1,'autoperie',571,'@AUTOPÉRIE@, $autoperii$, s.f. Autovehicul prevăzut cu perii, pentru curăţatul străzilor. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @perie@.','AUTOPÉRIE, autoperii, s.f. Autovehicul prevăzut cu perii, pentru curăţatul străzilor. [Pr.: a-u-] – Auto2 + perie.',0,1038816000,1189656116,0),(2745,2,1,'autopersifla',1456,'@AUTOPERSIFLÁ@, $autopersiflez$, vb. I. Refl. A se supune propriei persiflări. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @persifla@.','AUTOPERSIFLÁ, autopersiflez, vb. I. Refl. A se supune propriei persiflări. [Pr.: a-u-] – Auto1- + persifla.',0,1038816000,1189656116,0),(2746,2,1,'autopersiflare',425,'@AUTOPERSIFLÁRE@, $autopersiflări$, s.f. Faptul de $a se autopersifla$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autopersifla@.','AUTOPERSIFLÁRE, autopersiflări, s.f. Faptul de a se autopersifla. [Pr.: a-u-] – V. autopersifla.',0,1038816000,1189656116,0),(2747,2,1,'autopilot',151,'@AUTOPILÓT@, $autopiloţi$, s.m. Pilot automat. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autopilote@, germ. @Autopilot@.','AUTOPILÓT, autopiloţi, s.m. Pilot automat. [Pr.: a-u-] – Din fr. autopilote, germ. Autopilot.',0,1038816000,1038816000,0),(2748,2,1,'autoplastie',853,'@AUTOPLASTÍE@, $autoplastii$, s.f. Intervenţie chirurgicală prin care se reface o parte distrusă din ţesutul corpului cu ajutorul unei grefe^2 luate din însuşi corpul individului respectiv. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autoplastie@.','AUTOPLASTÍE, autoplastii, s.f. Intervenţie chirurgicală prin care se reface o parte distrusă din ţesutul corpului cu ajutorul unei grefe2 luate din însuşi corpul individului respectiv. [Pr: a-u-] – Din fr. autoplastie.',0,1026111600,1189656116,0),(2749,2,1,'autopolenizare',783,'@AUTOPOLENIZÁRE@, $autopolenizări$, s.f. (Bot.) Polenizare a florilor închise cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundaţie, cleistogamie. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @polenizare@.','AUTOPOLENIZÁRE, autopolenizări, s.f. (Bot.) Polenizare a florilor închise cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundaţie, cleistogamie. [Pr.: a-u-] – Auto1- + polenizare.',0,1038816000,1229943060,0),(2750,2,1,'autopompă',271,'@AUTOPÓMPĂ@, $autopompe$, s.f. Pompă (de incendiu) montată pe un autocamion şi acţionată de motorul acestuia. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autopompe@.','AUTOPÓMPĂ, autopompe, s.f. Pompă (de incendiu) montată pe un autocamion şi acţionată de motorul acestuia. [Pr: a-u-] – Din fr. autopompe.',0,1026111600,1026111600,0),(2751,2,1,'autopornire',278,'@AUTOPORNÍRE@, $autoporniri$, s.f. Reluare automată a funcţionării normale a unui motor asincron. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @pornire@.','AUTOPORNÍRE, autoporniri, s.f. Reluare automată a funcţionării normale a unui motor asincron. [Pr.: a-u-] – Auto2 + pornire.',0,1038816000,1189656116,0),(2752,2,1,'autoportret',1005,'@AUTOPORTRÉT@, $autoportrete$, s.n. Reprezentare a propriei persoane în pictură, desen sau literatură. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @portret@.','AUTOPORTRÉT, autoportrete, s.n. Reprezentare a propriei persoane în pictură, desen sau literatură. [Pr: a-u-] – Auto1- + portret.',0,1026370800,1026370800,0),(2753,2,1,'autopropulsat',1029,'@AUTOPROPULSÁT, -Ă@, $autopropulsaţi, -te$, adj. Care se deplasează prin dezvoltatea unei surse proprii de energie. [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @propulsat@. Cf. fr. %autopropulsé%.','AUTOPROPULSÁT, -Ă, autopropulsaţi, -te, adj. Care se deplasează prin dezvoltatea unei surse proprii de energie. [Pr: a-u-] – Auto1- + propulsat. Cf. fr. a u t o p r o p u l s é.',0,1026111600,1189656116,0),(2754,2,1,'autopropulsie',619,'@AUTOPROPÚLSIE@ s.f. Propulsie a unui vehicul realizată cu mijloace proprii. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autopropulsion@.','AUTOPROPÚLSIE s.f. Propulsie a unui vehicul realizată cu mijloace proprii. [Pr: a-u-] – Din fr. autopropulsion.',0,1026111600,1189656116,0),(2755,2,1,'autopropulsor',228,'@AUTOPROPULSÓR@, $autopropulsoare$, adj., s.n. (Dispozitiv) care asigură autopropulsia. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autopropulseur@.','AUTOPROPULSÓR, autopropulsoare, adj., s.n. (Dispozitiv) care asigură autopropulsia. [Pr.: a-u-] – Din fr. autopropulseur.',0,1038816000,1038816000,0),(2756,2,1,'autoproteja',236,'@AUTOPROTEJÁ@, $autoprotejez$, vb. I. Refl. A se proteja prin mijloace proprii. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @proteja@.','AUTOPROTEJÁ, autoprotejez, vb. I. Refl. A se proteja prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + proteja.',0,1038816000,1189656116,0),(2757,2,1,'autoprotejare',44,'@AUTOPROTEJÁRE@, $autoprotejări$, s.f. Acţiunea de $a se autoproteja$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoproteja@.','AUTOPROTEJÁRE, autoprotejări, s.f. Acţiunea de a se autoproteja. [Pr.: a-u-] – V. autoproteja.',0,1038816000,1189656116,0),(2758,2,1,'autoprotejat',200,'@AUTOPROTEJÁT, -Ă@, $autoprotejaţi, -te$, adj. Care s-a protejat prin mijloace proprii. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoproteja@.','AUTOPROTEJÁT, -Ă, autoprotejaţi, -te, adj. Care s-a protejat prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – V. autoproteja.',0,1038816000,1038816000,0),(2759,2,1,'autopsia',2571,'@AUTOPSIÁ@, $autopsiez$, vb. I. Tranz. A face autopsie. [Pr.: $a-u-top-si-a$] - Din fr. @autopsier@.','AUTOPSIÁ, autopsiez, vb. I. Tranz. A face autopsie. [Pr.: a-u-top-si-a] – Din fr. autopsier.',0,1038816000,1189656116,0),(2760,2,1,'autopsie',4642,'@AUTOPSÍE@, $autopsii$, s.f. Disecţie a unui cadavru şi examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morţii; necropsie. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @autopsie@.','AUTOPSÍE, autopsii, s.f. Disecţie a unui cadavru şi examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morţii; necropsie. [Pr: a-u-] – Din fr. autopsie.',0,1026111600,1189656116,0),(2761,2,1,'autopsier',538,'@AUTOPSIÉR@, $autopsieri$, s.m. Specialist în autopsie. [Pr.: $a-u-top-si-er$] - @Autopsie@ + suf. $-ier$.','AUTOPSIÉR, autopsieri, s.m. Specialist în autopsie. [Pr.: a-u-top-si-er] – Autopsie + suf. -ier.',0,1038816000,1189656116,0),(2762,2,1,'autor',7390,'@AUTÓR, -OÁRE@, $autori, -oare$, s.m. şi f. @1.@ Persoană care crează o operă literară, artistică, ştiinţifică sau publicistică. @2.@ Persoană care face, care produce sau comite ceva. ** Spec. Persoană care comite o infracţiune. [Pr: $a-u-$] - Din fr. @auteur@, lat. @au@[c]@tor@.','AUTÓR, -OÁRE, autori, -oare, s.m. şi f. 1. Persoană care crează o operă literară, artistică, ştiinţifică sau publicistică. 2. Persoană care face, care produce sau comite ceva. ♦ Spec. Persoană care comite o infracţiune. [Pr: a-u-] – Din fr. auteur, lat. au[c]tor.',0,1026111600,1026111600,0),(2763,2,1,'autorapid',177,'@AUTORAPÍD@, $autorapide$, s.n. Automotor cu viteză de tren rapid. [Pr: $a-u-$] - @Auto^2@ + @rapid@.','AUTORAPÍD, autorapide, s.n. Automotor cu viteză de tren rapid. [Pr: a-u-] – Auto2 + rapid.',0,1026111600,1189656116,0),(2764,2,1,'autoraş',267,'@AUTORÁŞ@, $autoraşi$, s.m. (Depr.) Diminutiv a lui $autor$. [Pr: $a-u-$] - @Autor@ + suf. $-aş$.','AUTORÁŞ, autoraşi, s.m. (Depr.) Diminutiv a lui autor. [Pr: a-u-] – Autor + suf. -aş.',0,1026111600,1189656116,0),(477141,471,21,'modulare',765,'@MODULÁRE@ $s. f.$ 1. acţiunea de a modula. 2. sistem de dimensionare a construcţiilor, folosind modulul de bază. 3. introducere în opera de artă plastică sau arhitecturală a unei unităţi de măsură unică, care prin repetarea sau subîmpărţirea ei să servească la dimensionarea elementelor constitutive ale operei, ca şi a întregului. 4. (biol.) rediferenţiere a celulelor în procesul lor de formare definitivă. * modificare produsă în celule de stimulii din mediu. (< modula)','MODULÁRE s. f. 1. acţiunea de a modula. 2. sistem de dimensionare a construcţiilor, folosind modulul de bază. 3. introducere în opera de artă plastică sau arhitecturală a unei unităţi de măsură unică, care prin repetarea sau subîmpărţirea ei să servească la dimensionarea elementelor constitutive ale operei, ca şi a întregului. 4. (biol.) rediferenţiere a celulelor în procesul lor de formare definitivă. ♢ modificare produsă în celule de stimulii din mediu. (< modula)',0,1189834611,1189834611,0),(2765,2,1,'autoreclamă',177,'@AUTORECLÁMĂ@, $autoreclame$, s.f. Reclamă a propriilor realizări. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoréclame@.','AUTORECLÁMĂ, autoreclame, s.f. Reclamă a propriilor realizări. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoréclame.',0,1038816000,1038816000,0),(2766,2,1,'autoreferat',1099,'@AUTOREFERÁT@, $autoreferate$, s.n. Expunere (scurtă) făcută de cineva asupra unei lucrări proprii (mai ales în vederea susţinerii tezei de doctorat). [Pr: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @referat@ (după rus. $avtoreferat$).','AUTOREFERÁT, autoreferate, s.n. Expunere (scurtă) făcută de cineva asupra unei lucrări proprii (mai ales în vederea susţinerii tezei de doctorat). [Pr: a-u-] – Auto1- + referat (după rus. avtoreferat).',0,1026111600,1189656116,0),(2767,2,1,'autoregla',503,'@AUTOREGLÁ@, $autoreglez$, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) regla în mod automat. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @regla@.','AUTOREGLÁ, autoreglez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) regla în mod automat. [Pr.: a-u-] – Auto2 + regla.',0,1025506800,1189656116,0),(2768,2,1,'autoreglaj',110,'@AUTOREGLÁJ@, $autoreglaje$, s.n. Autoreglare. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoréglage@.','AUTOREGLÁJ, autoreglaje, s.n. Autoreglare. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoréglage.',0,1025506800,1189656116,0),(2769,2,1,'autoreglare',482,'@AUTOREGLÁRE@, $autoreglări$, s.f. Acţiunea de $a (se) autoregla$; autoreglaj. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoregla@.','AUTOREGLÁRE, autoreglări, s.f. Acţiunea de a (se) autoregla; autoreglaj. [Pr.: a-u-] – V. autoregla.',0,1025506800,1189656116,0),(477140,471,21,'modular',2125,'@MODULÁR, -Ă@ $adj.$ 1. referitor la un modul. 2. constituit dintr-un ansamblu de module. (< fr. $modulaire$, engl. $modular$)','MODULÁR, -Ă adj. 1. referitor la un modul. 2. constituit dintr-un ansamblu de module. (< fr. modulaire, engl. modular)',0,1189834611,1189834611,0),(2770,2,1,'autorelaxare',165,'@AUTORELAXÁRE@, $autorelaxări$, s.f. Relaxare normală, fără administrare de calmante. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @relaxare@.','AUTORELAXÁRE, autorelaxări, s.f. Relaxare normală, fără administrare de calmante. [Pr.: a-u-] – Auto1- + relaxare.',0,1038816000,1189656116,0),(2771,2,1,'autoritar',7907,'@AUTORITÁR, -Ă@, $auroritari, -e$, adj. Căruia îi place să uzeze (şi uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziţii; care găseşte satisfacţie în faptul de a fi ascultat. $Om autoritar$. ** Care impune ascultare, care nu admite replică. $Atitudine autoritară$. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoritaire@.','AUTORITÁR, -Ă, auroritari, -e, adj. Căruia îi place să uzeze (şi uneori să abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispoziţii; care găseşte satisfacţie în faptul de a fi ascultat. Om autoritar. ♦ Care impune ascultare, care nu admite replică. Atitudine autoritară. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoritaire.',0,1025506800,1025506800,0),(2772,2,1,'autoritarism',2095,'@AUTORITARÍSM@, $autoritarisme$, s.n. @1.@ Caracter, atitudine autoritară. @2.@ Sistem politic autoritar (@2@). [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoritarisme@.','AUTORITARÍSM, autoritarisme, s.n. 1. Caracter, atitudine autoritară. 2. Sistem politic autoritar (2). [Pr.: a-u-] – Din fr. autoritarisme.',0,1038816000,1038816000,0),(2773,2,1,'autoritarist',531,'@AUTORITARÍST, -Ă@, $autoritarişti, -ste$, adj. Care denotă autoritarism. [Pr.: $a-u-$] - @Autoritar@ + suf. $-ist$.','AUTORITARÍST, -Ă, autoritarişti, -ste, adj. Care denotă autoritarism. [Pr.: a-u-] – Autoritar + suf. -ist.',0,1038816000,1189656116,0),(2774,2,1,'autoritate',14844,'@AUTORITÁTE@, $autorităţi$, s.f. @1.@ Drept, putere, împuternicire de a comanda, de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare. @2.@ Organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu. ** Reprezentant al unui asemenea organ al puterii de stat. @3.@ Prestigiu de care se bucură cineva sau ceva. ** Persoană care se impune prin cunoştinţelor sale, prin prestigiul său. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autorité@, lat. @au@[c]@toritas, -atis@.','AUTORITÁTE, autorităţi, s.f. 1. Drept, putere, împuternicire de a comanda, de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare. 2. Organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu. ♦ Reprezentant al unui asemenea organ al puterii de stat. 3. Prestigiu de care se bucură cineva sau ceva. ♦ Persoană care se impune prin cunoştinţelor sale, prin prestigiul său. [Pr.: a-u-] – Din fr. autorité, lat. au[c]toritas, -atis.',0,1025506800,1172408468,0),(2775,2,1,'autoriza',5348,'@AUTORIZÁ@, $autorizez$, vb. I. Tranz. A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publică). ** A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autoriser@.','AUTORIZÁ, autorizez, vb. I. Tranz. A împuternici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publică). ♦ A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva. [Pr.: a-u-] – Din fr. autoriser.',0,1025506800,1025506800,0),(2776,2,1,'autorizare',1839,'@AUTORIZÁRE@, $autorizări$, s.f. Faptul de $a autoriza$. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoriza@.','AUTORIZÁRE, autorizări, s.f. Faptul de a autoriza. [Pr.: a-u-] – V. autoriza.',0,1025506800,1189656116,0),(2777,2,1,'autorizat',3382,'@AUTORIZÁT, -Ă@, $autorizaţi, -te$, adj. Împuternicit cu autoritate (publică); împuternicit să facă, să spună etc. ceva. ** Făcut de o persoană care are autorizaţie. [Pr.: $a-u-$] - V. @autoriza@.','AUTORIZÁT, -Ă, autorizaţi, -te, adj. Împuternicit cu autoritate (publică); împuternicit să facă, să spună etc. ceva. ♦ Făcut de o persoană care are autorizaţie. [Pr.: a-u-] – V. autoriza.',0,1025506800,1189656116,0),(2778,2,1,'autorizaţie',3116,'@AUTORIZÁŢIE@, $autorizaţii$, s.f. Permisiune, împuternicire (oficială) de a face ceva. ** (Concr.) Document oficial prin care se dovedeşte un drept sau o împuternicire a cuiva. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autorisation@.','AUTORIZÁŢIE, autorizaţii, s.f. Permisiune, împuternicire (oficială) de a face ceva. ♦ (Concr.) Document oficial prin care se dovedeşte un drept sau o împuternicire a cuiva. [Pr.: a-u-] – Din fr. autorisation.',0,1025506800,1189656116,0),(477139,471,21,'modula',2082,'@MODULÁ@ $vb. tr.$ 1. a exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadenţa. 2. a efectua o modulaţie (2). (< fr. $moduler$)','MODULÁ vb. tr. 1. a exprima ceva prin inflexiuni ale vocii; a schimba tonul, inflexiunile vocii; a ritma, a cadenţa. 2. a efectua o modulaţie (2). (< fr. moduler)',0,1189834610,1189834610,0),(2779,2,1,'autorutier',521,'@AUTORUTIÉR, -Ă@, $autorutieri, -e$, adj. Relativ la transportul auto. [Pr.: $a-u-to-ru-ti-er$] - Din fr. @autoroutier@.','AUTORUTIÉR, -Ă, autorutieri, -e, adj. Relativ la transportul auto. [Pr.: a-u-to-ru-ti-er] – Din fr. autoroutier.',0,1038816000,1038816000,0),(2780,2,1,'autosalvare',97,'@AUTOSALVÁRE@, $autosalvări$, s.f. Autosanitară. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @salvare@.','AUTOSALVÁRE, autosalvări, s.f. Autosanitară. [Pr.: a-u-] – Auto2 + salvare.',0,1038816000,1189656116,0),(2781,2,1,'autosanitară',474,'@AUTOSANITÁRĂ@, $autosanitare$, s.f. Automobil special echipat care transportă bolnavii, răniţii etc.; autosalvare. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @sanitară@.','AUTOSANITÁRĂ, autosanitare, s.f. Automobil special echipat care transportă bolnavii, răniţii etc.; autosalvare. [Pr.: a-u-] – Auto2 + sanitară.',0,1025506800,1189656116,0),(2782,2,1,'autoscară',519,'@AUTOSCÁRĂ@, $autoscări$, s.f. Autovehicul prevăzut cu o scară pentru înălţimi mari. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @scară@.','AUTOSCÁRĂ, autoscări, s.f. Autovehicul prevăzut cu o scară pentru înălţimi mari. [Pr.: a-u-] – Auto2 + scară.',0,1038816000,1189656116,0),(2783,2,1,'autoscreper',351,'@AUTOSCRÉPER@, $autoscrepere$, s.n. Autovehicul prevăzut cu un screper. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @screper@.','AUTOSCRÉPER, autoscrepere, s.n. Autovehicul prevăzut cu un screper. [Pr.: a-u-] – Auto2 + screper.',0,1038816000,1189656116,0),(2784,2,1,'autoselector',107,'@AUTOSELECTÓR@, $autoselectoare$, s.n. Incubator pentru clocitul icrelor. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @selector@.','AUTOSELECTÓR, autoselectoare, s.n. Incubator pentru clocitul icrelor. [Pr.: a-u-] – Auto1- + selector.',0,1025506800,1189656116,0),(2785,2,1,'autoservi',1095,'@AUTOSERVÍ@, $autoservesc$, vb. IV. Refl. A se servi singur (într-un magazin special amenajat). [Pr.: $a-u-$] - Din @autoservire@ (derivat regresiv).','AUTOSERVÍ, autoservesc, vb. IV. Refl. A se servi singur (într-un magazin special amenajat). [Pr.: a-u-] – Din autoservire (derivat regresiv).',0,1025506800,1189656116,0),(2786,2,1,'autoservice',1108,'@AUTOSÉRVICE@ s.n. Service pentru autovehicule. [Pr.: $a-u-to-ser-vis$] - Din engl. @auto-service@.','AUTOSÉRVICE s.n. Service pentru autovehicule. [Pr.: a-u-to-ser-vis] – Din engl. auto-service.',0,1038816000,1189656116,0),(2787,2,1,'autoservire',1384,'@AUTOSERVÍRE@ s.f. Mod de desfacere a mărfurilor în magazine speciale sau a mâncării în restaurante, în care clientul se serveşte singur. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @servire@ (după rus. $samoobstujivanie$).','AUTOSERVÍRE s.f. Mod de desfacere a mărfurilor în magazine speciale sau a mâncării în restaurante, în care clientul se serveşte singur. [Pr.: a-u-] – Auto1- + servire (după rus. samoobstujivanie).',0,1025506800,1189656116,0),(2788,2,1,'autosifon',298,'@AUTOSIFÓN@, $autosifoane$, s.n. Dispozitiv ataşat la un recipient metalic pentru prepararea sifonului la domiciliu. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autosiphon@.','AUTOSIFÓN, autosifoane, s.n. Dispozitiv ataşat la un recipient metalic pentru prepararea sifonului la domiciliu. [Pr.: a-u-] – Din fr. autosiphon.',0,1038816000,1038816000,0),(2789,2,1,'autospecială',1177,'@AUTOSPECIÁLĂ@, $autospeciale$, s.f. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operaţii sau servicii speciale. [Pr.: $a-u-to-spe-ci-a-$] - @Auto^2@ + @special@. Cf. it. %autospeciale%.','AUTOSPECIÁLĂ, autospeciale, s.f. Autovehicul cu caroseria adaptată unor transporturi, operaţii sau servicii speciale. [Pr.: a-u-to-spe-ci-a-] – Auto2 + special. Cf. it. a u t o s p e c i a l e.',0,1038816000,1189656116,0),(2790,2,1,'autosport',656,'@AUTOSPÓRT@, $autosporturi$, s.n. Autoturism cu motor puternic, care poate realiza viteze mari, folosit în întrecerile sportive. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @sport@.','AUTOSPÓRT, autosporturi, s.n. Autoturism cu motor puternic, care poate realiza viteze mari, folosit în întrecerile sportive. [Pr.: a-u-] – Auto2 + sport.',0,1025506800,1189656116,0),(2791,2,1,'autostaţie',96,'@AUTOSTÁŢIE@, $autostaţii$, s.f. Staţie de autobuze. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @staţie@.','AUTOSTÁŢIE, autostaţii, s.f. Staţie de autobuze. [Pr.: a-u-] – Auto2 + staţie.',0,1038816000,1189656116,0),(2792,2,1,'autostivuitor',319,'@AUTOSTIVUITÓR@, $autostivuitoare$, s.n. Maşină de stivuit. [Pr.: $a-u-to-sti-vu-i-$] - @Auto^2@ + @stivuitor@.','AUTOSTIVUITÓR, autostivuitoare, s.n. Maşină de stivuit. [Pr.: a-u-to-sti-vu-i-] – Auto2 + stivuitor.',0,1038816000,1189656116,0),(2793,2,1,'autostop',1928,'@AUTOSTÓP@, $autostopuri$, s.n. @1.@ Instalaţie de semnalizare luminoasă aşezată la întretăierea străzilor pentru reglementarea circulaţiei. ** Instalaţie de oprire automată a unui vehicul feroviar când linia nu este liberă. @2.@ Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apelând la serviciile (gratuite ale) automobiliştilor ocazionali. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auto-stop@.','AUTOSTÓP, autostopuri, s.n. 1. Instalaţie de semnalizare luminoasă aşezată la întretăierea străzilor pentru reglementarea circulaţiei. ♦ Instalaţie de oprire automată a unui vehicul feroviar când linia nu este liberă. 2. Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apelând la serviciile (gratuite ale) automobiliştilor ocazionali. [Pr.: a-u-] – Din fr. auto-stop.',0,1025506800,1189656116,0),(2794,2,1,'autostopist',329,'@AUTOSTOPÍST, -Ă@, $autostopişti, -ste$, s.m. şi f. Persoană care face autostopul. [Pr.: $a-u-$] - @Autostop@ + suf. $-ist$ (după fr. $auto-stoppeur$).','AUTOSTOPÍST, -Ă, autostopişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care face autostopul. [Pr.: a-u-] – Autostop + suf. -ist (după fr. auto-stoppeur).',0,1038816000,1189656116,0),(2795,2,1,'autostradă',2877,'@AUTOSTRÁDĂ@, $autostrăzi$, s.f. Şosea modernă de mare capacitate, rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor şi având de obicei cele două sensuri de circulaţie separate între ele. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autostrade@, it. @autostrada@.','AUTOSTRÁDĂ, autostrăzi, s.f. Şosea modernă de mare capacitate, rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor şi având de obicei cele două sensuri de circulaţie separate între ele. [Pr.: a-u-] – Din fr. autostrade, it. autostrada.',0,1025506800,1025506800,0),(2796,2,1,'autostropitoare',206,'@AUTOSTROPITOÁRE@, $autostropitori$, s.f. Autovehicul pentru stropitul (şi spălatul) străzilor. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @stropitoare@.','AUTOSTROPITOÁRE, autostropitori, s.f. Autovehicul pentru stropitul (şi spălatul) străzilor. [Pr.: a-u-] – Auto2 + stropitoare.',0,1038816000,1189656116,0),(2797,2,1,'autosugestie',2538,'@AUTOSUGÉSTIE@, $autosugestii$, s.f. Influenţare a propriei conştiinţe sau comportări prin reprezentări sau idei care capătă caracter predominant. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autosuggestion@.','AUTOSUGÉSTIE, autosugestii, s.f. Influenţare a propriei conştiinţe sau comportări prin reprezentări sau idei care capătă caracter predominant. [Pr.: a-u-] – Din fr. autosuggestion.',0,1025506800,1189656116,0),(2798,2,1,'autosugestiona',219,'@AUTOSUGESTIONÁ@, $autosugestionez$, vb. I. Refl. A se sugestiona. [Pr.: $a-u-to-su-ges-ti-o-$] - @Auto^1-@ + @sugestiona@.','AUTOSUGESTIONÁ, autosugestionez, vb. I. Refl. A se sugestiona. [Pr.: a-u-to-su-ges-ti-o-] – Auto1- + sugestiona.',0,1025506800,1189656116,0),(2799,2,1,'autosupraveghea',125,'@AUTOSUPRAVEGHEÁ@, $autosupraveghez$, vb. I. Refl. A se autocontrola. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @supraveghea@.','AUTOSUPRAVEGHEÁ, autosupraveghez, vb. I. Refl. A se autocontrola. [Pr.: a-u-] – Auto1- + supraveghea.',0,1038816000,1189656116,0),(2800,2,1,'autoşasiu',522,'@AUTOŞASÍU@, $autoşasiuri$, s.n. @1.@ Şasiu pentru autovehicule. @2.@ Şasiu lipsit de caroserie. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @şasiu@.','AUTOŞASÍU, autoşasiuri, s.n. 1. Şasiu pentru autovehicule. 2. Şasiu lipsit de caroserie. [Pr.: a-u-] – Auto2 + şasiu.',0,1038816000,1189656116,0),(2801,2,1,'autoşenilă',304,'@AUTOŞENÍLĂ@, $autoşenile$, s.f. Autovehicul de transport care are ca organe de rulare şenilele. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autochenille@.','AUTOŞENÍLĂ, autoşenile, s.f. Autovehicul de transport care are ca organe de rulare şenilele. [Pr.: a-u-] – Din fr. autochenille.',0,1025506800,1189656116,0),(2802,2,1,'autoşeniletă',1173,'@AUTOŞENILÉTĂ@, $autoşenilete$, s.f. Autovehicul de transport prevăzut cu două şenile în spate şi cu roţi în faţă. [Pr.: $a-u-$] - Cf. %autoşenilă%.','AUTOŞENILÉTĂ, autoşenilete, s.f. Autovehicul de transport prevăzut cu două şenile în spate şi cu roţi în faţă. [Pr.: a-u-] – Cf. a u t o ş e n i l ă.',0,1025506800,1189656116,0),(2803,2,1,'autotaxare',602,'@AUTOTAXÁRE@, $autotaxări$, s.f. Compostarea, de către călători, a biletelor de călătorie în autovehicule. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @taxare@.','AUTOTAXÁRE, autotaxări, s.f. Compostarea, de către călători, a biletelor de călătorie în autovehicule. [Pr.: a-u-] – Auto2 + taxare.',0,1038816000,1214509327,0),(2804,2,1,'autotelic',1191,'@AUTOTÉLIC, -Ă@, $autotelici, -ce$, adj. (Fil.) Care conţine în sine scopul; cu finalitate lăuntrică. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotélique@.','AUTOTÉLIC, -Ă, autotelici, -ce, adj. (Fil.) Care conţine în sine scopul; cu finalitate lăuntrică. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotélique.',0,1038816000,1038816000,0),(2805,2,1,'autotipie',1355,'@AUTOTIPÍE@, (@2@) $autotipii$, s.f. @1.@ Procedeu de executare a unui clişeu zincografic care redă nuanţele de umbră şi lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi. @2.@ Clişeu obţinut prin autotipie (@1@). [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotypie@.','AUTOTIPÍE, (2) autotipii, s.f. 1. Procedeu de executare a unui clişeu zincografic care redă nuanţele de umbră şi lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi. 2. Clişeu obţinut prin autotipie (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. autotypie.',0,1025506800,1189656116,0),(2806,2,1,'autotomie',1492,'@AUTOTOMÍE@ s.f. Proces de automutilare specific unor animale care constă în însuşirea de a-şi detaşa în caz de primejdie o parte a corpului (coadă, picior etc.), care ulterior se poate regenera. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotomie@.','AUTOTOMÍE s.f. Proces de automutilare specific unor animale care constă în însuşirea de a-şi detaşa în caz de primejdie o parte a corpului (coadă, picior etc.), care ulterior se poate regenera. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotomie.',0,1025506800,1189656116,0),(477138,471,21,'modul',5568,'@MODÚL@ $s. n.$ 1. (mat.) valoare absolută a unei mărimi reale. * număr pozitiv egal cu rădăcina pătrată a sumei pătratelor componentelor unui număr real. * (stat.) variantă a caracteristicii (4), înregistrată la cele mai multe unităţi ale unei colectivităţi statistice; valoare a caracteristicii cu cea mai mare frecvenţă. 2. coeficient care caracterizează o proprietate mecanică oarecare. * raportul dintre diametrul primitiv al unei roţi dinţate şi numărul dinţilor acesteia. o ~ de elasticitate = raportul dintre efortul unitar normal şi lungimea specifică corespunzătoare a unei piese solicitate de întindere sau încovoiere. 3. debitul anual al unui curs de apă. 4. parte componentă a unui ansamblu cu funcţionalitate proprie. * fiecare din părţile detaşabile ale unei nave spaţiale. 5. (telec.) bloc din microelemente (tranzistoare, diode, bobine), care îndeplineşte funcţia de etaj sau de celulă într-un aparat, ori într-o instalaţie electronică. 6. (arhit.) unitate de măsură pentru determinarea proporţiilor elementelor componente ale unui edificiu. (< engl., fr. $module$, lat. $modulus$)','MODÚL s. n. 1. (mat.) valoare absolută a unei mărimi reale. ♢ număr pozitiv egal cu rădăcina pătrată a sumei pătratelor componentelor unui număr real. ♢ (stat.) variantă a caracteristicii (4), înregistrată la cele mai multe unităţi ale unei colectivităţi statistice; valoare a caracteristicii cu cea mai mare frecvenţă. 2. coeficient care caracterizează o proprietate mecanică oarecare. ♢ raportul dintre diametrul primitiv al unei roţi dinţate şi numărul dinţilor acesteia. o ~ de elasticitate = raportul dintre efortul unitar normal şi lungimea specifică corespunzătoare a unei piese solicitate de întindere sau încovoiere. 3. debitul anual al unui curs de apă. 4. parte componentă a unui ansamblu cu funcţionalitate proprie. ♢ fiecare din părţile detaşabile ale unei nave spaţiale. 5. (telec.) bloc din microelemente (tranzistoare, diode, bobine), care îndeplineşte funcţia de etaj sau de celulă într-un aparat, ori într-o instalaţie electronică. 6. (arhit.) unitate de măsură pentru determinarea proporţiilor elementelor componente ale unui edificiu. (< engl., fr. module, lat. modulus)',0,1189834610,1189834610,0),(2807,2,1,'autotoxină',381,'@AUTOTOXÍNĂ@, $autotoxine$, s.f. Toxină produsă de un organism prin el însuşi. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @toxină@.','AUTOTOXÍNĂ, autotoxine, s.f. Toxină produsă de un organism prin el însuşi. [Pr.: a-u-] – Auto1- + toxină.',0,1025506800,1189656116,0),(2808,2,1,'autotractor',1035,'@AUTOTRACTÓR@, $autotractoare$, s.n. Autovehicul de tracţiune de mare putere, montat pe roţi de cauciuc, de metal sau pe şenile şi de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotracteur@.','AUTOTRACTÓR, autotractoare, s.n. Autovehicul de tracţiune de mare putere, montat pe roţi de cauciuc, de metal sau pe şenile şi de care este legată de obicei o remorcă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotracteur.',0,1025506800,1189656116,0),(2809,2,1,'autotracţiune',227,'@AUTOTRACŢIÚNE@ s.f. Tracţiune care se face cu mijloace auto^2 proprii. [Pr.: $a-u-to-trac-ţi-u-$] - @Auto^2@ + @tracţiune@.','AUTOTRACŢIÚNE s.f. Tracţiune care se face cu mijloace auto2 proprii. [Pr.: a-u-to-trac-ţi-u-] – Auto2 + tracţiune.',0,1025506800,1189656116,0),(2810,2,1,'autotrailer',411,'@AUTOTRÁILER@, $autotrailere$, s.n. Autovehicul pentru transportul pieselor grele. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @trailer@.','AUTOTRÁILER, autotrailere, s.n. Autovehicul pentru transportul pieselor grele. [Pr.: a-u-] – Auto2 + trailer.',0,1038816000,1189656116,0),(477137,471,21,'modist',333,'@MODÍST, -Ă@ I. $s. m. f.$ creator care dă linia în modă. II. s. f. femeie care confecţionează sau vinde pălării de damă. (< fr. $modiste$)','MODÍST, -Ă I. s. m. f. creator care dă linia în modă. II. s. f. femeie care confecţionează sau vinde pălării de damă. (< fr. modiste)',0,1189834610,1189834610,0),(2811,2,1,'autotransformator',513,'@AUTOTRANSFORMATÓR@, $autotransformatoare$, s.n. Transformator electric în care înfăşurările (primară şi secundară) sunt cuplate în mod dublu. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotransformateur@.','AUTOTRANSFORMATÓR, autotransformatoare, s.n. Transformator electric în care înfăşurările (primară şi secundară) sunt cuplate în mod dublu. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotransformateur.',0,1025506800,1189656116,0),(2812,2,1,'autotransport',297,'@AUTOTRANSPÓRT@, $autotransporturi$, s.n. Transport cu autovehicule.[Pr.: $a-u-$] - Din rus. @avtotransport@.','AUTOTRANSPÓRT, autotransporturi, s.n. Transport cu autovehicule.[Pr.: a-u-] – Din rus. avtotransport.',0,1038816000,1038816000,0),(2813,2,1,'autotransportor',309,'@AUTOTRANSPORTÓR@, $autotransportoare$, s.n. Autovehicul militar blindat pentru transportul de trupe. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @transportor@.','AUTOTRANSPORTÓR, autotransportoare, s.n. Autovehicul militar blindat pentru transportul de trupe. [Pr.: a-u-] – Auto2 + transportor.',0,1038816000,1189656116,0),(2814,2,1,'autotren',918,'@AUTOTRÉN@, $autotrenuri$, s.n. Autovehicul cu una sau mai multe remorci.[Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @tren@.','AUTOTRÉN, autotrenuri, s.n. Autovehicul cu una sau mai multe remorci.[Pr.: a-u-] – Auto2 + tren.',0,1038816000,1189656116,0),(2815,2,1,'autotrenist',123,'@AUTOTRENÍST@, $autotrenişti$, s.m. Şofer de autotren. [Pr.: $a-u-$] - @Autotren@ + suf. $-ist$.','AUTOTRENÍST, autotrenişti, s.m. Şofer de autotren. [Pr.: a-u-] – Autotren + suf. -ist.',0,1038816000,1189656116,0),(2816,2,1,'autotrof',2542,'@AUTOTRÓF, -Ă@, $autotrofi, -e$, adj. (Despre organisme vegetale) Care este capabil să transforme substanţele anorganice în elemente organice necesare hranei. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotrophe@.','AUTOTRÓF, -Ă, autotrofi, -e, adj. (Despre organisme vegetale) Care este capabil să transforme substanţele anorganice în elemente organice necesare hranei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophe.',0,1025506800,1025506800,0),(2817,2,1,'autotrofie',503,'@AUTOTROFÍE@ s.f. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autotrophie@.','AUTOTROFÍE s.f. Mod de hrănire specific organismelor autotrofe. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophie.',0,1025506800,1189656116,0),(477136,471,21,'modilion',100,'@MODILIÓN@ $s. n.$ ornament arhitectural în formă de consolă, situat sub o cornişă, care susţine un vas, un bust. (< fr. $modillon$)','MODILIÓN s. n. ornament arhitectural în formă de consolă, situat sub o cornişă, care susţine un vas, un bust. (< fr. modillon)',0,1189834610,1189834610,0),(2818,2,1,'autotun',455,'@AUTOTÚN@, $autotunuri$, s.n. @1.@ Tun de calibru mare tractat de un autovehicul. @2.@ Autovehicul de luptă echipat cu tun. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @tun@ (după fr. $autocanon$).','AUTOTÚN, autotunuri, s.n. 1. Tun de calibru mare tractat de un autovehicul. 2. Autovehicul de luptă echipat cu tun. [Pr.: a-u-] – Auto2 + tun (după fr. autocanon).',0,1038816000,1189656116,0),(2819,2,1,'autoturism',3525,'@AUTOTURÍSM@, $autoturisme$, s.n. Automobil cu caroserie închisă sau deschisă, cu care se transportă un număr redus de persoane; turism. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @turism@.','AUTOTURÍSM, autoturisme, s.n. Automobil cu caroserie închisă sau deschisă, cu care se transportă un număr redus de persoane; turism. [Pr.: a-u-] – Auto2 + turism.',0,1025506800,1189656116,0),(2820,2,1,'autoturn',822,'@AUTOTÚRN@, $autoturnuri$, s.n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălţa şi roti, folosit la lucrările de instalaţii şi de întreţineri electrice aeriene. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^2@ + @turn@.','AUTOTÚRN, autoturnuri, s.n. Autovehicul prevăzut cu o platformă care se poate înălţa şi roti, folosit la lucrările de instalaţii şi de întreţineri electrice aeriene. [Pr.: a-u-] – Auto2 + turn.',0,1025506800,1189656116,0),(2821,2,1,'autoutila',304,'@AUTOUTILÁ@, $autoutilez$, vb. I. Refl. A se utila cu mijloace proprii. [Pr.: $a-u-to-u-$] - @Auto^1-@ + @utila@.','AUTOUTILÁ, autoutilez, vb. I. Refl. A se utila cu mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto1- + utila.',0,1038816000,1189656116,0),(2822,2,1,'autoutilare',74,'@AUTOUTILÁRE@, $autoutilitări$, s.f. Acţiunea de $a se autoutila$. [Pr.: $a-u-to-u-$] - V. @autoutila@.','AUTOUTILÁRE, autoutilitări, s.f. Acţiunea de a se autoutila. [Pr.: a-u-to-u-] – V. autoutila.',0,1038816000,1189656116,0),(2823,2,1,'autoutilat',183,'@AUTOUTILÁT, -Ă@, $autoutilaţi, -te$, adj. Care s-a utilat cu mijloace proprii. [Pr.: $a-u-to-u-$] - @Auto^1-@ + @utilat@.','AUTOUTILÁT, -Ă, autoutilaţi, -te, adj. Care s-a utilat cu mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto1- + utilat.',0,1038816000,1189656116,0),(477135,471,21,'modificaţie',51,'@MODIFICÁŢIE@ $s. f.$ 1. modificare. 2. (biol.) variaţie neereditară provocată de influenţa condiţiilor de mediu. (< fr. $modification$, lat. $modificatio$)','MODIFICÁŢIE s. f. 1. modificare. 2. (biol.) variaţie neereditară provocată de influenţa condiţiilor de mediu. (< fr. modification, lat. modificatio)',0,1189834610,1189834610,0),(2824,2,1,'autoutilitară',1646,'@AUTOUTILITÁRĂ@, $autoutilitare$, s.f. Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent. [Pr.: $a-u-to-u-$] - @Auto^2@ + @utilitar@.','AUTOUTILITÁRĂ, autoutilitare, s.f. Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto2 + utilitar.',0,1025506800,1189656116,0),(2825,2,1,'autovaccin',604,'@AUTOVACCÍN@, $autovaccinuri$, s.n. Vaccin obţinut prin cultura şi atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autovaccin@.','AUTOVACCÍN, autovaccinuri, s.n. Vaccin obţinut prin cultura şi atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin.',0,1025506800,1189656116,0),(2826,2,1,'autovaccina',367,'@AUTOVACCINÁ@, $autovaccinez$, vb. I. @1.@ Tranz. A supune autovaccinării. @2.@ Refl. A se vaccina spontan, fără intervenţie externă. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autovacciner@.','AUTOVACCINÁ, autovaccinez, vb. I. 1. Tranz. A supune autovaccinării. 2. Refl. A se vaccina spontan, fără intervenţie externă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovacciner.',0,1038816000,1189656116,0),(2827,2,1,'autovaccinare',44,'@AUTOVACCINÁRE@, $autovaccinări$, s.f. Vaccinare prin autovaccin. [Pr.: $a-u-$] - @Auto^1-@ + @vaccinare@.','AUTOVACCINÁRE, autovaccinări, s.f. Vaccinare prin autovaccin. [Pr.: a-u-] – Auto1- + vaccinare.',0,1025506800,1189656116,0),(2828,2,1,'autovaccinat',185,'@AUTOVACCINÁT, -Ă@, $autovaccinaţi, -te$, adj. @1.@ Care a fost vaccinat cu autovaccin. @2.@ Care s-a vaccinat spontan. [Pr.: $a-u-$] - V. @autovaccina@.','AUTOVACCINÁT, -Ă, autovaccinaţi, -te, adj. 1. Care a fost vaccinat cu autovaccin. 2. Care s-a vaccinat spontan. [Pr.: a-u-] – V. autovaccina.',0,1038816000,1189656116,0),(2829,2,1,'autovehicul',16076,'@AUTOVEHÍCUL@, $autovehicule$, s.n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roţi, şenile sau tălpi de alunecare, care serveşte la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autovéhicule@.','AUTOVEHÍCUL, autovehicule, s.n. Vehicul autopropulsat suspendat pe roţi, şenile sau tălpi de alunecare, care serveşte la transportul oamenilor sau al bunurilor. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovéhicule.',0,1025506800,1189656116,0),(2830,2,5,'autozom',1219,'@AUTOZÓM@, $autozomi$, s.m. (Biol.) Cromozom din celulele somatice. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @autosome@.','AUTOZÓM, autozomi, s.m. (Biol.) Cromozom din celulele somatice. [Pr.: a-u-] – Din fr. autosome.',0,1030431600,1030431600,0),(2831,2,1,'autumnal',7420,'@AUTUMNÁL, -Ă@, $autumnali, -e$, adj. (Livr.) De toamnă, tomnatic. [Pr.: $a-u-$] - Din lat. @autumnalis@, fr. @automnal@.','AUTUMNÁL, -Ă, autumnali, -e, adj. (Livr.) De toamnă, tomnatic. [Pr.: a-u-] – Din lat. autumnalis, fr. automnal.',0,1025506800,1224001174,0),(477134,471,21,'modificator',102,'@MODIFICATÓR, -OÁRE@ I. $adj.$ care modifică. II. s. m. adaos la elaborarea fontei sau a altor aliaje pentru îmbunătăţirea structurii. (< fr. $modificateur$, lat. $modificator$, it. $modificatore$)','MODIFICATÓR, -OÁRE I. adj. care modifică. II. s. m. adaos la elaborarea fontei sau a altor aliaje pentru îmbunătăţirea structurii. (< fr. modificateur, lat. modificator, it. modificatore)',0,1189834610,1189834610,0),(2832,2,1,'auxiliar',9357,'@AUXILIÁR, -Ă@, $auxiliari, -e$, adj., s.n. @1.@ Adj., s.n. (Element) care ajută la ceva, care se află pe plan secundar faţă de ceva principal; (element) ajutător. ** (Parte de vorbire) care exprimă raporturi între cuvinte; (verb) care ajută la formarea timpurilor şi a modurilor compuse. @2.@ Adj. (Mat.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai uşor o problemă. [Pr.: $a-u-gzi-li-ar$] - Din fr. @auxiliaire@, lat. @auxiliaris@.','AUXILIÁR, -Ă, auxiliari, -e, adj., s.n. 1. Adj., s.n. (Element) care ajută la ceva, care se află pe plan secundar faţă de ceva principal; (element) ajutător. ♦ (Parte de vorbire) care exprimă raporturi între cuvinte; (verb) care ajută la formarea timpurilor şi a modurilor compuse. 2. Adj. (Mat.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai uşor o problemă. [Pr.: a-u-gzi-li-ar] – Din fr. auxiliaire, lat. auxiliaris.',0,1025506800,1233756312,0),(2833,2,1,'auxină',380,'@AUXÍNĂ@, $auxine$, s.f. Substanţă hormonală vegetală care condiţionează creşterea plantelor. [Pr.: $a-u-$] - Din fr. @auxine@.','AUXÍNĂ, auxine, s.f. Substanţă hormonală vegetală care condiţionează creşterea plantelor. [Pr.: a-u-] – Din fr. auxine.',0,1025506800,1025506800,0),(2834,2,1,'auz',4361,'@AÚZ@ s.n. @1.@ Simţ cu ajutorul căruia se percep sunetele. * $Auz muzical$ = aptitudine de a distinge, memora şi reproduce corect sunete muzicale. @2.@ Faptul de a auzi; auzire. $La auzul acestor cuvinte s-a supărat$. - Din @auzi@ (derivat regresiv).','AÚZ s.n. 1. Simţ cu ajutorul căruia se percep sunetele. ♢ Auz muzical = aptitudine de a distinge, memora şi reproduce corect sunete muzicale. 2. Faptul de a auzi; auzire. La auzul acestor cuvinte s-a supărat. – Din auzi (derivat regresiv).',0,1025506800,1189656116,0),(2835,2,1,'auzi',12307,'@AUZÍ@, $aúd$, vb. IV. @1.@ Tranz. A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. * Expr. $Să te-audă Dumnezeu!$ = să se împlinească cele pe care (mi) le doreşti! $N-aude, n-a vede (n-a greul pămâtului)$ = se face că nu ştie nimic. $Eu spun, eu aud$ = degeaba vorbesc, nu mă ascultă nimeni. (Refl. pas.) $Să se audă musca (zburând)!$ = se fie tăcere deplină! @2.@ Tranz. (La imper.) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. $Ia auzi ce-ţi spun!$ @3.@ Intranz. şi tranz. (Interogativ) A înţelege, a pricepe. ** Intranz. (La prez. ind. pers. 1) @a)@ (ca răspuns la o chemare) Poftim ? ce doreşti?; @b)@ Poti tăgădui? mă mai poţi contrazice? @4.@ Tranz. şi intranz. A afla (o veste, o ştire etc.) * Loc. adv. $Din auzite$ = din câte a aflat cineva de la alţii, din zvon public. * Expr. (Intranz.) $A auzi de cineva$ (sau $de ceva$) = a cunoaşte pe cineva (sau ceva) din reputaţie, din cele ce se spun despre el. $A nu mai auzi de cineva$ = a nu mai şti, a nu mai afla nimic despre cineva. $A nu (mai) voi să audă de cineva$ = a rupe orice relaţii cu cineva. $Să auzim de bine!$ formulă de urare la despărţire. ** Refl. (La pers. 3) A se vorbi, a se zvoni. [Pr: $a-u-$. - Prez. ind. şi (pop) $aúz$] - Lat. @audire@.','AUZÍ, aúd, vb. IV. 1. Tranz. A percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului. ♢ Expr. Să te-audă Dumnezeu! = să se împlinească cele pe care (mi) le doreşti! N-aude, n-a vede (n-a greul pămâtului) = se face că nu ştie nimic. Eu spun, eu aud = degeaba vorbesc, nu mă ascultă nimeni. (Refl. pas.) Să se audă musca (zburând)! = se fie tăcere deplină! 2. Tranz. (La imper.) A lua seama la cele ce se spun; a asculta. Ia auzi ce-ţi spun! 3. Intranz. şi tranz. (Interogativ) A înţelege, a pricepe. ♦ Intranz. (La prez. ind. pers. 1) a) (ca răspuns la o chemare) Poftim ? ce doreşti?; b) Poti tăgădui? mă mai poţi contrazice? 4. Tranz. şi intranz. A afla (o veste, o ştire etc.) ♢ Loc. adv. Din auzite = din câte a aflat cineva de la alţii, din zvon public. ♢ Expr. (Intranz.) A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoaşte pe cineva (sau ceva) din reputaţie, din cele ce se spun despre el. A nu mai auzi de cineva = a nu mai şti, a nu mai afla nimic despre cineva. A nu (mai) voi să audă de cineva = a rupe orice relaţii cu cineva. Să auzim de bine! formulă de urare la despărţire. ♦ Refl. (La pers. 3) A se vorbi, a se zvoni. [Pr: a-u-. – Prez. ind. şi (pop) aúz] – Lat. audire.',0,1026111600,1189656116,0),(477133,471,21,'modificabil',197,'@MODIFICÁBIL, -Ă@ $adj.$ care poate fi modificat. (< it. $modificabile$)','MODIFICÁBIL, -Ă adj. care poate fi modificat. (< it. modificabile)',0,1189834610,1189834610,0),(2836,2,1,'auzire',257,'@AUZÍRE@, s.f. (Rar) Faptul de $a auzi$; auz. [Pr.: $a-u-$] - V.@auzi@.','AUZÍRE, s.f. (Rar) Faptul de a auzi; auz. [Pr.: a-u-] – V.auzi.',0,1025506800,1189656116,0),(2837,2,5,'auzit',786,'@AUZÍT@ s.n. Faptul de $a auzi$; auz (@2@), auzire. [Pr.: $a-u-$] - V. @auzi@.','AUZÍT s.n. Faptul de a auzi; auz (2), auzire. [Pr.: a-u-] – V. auzi.',0,1030431600,1189656116,0),(2838,2,1,'auzitor',291,'@AUZITÓR, -OÁRE@, $auzitori, -oare$, s.m. şi f. (Înv) Auditor. [Pr.: $a-u-$] - @Auzi@ + suf. $-tor$.','AUZITÓR, -OÁRE, auzitori, -oare, s.m. şi f. (Înv) Auditor. [Pr.: a-u-] – Auzi + suf. -tor.',0,1025506800,1189656116,0),(2839,2,1,'avaet',1186,'@AVAÉT@ s.n. Impozit încasat în Ţara Românească (în sec. XVIII-XIX) de la cei care erau numiţi în slujbe. - Din tc. @havaet@ \"venituri\".','AVAÉT s.n. Impozit încasat în Ţara Românească (în sec. XVIII-XIX) de la cei care erau numiţi în slujbe. – Din tc. havaet „venituri”.',0,1025506800,1025506800,0),(2840,2,1,'aval',10306,'@AVÁL@ s.n. (În loc. adv.) $În aval$ = (în legătură cu situaţia unui punct de pe cursul unei ape) mai aproape de vărsare (în comparaţie cu alt punct). - Din fr. @aval@.','AVÁL s.n. (În loc. adv.) În aval = (în legătură cu situaţia unui punct de pe cursul unei ape) mai aproape de vărsare (în comparaţie cu alt punct). – Din fr. aval.',0,1025506800,1025506800,0),(2841,2,1,'avalanşă',4008,'@AVALÁNŞĂ@, $avalanşe$, s.f. Masă de zăpadă care se desprinde de pe coasta unui munte şi se rostogoleşte la vale (ducând cu sine şi pietrele, copacii etc. întâlniţi în cale); lavină. ** Fig. (Cu determinări) Cantitate mare (de...), năvală (de...). $Avalanşă verbală$. - Din fr. @avalanche@.','AVALÁNŞĂ, avalanşe, s.f. Masă de zăpadă care se desprinde de pe coasta unui munte şi se rostogoleşte la vale (ducând cu sine şi pietrele, copacii etc. întâlniţi în cale); lavină. ♦ Fig. (Cu determinări) Cantitate mare (de...), năvală (de...). Avalanşă verbală. – Din fr. avalanche.',0,1025506800,1189656116,0),(477132,471,21,'modifica',4339,'@MODIFICÁ@ $vb.$ I. tr., refl. a(-şi) schimba forma sau conţinutul, a (se) preface, a (se) transforma. II. tr. a rectifica, a corecta. (< lat. $modificare$)','MODIFICÁ vb. I. tr., refl. a(-şi) schimba forma sau conţinutul, a (se) preface, a (se) transforma. II. tr. a rectifica, a corecta. (< lat. modificare)',0,1189834610,1189834610,0),(2842,2,1,'avan',4677,'@AVÁN, -Ă@, $avani, -e$, adj. (Pop.; adesea adverbial) Straşnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). - Din tc. @avvan@ \"perfid\", ngr. @avánis@ \"calomniator\".','AVÁN, -Ă, avani, -e, adj. (Pop.; adesea adverbial) Straşnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). – Din tc. avvan „perfid”, ngr. avánis „calomniator”.',0,1025506800,1189656116,0),(2843,2,1,'avanbec',159,'@AVANBÉC@ s.n. v. @avantbec@.','AVANBÉC s.n. v. avantbec.',0,1025506800,1189656116,0),(2844,2,1,'avancronică',1001,'@AVANCRÓNICĂ@, $avancronici$, s.f. Cronică a unui spectacol înainte de a fi avut loc premiera. - Din fr. @avant@ + @chronique@.','AVANCRÓNICĂ, avancronici, s.f. Cronică a unui spectacol înainte de a fi avut loc premiera. – Din fr. avant + chronique.',0,1025506800,1189656116,0),(477131,471,21,'modicitate',68,'@MODICITÁTE@ $s. f.$ însuşirea de a fi modic. (< fr. $modicité$, lat. $modicitas$)','MODICITÁTE s. f. însuşirea de a fi modic. (< fr. modicité, lat. modicitas)',0,1189834610,1189834610,0),(2845,2,1,'avangardă',14033,'@AVANGÁRDĂ@, $avangărzi$, s.f. (Adesea fig.) Subunitate sau unitate militară care se deplasează în faţa forţelor principale ca element de siguranţă. * Loc. adj. $De avangardă$ = @a)@ care merge în frunte, care conduce; @b)@ care luptă împotriva formelor şi tradiţiilor consacrate (în literatură şi artă). ** Mişcare literară, artistică etc. care joacă (prin noutăţile aduse) rol de precursor. - Din fr. @avant-garde@.','AVANGÁRDĂ, avangărzi, s.f. (Adesea fig.) Subunitate sau unitate militară care se deplasează în faţa forţelor principale ca element de siguranţă. ♢ Loc. adj. De avangardă = a) care merge în frunte, care conduce; b) care luptă împotriva formelor şi tradiţiilor consacrate (în literatură şi artă). ♦ Mişcare literară, artistică etc. care joacă (prin noutăţile aduse) rol de precursor. – Din fr. avant-garde.',0,1025506800,1189656116,0),(2846,2,1,'avangardism',8271,'@AVANGARDÍSM@ s.n. @1.@ Atitudine fals revoluţionară prin care se recurge la măsuri premature, care nu ţin seama de etapa de dezvoltare respectivă. @2.@ Curent literar-artistic care luptă împotriva formelor şi tradiţiilor consacrate, recurgând adesea la formule îndrăzneţe sau excentrice (care ar reprezenta arta viitorului). - @Avangardă@ +suf. $-ism$.','AVANGARDÍSM s.n. 1. Atitudine fals revoluţionară prin care se recurge la măsuri premature, care nu ţin seama de etapa de dezvoltare respectivă. 2. Curent literar-artistic care luptă împotriva formelor şi tradiţiilor consacrate, recurgând adesea la formule îndrăzneţe sau excentrice (care ar reprezenta arta viitorului). – Avangardă +suf. -ism.',0,1025506800,1203441503,0),(2847,2,1,'avangardist',6385,'@AVANGARDÍST, -Ă@, $avangardişti, -ste$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Adept al avangardismului. @2.@ Care aparţine avangardismului, privitor la avangardism. - Din fr. @avant-gardiste@.','AVANGARDÍST, -Ă, avangardişti, -ste, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Adept al avangardismului. 2. Care aparţine avangardismului, privitor la avangardism. – Din fr. avant-gardiste.',0,1025506800,1189656116,0),(2848,2,1,'avanport',811,'@AVANPÓRT@, $avanporturi$, s.n. Zonă amenajată la intrarea într-un port, pentru o scurtă staţionare a navelor. - Din fr. @avant-port@.','AVANPÓRT, avanporturi, s.n. Zonă amenajată la intrarea într-un port, pentru o scurtă staţionare a navelor. – Din fr. avant-port.',0,1025506800,1025506800,0),(2849,2,1,'avanpost',4147,'@AVANPÓST@, $avanposturi$, s.n. Subunitate militară de siguranţă, instalată în faţa forţelor principale proprii aflate în staţionare sau în apărare; poziţie pe care se află o asemenea subunitate. - Din fr. @avant-poste@.','AVANPÓST, avanposturi, s.n. Subunitate militară de siguranţă, instalată în faţa forţelor principale proprii aflate în staţionare sau în apărare; poziţie pe care se află o asemenea subunitate. – Din fr. avant-poste.',0,1025506800,1025506800,0),(2850,2,1,'avanpremieră',6328,'@AVANPREMIÉRĂ@, $avanpremiere$, s.f. Spectacol dat ca ultimă repetiţie în faţa unui cerc de specialişti şi invitaţi. [Pr.: $-mi-e-$] - Din fr. @avant-première@.','AVANPREMIÉRĂ, avanpremiere, s.f. Spectacol dat ca ultimă repetiţie în faţa unui cerc de specialişti şi invitaţi. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. avant-première.',0,1025506800,1186478435,0),(2851,2,1,'avans',7082,'@AVÁNS@, $avansuri$, s.n. @1.@ Plată anticipată a unei părţi dintr-o sumă curentă datorată ca retribuţie sau salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile-muncă, la încheierea unui contract etc. @2.@ (În expr.) $A face (cuiva) avansuri$ = a încerca să obţină prietenia sau dragostea cuiva prin linguşiri, concesii (de ordin etic) etc. @3.@ Interval de timp, distanţă etc. cu care cineva sau ceva se află înaintea altuia. - Din fr. @avance@.','AVÁNS, avansuri, s.n. 1. Plată anticipată a unei părţi dintr-o sumă curentă datorată ca retribuţie sau salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile-muncă, la încheierea unui contract etc. 2. (În expr.) A face (cuiva) avansuri = a încerca să obţină prietenia sau dragostea cuiva prin linguşiri, concesii (de ordin etic) etc. 3. Interval de timp, distanţă etc. cu care cineva sau ceva se află înaintea altuia. – Din fr. avance.',0,1025506800,1189656116,0),(477130,471,21,'modic',2282,'@MÓDIC, -Ă@ $adj.$ de valoare modestă; neînsemnat, mic. * (despre preţuri) moderat, convenabil. (< fr. $modique$, lat. $modicus$)','MÓDIC, -Ă adj. de valoare modestă; neînsemnat, mic. ♢ (despre preţuri) moderat, convenabil. (< fr. modique, lat. modicus)',0,1189834610,1189834610,0),(2852,2,1,'avansa',6408,'@AVANSÁ@, $avansez$, vb. I. @1.@ Intranz. A înainta, a merge (pentru a se apropia de o ţintă urmărită). ** A progresa, a înainta. $Lucrările avansează$. @2.@ Tranz. şi intranz. A promova în muncă, în grad. @3.@ Tranz. A preda, a acorda cu anticipaţie o sumă de bani, un bun material etc. - Din fr. @avancer@.','AVANSÁ, avansez, vb. I. 1. Intranz. A înainta, a merge (pentru a se apropia de o ţintă urmărită). ♦ A progresa, a înainta. Lucrările avansează. 2. Tranz. şi intranz. A promova în muncă, în grad. 3. Tranz. A preda, a acorda cu anticipaţie o sumă de bani, un bun material etc. – Din fr. avancer.',0,1025506800,1025506800,0),(2853,2,1,'avansare',1181,'@AVANSÁRE@, $avansări$, s.f. Acţiunea de $a avansa$. - V. @avansa@.','AVANSÁRE, avansări, s.f. Acţiunea de a avansa. – V. avansa.',0,1025506800,1189656116,0),(2854,2,1,'avansat',2122,'@AVANSÁT, -Ă@, $avansaţi, -te$, adj. Care a ajuns la o treaptă de dezvoltare înaintată, la un stadiu înaintat. - V. @avansa@.','AVANSÁT, -Ă, avansaţi, -te, adj. Care a ajuns la o treaptă de dezvoltare înaintată, la un stadiu înaintat. – V. avansa.',0,1025506800,1189656116,0),(2855,2,1,'avanscenă',1648,'@AVANSCÉNĂ@, $avanscene$, s.f. @1.@ Partea de dinainte a scenei, cuprinsă între cortină şi rampă. @2.@ Fiecare dintre cele două loji aşezate lângă scenă. - Din fr. @avant-scène@.','AVANSCÉNĂ, avanscene, s.f. 1. Partea de dinainte a scenei, cuprinsă între cortină şi rampă. 2. Fiecare dintre cele două loji aşezate lângă scenă. – Din fr. avant-scène.',0,1025506800,1189656116,0),(2856,2,1,'avantaj',8586,'@AVANTÁJ@, $avantaje$, s.n. @1.@ Folos mai mare pe care îl obţine cineva (în raport cu altul). @2.@ Favoare, privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. @3.@ Superioritate (a cuiva sau ceva faţă de altcineva sau altceva) bazată pe o situaţie, pe o împrejurare favorabilă. - Din fr. @avantage@.','AVANTÁJ, avantaje, s.n. 1. Folos mai mare pe care îl obţine cineva (în raport cu altul). 2. Favoare, privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. 3. Superioritate (a cuiva sau ceva faţă de altcineva sau altceva) bazată pe o situaţie, pe o împrejurare favorabilă. – Din fr. avantage.',0,1025506800,1189656116,0),(477129,471,21,'modestie',2460,'@MODESTÍE@ $s. f.$ 1. însuşirea de a fi modest (1); sfială. 2. simplitate. (< lat., it. $modestia$, fr. $modestie$)','MODESTÍE s. f. 1. însuşirea de a fi modest (1); sfială. 2. simplitate. (< lat., it. modestia, fr. modestie)',0,1189834610,1189834610,0),(2857,2,1,'avantaja',2052,'@AVANTAJÁ@, $avantajez$, vb. I. Tranz. A acorda cuiva un avantaj. ** A scoate în relief calităţile fizice ale cuiva. - Din fr. @avantager@.','AVANTAJÁ, avantajez, vb. I. Tranz. A acorda cuiva un avantaj. ♦ A scoate în relief calităţile fizice ale cuiva. – Din fr. avantager.',0,1025506800,1189656116,0),(2858,2,1,'avantajant',93,'@AVANTAJÁNT, -Ă@, $avantajaţi, -te$, adj. (Rar) Avantajos. - @Avantaja@ + suf. $-ant$.','AVANTAJÁNT, -Ă, avantajaţi, -te, adj. (Rar) Avantajos. – Avantaja + suf. -ant.',0,1025506800,1189656116,0),(2859,2,1,'avantajare',187,'@AVANTAJÁRE@ s.f. (Rar) Acţiunea de $a avantaja$. - V. @avantaja@.','AVANTAJÁRE s.f. (Rar) Acţiunea de a avantaja. – V. avantaja.',0,1025506800,1189656116,0),(2860,2,1,'avantajos',3126,'@AVANTAJÓS, -OÁSĂ@, $avantajoşi, -oase$, adj. Care oferă un avantaj; convenabil. ** Care scoate în relief trăsăturile fizice ale cuiva. $Îmbrăcăminte avantajoasă$. - Din fr. @avantageux@.','AVANTAJÓS, -OÁSĂ, avantajoşi, -oase, adj. Care oferă un avantaj; convenabil. ♦ Care scoate în relief trăsăturile fizice ale cuiva. Îmbrăcăminte avantajoasă. – Din fr. avantageux.',0,1025506800,1189656116,0),(2861,2,1,'avantbec',1561,'@AVANTBÉC@, $avantbecuri$, s.n. Parte a unui picior de pod situată către punctul de unde curge apa, amenajată special pentru a-l proteja împotriva presiunii apei şi a corpurilor transportate de ea. [Var.: @avanbéc@ s.n.] - Din fr. @avant-bec@.','AVANTBÉC, avantbecuri, s.n. Parte a unui picior de pod situată către punctul de unde curge apa, amenajată special pentru a-l proteja împotriva presiunii apei şi a corpurilor transportate de ea. [Var.: avanbéc s.n.] – Din fr. avant-bec.',0,1025506800,1025506800,0),(2862,2,1,'avantren',1092,'@AVANTRÉN@, $avantrenuri$, s.n. Partea anterioară a unei maşini agricole cu tracţiune animală, care asigură stabilitatea şi direcţia maşinii în timpul lucrului. - Din fr. @avant-train@.','AVANTRÉN, avantrenuri, s.n. Partea anterioară a unei maşini agricole cu tracţiune animală, care asigură stabilitatea şi direcţia maşinii în timpul lucrului. – Din fr. avant-train.',0,1025506800,1025506800,0),(2863,2,1,'avar',18345,'@AVÁR^1, -Ă@, $avari, -e$ adj., s.m. şi f. (Om) zgârcit. - Din fr. @avare@, lat. @avarus@.','AVÁR1, -Ă, avari, -e adj., s.m. şi f. (Om) zgârcit. – Din fr. avare, lat. avarus.',0,1025506800,1189656116,0),(2864,2,1,'avar',19487,'@AVÁR^2, -Ă@, $avari, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană făcând parte dintr-o populaţie turcică aşezată în Câmpia Panoniei în timpul marilor migraţiuni ale popoarelor de la începutul evului mediu. @2.@ Adj. Care aparţine avarilor (@1@), privitor la avari. - Din fr. @Avares@, lat. @Avarus@.','AVÁR2, -Ă, avari, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană făcând parte dintr-o populaţie turcică aşezată în Câmpia Panoniei în timpul marilor migraţiuni ale popoarelor de la începutul evului mediu. 2. Adj. Care aparţine avarilor (1), privitor la avari. – Din fr. Avares, lat. Avarus.',0,1025506800,1226485564,0),(477128,471,21,'modest',9824,'@MODÉST, -Ă@ $adj.$ 1. lipsit de îngâmfare; nepretenţios. 2. mic; lipsit de importanţă sau de strălucire. (< lat. $modestus$, fr. $modeste$, it. $modesto$)','MODÉST, -Ă adj. 1. lipsit de îngâmfare; nepretenţios. 2. mic; lipsit de importanţă sau de strălucire. (< lat. modestus, fr. modeste, it. modesto)',0,1189834610,1189834610,0),(2865,2,1,'avaria',6113,'@AVARIÁ@, $avariez$, vb. I. Tranz. şi refl. A face să sufere sau a suferi o avarie; a (se) strica, a (se) deteriora. [Pr.: $-ri-a$] - Din fr. @avarier@.','AVARIÁ, avariez, vb. I. Tranz. şi refl. A face să sufere sau a suferi o avarie; a (se) strica, a (se) deteriora. [Pr.: -ri-a] – Din fr. avarier.',0,1025506800,1189656116,0),(2866,1,1,'avariat',1377,'@AVARIÁT, -Ă@, $avariaţi, -te$, adj. Care a suferit o avarie. [Pr.: $-ri-at$] - V. @avaria@.','AVARIÁT, -Ă, avariaţi, -te, adj. Care a suferit o avarie. [Pr.: -ri-at] – V. avaria.',0,1048752000,1189656116,0),(2867,1,1,'avarie',7468,'@AVÁRIE@, $avarii$, s.f. Stricăciune, deteriorare (însemnată) suferită de o navă, de o maşină, de o construcţie etc. - Din fr. @avarie@.','AVÁRIE, avarii, s.f. Stricăciune, deteriorare (însemnată) suferită de o navă, de o maşină, de o construcţie etc. – Din fr. avarie.',0,1048752000,1232524783,0),(2868,2,1,'avariere',751,'@AVARIÉRE@, $avarieri$, s.f. Faptul de $a (se) avaria$. [Pr.: $-ri-e-$] - V. @avaria@.','AVARIÉRE, avarieri, s.f. Faptul de a (se) avaria. [Pr.: -ri-e-] – V. avaria.',0,1025247600,1189656116,0),(2869,2,1,'avariţie',2857,'@AVARÍŢIE@ s.f. Zgârcenie - Din lat. @avaritia@, fr. @avarice@.','AVARÍŢIE s.f. Zgârcenie – Din lat. avaritia, fr. avarice.',0,1025247600,1189656116,0),(2870,2,1,'avat',2620,'@AVÁT@, $avaţi$, s.m. Peşte răpitor de apă dulce, asemănător cu crapul, şi cu spinarea verzuie ($Aspius aspius$) - Et. nec.','AVÁT, avaţi, s.m. Peşte răpitor de apă dulce, asemănător cu crapul, şi cu spinarea verzuie (Aspius aspius) – Et. nec.',0,1025247600,1189656116,0),(2871,2,1,'avatar',30841,'@AVATÁR@, $avataruri$, s.n. (În unele concepţii religioase) Reîncarnare succesivă a unei fiinţe. ** (Fig.) Transformare neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau a unui lucru. - Din fr. @avatar@.','AVATÁR, avataruri, s.n. (În unele concepţii religioase) Reîncarnare succesivă a unei fiinţe. ♦ (Fig.) Transformare neprevăzută (şi chinuitoare) care intervine în evoluţia unei fiinţe sau a unui lucru. – Din fr. avatar.',0,1025247600,1189656116,0),(2872,2,1,'avă',5754,'@ÁVĂ^1@ s.m. (Rar) Părinte, tată; $p. ext.$ nume dat călugărilor bătrâni. - Din sl. @avva@.','ÁVĂ1 s.m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva.',0,1025247600,1189656116,0),(2873,2,1,'avă',6662,'@ÁVĂ^2@, $ave$, s.f. Unealtă de pescuit formată din trei fâşii de plasă, care se aşază vertical în apă cu ajutorul unor bucăţi de plută prinse la marginea lor superioară şi al unor bucăţi de plumb la cea inferioară. - Din tc., bg. @av@.','ÁVĂ2, ave, s.f. Unealtă de pescuit formată din trei fâşii de plasă, care se aşază vertical în apă cu ajutorul unor bucăţi de plută prinse la marginea lor superioară şi al unor bucăţi de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av.',0,1025247600,1025247600,0),(2874,2,1,'avânt',6191,'@AVẤNT@, $avânturi$, s.n. @1.@ Vioiciune, energie, forţă în mişcari. * Loc. vb. $A-şi lua avânt$ = a se avânta. @2.@ Însufleţire, elan, entuziasm. @3.@ Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.). - Din @avânta@ (derivat regresiv).','AVẤNT, avânturi, s.n. 1. Vioiciune, energie, forţă în mişcari. ♢ Loc. vb. A-şi lua avânt = a se avânta. 2. Însufleţire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.). – Din avânta (derivat regresiv).',0,1024470000,1238667664,0),(477126,471,21,'moderniza',1729,'@MODERNIZÁ@ $vb.$ I. tr. a da un caracter, o înfăţişare modernă, a înnoi. * a înzestra (o fabrică, o uzină etc.) cu instalaţii şi utilaje moderne. II. refl. a adopta obiceiurile moderne. (< fr. $moderniser$)','MODERNIZÁ vb. I. tr. a da un caracter, o înfăţişare modernă, a înnoi. ♢ a înzestra (o fabrică, o uzină etc.) cu instalaţii şi utilaje moderne. II. refl. a adopta obiceiurile moderne. (< fr. moderniser)',0,1189834610,1189834610,0),(477127,471,21,'modernstylestail',88,'@MODÉRN-STYLE STAIL/@ $s. n.$ denumire dată în jurul anilor 1900 unui stil în artele decorative, caracterizat prin preferinţa pentru liniile curbe, formele alungite şi arabescurile unduioase, frecvent în mobilier, orfevrărie, ceramică, imprimeuri etc. (< engl. $modern style$)','MODÉRN-STYLE STAIL/ s. n. denumire dată în jurul anilor 1900 unui stil în artele decorative, caracterizat prin preferinţa pentru liniile curbe, formele alungite şi arabescurile unduioase, frecvent în mobilier, orfevrărie, ceramică, imprimeuri etc. (< engl. modern style)',0,1189834610,1195504706,0),(2875,2,1,'avânta',5945,'@AVÂNTÁ@, $avấnt$, vb. I. @1.@ Refl. şi tranz. A (se) repezi plin de însufleţire (spre cineva sau ceva). ** Refl. A-şi deschide drum cu îndrăzneală. @2.@ Tranz. (Rar) A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mişcare violentă. ** A insufla avânt. - @A^3@ + @vânt@.','AVÂNTÁ, avấnt, vb. I. 1. Refl. şi tranz. A (se) repezi plin de însufleţire (spre cineva sau ceva). ♦ Refl. A-şi deschide drum cu îndrăzneală. 2. Tranz. (Rar) A împinge cu energie înainte pe cineva sau ceva; a imprima o mişcare violentă. ♦ A insufla avânt. – A3 + vânt.',0,1024470000,1189656116,0),(477125,471,21,'modernitate',1270,'@MODERNITÁTE@ $s. f.$ modernism (1). (< fr. $modernité$)','MODERNITÁTE s. f. modernism (1). (< fr. modernité)',0,1189834610,1189834610,0),(2876,2,1,'avântare',208,'@AVÂNTÁRE@ s.f. Acţiunea de $a (se) avânta$. - V. @avânta@.','AVÂNTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) avânta. – V. avânta.',0,1024470000,1189656116,0),(2877,2,1,'avântat',1198,'@AVÂNTÁT, -Ă@, $avântaţi, -te$, adj. (Adesea adverbial) Plin de avânt; vioi, însufleţit, entuziast. - V. @avânta@.','AVÂNTÁT, -Ă, avântaţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Plin de avânt; vioi, însufleţit, entuziast. – V. avânta.',0,1024470000,1189656116,0),(2878,2,1,'avea',155744,'@AVEÁ@, $am$, vb. II. Tranz. @I.@ @1.@ A stăpâni, a poseda, a deţine. * Expr. (Fam.) $Ce-am avut şi ce-am pierdut$ = n-am ce pierde; puţin îmi pasă. * Fig. (Complementul indică abstracte) $A avea o idee$. * Loc. vb. $A avea asemănare$ = a se asemăna. $A avea bucurie$ = a se bucura. $A avea o dorinţă$ = a dori. $A avea nădejde$ = a nădăjdui. @2.@ A primi, a căpăta, a obţine, a câştiga. $Ai un leu de la mine dacă îmi spui$. @3.@ A dispune de ceva, a se bucura de ceva. $Am un ceas de răgaz$. * Expr. $A avea un post$ (sau $o slujbă$ etc.) = a deţine un post. $A avea o meserie$ (sau $o profesiune$ etc.) = a cunoaşte (şi a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). @4.@ A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... $Blocul are două etaje$. ** A conţine, a cuprinde. $Lucrarea are tabele$. @5.@ A ţine, a purta. $În mână avea un buchet$. * Expr. $A avea drag pe cineva$ sau (refl. recipr.) $a se avea dragi$ = a (se) iubi. (Refl.) $A se avea bine cu cineva$ = a fi prieten cu cineva; a fi în relaţii de dragoste cu cineva. $A se avea rău cu cineva$ = a fi certat cu cineva; a se duşmăni. ** A fi îmbrăcat cu... $Avea un pantalon de blană$. @6.@ A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. $Bara are 2 m$. * Expr. $A nu (mai) avea margini$ = a întrece orice măsură. @7.@ A fi cuprins de o senzaţie sau de un sentiment. $A avea foame$. * Expr. $Ce ai?$ = ce (necaz sau durere) ţi s-a întâmplat? $N-are nimic !$ = @a)@ nu i s-a întâmplat nici un rău; @b)@ nu are nici o importanţă. $A avea ceva cu cineva$ = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ** A suferi (de o boală}. $Are pojar$. @II. 1.@ (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) @a)@ A trebui să... $Are de făcut cumpărături$; @b)@ (În formă negativă) A fi destul să... $N-are decât să spună şi se va face$; @c)@ (În formă negativă) A nu putea să... $N-are ce zice$; @d)@ (Rar) A fi în drept. * Expr. (Eliptic) $N-ai$ (sau $n-are$ etc.) $decât$! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! @2.@ (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A şti cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. $Are ce să facă$. ** Unipers. A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). $N-are cine să-l mângâie$. @III.@ (Ca valoare de verb auxiliar) @1.@ (Serveşte la formarea perfectului compus) $A venit$. @2.@ (Serveşte la formarea modului optativ-condiţional) $Ar veni$. @3.@ (Serveşte urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) $Au să vină$. [Prez. ind. $am, ai, are, avem, aveţi, au, $ @(III 1)@ $am, ai, a, am, aţi, am, $ @(III 2)@ $aş, ai, ar, am, aţi, ar, $ prez. conj. pers. 2 sg. $ai$ şi (reg.) $aibi$, pers. 3 $aibă$] - Lat. @habere@.','AVEÁ, am, vb. II. Tranz. I. 1. A stăpâni, a poseda, a deţine. ♢ Expr. (Fam.) Ce-am avut şi ce-am pierdut = n-am ce pierde; puţin îmi pasă. ♢ Fig. (Complementul indică abstracte) A avea o idee. ♢ Loc. vb. A avea asemănare = a se asemăna. A avea bucurie = a se bucura. A avea o dorinţă = a dori. A avea nădejde = a nădăjdui. 2. A primi, a căpăta, a obţine, a câştiga. Ai un leu de la mine dacă îmi spui. 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva. Am un ceas de răgaz. ♢ Expr. A avea un post (sau o slujbă etc.) = a deţine un post. A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaşte (şi a practica) o meserie (sau o profesiune etc.). 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... Blocul are două etaje. ♦ A conţine, a cuprinde. Lucrarea are tabele. 5. A ţine, a purta. În mână avea un buchet. ♢ Expr. A avea drag pe cineva sau (refl. recipr.) a se avea dragi = a (se) iubi. (Refl.) A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relaţii de dragoste cu cineva. A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva; a se duşmăni. ♦ A fi îmbrăcat cu... Avea un pantalon de blană. 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. Bara are 2 m. ♢ Expr. A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură. 7. A fi cuprins de o senzaţie sau de un sentiment. A avea foame. ♢ Expr. Ce ai? = ce (necaz sau durere) ţi s-a întâmplat? N-are nimic ! = a) nu i s-a întâmplat nici un rău; b) nu are nici o importanţă. A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ♦ A suferi (de o boală}. Are pojar. II. 1. (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) a) A trebui să... Are de făcut cumpărături; b) (În formă negativă) A fi destul să... N-are decât să spună şi se va face; c) (În formă negativă) A nu putea să... N-are ce zice; d) (Rar) A fi în drept. ♢ Expr. (Eliptic) N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A şti cum..., când..., unde..., cine..., ce...), a găsi. Are ce să facă. ♦ Unipers. A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). N-are cine să-l mângâie. III. (Ca valoare de verb auxiliar) 1. (Serveşte la formarea perfectului compus) A venit. 2. (Serveşte la formarea modului optativ-condiţional) Ar veni. 3. (Serveşte urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar) Au să vină. [Prez. ind. am, ai, are, avem, aveţi, au, (III 1) am, ai, a, am, aţi, am, (III 2) aş, ai, ar, am, aţi, ar, prez. conj. pers. 2 sg. ai şi (reg.) aibi, pers. 3 aibă] – Lat. habere.',0,1025506800,1238571537,1157),(477124,471,21,'modernist',361,'@MODERNÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al modernismului. (< fr. $moderniste$)','MODERNÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al modernismului. (< fr. moderniste)',0,1189834610,1189834610,0),(2879,2,1,'aven',3086,'@AVÉN@ s.n. v. @avenă@.','AVÉN s.n. v. avenă.',0,1025247600,1189656116,0),(2880,2,1,'avenă',2493,'@AVÉNĂ@, $avene$, s.f. Prăpastie circulară formată în roci calcaroase, în care se scurg adesea apele de suprafaţă. [Var.: @avén@ s.n] - Din fr. @aven@.','AVÉNĂ, avene, s.f. Prăpastie circulară formată în roci calcaroase, în care se scurg adesea apele de suprafaţă. [Var.: avén s.n] – Din fr. aven.',0,1025247600,1189656116,0),(2881,2,1,'aventura',5105,'@AVENTURÁ@, $aventurez$, vb. I. Refl. A întreprinde o acţiune riscantă, primejdioasă. - Din fr. @aventurer@.','AVENTURÁ, aventurez, vb. I. Refl. A întreprinde o acţiune riscantă, primejdioasă. – Din fr. aventurer.',0,1025247600,1025247600,0),(2882,2,1,'aventură',5445,'@AVENTÚRĂ@, $aventuri$, s.f. @1.@ Acţiune îndrăzneaţă şi riscantă; întreprindere dubioasă, necinstită. @2.@ Legătură amoroasă întâmplătoare (şi trecătoare). - Din fr. @aventure@.','AVENTÚRĂ, aventuri, s.f. 1. Acţiune îndrăzneaţă şi riscantă; întreprindere dubioasă, necinstită. 2. Legătură amoroasă întâmplătoare (şi trecătoare). – Din fr. aventure.',0,1025247600,1230988362,0),(2883,2,1,'aventurier',1982,'@AVENTURIÉR, -Ă@, $aventurieri, -e$, s.m. şi f. Persoană căreia îi plac aventurile. [Pr.: $-ri-er$] - Din fr. @aventurier@.','AVENTURIÉR, -Ă, aventurieri, -e, s.m. şi f. Persoană căreia îi plac aventurile. [Pr.: -ri-er] – Din fr. aventurier.',0,1025247600,1025247600,0),(2884,2,1,'aventurin',1210,'@AVENTURÍN@ s.n. (Geol.) Varietate de cuarţ ce conţine numeroase foiţe de mică galbene sau verzi, care reflectă puternic lumina. - Din fr. @aventurine@.','AVENTURÍN s.n. (Geol.) Varietate de cuarţ ce conţine numeroase foiţe de mică galbene sau verzi, care reflectă puternic lumina. – Din fr. aventurine.',0,1025247600,1189656116,0),(2885,2,1,'aventurism',868,'@AVENTURÍSM@ s.n. (Rar) Spirit de aventură al cuiva. ** Înclinaţie de a acţiona în mod pripit, de a lua decizii periculoase - Din fr. @aventurisme@.','AVENTURÍSM s.n. (Rar) Spirit de aventură al cuiva. ♦ Înclinaţie de a acţiona în mod pripit, de a lua decizii periculoase – Din fr. aventurisme.',0,1025247600,1025247600,0),(2886,2,1,'aventurist',613,'@AVENTURÍST, -Ă@, $aventurişti, -ste$, adj. Privitor la aventură, care ţine de aventură, înclinat spre aventură. - @Aventură@ + suf. $-ist$.','AVENTURÍST, -Ă, aventurişti, -ste, adj. Privitor la aventură, care ţine de aventură, înclinat spre aventură. – Aventură + suf. -ist.',0,1025247600,1189656116,0),(2887,2,1,'aventuros',1948,'@AVENTURÓS, -OÁSĂ@, $aventuroşi, -oase$, adj. Plin de aventuri; care constituie o aventură; (despre oameni) căruia îi plac acţiunile îndrăzneţe şi riscante. - Din fr. @aventureux@.','AVENTURÓS, -OÁSĂ, aventuroşi, -oase, adj. Plin de aventuri; care constituie o aventură; (despre oameni) căruia îi plac acţiunile îndrăzneţe şi riscante. – Din fr. aventureux.',0,1025247600,1189656116,0),(2888,2,1,'avere',5924,'@AVÉRE@, $averi$, s.f. Totalitatea bunurilor care se află în posesiunea unei colectivităţi sau a unui individ; avut, avuţie. ** Sumă foarte mare de bani. - V. @avea@.','AVÉRE, averi, s.f. Totalitatea bunurilor care se află în posesiunea unei colectivităţi sau a unui individ; avut, avuţie. ♦ Sumă foarte mare de bani. – V. avea.',0,1025247600,1189656116,0),(2889,2,1,'avers',6345,'@AVÉRS@ s.m. sg. (În opoziţie cu $revers$) Faţa unei monede sau a unei medalii, înfăţişând chipul emiţătorului, stema ţării etc. - Din fr. @avers@.','AVÉRS s.m. sg. (În opoziţie cu revers) Faţa unei monede sau a unei medalii, înfăţişând chipul emiţătorului, stema ţării etc. – Din fr. avers.',0,1025247600,1189656116,0),(2890,2,1,'aversă',5560,'@AVÉRSĂ@, $averse$, s.f. Ploaie torenţială de scurtă durată. - Din fr. @averse@.','AVÉRSĂ, averse, s.f. Ploaie torenţială de scurtă durată. – Din fr. averse.',0,1025247600,1189656116,0),(2891,2,1,'aversiune',12584,'@AVERSIÚNE@, $aversiuni$, s.f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă faţă de cineva sau ceva. [Pr.: $-si-u-$] - Din fr. @aversion@, lat. @aversio, -onis@.','AVERSIÚNE, aversiuni, s.f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă faţă de cineva sau ceva. [Pr.: -si-u-] – Din fr. aversion, lat. aversio, -onis.',0,1025247600,1189656116,0),(477123,471,21,'modernism',2397,'@MODERNÍSM@ $s. n.$ 1. însuşirea, caracterul a ceea ce este modern; preferinţă, gust pentru tot ceea ce este nou, modern; modernitate. 2. tendinţă novatoare dintr-o anumită etapă a unei literaturi. * denumire generică pentru mişcările, tendinţele şi experimentele inovatoare din arta şi literatura sec. XX, care, în goana după originalitate, ajung la creaţii pur experimentale, formale. (< fr. $modernisme$)','MODERNÍSM s. n. 1. însuşirea, caracterul a ceea ce este modern; preferinţă, gust pentru tot ceea ce este nou, modern; modernitate. 2. tendinţă novatoare dintr-o anumită etapă a unei literaturi. ♢ denumire generică pentru mişcările, tendinţele şi experimentele inovatoare din arta şi literatura sec. XX, care, în goana după originalitate, ajung la creaţii pur experimentale, formale. (< fr. modernisme)',0,1189834610,1189834610,0),(2892,2,1,'avertisment',7676,'@AVERTISMÉNT@, $avertismente$, s.n. @1.@ Înştiinţare prealabilă, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). @2.@ Sancţiune administrativă aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară şi prin care se atrage atenţia acestuia că va fi sancţionat mai aspru la o nouă abatere. * Expr. $A da cuiva un avertisment$ = a atrage atenţia cuiva să nu repete o greşeală. ** Sancţiune aplicată de arbitru unui sportiv pentru joc neregulamentar şi care, la repetarea abaterii, poate fi urmată de eliminarea din joc a sportivului. - Din fr. @avertissement@.','AVERTISMÉNT, avertismente, s.n. 1. Înştiinţare prealabilă, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Sancţiune administrativă aplicată unui angajat pentru o abatere disciplinară şi prin care se atrage atenţia acestuia că va fi sancţionat mai aspru la o nouă abatere. ♢ Expr. A da cuiva un avertisment = a atrage atenţia cuiva să nu repete o greşeală. ♦ Sancţiune aplicată de arbitru unui sportiv pentru joc neregulamentar şi care, la repetarea abaterii, poate fi urmată de eliminarea din joc a sportivului. – Din fr. avertissement.',0,1025161200,1025161200,0),(2893,2,1,'avertiza',3806,'@AVERTIZÁ@, $avertizez$, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atenţia, a preveni pe cineva (că va suferi consecinţele acţiunii pe care intenţionează să o săvârşească). - După fr. @avertir@.','AVERTIZÁ, avertizez, vb. I. Tranz. A atrage cuiva atenţia, a preveni pe cineva (că va suferi consecinţele acţiunii pe care intenţionează să o săvârşească). – După fr. avertir.',0,1025161200,1025161200,0),(2894,2,1,'avertizare',1591,'@AVERTIZÁRE,@ $avertizări,$ s.f. Acţiunea de $a avertiza.$ - V. @avertiza.@','AVERTIZÁRE, avertizări, s.f. Acţiunea de a avertiza. – V. avertiza.',0,1025161200,1189656116,0),(2895,1,1,'avertizat',558,'@AVERTIZÁT, -Ă@, $avertizaţi, -te$, adj. Care a primit un avertisment; somat. - V. @avertiza@.','AVERTIZÁT, -Ă, avertizaţi, -te, adj. Care a primit un avertisment; somat. – V. avertiza.',0,1048752000,1189656116,0),(2896,2,1,'avertizor',685,'@AVERTIZÓR@, $avertizoare$, s.n. Aparat care semnalează un pericol, o avarie (la un sistem tehnic etc.) - Din fr. @avertisseur@.','AVERTIZÓR, avertizoare, s.n. Aparat care semnalează un pericol, o avarie (la un sistem tehnic etc.) – Din fr. avertisseur.',0,1025161200,1189656116,0),(2897,2,5,'aviasan',387,'@AVIASÁN@ s.n. Aviaţie sanitară. [Pr.: $-vi-a-$] - @Avia@[ţie] + @san@[itară].','AVIASÁN s.n. Aviaţie sanitară. [Pr.: -vi-a-] – Avia[ţie] + san[itară].',0,1030431600,1030431600,0),(2898,2,1,'aviatic',695,'@AVIÁTIC, -Ă@, $aviatici, -ce$, adj. De aviaţie, privitor la aviaţie. [Pr.: $-vi-a-$] - Din germ. @aviatisch@.','AVIÁTIC, -Ă, aviatici, -ce, adj. De aviaţie, privitor la aviaţie. [Pr.: -vi-a-] – Din germ. aviatisch.',0,1025161200,1189656116,0),(2899,2,1,'aviator',1484,'@AVIATÓR, -OÁRE@, $aviatori, -oare$, s.m. şi f. Persoană care pilotează un avion sau care face parte din echipajul unui avion (ori al altei aeronave mai grele decât aerul). [Pr.: $-vi-a-$] - Din fr. @aviateur@.','AVIATÓR, -OÁRE, aviatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care pilotează un avion sau care face parte din echipajul unui avion (ori al altei aeronave mai grele decât aerul). [Pr.: -vi-a-] – Din fr. aviateur.',0,1025161200,1025161200,0),(2900,2,1,'aviaţie',3643,'@AVIÁŢIE@, $aviaţii$, s.f. @1.@ Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele decât aerul; tehnica acestui zbor. ** Ramură a aeronauticii care se ocupa cu construcţia şi funcţionarea acestor aeronave. @2.@ Totalitatea avioanelor de care dispune o ţară, o societate de transport etc. * $Aviaţie sanitară$ = formaţie sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă; aviasan. ** Spec. Forţă militară aeriană; diviziune a armatei care cuprinde această forţă. [Pr.: $-vi-a-$] - Din fr. @aviation@.','AVIÁŢIE, aviaţii, s.f. 1. Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele decât aerul; tehnica acestui zbor. ♦ Ramură a aeronauticii care se ocupa cu construcţia şi funcţionarea acestor aeronave. 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o ţară, o societate de transport etc. ♢ Aviaţie sanitară = formaţie sanitară dotată cu avioane în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă; aviasan. ♦ Spec. Forţă militară aeriană; diviziune a armatei care cuprinde această forţă. [Pr.: -vi-a-] – Din fr. aviation.',0,1025161200,1025161200,0),(2901,2,1,'avicol',910,'@AVÍCOL, -Ă@, $avicoli, -e$, adj. Care aparţine aviculturii, care se referă la avicultură. - Din fr. @avicole@.','AVÍCOL, -Ă, avicoli, -e, adj. Care aparţine aviculturii, care se referă la avicultură. – Din fr. avicole.',0,1024470000,1189656116,0),(2902,2,1,'avicultor',298,'@AVICULTÓR, -OÁRE@, $avicultori, -oare$, s.m. şi f. Specialist în avicultură. - Din fr. @aviculteur@.','AVICULTÓR, -OÁRE, avicultori, -oare, s.m. şi f. Specialist în avicultură. – Din fr. aviculteur.',0,1024470000,1189656116,0),(2903,2,1,'avicultură',1821,'@AVICULTÚRĂ@ s.f. Ştiinţă care se ocupă cu creşterea raţională a păsărilor de curte în scop economic; profesiune bazată pe această ştiinţă. - Din fr. @aviculture@.','AVICULTÚRĂ s.f. Ştiinţă care se ocupă cu creşterea raţională a păsărilor de curte în scop economic; profesiune bazată pe această ştiinţă. – Din fr. aviculture.',0,1024470000,1189656116,0),(2904,2,1,'avid',13842,'@AVÍD, -Ă@, $avizi, -de$, adj. Stăpânit de dorinţe puternice, cuprins de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare). ** (Peior.) Cuprins de poftă necumpătată, de lăcomie; lacom. - Din fr. @avide@, lat. @avidus@.','AVÍD, -Ă, avizi, -de, adj. Stăpânit de dorinţe puternice, cuprins de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare). ♦ (Peior.) Cuprins de poftă necumpătată, de lăcomie; lacom. – Din fr. avide, lat. avidus.',0,1024470000,1189656116,0),(2905,2,1,'aviditate',2729,'@AVIDITÁTE@ s.f. Însuşirea de a fi avid. ** (Peior.) Lăcomie. - Din fr. @avidité@, lat. @aviditas, -atis@.','AVIDITÁTE s.f. Însuşirea de a fi avid. ♦ (Peior.) Lăcomie. – Din fr. avidité, lat. aviditas, -atis.',0,1024470000,1189656116,0),(2906,2,1,'aviofon',1710,'@AVIOFÓN@, $aviofoane$, s.n. Tub acustic prin care comunică în timpul zborului membrii echipajului unei aeronave mai grele decât aerul. [Pr.: $-vi-o-$] - Din fr. @aviophone@.','AVIOFÓN, aviofoane, s.n. Tub acustic prin care comunică în timpul zborului membrii echipajului unei aeronave mai grele decât aerul. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. aviophone.',0,1024470000,1024470000,0),(2907,2,1,'avion',3870,'@AVIÓN@, $avioane$, s.n. Vehicul aerian mai greu decât aerul, care se menţine în aer datorită unor aripi şi se deplasează cu ajutorul elicei şi motoarelor sau al reactoarelor; aeroplan. [Pr.: $-vi-on$] - Din fr. @avion@.','AVIÓN, avioane, s.n. Vehicul aerian mai greu decât aerul, care se menţine în aer datorită unor aripi şi se deplasează cu ajutorul elicei şi motoarelor sau al reactoarelor; aeroplan. [Pr.: -vi-on] – Din fr. avion.',0,1024470000,1202665515,0),(477122,471,21,'modern',3241,'@MODÉRN, -Ă@ $adj.$ 1. nou, relativ recent, din timpurile prezente; care corespunde stadiului actual al progresului. o limbă ~ă = limbă vie, care se vorbeşte în prezent. * (despre învăţământ, clase, licee) care pune accentul pe studiul limbii şi al disciplinelor umanistice. 2. în concordanţă cu moda, la modă. (< fr. $moderne$, it. $moderne$, lat. $modernus$)','MODÉRN, -Ă adj. 1. nou, relativ recent, din timpurile prezente; care corespunde stadiului actual al progresului. o limbă ~ă = limbă vie, care se vorbeşte în prezent. ♢ (despre învăţământ, clase, licee) care pune accentul pe studiul limbii şi al disciplinelor umanistice. 2. în concordanţă cu moda, la modă. (< fr. moderne, it. moderne, lat. modernus)',0,1189834610,1189834610,0),(2908,2,1,'avionetă',891,'@AVIONÉTĂ@, $avionete$, s.f. Avion mic (pentru sport, şcoală etc.). [Pr.: $-vi-o-$] - Din fr. @avionnette@.','AVIONÉTĂ, avionete, s.f. Avion mic (pentru sport, şcoală etc.). [Pr.: -vi-o-] – Din fr. avionnette.',0,1024470000,1024470000,0),(2909,2,1,'avitaminoză',762,'@AVITAMINÓZĂ@, $avitaminoze$, s.f. Boală de nutriţie provocată de lipsa îndelungată a vitaminelor din organism. - Din fr. @avitaminose@.','AVITAMINÓZĂ, avitaminoze, s.f. Boală de nutriţie provocată de lipsa îndelungată a vitaminelor din organism. – Din fr. avitaminose.',0,1024470000,1024470000,0),(2910,2,1,'aviva',2555,'@AVIVÁ@, $avivez$, vb. I. Tranz. A da o nuanţă mai vie culorii ţesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substanţe. - Din fr. @aviver@.','AVIVÁ, avivez, vb. I. Tranz. A da o nuanţă mai vie culorii ţesăturilor sau pieilor prin tratarea lor cu anumite substanţe. – Din fr. aviver.',0,1024470000,1024470000,0),(2911,2,1,'avivare',273,'@AVIVÁRE@, $avivări$, s.f. Acţiunea de $a aviva$. - V. @aviva@.','AVIVÁRE, avivări, s.f. Acţiunea de a aviva. – V. aviva.',0,1024470000,1189656116,0),(2912,2,1,'aviz',11773,'@AVÍZ@, $avize$, s.n. @1.@ Înştiinţare scrisă cu caracter oficial. * Expr. (Glumeţ) $Aviz amatorilor$, se spune pentru a atrage atenţia aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuţie. @2.@ Părere, apreciere competentă emisă de cineva (din afară) asupra unei probleme aflate în dezbatere; rezoluţie a unei autorităţi competente. - Din fr. @avis@.','AVÍZ, avize, s.n. 1. Înştiinţare scrisă cu caracter oficial. ♢ Expr. (Glumeţ) Aviz amatorilor, se spune pentru a atrage atenţia aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuţie. 2. Părere, apreciere competentă emisă de cineva (din afară) asupra unei probleme aflate în dezbatere; rezoluţie a unei autorităţi competente. – Din fr. avis.',0,1024470000,1189656116,0),(477121,471,21,'moderaţie',645,'@MODERÁŢIE@ $s. f.$ însuşirea de a fi moderat; cumpătare. (< fr. $modération$, lat. $moderatio$, it. $moderazione$)','MODERÁŢIE s. f. însuşirea de a fi moderat; cumpătare. (< fr. modération, lat. moderatio, it. moderazione)',0,1189834610,1189834610,0),(2913,2,1,'aviza',11557,'@AVIZÁ@, $avizez$, vb. I. @1.@ Tranz. A înştiinţa (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficială. ** A atrage cuiva atenţia în legătură cu o problemă. @2.@ Intranz. A-şi exprima părerea autorizată într-o chestiune în care a fost solicitat. - Din fr. @aviser@.','AVIZÁ, avizez, vb. I. 1. Tranz. A înştiinţa (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficială. ♦ A atrage cuiva atenţia în legătură cu o problemă. 2. Intranz. A-şi exprima părerea autorizată într-o chestiune în care a fost solicitat. – Din fr. aviser.',0,1024470000,1189656116,0),(2914,2,1,'avizare',2438,'@AVIZÁRE@, $avizari$, s.f. Faptul de $a aviza$. - V. @aviza@.','AVIZÁRE, avizari, s.f. Faptul de a aviza. – V. aviza.',0,1024470000,1189656116,0),(2915,2,1,'avizat',5439,'@AVIZÁT, -Ă@, $avizaţi, -te$, adj. (Despre oameni) Care dovedeşte informare, pregătire, competenţă (într-un anumit domeniu). - Din fr. @avisé@.','AVIZÁT, -Ă, avizaţi, -te, adj. (Despre oameni) Care dovedeşte informare, pregătire, competenţă (într-un anumit domeniu). – Din fr. avisé.',0,1024470000,1189656116,0),(2916,2,5,'avizier',3307,'@AVIZIÉR@, $aviziere$, s.n. Afişier. [Pr.: $-zi-er$] - @Aviz@ +suf. $-ier$.','AVIZIÉR, aviziere, s.n. Afişier. [Pr.: -zi-er] – Aviz +suf. -ier.',0,1030431600,1189656116,0),(2917,2,1,'avizo',843,'@AVIZÓ@, $avizouri$, s.n. Vas de război de tonaj mic şi cu viteză mare. - Din fr. @aviso@.','AVIZÓ, avizouri, s.n. Vas de război de tonaj mic şi cu viteză mare. – Din fr. aviso.',0,1024470000,1024470000,0),(2918,2,1,'avocat',6574,'@AVOCÁT, -Ă@, $avocaţi, -te$, s.m. şi f. Persoană care are profesiunea de a acorda asistenţă juridică celor interesaţi. * Expr. $A se face$ (sau $a fi) avocatul cuiva$ = a lua apărarea insistentă a cuiva. [Var.: @advocát, -ă@ s.m. şi f.] - Din fr. @avocat@, lat. @advocatus@.','AVOCÁT, -Ă, avocaţi, -te, s.m. şi f. Persoană care are profesiunea de a acorda asistenţă juridică celor interesaţi. ♢ Expr. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua apărarea insistentă a cuiva. [Var.: advocát, -ă s.m. şi f.] – Din fr. avocat, lat. advocatus.',0,1024470000,1214509420,0),(504311,21962,1,'ce',0,'ce m-ai faci?','ce m-ai faci?',2,1214512571,1214567188,0),(2919,2,1,'avocatură',525,'@AVOCATÚRĂ@ s.f. Profesiunea de avocat. [Var.: @advocatúră@ s.f.] - Din germ. @Advokatur@.','AVOCATÚRĂ s.f. Profesiunea de avocat. [Var.: advocatúră s.f.] – Din germ. Advokatur.',0,1024470000,1189656116,0),(2920,2,1,'avocaţial',430,'@AVOCAŢIÁL, -Ă@, $avocaţiali, -e$, adj. (Rar) Avocăţesc. [Pr.: $-ţi-al$] - @Avocăţ@[esc] + suf. $-ial$.','AVOCAŢIÁL, -Ă, avocaţiali, -e, adj. (Rar) Avocăţesc. [Pr.: -ţi-al] – Avocăţ[esc] + suf. -ial.',0,1038816000,1189656116,0),(2921,2,1,'avocăţel',251,'@AVOCĂŢÉL@, $avocăţei$, s.m. (Depr.) Diminutiv al lui $avocat$. - @Avocat@ + suf. $-el$.','AVOCĂŢÉL, avocăţei, s.m. (Depr.) Diminutiv al lui avocat. – Avocat + suf. -el.',0,1024470000,1189656116,0),(2922,2,1,'avocăţesc',377,'@AVOCĂŢÉSC, -EÁSCĂ@, $avocăţeşti$, adj. De avocat, specific avocatului. - @Avocat@ + suf. $-esc$.','AVOCĂŢÉSC, -EÁSCĂ, avocăţeşti, adj. De avocat, specific avocatului. – Avocat + suf. -esc.',0,1024470000,1189656116,0),(2923,2,1,'avort',3423,'@AVÓRT@, $avorturi$, s.n. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. - Din @avorta@ (derivat regresiv).','AVÓRT, avorturi, s.n. Întrerupere accidentală sau provocată a gravidităţii înainte ca fătul să poată trăi în afara organismului matern. – Din avorta (derivat regresiv).',0,1024470000,1189656117,0),(2924,2,1,'avorta',1183,'@AVORTÁ@, $avortez$, vb. I. Intranz. A suferi sau a-şi provoca un avort. - Din fr. @avorter@.','AVORTÁ, avortez, vb. I. Intranz. A suferi sau a-şi provoca un avort. – Din fr. avorter.',0,1024470000,1024470000,0),(2925,2,1,'avorton',5164,'@AVORTÓN@, $avortoni$, s.m. Fiinţă născută înainte de termen; $p. ext.$ om degenerat, cu mari deficienţe. ** Fig. Operă (literară, artistică) ratată. - Din fr. @avorton@.','AVORTÓN, avortoni, s.m. Fiinţă născută înainte de termen; p. ext. om degenerat, cu mari deficienţe. ♦ Fig. Operă (literară, artistică) ratată. – Din fr. avorton.',0,1024470000,1024470000,0),(2926,2,1,'avram',937,'@AVRÁM@, $avrami$, s.m. (Reg.) Varietate de prun. - Din @avramă@ (derivat regresiv).','AVRÁM, avrami, s.m. (Reg.) Varietate de prun. – Din avramă (derivat regresiv).',0,1024470000,1189656117,0),(2927,2,1,'avramă',219,'@AVRÁMĂ@, $avrame$, s.f. (Reg.) Varietate de prune. - Din ngr. @avrámilo@.','AVRÁMĂ, avrame, s.f. (Reg.) Varietate de prune. – Din ngr. avrámilo.',0,1024470000,1024470000,0),(2928,2,1,'avrămeasă',362,'@AVRĂMEÁSĂ@ s.f. (Bot.) Veninariţă. [Var.: @avrămeáscă@ s.f.] - Cf. bg., rus. %avran%.','AVRĂMEÁSĂ s.f. (Bot.) Veninariţă. [Var.: avrămeáscă s.f.] – Cf. bg., rus. a v r a n.',0,1024470000,1189656117,0),(2929,2,1,'avrămească',433,'@AVRĂMEÁSCĂ@ s.f. v. @avrămeasă@.','AVRĂMEÁSCĂ s.f. v. avrămeasă.',0,1024470000,1189656117,0),(2930,2,1,'avuabil',1267,'@AVUÁBIL, -Ă@, $avuabili, -e$, adj. (Livr.) Care poate fi mărturisit. [Pr.: $-vu-a-$] - Din fr. @avouable@.','AVUÁBIL, -Ă, avuabili, -e, adj. (Livr.) Care poate fi mărturisit. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. avouable.',0,1024470000,1024470000,0),(2931,2,1,'avut',3961,'@AVÚT, -Ă@, (@1@) $avuţi, -te$, adj. (@2@) $avuturi$ s.n. @1.@ Adj. Care are o stare materială foarte bună; bogat. @2.@ S.n. Avere. - V. @avea@.','AVÚT, -Ă, (1) avuţi, -te, adj. (2) avuturi s.n. 1. Adj. Care are o stare materială foarte bună; bogat. 2. S.n. Avere. – V. avea.',0,1024470000,1189656117,0),(2932,2,1,'avuţie',3263,'@AVUŢÍE@, $avuţii$ s.f. Avere. * $Avuţie naţională$ = totalitatea valorilor materiale şi spirituale de care dispune un popor, o ţară la un moment dat. - @Avut@ + suf. $-ie$.','AVUŢÍE, avuţii s.f. Avere. ♢ Avuţie naţională = totalitatea valorilor materiale şi spirituale de care dispune un popor, o ţară la un moment dat. – Avut + suf. -ie.',0,1024470000,1195750071,0),(477120,471,21,'moderator',1891,'@MODERATÓR, -OÁRE@ I. $adj., s. m. f.$ (factor) care moderează. II. s. m. 1. substanţă care încetineşte mişcarea neutronilor rezultaţi dintr-o fisiune nucleară. 2. inhibator care încetineşte reacţia de polimerizare. III. s. m. f. cel care conduce, îndrumă o dezbatere publică, o masă rotundă şi trage concluziile. IV. s. n. 1. dispozitiv de reglare a vitezei de mişcare a unui mecanism. * dispozitiv la unele piane şi pianine cu ajutorul căruia coardele se acoperă cu o bucată de pâslă, sunetul devenind foarte slab. 2. (electr.) disc de cupru destinat a slăbi oscilaţiile unui indice magnetic. (< fr. $modérateur$, lat. $moderator$, it. $moderatore$, /III/ engl. $moderator$)','MODERATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (factor) care moderează. II. s. m. 1. substanţă care încetineşte mişcarea neutronilor rezultaţi dintr-o fisiune nucleară. 2. inhibator care încetineşte reacţia de polimerizare. III. s. m. f. cel care conduce, îndrumă o dezbatere publică, o masă rotundă şi trage concluziile. IV. s. n. 1. dispozitiv de reglare a vitezei de mişcare a unui mecanism. ♢ dispozitiv la unele piane şi pianine cu ajutorul căruia coardele se acoperă cu o bucată de pâslă, sunetul devenind foarte slab. 2. (electr.) disc de cupru destinat a slăbi oscilaţiile unui indice magnetic. (< fr. modérateur, lat. moderator, it. moderatore, /III/ engl. moderator)',0,1189834610,1189834610,0),(2933,2,1,'ax',10459,'@AX@, $axe$, s.n. @1.@ Organ cilindric (din oţel) care susţine elementele cu mişcare de rotaţie, ale unei maşini; osie. @2.@ (În sintagma) $Ax cerebrospinal$ = ansamblu anatomic şi funcţional format din creier şi măduva spinării. [Var.: @áxă@ s.f.] - Din fr. @axe@, lat. @axis@.','AX, axe, s.n. 1. Organ cilindric (din oţel) care susţine elementele cu mişcare de rotaţie, ale unei maşini; osie. 2. (În sintagma) Ax cerebrospinal = ansamblu anatomic şi funcţional format din creier şi măduva spinării. [Var.: áxă s.f.] – Din fr. axe, lat. axis.',0,1024470000,1230035207,0),(2934,2,1,'axa',8195,'@AXÁ@, $axez$, vb. I. @1.@ Tranz. A aduce o piesă cilindrică în poziţia în care axa ei de simetrie sau de rotaţie coincide cu o axă dată. @2.@ Tranz. şi refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defăşura într-un anumit sens, a (se) concentra în jurul a ceva. - Din fr. @axer@.','AXÁ, axez, vb. I. 1. Tranz. A aduce o piesă cilindrică în poziţia în care axa ei de simetrie sau de rotaţie coincide cu o axă dată. 2. Tranz. şi refl. Fig. A (se) orienta, a (se) defăşura într-un anumit sens, a (se) concentra în jurul a ceva. – Din fr. axer.',0,1024470000,1191336767,0),(2935,2,1,'axare',505,'@AXÁRE@, $axari$, s.f. Acţiunea de $a (se) axa$. - V. @axa@.','AXÁRE, axari, s.f. Acţiunea de a (se) axa. – V. axa.',0,1024470000,1189656117,0),(2936,2,1,'axă',9373,'@ÁXĂ^1@, $axe$, s.f. Dreapta care se consideră orientată într-un anumit sens. ** Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic. ** Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mişcarea de rotaţie a unui corp în jurul lui însuşi. ** $Axa lumii$ = prelungire a dreptei care uneşte polii pământului până la intersecţia cu sfera cerească. - Din fr. @axe@.','ÁXĂ1, axe, s.f. Dreapta care se consideră orientată într-un anumit sens. ♦ Dreaptă (sau obiect în formă de dreaptă) care ocupă o anumită poziţie într-un sistem tehnic. ♦ Dreaptă închipuită în jurul căreia se face mişcarea de rotaţie a unui corp în jurul lui însuşi. ♦ Axa lumii = prelungire a dreptei care uneşte polii pământului până la intersecţia cu sfera cerească. – Din fr. axe.',0,1024470000,1024470000,0),(2937,2,1,'axă',7365,'@ÁXĂ^2@ s.f. v. @ax@.','ÁXĂ2 s.f. v. ax.',0,1024470000,1189656117,0),(2938,2,1,'axial',3217,'@AXIÁL, -Ă@, $axiali, -e$, adj. Care se referă la o axă, care se află pe o axă, în raport cu o axă. [Pr.: $-xi-al$] - Din fr. @axial@.','AXIÁL, -Ă, axiali, -e, adj. Care se referă la o axă, care se află pe o axă, în raport cu o axă. [Pr.: -xi-al] – Din fr. axial.',0,1024470000,1189656117,0),(2939,2,1,'axilar',1355,'@AXILÁR, -Ă@, $axilari, -e$, adj. care se află la axilă. - Din fr. @axillaire@.','AXILÁR, -Ă, axilari, -e, adj. care se află la axilă. – Din fr. axillaire.',0,1024470000,1189656117,0),(2940,2,1,'axilă',5954,'@AXÍLĂ@, $axile$, s.f. @1.@ (Anat.) Subsuoară. @2.@ Loc unde se împreună ramura cu trunchiul unei plante sau frunzele cu ramura. - Din fr. @axile@.','AXÍLĂ, axile, s.f. 1. (Anat.) Subsuoară. 2. Loc unde se împreună ramura cu trunchiul unei plante sau frunzele cu ramura. – Din fr. axile.',0,1024470000,1189656117,0),(2941,2,1,'axiologic',6540,'@AXIOLÓGIC, -Ă@, $axiologici, -ce$, adj. Care aparţine axiologiei, privitor la axiologie. [Pr.: $-xi-o-$] - Din fr. @axiologique@.','AXIOLÓGIC, -Ă, axiologici, -ce, adj. Care aparţine axiologiei, privitor la axiologie. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiologique.',0,1024470000,1189656117,0),(2942,2,1,'axiologie',12221,'@AXIOLOGÍE@ s.f. Disciplină filozofică având drept obiectiv studiul valorilor (morale). [Pr.: $-xi-o-$] - Din fr. @axiologie@.','AXIOLOGÍE s.f. Disciplină filozofică având drept obiectiv studiul valorilor (morale). [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiologie.',0,1024470000,1024470000,0),(2943,2,1,'axiomatic',3110,'@AXIOMÁTIC, -Ă@, $axiomatici, -ce$, adj., s.f. @1.@ Adj. Care se întemeiază pe o axiomă; care are caracter de axiomă. @2.@ S.f. Disciplină care studiază înlănţuirea corectă a axiomelor. [Pr.: $-xi-o-$]. - Din fr. @axiomatique@.','AXIOMÁTIC, -Ă, axiomatici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care se întemeiază pe o axiomă; care are caracter de axiomă. 2. S.f. Disciplină care studiază înlănţuirea corectă a axiomelor. [Pr.: -xi-o-]. – Din fr. axiomatique.',0,1024470000,1189656117,0),(2944,2,1,'axiomatiza',377,'@AXIOMATIZÁ@, $axiomatizez$, vb. Tranz. A reduce la un şir de axiome. [Pr.: $-xi-o-$] - Din fr. @axiomatiser@.','AXIOMATIZÁ, axiomatizez, vb. Tranz. A reduce la un şir de axiome. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiomatiser.',0,1023346800,1189656117,0),(477119,471,21,'moderato',66,'@MODERÁTO@ I. $adv.$ (muz.) moderat, potrivit, între allegro şi andante. II. s. n. parte dintr-o compoziţie muzicală executată în acest tempo. (< it. $moderato$)','MODERÁTO I. adv. (muz.) moderat, potrivit, între allegro şi andante. II. s. n. parte dintr-o compoziţie muzicală executată în acest tempo. (< it. moderato)',0,1189834610,1189834610,0),(2945,2,5,'axiomatizare',181,'@AXIOMATIZÁRE@, $axiomatizări$, s.f. Acţiunea de $a axiomatiza$. [Pr.: $-xi-o-$] - V. @axiomatiza@.','AXIOMATIZÁRE, axiomatizări, s.f. Acţiunea de a axiomatiza. [Pr.: -xi-o-] – V. axiomatiza.',0,1030431600,1189656117,0),(2946,2,1,'axiomă',14209,'@AXIÓMĂ@, $axiome$, s.f. @1.@ Adevăr fundamental admis fără demonstraţie, fiind evident prin el însuşi. @2.@ Enunţ prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunţuri. [Pr.: $-xi-o-$] - Din fr. @axiome@.','AXIÓMĂ, axiome, s.f. 1. Adevăr fundamental admis fără demonstraţie, fiind evident prin el însuşi. 2. Enunţ prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunţuri. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiome.',0,1023346800,1189656117,0),(2947,2,5,'axiometru',455,'@AXIOMÉTRU@, $axiometre$, s.n. (Nav.) Dispozitiv care indică unghiul de cârmă al navei. [Pr.: $-xi-o-$] - Din fr. @axiomètre@.','AXIOMÉTRU, axiometre, s.n. (Nav.) Dispozitiv care indică unghiul de cârmă al navei. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiomètre.',0,1030431600,1030431600,0),(2948,2,1,'axion',1584,'@AXIÓN@, $axioane$, s.n. Imn de slavă (în biserica ortodoxă). [Pr.: $-xi-on$]. - Din ngr. @axión@[esti].','AXIÓN, axioane, s.n. Imn de slavă (în biserica ortodoxă). [Pr.: -xi-on]. – Din ngr. axión[esti].',0,1023346800,1189656117,0),(477118,471,21,'moderat',1796,'@MODERÁT, -Ă@ $adj.$ 1. potrivit ca intensitate, valoare, mărime etc. 2. modest, cumpătat. (< fr. $modéré$, lat. $moderatus$)','MODERÁT, -Ă adj. 1. potrivit ca intensitate, valoare, mărime etc. 2. modest, cumpătat. (< fr. modéré, lat. moderatus)',0,1189834610,1189834610,0),(2949,2,1,'axis',1288,'@ÁXIS@ s.n. A doua vertebră cervicală, care se articulează cu atlasul^1. - Din lat. @axis@, fr. @axis@.','ÁXIS s.n. A doua vertebră cervicală, care se articulează cu atlasul1. – Din lat. axis, fr. axis.',0,1023346800,1189656117,0),(477117,471,21,'moderanţă',10,'@MODERÁNŢĂ@ $s. f.$ moderaţie. (< it. $moderanza$)','MODERÁNŢĂ s. f. moderaţie. (< it. moderanza)',0,1189834610,1189834610,0),(2950,2,1,'axolot',329,'@AXOLÓT@, $axoloţi$, s.m. Larvă a unei specii de amblistomă, care se înmulţeşte în stadiul larvar. - Din fr. @axolotl@.','AXOLÓT, axoloţi, s.m. Larvă a unei specii de amblistomă, care se înmulţeşte în stadiul larvar. – Din fr. axolotl.',0,1023346800,1189656117,0),(2951,2,1,'axon',3341,'@AXÓN@, $axoni$, s.m. (Anat.) Prelungire a neuronului. - Din fr. @axone@.','AXÓN, axoni, s.m. (Anat.) Prelungire a neuronului. – Din fr. axone.',0,1023346800,1189656117,0),(2952,2,1,'axonometric',325,'@AXONOMÉTRIC, -Ă@, $axonometrici, -ce$, adj. care aparţine axonometriei, privitor la axonometrie. - Din fr. @axonométrique@.','AXONOMÉTRIC, -Ă, axonometrici, -ce, adj. care aparţine axonometriei, privitor la axonometrie. – Din fr. axonométrique.',0,1023346800,1189656117,0),(477116,471,21,'moderantist',10,'@MODERANTÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al moderantismului. (< fr. $modérantiste$)','MODERANTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al moderantismului. (< fr. modérantiste)',0,1189834610,1189834610,0),(2953,2,1,'axonometrie',1320,'@AXONOMETRÍE@ s.f. Metodă de reprezentare a obiectelor spaţiale pe un plan, astfel ca imaginea obţinută să dea impresia realităţii. - Din fr. @axonométrie@.','AXONOMETRÍE s.f. Metodă de reprezentare a obiectelor spaţiale pe un plan, astfel ca imaginea obţinută să dea impresia realităţii. – Din fr. axonométrie.',0,1023346800,1189656117,0),(2954,2,5,'ayatolah',1438,'@AYATOLÁH@ s.m. Şef al religiei musulmane şiite. [Pr.: $a-ia-$] - Din fr. @ayatollah@.','AYATOLÁH s.m. Şef al religiei musulmane şiite. [Pr.: a-ia-] – Din fr. ayatollah.',0,1030431600,1030431600,0),(2955,2,1,'azalee',2880,'@AZALÉE@, $azalee$, s.f. Nume dat mai multor arbuşti ornamentali exotici cu flori roşii, roz sau albe ($Azalea$). - Din fr. @azalée@.','AZALÉE, azalee, s.f. Nume dat mai multor arbuşti ornamentali exotici cu flori roşii, roz sau albe (Azalea). – Din fr. azalée.',0,1023346800,1023346800,0),(2956,2,1,'azbest',3819,'@AZBÉST@ s.n. Minereu fibros şi mătăsos de culoare albă, din care se fac diferite piese şi ţesături neinflamabile şi izolatoare. [Acc. şi: $ázbest$ - Var.: @asbést@ s.n.] - Din fr. @asbeste@.','AZBÉST s.n. Minereu fibros şi mătăsos de culoare albă, din care se fac diferite piese şi ţesături neinflamabile şi izolatoare. [Acc. şi: ázbest – Var.: asbést s.n.] – Din fr. asbeste.',0,1023346800,1189656117,0),(477115,471,21,'moderantism',12,'@MODERANTÍSM@ $s. n.$ atitudine şi opinie de moderat; politică bazată pe moderaţie. (< fr. $modérantisme$)','MODERANTÍSM s. n. atitudine şi opinie de moderat; politică bazată pe moderaţie. (< fr. modérantisme)',0,1189834610,1189834610,0),(2957,2,5,'azbestoză',503,'@AZBESTÓZĂ@ s.f. (Med.) Boală profesională provocată de inhalarea particulelor de azbest. - Din fr. @asbestose@.','AZBESTÓZĂ s.f. (Med.) Boală profesională provocată de inhalarea particulelor de azbest. – Din fr. asbestose.',0,1030431600,1030431600,0),(2958,2,1,'azbociment',1275,'@AZBOCIMÉNT@ s.n. Material de construcţie obţinut dintr-un amestec de ciment cu fibre de azbest. [Acc. şi: $azbocíment$] - @Azb@[est] + @ciment@.','AZBOCIMÉNT s.n. Material de construcţie obţinut dintr-un amestec de ciment cu fibre de azbest. [Acc. şi: azbocíment] – Azb[est] + ciment.',0,1023346800,1189656117,0),(2959,2,1,'azbuche',1079,'@AZBÚCHE@ s.f. Termen folosit în trecut pentru a denumi alfabetul chirilic. * Expr. $A fi la azbuche$ = a fi abia la începutul învăţăturii. ** Fig. Învăţătură. - Din sl. @azŭ@ \"a\" + @buki@ \"b\".','AZBÚCHE s.f. Termen folosit în trecut pentru a denumi alfabetul chirilic. ♢ Expr. A fi la azbuche = a fi abia la începutul învăţăturii. ♦ Fig. Învăţătură. – Din sl. azŭ „a” + buki „b”.',0,1023433200,1189656117,0),(477114,471,21,'moderant',20,'@MODERÁNT, -Ă@ $adj.$ (despre oameni) care moderează. (< engl. $moderant$)','MODERÁNT, -Ă adj. (despre oameni) care moderează. (< engl. moderant)',0,1189834610,1189834610,0),(2960,2,1,'azbucoavnă',431,'@AZBUCOÁVNĂ@, $azbucoavne$, s.f. (Înv.) Abecedar. - Din sl. @azŭbukovĩno@.','AZBUCOÁVNĂ, azbucoavne, s.f. (Înv.) Abecedar. – Din sl. azŭbukovĩno.',0,1023692400,1189656117,0),(2961,2,1,'azeotrop',840,'@AZEOTRÓP, -Ă@, $azeotropi, -e$, adj. Care prezintă azeotropism; azeotropic. [Pr.: $-ze-o-$] - Din fr. @azéotrope@.','AZEOTRÓP, -Ă, azeotropi, -e, adj. Care prezintă azeotropism; azeotropic. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. azéotrope.',0,1023692400,1189656117,0),(2962,2,1,'azeotropic',282,'@AZEOTRÓPIC, -Ă@, $azotropici, -ce$, adj. Azeotrop. [Pr.: $-ze-o-$] - Din fr. @azéotropique@.','AZEOTRÓPIC, -Ă, azotropici, -ce, adj. Azeotrop. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. azéotropique.',0,1023692400,1189656117,0),(2963,2,1,'azeotropie',155,'@AZEOTROPÍE@ s.f. Azeotropism. [Pr.: $-ze-o-$] - Din fr. @azéotropie@.','AZEOTROPÍE s.f. Azeotropism. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. azéotropie.',0,1023692400,1189656117,0),(2964,2,1,'azeotropism',1555,'@AZEOTROPÍSM@ s.n. Proprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenţi care fierb toţi la aceeaşi temperatură, dând vapori cu aceeaşi compoziţie ca a amestecului lichid din care provin; azeotropie. [Pr.: $-ze-o-$] - Din fr. @azéotropisme@.','AZEOTROPÍSM s.n. Proprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenţi care fierb toţi la aceeaşi temperatură, dând vapori cu aceeaşi compoziţie ca a amestecului lichid din care provin; azeotropie. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. azéotropisme.',0,1023692400,1189656117,0),(2965,2,1,'azerbaidjan',820,'@AZERBAIDJÁN, -Ă@, $azerbaidjeni, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Azerbaidjanului sau este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Azerbaidjanului sau azerbaidjenilor (@1@), privitor la Azerbaidjan sau la azerbaidjeni. - Din @Azerbaidjan@ (n. pr.).','AZERBAIDJÁN, -Ă, azerbaidjeni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Azerbaidjanului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Azerbaidjanului sau azerbaidjenilor (1), privitor la Azerbaidjan sau la azerbaidjeni. – Din Azerbaidjan (n. pr.).',0,1023692400,1023692400,0),(2966,2,1,'azi',8577,'@AZI@ adv. @1.@ În ziua de faţa, în ziua care e în curs; astăzi. * $Azi noapte$ = în noaptea care tocmai a trecut. ** (Substantivat, m. invar.) Ziua care e în curs. ** (În corelaţie cu \"mâine\") @a)@ Zi cu zi, zi după zi. @b)@ Când..., când. * Expr. $De ieri până azi$ = într-un timp neaşteptat de scurt. $Ba azi, ba mâine$, exprimă ideea de amânare continuă. $Azi-mâine$ = în curând, zilele acestea; astăzi-mâine. $A trăi de azi pe mâine$ = a trăi necăjit, strâmtorat, în sărăcie. (Rar) $Cu azi cu mâine$ = încet-încet. @2.@ În epoca prezentă, în timpul sau în vremea de acum. - Lat. @hac die@.','AZI adv. 1. În ziua de faţa, în ziua care e în curs; astăzi. ♢ Azi noapte = în noaptea care tocmai a trecut. ♦ (Substantivat, m. invar.) Ziua care e în curs. ♦ (În corelaţie cu „mâine”) a) Zi cu zi, zi după zi. b) Când..., când. ♢ Expr. De ieri până azi = într-un timp neaşteptat de scurt. Ba azi, ba mâine, exprimă ideea de amânare continuă. Azi-mâine = în curând, zilele acestea; astăzi-mâine. A trăi de azi pe mâine = a trăi necăjit, strâmtorat, în sărăcie. (Rar) Cu azi cu mâine = încet-încet. 2. În epoca prezentă, în timpul sau în vremea de acum. – Lat. hac die.',0,1023692400,1222869332,0),(2967,2,1,'azil',7349,'@AZÍL@, $aziluri$, s.n. @1.@ Loc unde cineva găseşţe ocrotire, adăpost, refugiu. * $Drept de azil$ = drept de a se stabili pe teritoriul altei ţări, de care se bucură în virtutea legii un refugiat politic. @2.@ Instituţie de asistenţă socială pentru întreţinerea bătrânilor, infirmilor, copiilor orfani etc. - Din fr. @asile@, lat. @asylum@.','AZÍL, aziluri, s.n. 1. Loc unde cineva găseşţe ocrotire, adăpost, refugiu. ♢ Drept de azil = drept de a se stabili pe teritoriul altei ţări, de care se bucură în virtutea legii un refugiat politic. 2. Instituţie de asistenţă socială pentru întreţinerea bătrânilor, infirmilor, copiilor orfani etc. – Din fr. asile, lat. asylum.',0,1023692400,1213329311,0),(477113,471,21,'modera',2671,'@MODERÁ@ $vb.$ I. tr., refl. 1. a (se) încetini, a (se) micşora, a (se) reduce. 2. (fig.) a (se) potoli, a (se) tempera. II. tr. a conduce, a îndruma o discuţie (politică). (< fr. $modérer$, lat. $moderari$)','MODERÁ vb. I. tr., refl. 1. a (se) încetini, a (se) micşora, a (se) reduce. 2. (fig.) a (se) potoli, a (se) tempera. II. tr. a conduce, a îndruma o discuţie (politică). (< fr. modérer, lat. moderari)',0,1189834610,1189834610,0),(2968,2,1,'azimă',3722,'@ÁZIMĂ@, $azime$, s.f. Turtă de aluat nedospit, coaptă de obicei sub spuză (folosită de catolici la împartăşanie). - Din ngr. @ázima@.','ÁZIMĂ, azime, s.f. Turtă de aluat nedospit, coaptă de obicei sub spuză (folosită de catolici la împartăşanie). – Din ngr. ázima.',0,1023692400,1189656117,0),(477112,471,21,'moder',88,'@MÓDER@ $s. n.$ humus al solurilor de pădure, în care resturile organice sunt incomplet descompunse. (< fr. $moder$, germ. $Moder$)','MÓDER s. n. humus al solurilor de pădure, în care resturile organice sunt incomplet descompunse. (< fr. moder, germ. Moder)',0,1189834610,1189834610,0),(2969,2,1,'azimioară',219,'@AZIMIOÁRĂ@, $azimioare$, s.f. Diminutiv a lui azimă. - @Azimă@ + suf. $-ioară$.','AZIMIOÁRĂ, azimioare, s.f. Diminutiv a lui azimă. – Azimă + suf. -ioară.',0,1023692400,1189656117,0),(2970,2,1,'azimut',7655,'@AZIMÚT@ s.n. Unghi pe care îl face un plan vertical fix, de obicei planul meridian al unui loc, cu un plan vertical care trece prin locul respectiv şi printr-un punct dat. - Din fr. @azimut@.','AZIMÚT s.n. Unghi pe care îl face un plan vertical fix, de obicei planul meridian al unui loc, cu un plan vertical care trece prin locul respectiv şi printr-un punct dat. – Din fr. azimut.',0,1023692400,1189656117,0),(477111,471,21,'modenatură',136,'@MODENATÚRĂ@ $s. f.$ (arhit.) proporţia şi profilul mulurilor specifice unui ordin arhitectonic. (< fr. $modénature$)','MODENATÚRĂ s. f. (arhit.) proporţia şi profilul mulurilor specifice unui ordin arhitectonic. (< fr. modénature)',0,1189834610,1189834610,0),(2971,2,1,'azimutal',615,'@AZIMUTÁL, -Ă@, $azimutali, -e$, adj. Care se referă la azimut. - Din fr. @azimutal@.','AZIMUTÁL, -Ă, azimutali, -e, adj. Care se referă la azimut. – Din fr. azimutal.',0,1023692400,1189656117,0),(2972,2,5,'azoic',1462,'@AZÓIC, -Ă@, $azoici, -ce$, adj. (Biol; despre mediu) Care este lipsit de viaţă animală. [Pr.: $-zo-ic$] - Din fr. @azoïque@.','AZÓIC, -Ă, azoici, -ce, adj. (Biol; despre mediu) Care este lipsit de viaţă animală. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. azoïque.',0,1030431600,1106772427,0),(2973,2,5,'azonal',396,'@AZONÁL, -Ă@, $azonali, -e$, adj. (Geogr.) Care nu formează zone (compacte). - Din fr. @azonal@.','AZONÁL, -Ă, azonali, -e, adj. (Geogr.) Care nu formează zone (compacte). – Din fr. azonal.',0,1030431600,1030431600,0),(2974,2,1,'azoospermie',1073,'@AZOOSPERMÍE@ s.f. Absenţa spermatozoizilor din spermă care determină sterilitatea. - Din fr. @azoospermie@.','AZOOSPERMÍE s.f. Absenţa spermatozoizilor din spermă care determină sterilitatea. – Din fr. azoospermie.',0,1023692400,1189656117,0),(2975,2,1,'azot',3307,'@AZÓT@ s.n. Corp gazos simplu, incolor, inodor şi insipid, parte componentă a aerului şi element esenţial al ţesuturilor vegetale şi animale; nitrogen. - Din fr. @azote@.','AZÓT s.n. Corp gazos simplu, incolor, inodor şi insipid, parte componentă a aerului şi element esenţial al ţesuturilor vegetale şi animale; nitrogen. – Din fr. azote.',0,1023692400,1189656117,0),(477110,471,21,'modem',1417,'@MODÉM@ $s. n.$ (inform.) dispozitiv periferic care permite calculatoarelor să recepţioneze semnalele transmise prin telefon. (< engl. $modem$)','MODÉM s. n. (inform.) dispozitiv periferic care permite calculatoarelor să recepţioneze semnalele transmise prin telefon. (< engl. modem)',0,1189834610,1189834610,0),(2976,2,1,'azotat',1734,'@AZOTÁT^1@, $azotaţi$, s.m. Sare a acidului azotic; nitrat. - Din fr. @azotate@.','AZOTÁT1, azotaţi, s.m. Sare a acidului azotic; nitrat. – Din fr. azotate.',0,1023692400,1189656117,0),(2977,2,1,'azotat',1401,'@AZOTÁT^2, -Ă@, $azotaţi, -te$, adj. Care are în compoziţia sa azot. - Din fr. @azoté@.','AZOTÁT2, -Ă, azotaţi, -te, adj. Care are în compoziţia sa azot. – Din fr. azoté.',0,1023692400,1189656117,0),(2978,2,1,'azotemie',869,'@AZOTEMÍE@ s.f. @1.@ Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) @2.@ (Med.) Creştere anormală a cantităţii de uree din sânge. - Din fr. @azotémie@.','AZOTEMÍE s.f. 1. Cantitatea de azot care există în sânge (sub formă de uree, acid uric etc.) 2. (Med.) Creştere anormală a cantităţii de uree din sânge. – Din fr. azotémie.',0,1023692400,1189656117,0),(2979,2,1,'azotic',1363,'@AZÓTIC@ adj. (În sintagma) $Acid azotic$ = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, oxidant puternic; acid nitric, apă-tare. - Din fr. @azotique@.','AZÓTIC adj. (În sintagma) Acid azotic = acid oxigenat al azotului, lichid incolor, corosiv, oxidant puternic; acid nitric, apă-tare. – Din fr. azotique.',0,1023692400,1189656117,0),(477109,471,21,'modelor',91,'@MODELÓR, -OÁRE@ $s. m. f.$ lucrător care confecţionează modele; modelator, modelier, modelist. (< fr. $modeleur$)','MODELÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care confecţionează modele; modelator, modelier, modelist. (< fr. modeleur)',0,1189834610,1189834610,0),(2980,2,1,'azotit',1271,'@AZOTÍT@, $azotiţi$, s.m. Sare a acidului azotos; nitrit. [Var.: @azotítă@ s.f.] - Din fr. @azotite@.','AZOTÍT, azotiţi, s.m. Sare a acidului azotos; nitrit. [Var.: azotítă s.f.] – Din fr. azotite.',0,1023692400,1189656117,0),(477108,471,21,'modeliza',431,'@MODELIZÁ@ $vb. tr.$ a elabora modele în informatică, automatică şi în cercetarea operaţională. (< fr. $modéliser$)','MODELIZÁ vb. tr. a elabora modele în informatică, automatică şi în cercetarea operaţională. (< fr. modéliser)',0,1189834610,1189834610,0),(2981,2,1,'azotită',149,'@AZOTÍTĂ@ s.f. v. @azotit@.','AZOTÍTĂ s.f. v. azotit.',0,1023692400,1189656117,0),(2982,2,1,'azotobacter',422,'@AZOTOBACTÉR@ subst. Bacterie aerobă care fixează în sol azotul atmosferic, transformându-l în azot organic. - Din fr. @azotobacter@.','AZOTOBACTÉR subst. Bacterie aerobă care fixează în sol azotul atmosferic, transformându-l în azot organic. – Din fr. azotobacter.',0,1023692400,1189656117,0),(2983,2,1,'azotos',664,'@AZOTÓS@ adj. (În sintagma) $Acid azotos$ = acid oxigenat al azotului, cu însuşiri oxidante şi reducătoare; acid nitros. - Din fr. @azoteux@.','AZOTÓS adj. (În sintagma) Acid azotos = acid oxigenat al azotului, cu însuşiri oxidante şi reducătoare; acid nitros. – Din fr. azoteux.',0,1023692400,1189656117,0),(477107,471,21,'modelist',101,'@MODELÍST, -Ă@ $s. m. f.$ modelor. (< fr. $modéliste$)','MODELÍST, -Ă s. m. f. modelor. (< fr. modéliste)',0,1189834610,1189834610,0),(2984,2,1,'azotură',160,'@AZOTÚRĂ@, $azoturi$, s.f. Combinaţie chimică rezultată din amoniac; nitrură. - Din fr. @azoture@.','AZOTÚRĂ, azoturi, s.f. Combinaţie chimică rezultată din amoniac; nitrură. – Din fr. azoture.',0,1023692400,1189656117,0),(477106,471,21,'modelism',127,'@MODELÍSM@ $s. n.$ activitate de construire a unor modele de maşini şi aparate la scară redusă. (< it. $modellismo$)','MODELÍSM s. n. activitate de construire a unor modele de maşini şi aparate la scară redusă. (< it. modellismo)',0,1189834610,1189834610,0),(2985,2,1,'azoturie',234,'@AZOTURÍE@ s.f. (Med.) Eliminare prin urină a unor cantităţi mari de uree şi de compuşi azotaţi. - Din fr. @azoturie@.','AZOTURÍE s.f. (Med.) Eliminare prin urină a unor cantităţi mari de uree şi de compuşi azotaţi. – Din fr. azoturie.',0,1023692400,1023692400,0),(2986,2,1,'aztec',2019,'@AZTÉC, -Ă@, $azteci, -ce$, s.m. şi f. @1.@ S.m. şi f. Persoana care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în Mexic. @2.@ Adj. Care aparţine aztecilor (@1@), privitor la azteci. - Din fr. @Aztèque@.','AZTÉC, -Ă, azteci, -ce, s.m. şi f. 1. S.m. şi f. Persoana care făcea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene care au trăit în Mexic. 2. Adj. Care aparţine aztecilor (1), privitor la azteci. – Din fr. Aztèque.',0,1023692400,1189656117,0),(2987,2,1,'azur',6863,'@AZÚR@ s.n. (Livr.) Culoare albastră deschisă; $p. ext.$ albastrul cerului. - Din fr. @azur@, lat. @azzurum@.','AZÚR s.n. (Livr.) Culoare albastră deschisă; p. ext. albastrul cerului. – Din fr. azur, lat. azzurum.',0,1023692400,1220968702,0),(2988,2,5,'azura',865,'@AZURÁ@, $azurez$, vb. I. Tranz. (Tehn.) A albăstri uşor produsele textile albe - Din fr. @azurer@.','AZURÁ, azurez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A albăstri uşor produsele textile albe – Din fr. azurer.',0,1030431600,1030431600,0),(2989,1,1,'azurare',106,'@AZURÁRE@, $azurări$, s.f. (Tehn.) Acţiunea de $a azura$. - V. @azura@.','AZURÁRE, azurări, s.f. (Tehn.) Acţiunea de a azura. – V. azura.',0,1048752000,1189656117,0),(2990,1,1,'azurat',446,'@AZURÁT, -Ă@, $azuraţi, -te$, adj. Care a fost uşor albăstrit. - V. @azura@.','AZURÁT, -Ă, azuraţi, -te, adj. Care a fost uşor albăstrit. – V. azura.',0,1048752000,1048752000,0),(2991,2,1,'azurit',1440,'@AZURÍT@, $azuriţi$, s.m. Carbonat natural de cupru, cristalizat, de culoare albastră, întrebuinţat ca piatră de ornament, ca materie colorantă şi ca minereu de cupru. - Din fr. @azurite@.','AZURÍT, azuriţi, s.m. Carbonat natural de cupru, cristalizat, de culoare albastră, întrebuinţat ca piatră de ornament, ca materie colorantă şi ca minereu de cupru. – Din fr. azurite.',0,1023692400,1189656117,0),(477105,471,21,'modeling',659,'@MODELÍNG@ $s. n.$ modelaj. (< engl. $modelling$)','MODELÍNG s. n. modelaj. (< engl. modelling)',0,1189834610,1189834610,0),(2992,2,1,'azuriu',4592,'@AZURÍU, -ÍE@, $azurii$, adj. (Adesea substantivat) Albastru deschis; bleu. - @Azur@ + suf. $-iu$.','AZURÍU, -ÍE, azurii, adj. (Adesea substantivat) Albastru deschis; bleu. – Azur + suf. -iu.',0,1023692400,1189656117,0),(477104,471,21,'modelier',140,'@MODELIÉR, -Ă@ $s. m. f.$ modelor. (< fr. $modélier$)','MODELIÉR, -Ă s. m. f. modelor. (< fr. modélier)',0,1189834610,1189834610,0),(2993,2,1,'azvârli',4343,'@AZVÂRLÍ@, $azvấrl$, vb. IV. @1.@ Tranz. A arunca ceva (departe) printr-o mişcare rapidă şi violentă. ** A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). @2.@ Intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. ** (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaş. @3.@ Refl. A se repezi, a se năpusti, a se avânta, a se arunca. - Contaminare între @a@[runca] şi @zvârli@.','AZVÂRLÍ, azvấrl, vb. IV. 1. Tranz. A arunca ceva (departe) printr-o mişcare rapidă şi violentă. ♦ A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). 2. Intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. ♦ (Despre animale de ham) A izbi cu picioarele, a fi nărăvaş. 3. Refl. A se repezi, a se năpusti, a se avânta, a se arunca. – Contaminare între a[runca] şi zvârli.',0,1023692400,1189656117,0),(2994,2,1,'azvârlire',276,'@AZVÂRLÍRE@, $azvârliri$, s.f. Acţiunea de $a (se) azvârli$. - V. @azvârli@.','AZVÂRLÍRE, azvârliri, s.f. Acţiunea de a (se) azvârli. – V. azvârli.',0,1023692400,1189656117,0),(2995,2,1,'azvârlită',2155,'@AZVÂRLÍTĂ@, $azvârlite$ s.f. (Pop.) Azvârlitură. * $De-a azvârlita$ = numele unui joc de copii, care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băţ etc. * Loc. vb. $A da de-a azvârlita$ = a azvârli; a rostogoli (azvârlind). - V. @azvârli@.','AZVÂRLÍTĂ, azvârlite s.f. (Pop.) Azvârlitură. ♢ De-a azvârlita = numele unui joc de copii, care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băţ etc. ♢ Loc. vb. A da de-a azvârlita = a azvârli; a rostogoli (azvârlind). – V. azvârli.',0,1023692400,1189656117,0),(477103,471,21,'modeleu',113,'@MODELÉU@ $s. n.$ relief mai mult sau mai puţin pronunţat al formelor în sculptură, pictură sau desen. (< fr. $modelé$)','MODELÉU s. n. relief mai mult sau mai puţin pronunţat al formelor în sculptură, pictură sau desen. (< fr. modelé)',0,1189834610,1189834610,0),(2996,2,1,'azvârlitor',643,'@AZVÂRLITÓR, -OÁRE@, $azvârlitori, -oare$, adj. Care azvârle. ** (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri, pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. - @Azvârli@ + suf. $-tor$.','AZVÂRLITÓR, -OÁRE, azvârlitori, -oare, adj. Care azvârle. ♦ (Substantivat, f.) Partea în contrapantă a unor jilipuri, pe care lemnele purtate de apă sar în grămadă. – Azvârli + suf. -tor.',0,1023692400,1189656117,0),(477102,471,21,'modeler',23,'@MODELÉR, -Ă@ $s. m. f.$ modelator. (< engl. $modeler$)','MODELÉR, -Ă s. m. f. modelator. (< engl. modeler)',0,1189834610,1189834610,0),(2997,2,1,'azvârlitură',977,'@AZVÂRLITÚRĂ@, $azvârlituri$, s.f. Faptul de a azvârli; distanţa până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. * Expr. $O azvârlitură de băţ$ = o distanţă (foarte) mică. - @Azvârli@ + suf. $-tură$.','AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s.f. Faptul de a azvârli; distanţa până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. ♢ Expr. O azvârlitură de băţ = o distanţă (foarte) mică. – Azvârli + suf. -tură.',0,1023692400,1189656117,0),(2998,3,1,'ă',54436,'@Ă@ s.m. invar. A doua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere (@4@) mijlocie, nerotunjită (@2@)).','Ă s.m. invar. A doua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală medială, cu deschidere (4) mijlocie, nerotunjită (2)).',0,1018681200,1189656117,0),(477101,471,21,'modelărie',43,'@MODELĂRÍE@ $s. f.$ arta de a face modele. * atelier, secţie de modelaj. (< fr. $modèlerie$)','MODELĂRÍE s. f. arta de a face modele. ♢ atelier, secţie de modelaj. (< fr. modèlerie)',0,1189834610,1189834610,0),(2999,1,1,'ăl',60456,'@ĂL, A@, $ăi, ale$, adj. dem. (Pop. şi fam.) Cel, cea. $Ăl om$. [Gen.-dat. sg.: $ălui, ălei$; gen.-dat. pl.: $ălor$] - Lat. @illum, illa@.','ĂL, A, ăi, ale, adj. dem. (Pop. şi fam.) Cel, cea. Ăl om. [Gen.-dat. sg.: ălui, ălei; gen.-dat. pl.: ălor] – Lat. illum, illa.',0,1018422000,1018422000,0),(3000,1,1,'ăla',5667,'@ẮLA, ÁIA@, $ăia, alea$, pron. dem., adj. dem. (Pop. şi fam.) Acela, aceea. $A venit ăla. Lucrul ăla$. * Expr. $Altă aia$ = ciudăţenie, monstru. $Toate alea$ = tot ce trebuie. [Gen.-dat. sg.: $ăluia, ăleia$; gen.-dat. pl.: $ălora$] - Lat. @illum, illa@.','ẮLA, ÁIA, ăia, alea, pron. dem., adj. dem. (Pop. şi fam.) Acela, aceea. A venit ăla. Lucrul ăla. ♢ Expr. Altă aia = ciudăţenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. [Gen.-dat. sg.: ăluia, ăleia; gen.-dat. pl.: ălora] – Lat. illum, illa.',0,1018422000,1018422000,0),(3001,1,1,'ălalalt',299,'@ẮLALALT@ pron.dem., adj.dem. v. @ălălalt@.','ẮLALALT pron.dem., adj.dem. v. ălălalt.',0,1018422000,1018422000,0),(3002,1,1,'ălălalt',1093,'@ẮLĂLALT, ÁIALALTĂ@, $ăialalţi, alelalte$, pron.dem., adj.dem. (Pop. şi fam.) Celălalt. $A vorbit ălălalt. Partea aialaltă$. [Gen.-dat.sg.: $ăluilalt, ăleilalte$; gen.-dat.pl.: $ălorlalţi, ălorlalte$. - Var.: @ălalalt, ăllalt, áilaltă@ pron.dem., adj.dem.] - @Ăl(a)@ + @alalt@ (=$ălalalt$).','ẮLĂLALT, ÁIALALTĂ, ăialalţi, alelalte, pron.dem., adj.dem. (Pop. şi fam.) Celălalt. A vorbit ălălalt. Partea aialaltă. [Gen.-dat.sg.: ăluilalt, ăleilalte; gen.-dat.pl.: ălorlalţi, ălorlalte. – Var.: ălalalt, ăllalt, áilaltă pron.dem., adj.dem.] – Ăl(a) + alalt (=ălalalt).',0,1018422000,1018422000,0),(3003,1,1,'ăllalt',138,'@ẮLLALT, ÁILALTĂ@ pron.dem., adj.dem. V. @ălălalt@.','ẮLLALT, ÁILALTĂ pron.dem., adj.dem. V. ălălalt.',0,1018422000,1189656117,0),(3004,1,1,'ăra',3619,'@ẮRA@ interj. V. @îra@.','ẮRA interj. V. îra.',0,1018422000,1189656117,0),(3005,1,1,'ăst',10851,'@ĂST, ÁSTĂ@, $ăşti, aste$, adj.dem. (antepus) (Pop. şi fam.) Acest, această. * Loc. adv. $(De) astă dată$ = acum. $Astă-noapte$ (sau $iarnă, primăvară$ etc.) = în noaptea (sau iarna, primăvara etc.) imediat precedentă. [Gen.-dat. sg.: $ăstui, astei$ şi $ăstei$; gen.-dat. pl.: $ăstor$]. - Lat. @istum, ista@.','ĂST, ÁSTĂ, ăşti, aste, adj.dem. (antepus) (Pop. şi fam.) Acest, această. ♢ Loc. adv. (De) astă dată = acum. Astă-noapte (sau iarnă, primăvară etc.) = în noaptea (sau iarna, primăvara etc.) imediat precedentă. [Gen.-dat. sg.: ăstui, astei şi ăstei; gen.-dat. pl.: ăstor]. – Lat. istum, ista.',0,1018422000,1200844566,0),(3006,1,1,'ăsta',8480,'@ẮSTA, ÁSTA@, $ăştia, astea$, pron. dem., adj.dem. (postpus) (Pop. şi fam.) Acesta, aceasta. * Loc. adv. $Pentru asta$ = de aceea. * Loc. adv. $Cu toate astea$ = totuşi. [Gen.-dat. sg.: $ăstuia, ăsteia$ şi $asteia$; gen.-dat. pl.: $ăstora$]. - Lat. @istum, ista@.','ẮSTA, ÁSTA, ăştia, astea, pron. dem., adj.dem. (postpus) (Pop. şi fam.) Acesta, aceasta. ♢ Loc. adv. Pentru asta = de aceea. ♢ Loc. adv. Cu toate astea = totuşi. [Gen.-dat. sg.: ăstuia, ăsteia şi asteia; gen.-dat. pl.: ăstora]. – Lat. istum, ista.',0,1018422000,1231998808,0),(3007,1,1,'ăstălalt',2013,'@ẮSTĂLALT, ÁSTĂLALTĂ@, $ăştialalţi, astelalte$, pron.dem., adj.dem. (Pop. şi fam.) Acesta (din doi) care este în apropierea noastră, cel mai aproape de noi. $A venit ăstălalt. Partea astălaltă$. [Gen.-dat. sg.: $ăstuilalt, ăsteilalte$ şi $asteilalte$; gen.-dat. pl.: $ăstorlalţi, ăstorlalte$]. - @Ăst@ + @alalt@ (= $ălalalt$).','ẮSTĂLALT, ÁSTĂLALTĂ, ăştialalţi, astelalte, pron.dem., adj.dem. (Pop. şi fam.) Acesta (din doi) care este în apropierea noastră, cel mai aproape de noi. A venit ăstălalt. Partea astălaltă. [Gen.-dat. sg.: ăstuilalt, ăsteilalte şi asteilalte; gen.-dat. pl.: ăstorlalţi, ăstorlalte]. – Ăst + alalt (= ălalalt).',0,1018422000,1018422000,0),(3008,1,1,'ăui',1742,'@ĂUÍ@, pers. 3 $ăuiéşte$, vb. IV. Intranz. V. @aui@.','ĂUÍ, pers. 3 ăuiéşte, vb. IV. Intranz. V. aui.',0,1018422000,1189656117,0),(3009,3,1,'â',51910,'@Â@ s.m. invar. A treia literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă^2 (@8@), nerotunjită (@2@)).','Â s.m. invar. A treia literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală medială, închisă2 (8), nerotunjită (2)).',0,1018681200,1189656117,0),(3010,3,1,'b',11690,'@B@ s.m. invar. A patra literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială sonoră (@4@)). [Pr.: $be$].','B s.m. invar. A patra literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială sonoră (4)). [Pr.: be].',0,1018681200,1234944352,1157),(3011,10,1,'ba',13578,'@BA@ adv. @1.@ (Exprimă opoziţia faţă de ideea din propoziţia negativă sau negativ-interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) $N-am timp acum de tine! - Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii? - Ba i-am văzut pe birou$. * (Întărind pe $nu$) $Mă duc la meci. - Ba n-ai să te duci!$ * (Întărind pe $da$ prin care se răspund

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu