rss

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Dex DB - Part.8

e la o propoziţie interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziţia negativă anterioară) $N-ai bani (?) - Ba da, am.$ Expr. $A nu zice$ (sau $spune$) $nici da, nici ba$ = a nu se pronunţa într-o problemă; a se abţine. * (Reg.; în expr.) $Ca mai ba$ sau $nici (cam) mai ba!$ = nici vorbă! nici pomeneală! * (Pop.) Nu. $Fost-ai azi la sapă? - Ba!$ * (Cu slăbirea ideii de opoziţie, în expr.) $Ba bine că nu$ = evident că da, se-nţelege. $Ba (nu) zău!$ = @a)@ (ir.) haida de! să fim serioşi!; @b)@ să fim drepţi! @2.@ (Urmat de $şi$ sau $chiar, încă$) Mai mult, în plus, pe deasupra. $Cine bea fără măsură îşi bea banii, mintea, ba şi sănătatea$. @3.@ (În corelaţie cu el însuşi, având rol de conjuncţie disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. - Din bg., scr., pol., ucr. @ba@.','BA adv. 1. (Exprimă opoziţia faţă de ideea din propoziţia negativă sau negativ-interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N-am timp acum de tine! – Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii? – Ba i-am văzut pe birou. ♢ (Întărind pe nu) Mă duc la meci. – Ba n-ai să te duci! ♢ (Întărind pe da prin care se răspunde la o propoziţie interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziţia negativă anterioară) N-ai bani (?) – Ba da, am. Expr. A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunţa într-o problemă; a se abţine. ♢ (Reg.; în expr.) Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ♢ (Pop.) Nu. Fost-ai azi la sapă? – Ba! ♢ (Cu slăbirea ideii de opoziţie, în expr.) Ba bine că nu = evident că da, se-nţelege. Ba (nu) zău! = a) (ir.) haida de! să fim serioşi!; b) să fim drepţi! 2. (Urmat de şi sau chiar, încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. Cine bea fără măsură îşi bea banii, mintea, ba şi sănătatea. 3. (În corelaţie cu el însuşi, având rol de conjuncţie disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. – Din bg., scr., pol., ucr. ba.',0,1014883200,1176354610,0),(3012,10,1,'baba',5592,'@BABÁ, @$babale, $s.f. Dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate. - Din tc. @baba.@','BABÁ, babale, s.f. Dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate. – Din tc. baba.',0,1014883200,1189656117,0),(3013,10,1,'babac',2438,'@BABÁC@ s.m. v. @babacă@.','BABÁC s.m. v. babacă.',0,1014883200,1189656117,0),(3014,10,1,'babacă',3089,'@BABÁCĂ@, $babaci$, s.m. (Reg.) Tată. * Expr. $Trai, neneaco, cu banii babachii$, se spune despre cineva care duce o viaţă fără griji cu banii tatălui său sau, $p. ext.$, cu banii altuia. * (Fam.; la pl.) Părinţi. [Var.: @băbácă, babác@ s.m.] - Din ngr. @babákas@.','BABÁCĂ, babaci, s.m. (Reg.) Tată. ♢ Expr. Trai, neneaco, cu banii babachii, se spune despre cineva care duce o viaţă fără griji cu banii tatălui său sau, p. ext., cu banii altuia. ♢ (Fam.; la pl.) Părinţi. [Var.: băbácă, babác s.m.] – Din ngr. babákas.',0,1014883200,1189656117,0),(3015,10,15,'babaie',497,'@BABÁIE@ s.m. (Înv. şi reg). Babacă. - Din @bab@[acă] + suf. -$aie$.','BABÁIE s.m. (Înv. şi reg). Babacă. – Din bab[acă] + suf. -aie.',0,1014883200,1189656117,0),(3016,10,1,'babalâc',2352,'@BABALẤC, @$babalâci$, s.m.$ $@1. @(Fam. şi depr.) Om bătrân şi neputincios; om îmbătrânit înainte de vreme. @2.@ Stâlp gros de lemn care străbate ca o axă verticală centrul morii de vânt pentru ca moara să poată fi învârtită în bătaia vântului. - Din tc. @babalic.@','BABALẤC, babalâci, s.m. 1. (Fam. şi depr.) Om bătrân şi neputincios; om îmbătrânit înainte de vreme. 2. Stâlp gros de lemn care străbate ca o axă verticală centrul morii de vânt pentru ca moara să poată fi învârtită în bătaia vântului. – Din tc. babalic.',0,1014883200,1239105416,0),(477100,471,21,'modelator',337,'@MODELATÓR, -OÁRE@ I. $adj.$ care modelează. II. s.m. f. meseriaş care face decoraţii şi alte lucrări de modelaj; modeler, modelor. III. s. n. instrument, unealtă pentru modelare în sculptură. (< it. $modelatore$)','MODELATÓR, -OÁRE I. adj. care modelează. II. s.m. f. meseriaş care face decoraţii şi alte lucrări de modelaj; modeler, modelor. III. s. n. instrument, unealtă pentru modelare în sculptură. (< it. modelatore)',0,1189834610,1189834610,0),(3017,10,1,'baban',1718,'@BABÁN, -Ă, @$babani, -e, $adj$. $(Arg. şi fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. $A prins o ştiucă babană - $Et. nec.','BABÁN, -Ă, babani, -e, adj. (Arg. şi fam.) Mare, de dimensiuni apreciabile, dolofan. A prins o ştiucă babană – Et. nec.',0,1014883200,1189656117,0),(3018,10,1,'babaros',1434,'@BABARÓS, @$babaroase, $s.n. (Arg.) Zar. - Et. nec.','BABARÓS, babaroase, s.n. (Arg.) Zar. – Et. nec.',0,1014883200,1189656117,0),(3019,10,1,'babau',663,'@BABÁU@ s.m. invar. v. @baubau@.','BABÁU s.m. invar. v. baubau.',0,1014883200,1189656117,0),(3020,10,1,'babaua',422,'@BABÁUA@ s.f. invar. v. @baubau@.','BABÁUA s.f. invar. v. baubau.',0,1014883200,1189656117,0),(3021,10,1,'babă',11127,'@BÁBĂ, @$ babe, $s.f. @I. @Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinereţe; băbătie, babetă^1. ** Spec. Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. * $Zilele babei$ (sau $babelor$) sau $babele$ = primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, în care vremea este adesea foarte schimbătoare. * (Fam. şi glumeţ) Soţie * (În sintagmele) $(De-a) baba-oarba$ = joc de copii în care unul dintre ei, legat la ochi, încearcă să-i prindă pe ceilalţi. $De-a baba-gaia$ = joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloşca, îşi apără \"puii\" înşiraţi, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe \"gaia\"; de-a puia-gaia. @II. 1.@ Bârnă de sprijinire a unui acoperiş sau a unui planşeu de lemn. @2.@ Parte a unei copci în formă de toartă (numită şi $femeiuşcă$) în care se prinde cealaltă parte a copcii, în formă de cârlig (numită şi $moş$). @3.@ (Iht.) Zglăvoacă. @4.@ (Reg.) Ciupercă roşie, comestibilă, care creşte pe crăci uscate şi putrede. - Din bg., scr., ucr. @baba.@','BÁBĂ, babe, s.f. I. Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinereţe; băbătie, babetă1. ♦ Spec. Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. ♢ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, în care vremea este adesea foarte schimbătoare. ♢ (Fam. şi glumeţ) Soţie ♢ (În sintagmele) (De-a) baba-oarba = joc de copii în care unul dintre ei, legat la ochi, încearcă să-i prindă pe ceilalţi. De-a baba-gaia = joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloşca, îşi apără „puii” înşiraţi, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pe „gaia”; de-a puia-gaia. II. 1. Bârnă de sprijinire a unui acoperiş sau a unui planşeu de lemn. 2. Parte a unei copci în formă de toartă (numită şi femeiuşcă) în care se prinde cealaltă parte a copcii, în formă de cârlig (numită şi moş). 3. (Iht.) Zglăvoacă. 4. (Reg.) Ciupercă roşie, comestibilă, care creşte pe crăci uscate şi putrede. – Din bg., scr., ucr. baba.',0,1014883200,1189656117,0),(3022,10,1,'babetă',918,'@BABÉTĂ^1, @$babete, $ s.f. (Fam.) Femeie bătrână, babă (@I@). - @Babă@ + suf. $-etă.$','BABÉTĂ1, babete, s.f. (Fam.) Femeie bătrână, babă (I). – Babă + suf. -etă.',0,1014883200,1189656117,0),(3023,10,1,'babetă',633,'@BABÉTĂ^2@ s.f. v. @bavetă.@','BABÉTĂ2 s.f. v. bavetă.',0,1014883200,1189656117,0),(3024,10,1,'babete',511,'@BABÉTE, @$babeţi, $s.m. (Iht.) Zglăvoacă (@1@) $(Cottus gobio) $- Et. nec.','BABÉTE, babeţi, s.m. (Iht.) Zglăvoacă (1) (Cottus gobio) - Et. nec.',0,1014883200,1189656117,0),(3025,10,1,'babeurre',556,'@BABEURRE@ subst. Aliment acrişor, preparat din lapte crud sau fiert, cu scoaterea (parţială) a smântânii şi folosit în alimentaţia sugarului. [Pr.: $babör$] - Cuv. fr.','BABEURRE subst. Aliment acrişor, preparat din lapte crud sau fiert, cu scoaterea (parţială) a smântânii şi folosit în alimentaţia sugarului. [Pr.: babör] – Cuv. fr.',0,1014883200,1014883200,0),(3026,10,1,'babilonian',959,'@BABILONIÁN, -Ă, @$babilonieni, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S.m. şi f. (La pl.) Populaţie semitică ce a trăit în Babilon, în mileniile 2-1 a.Cr.; (şi la sg.) persoană care a aparţinut acestei populaţii. @2. @Adj. Babilonic. $Cultura babiloniană. - $@Babilon@ (n.pr.) + suf. $-ean.$','BABILONIÁN, -Ă, babilonieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţie semitică ce a trăit în Babilon, în mileniile 2-1 a.Cr.; (şi la sg.) persoană care a aparţinut acestei populaţii. 2. Adj. Babilonic. Cultura babiloniană. – Babilon (n.pr.) + suf. -ean.',0,1014883200,1189656117,0),(3027,10,1,'babilonic',1018,'@BABILÓNIC, -Ă, @ $ babilonici, -ce, $adj. Care se referă la Babilon, din vremea Babilonului; babilonian. * $Robia babilonică $ = perioada exilului evreilor în Babilonia. - Din lat. @babylonicus.@','BABILÓNIC, -Ă, babilonici, -ce, adj. Care se referă la Babilon, din vremea Babilonului; babilonian. ♢ Robia babilonică = perioada exilului evreilor în Babilonia. – Din lat. babylonicus.',0,1014883200,1014883200,0),(3028,10,1,'babilonie',1996,'@BABILONÍE, @ $babilonii, $ s.f. @1. @Vorbire sau scriere încâlcită, confuză.@ 2. @Învălmăşeală mare, dezordine. [Var.: @vaviloníe @s.f.] - @Babilon @(n.pr.) + suf. $-ie.$','BABILONÍE, babilonii, s.f. 1. Vorbire sau scriere încâlcită, confuză. 2. Învălmăşeală mare, dezordine. [Var.: vaviloníe s.f.] – Babilon (n.pr.) + suf. -ie.',0,1014883200,1189656117,0),(477099,471,21,'modelare',1057,'@MODELÁRE@ $s. f.$ 1. acţiunea de a modela. 2. metodă în ştiinţă şi tehnică constând în reproducerea schematică a unui obiect sau sistem sub forma unui sistem similar sau analog. * (mat.) reprezentare a unei relaţii prin simbolism matematic. * construire de modele. 3. reproducere în relief a formelor în sculptură; modelaj. (< modela)','MODELÁRE s. f. 1. acţiunea de a modela. 2. metodă în ştiinţă şi tehnică constând în reproducerea schematică a unui obiect sau sistem sub forma unui sistem similar sau analog. ♢ (mat.) reprezentare a unei relaţii prin simbolism matematic. ♢ construire de modele. 3. reproducere în relief a formelor în sculptură; modelaj. (< modela)',0,1189834610,1189834610,0),(3029,10,15,'babină',360,'@BABÍNĂ, @$babine, $s.f. (Rar) Partea groasă (şi care atârnă) a buzelor unor animale. - Fr. @babine.@','BABÍNĂ, babine, s.f. (Rar) Partea groasă (şi care atârnă) a buzelor unor animale. – Fr. babine.',0,1014883200,1189656117,0),(477098,471,21,'modelaj',218,'@MODELÁJ@ $s. n.$ modelare; modelíng. (< fr. $modelage$)','MODELÁJ s. n. modelare; modelíng. (< fr. modelage)',0,1189834610,1189834610,0),(3030,10,1,'babiţă',3618,'@BÁBIŢĂ^1, @ $babiţe$@, @s.f.@ 1. @(Ornit.) Pelican. @2.@ Nume dat la două specii de ciuperci, în forma unei copite de cal, care cresc pe copaci şi din care se prepară iasca ($Polyporus fomentarius, polyporus ignarius).$ - Din bg., scr. @babica.@','BÁBIŢĂ1, babiţe, s.f. 1. (Ornit.) Pelican. 2. Nume dat la două specii de ciuperci, în forma unei copite de cal, care cresc pe copaci şi din care se prepară iasca (Polyporus fomentarius, polyporus ignarius). – Din bg., scr. babica.',0,1014883200,1189656117,0),(3031,10,1,'babiţă',2918,'@BÁBIŢĂ^2, @$babiţe$, s.f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugacilor. - Din bg. @ babici.@','BÁBIŢĂ2, babiţe, s.f. (Pop.; mai ales la pl.) Diaree a sugacilor. – Din bg. babici.',0,1014883200,1189656117,0),(3032,10,1,'baboi',2085,'@BABÓI, @$baboi, $s.m. (Iht.) @1.@ Peşte mic de orice specie.@ 2.@ (Reg.) Biban - Din bg. @baboj.@','BABÓI, baboi, s.m. (Iht.) 1. Peşte mic de orice specie. 2. (Reg.) Biban – Din bg. baboj.',0,1014883200,1189656117,0),(3033,10,1,'baboiaş',265,'@BABOIÁŞ, @ $ baboiaşi, $s.m. Diminutiv al lui $baboi$. [Pr.: $-bo-iaş$] - @Baboi @ + suf. -$aş$.','BABOIÁŞ, baboiaşi, s.m. Diminutiv al lui baboi. [Pr.: -bo-iaş] – Baboi + suf. -.',0,1014883200,1189656117,0),(3034,10,1,'babord',3798,'@BABÓRD, @ $baborduri, $s.n. Partea stângă a unei nave după direcţia înaintării. * Marginea din stânga a fuzelajului unei nave aeriene (privind în direcţia de zbor). - Din fr. @bâbord.@','BABÓRD, baborduri, s.n. Partea stângă a unei nave după direcţia înaintării. ♢ Marginea din stânga a fuzelajului unei nave aeriene (privind în direcţia de zbor). – Din fr. bâbord.',0,1014883200,1189656117,0),(3035,10,1,'baborniţă',1190,'@BABÓRNIŢĂ, @$baborniţe, $s.f. Babă urâtă şi rea; cotoroanţă. * Vrăjitoare. [Var.: @băbórniţă @s.f.] - contaminare între @babă @şi@ bahorniţă.@','BABÓRNIŢĂ, baborniţe, s.f. Babă urâtă şi rea; cotoroanţă. ♢ Vrăjitoare. [Var.: băbórniţă s.f.] – contaminare între babă şi bahorniţă.',0,1014883200,1189656117,0),(477097,471,21,'modela',2396,'@MODELÁ@ $vb. tr.$ 1. a executa dintr-un material plastic modelul unei lucrări de sculptură. 2. a confecţiona modele pentru turnătorie. 3. (fig.) a da expresia dorită. (< fr. $modeler$, it. $modellare$)','MODELÁ vb. tr. 1. a executa dintr-un material plastic modelul unei lucrări de sculptură. 2. a confecţiona modele pentru turnătorie. 3. (fig.) a da expresia dorită. (< fr. modeler, it. modellare)',0,1189834610,1189834610,0),(3036,10,1,'baboşă',202,'@BÁBOŞĂ, @$baboşe, $s.f. (Ornit.; reg.) Pelican. - Cf. babiţă^1.','BÁBOŞĂ, baboşe, s.f. (Ornit.; reg.) Pelican. – Cf. babiţă1.',0,1014883200,1189656117,0),(3037,10,1,'babuin',1995,'@BABUÍN, @ $babuini, $s.m. Maimuţă cinocefală cu buze proeminente. - Din fr. @babouin.@','BABUÍN, babuini, s.m. Maimuţă cinocefală cu buze proeminente. – Din fr. babouin.',0,1014883200,1189656117,0),(3038,10,1,'babuşcă',2061,'@BABÚŞCĂ, @$babuşte$, s.f. Peşte de apă dulce, lung de 10-12 cm, argintiu pe spate, alb pe abdomen şi cu înotătoarele roşii; ocheană, bălos (@2@) ($Rutilus rutilus$). - Din bg. @babuşka.@','BABÚŞCĂ, babuşte, s.f. Peşte de apă dulce, lung de 10-12 cm, argintiu pe spate, alb pe abdomen şi cu înotătoarele roşii; ocheană, bălos (2) (Rutilus rutilus). – Din bg. babuşka.',0,1014883200,1189656117,0),(3039,10,1,'babuvism',1000,'@BABUVÍSM@ s.n. Curent utopic egalitar, creat de Babeuf. - Din fr. @babouvisme.@','BABUVÍSM s.n. Curent utopic egalitar, creat de Babeuf. – Din fr. babouvisme.',0,1014883200,1189656117,0),(3040,10,1,'bac',8207,'@BAC^1@, $bacuri, $s.n. @1. @Ambarcaţie cu fundul şi capetele plate, cu care se fac scurte traversări de râuri sau de lacuri sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave; brod, brudină, pod umblător. @ 2. @(Sport) Platformă sau ambarcaţie cu vâsle, fixată pe apă pentru antrenamentul canotorilor, caiaciştilor şi canoiştilor.@ 3. @(Tehn.) Recipient, vas cu diverse utilizări industriale. - Din fr. @bac.@','BAC1, bacuri, s.n. 1. Ambarcaţie cu fundul şi capetele plate, cu care se fac scurte traversări de râuri sau de lacuri sau care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave; brod, brudină, pod umblător. 2. (Sport) Platformă sau ambarcaţie cu vâsle, fixată pe apă pentru antrenamentul canotorilor, caiaciştilor şi canoiştilor. 3. (Tehn.) Recipient, vas cu diverse utilizări industriale. – Din fr. bac.',0,1014883200,1189656117,0),(3041,10,1,'bac',6355,'@BAC^2@$, bacuri, $s.n. Element al sculelor şi dispozitivelor de strângere (menghine, mandrine etc.) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor. - Din germ. @Backe.@','BAC2, bacuri, s.n. Element al sculelor şi dispozitivelor de strângere (menghine, mandrine etc.) cu care se prind piesele în vederea prelucrării lor. – Din germ. Backe.',0,1014883200,1014883200,0),(3042,10,1,'bacal',1146,'@BACÁL@ s.m. v. @băcan^2@.','BACÁL s.m. v. băcan2.',0,1014883200,1189656117,0),(3043,10,1,'bacalaureat',4596,'@BACALAUREÁT, -Ă, @ $bacalaureaţi, -te$, subst. @1. @S.n. Examen general pentru absolvenţii liceului, a cărui promovare dă dreptul la înscrierea într-o instituţie de învăţământ superior. * Titlu obţinut în urma acestui examen. @2. @S.m. şi f. Persoană care a promovat examenul de bacalaureat (@1@)@. @[Pr.: $-la-u-re-at$] - Din fr. @baccalauréat.@','BACALAUREÁT, -Ă, bacalaureaţi, -te, subst. 1. S.n. Examen general pentru absolvenţii liceului, a cărui promovare dă dreptul la înscrierea într-o instituţie de învăţământ superior. ♢ Titlu obţinut în urma acestui examen. 2. S.m. şi f. Persoană care a promovat examenul de bacalaureat (1). [Pr.: -la-u-re-at] – Din fr. baccalauréat.',0,1014883200,1189656117,0),(3044,10,1,'bacanală',2535,'@BACANÁLĂ, @ $bacanale, $s.f. (La pl.) Sărbătoare la romani, cu dansuri, jocuri şi petreceri licenţioase închinate lui Bachus, zeul vinului. * Fig. (şi la sg.) Petrecere zgomotoasă şi destrăbălată. - Din fr. @bacchanale, @lat. @Bacchanalia.@','BACANÁLĂ, bacanale, s.f. (La pl.) Sărbătoare la romani, cu dansuri, jocuri şi petreceri licenţioase închinate lui Bachus, zeul vinului. ♢ Fig. (şi la sg.) Petrecere zgomotoasă şi destrăbălată. – Din fr. bacchanale, lat. Bacchanalia.',0,1014883200,1189656117,0),(3045,10,1,'bacantă',2857,'@BACÁNTĂ, @$bacante, $s.f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus; menadă. * Fiecare dintre însoţitoarele zeului Bachus. * Fig. Femeie destrăbălată. - Din fr. @bacchante.@','BACÁNTĂ, bacante, s.f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus; menadă. ♢ Fiecare dintre însoţitoarele zeului Bachus. ♢ Fig. Femeie destrăbălată. – Din fr. bacchante.',0,1014883200,1189656117,0),(3046,10,1,'bacara',1848,'@BACARÁ^1@ s.f. Cristal de calitate superioară. * Obiect fabricat din acest cristal. - Din fr. @baccarat.@','BACARÁ1 s.f. Cristal de calitate superioară. ♢ Obiect fabricat din acest cristal. – Din fr. baccarat.',0,1014883200,1189656117,0),(3047,10,1,'bacara',3286,'@BACARÁ^2@ s.f. Joc de cărţi în care nouarii au valoare, iar decarii, numiţi $bacara$, sunt egali cu zero; maca. - Din fr. @baccara.@','BACARÁ2 s.f. Joc de cărţi în care nouarii au valoare, iar decarii, numiţi bacara, sunt egali cu zero; maca. – Din fr. baccara.',0,1014883200,1189656117,0),(3048,10,1,'bacă',5486,'@BÁCĂ, @$bace, $s.f. Fruct cu pericarp cărnos, cu pieliţă subţire şi cu miezul zemos, în care se află seminţele. - Din it., lat. @bacca.@','BÁCĂ, bace, s.f. Fruct cu pericarp cărnos, cu pieliţă subţire şi cu miezul zemos, în care se află seminţele. – Din it., lat. bacca.',0,1014883200,1189656117,0),(3049,10,1,'bacăul',555,'@BACẮUL@ s.n.art. (Pop.; în expr.) $A-şi găsi bacăul $(cu cineva) = a da de bucluc (cu cineva), a o păţi. - Cf. magh. bakó \"călău\".','BACẮUL s.n.art. (Pop.; în expr.) A-şi găsi bacăul (cu cineva) = a da de bucluc (cu cineva), a o păţi. – Cf. magh. bakó „călău”.',0,1014883200,1189656117,0),(3050,10,1,'baccea',939,'@BACCEÁ, @$baccele, $ s.f. (Depr.) Bătrân ramolit, cu idei învechite. - Et. nec.','BACCEÁ, baccele, s.f. (Depr.) Bătrân ramolit, cu idei învechite. – Et. nec.',0,1014883200,1189656117,0),(3051,10,1,'bacceli',374,'@BACCELÍ, @$baccelesc, $vb. IV. Refl. @1. @A îmbătrâni, a se ramoli, a deveni baccea. @2. @(Fam.) A se îngrăşa, a se lăbărţa. - Din @baccea.@','BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. 1. A îmbătrâni, a se ramoli, a deveni baccea. 2. (Fam.) A se îngrăşa, a se lăbărţa. – Din baccea.',0,1014883200,1189656117,0),(3052,10,1,'baccelit',334,'@BACCELÍT, -Ă, @$bacceliţi, -te, $adj. (Fam.: despre oameni şi despre obrazul lor) Îmbătrânit. * Gras, lăbărţat - V. @bacceli.@','BACCELÍT, -Ă, bacceliţi, -te, adj. (Fam.: despre oameni şi despre obrazul lor) Îmbătrânit. ♢ Gras, lăbărţat – V. bacceli.',0,1014883200,1189656117,0),(3053,10,1,'bachelită',1493,'@BACHELÍTĂ@ s.f. Răşină sintetică obţinută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confecţionarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic. - Din fr. @bakélite.@','BACHELÍTĂ s.f. Răşină sintetică obţinută prin tratarea formolului cu fenol, utilizată ca materie plastică pentru confecţionarea unor obiecte tehnice sau de uz casnic. – Din fr. bakélite.',0,1014883200,1189656117,0),(477096,471,21,'model',6495,'@MODÉL@ $s. n.$ 1. sistem ideal sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietăţile şi transformările unui alt sistem mai complex. * sistem de relaţii matematice care leagă între ele mărimile de stare ale sistemului modelat. 2. obiect destinat să fie reprodus prin imitaţie; tipar. * reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale. * tipul unui obiect confecţionat. 3. schemă teoretică elaborată în diferite ştiinţe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unor fenomene sau lucruri. 4. persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat. 5. persoană care pozează pictorilor, sculptorilor. (< fr. $modèle$, it. $modello$)','MODÉL s. n. 1. sistem ideal sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie, proprietăţile şi transformările unui alt sistem mai complex. ♢ sistem de relaţii matematice care leagă între ele mărimile de stare ale sistemului modelat. 2. obiect destinat să fie reprodus prin imitaţie; tipar. ♢ reprezentare în mic a unui obiect care urmează a fi executat la dimensiuni normale. ♢ tipul unui obiect confecţionat. 3. schemă teoretică elaborată în diferite ştiinţe pentru a reprezenta elementele fundamentale ale unor fenomene sau lucruri. 4. persoană, lucrare, operă etc. vrednică de imitat. 5. persoană care pozează pictorilor, sculptorilor. (< fr. modèle, it. modello)',0,1189834610,1189834610,0),(3054,10,1,'baci',4838,'@BACI, @$baci, $s.m. @1. @Cioban care conduce o stână. @2. @Cel care câştigă şi aruncă primul la jocul de arşice. - Et. nec.','BACI, baci, s.m. 1. Cioban care conduce o stână. 2. Cel care câştigă şi aruncă primul la jocul de arşice. – Et. nec.',0,1014883200,1189656117,0),(3055,10,1,'bacifer',451,'@BACIFÉR, -Ă, @$baciferi, -e, $adj. (Despre plante) Care are ca fruct o bacă. - Din fr. @baccifère.@','BACIFÉR, -Ă, baciferi, -e, adj. (Despre plante) Care are ca fruct o bacă. – Din fr. baccifère.',0,1014883200,1189656117,0),(3056,10,1,'baciform',162,'@BACIFÓRM, -Ă, @$baciformi, -e, $adj. În formă de bacă. - Din fr. @bacciforme.@','BACIFÓRM, -Ă, baciformi, -e, adj. În formă de bacă. – Din fr. bacciforme.',0,1015056000,1189656117,0),(3057,10,1,'bacil',3446,'@BACÍL, @$bacili, $s.m. Bacterie patogenă în formă de bastonaş. - Din fr. @bacille, @lat.@ bacillus.@','BACÍL, bacili, s.m. Bacterie patogenă în formă de bastonaş. – Din fr. bacille, lat. bacillus.',0,1014883200,1189656117,0),(3058,10,1,'bacilar',289,'@BACILÁR, -Ă, @$bacilari, -e, $adj. Care este produs de bacili; în formă de bacil; referitor la bacili. - Din fr. @bacillaire.@','BACILÁR, -Ă, bacilari, -e, adj. Care este produs de bacili; în formă de bacil; referitor la bacili. – Din fr. bacillaire.',0,1014883200,1189656117,0),(3059,10,1,'bacilemie',648,'@BACILEMÍE, @$bacilemii, $s.f. (Med.) Infecţie generalizată ca urmare a pătrunderii bacililor în vasele de sânge. - Din fr. @bacillémie.@','BACILEMÍE, bacilemii, s.f. (Med.) Infecţie generalizată ca urmare a pătrunderii bacililor în vasele de sânge. – Din fr. bacillémie.',0,1014883200,1189656117,0),(3060,10,1,'baciliform',137,'@BACILIFÓRM, -Ă, @$baciliformi, -e, $adj. Care are forma unui bacil. - Din fr. @bacilliforme.@','BACILIFÓRM, -Ă, baciliformi, -e, adj. Care are forma unui bacil. – Din fr. bacilliforme.',0,1014883200,1189656117,0),(3061,10,1,'baciloză',286,'@BACILÓZĂ, @$baciloze, $ s.f. Boală provocată de bacili; $spec. $Tuberculoză (pulmonară). - Din fr. @bacillose.@','BACILÓZĂ, baciloze, s.f. Boală provocată de bacili; spec. Tuberculoză (pulmonară). – Din fr. bacillose.',0,1014883200,1189656117,0),(3062,10,1,'background',1966,'@BACKGROUND@, $backgrounduri$, s.n. @1. @(Englezism) Fundal. @2. @Fond sonor al unei partituri solistice în jaz. @3. @Tehnică de filmare la care fundalul este obţinut prin retroproiecţie. [Pr.: $bécgraund$] - Din engl. @background.@','BACKGROUND, backgrounduri, s.n. 1. (Englezism) Fundal. 2. Fond sonor al unei partituri solistice în jaz. 3. Tehnică de filmare la care fundalul este obţinut prin retroproiecţie. [Pr.: bécgraund] – Din engl. background.',0,1014883200,1189656117,0),(3063,10,1,'backhand',1112,'@BACKHAND@ s.n. Partea din afară a rachetei de tenis ţinute corect în mână; $p.ext. $lovitură dată cu această parte a rachetei; rever. [Pr.: $béchend$] - Cuv. engl.','BACKHAND s.n. Partea din afară a rachetei de tenis ţinute corect în mână; p.ext. lovitură dată cu această parte a rachetei; rever. [Pr.: béchend] – Cuv. engl.',0,1014883200,1189656117,0),(3064,10,1,'baclava',2510,'@BACLAVÁ, @$baclavale, $s.f. Prăjitură preparată din foi de plăcintă, nuci sau migdale şi miere sau sirop de zahăr. - Din tc. @baklava.@','BACLAVÁ, baclavale, s.f. Prăjitură preparată din foi de plăcintă, nuci sau migdale şi miere sau sirop de zahăr. – Din tc. baklava.',0,1014883200,1189656117,0),(477095,471,21,'modă',4006,'@MÓDĂ@ $s. f.$ 1. fel de a se îmbrăca, de a se purta etc., particular unei anumite epoci; gust, preferinţă la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca. 2. magazin de ĕ = magazin de pălării de damă sau de accesorii pentru îmbrăcămintea femeiască; jurnal (sau revistă) de ~ = publicaţie care cuprinde modele de haine. (< it. $moda$, germ. $Moda$, fr. $mode$)','MÓDĂ s. f. 1. fel de a se îmbrăca, de a se purta etc., particular unei anumite epoci; gust, preferinţă la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca. 2. magazin de ĕ = magazin de pălării de damă sau de accesorii pentru îmbrăcămintea femeiască; jurnal (sau revistă) de ~ = publicaţie care cuprinde modele de haine. (< it. moda, germ. Moda, fr. mode)',0,1189834610,1189834610,0),(3065,10,1,'bacon',2248,'@BÁCON @s.n. (Rar) Carne sau costiţă de porc dezosată, sărată şi afumată (tăiată în felii subţiri). [Pr.: $béicăn$] - Cuv. engl.','BÁCON s.n. (Rar) Carne sau costiţă de porc dezosată, sărată şi afumată (tăiată în felii subţiri). [Pr.: béicăn] – Cuv. engl.',0,1014883200,1115230932,0),(3066,10,1,'bacşiş',4372,'@BACŞÍŞ, @$bacşişuri, $s.n. Sumă de bani dată, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva. - Din tc. @bahşis.@','BACŞÍŞ, bacşişuri, s.n. Sumă de bani dată, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câştiga bunăvoinţa sau protecţia cuiva. – Din tc. bahşis.',0,1014883200,1125361741,0),(3067,10,1,'bacterian',842,'@BACTERIÁN, -Ă, @ $bacterieni, -e, $ adj. De bacterii, privitor la bacterii, produs de bacterii. [Pr.: $-ri-an$] - Din fr. @bactérien.@','BACTERIÁN, -Ă, bacterieni, -e, adj. De bacterii, privitor la bacterii, produs de bacterii. [Pr.: -ri-an] – Din fr. bactérien.',0,1014883200,1189656117,0),(3068,10,1,'bactericid',1082,'@BACTERICÍD, -Ă, @ $bactericizi, -de, $ adj., s.n. (Preparat, substanţă) care omoară bacteriile. - Din fr. @bactéricide.@','BACTERICÍD, -Ă, bactericizi, -de, adj., s.n. (Preparat, substanţă) care omoară bacteriile. – Din fr. bactéricide.',0,1014883200,1189656117,0),(3069,10,1,'bacterie',3513,'@BACTÉRIE, @ $bacterii, $ s.f. Organism microscopic unicelular de natură vegetală. - Din fr. @bactérie.@','BACTÉRIE, bacterii, s.f. Organism microscopic unicelular de natură vegetală. – Din fr. bactérie.',0,1014883200,1189656117,0),(3070,10,1,'bacteriofag',627,'@BACTERIOFÁG, @$bacteriofagi, $s.m. Organism microscopic care distruge bacteriile. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériophage.@','BACTERIOFÁG, bacteriofagi, s.m. Organism microscopic care distruge bacteriile. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériophage.',0,1014883200,1189656117,0),(477094,471,21,'modalizator',306,'@MODALIZATÓR@ $s. m.$ mijloc care permite vorbitorului să-şi manifeste felul în care priveşte propriul său enunţ. (< fr. $modalisateur$)','MODALIZATÓR s. m. mijloc care permite vorbitorului să-şi manifeste felul în care priveşte propriul său enunţ. (< fr. modalisateur)',0,1189834610,1189834610,0),(3071,10,1,'bacteriofagie',207,'@BACTERIOFAGÍE@ s.f. Distrugere a bacteriilor prin bacteriofagi. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériophagie.@','BACTERIOFAGÍE s.f. Distrugere a bacteriilor prin bacteriofagi. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériophagie.',0,1014883200,1189656117,0),(3072,10,1,'bacteriolog',309,'@BACTERIOLÓG, -Ă, @$bacteriologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în bacteriologie. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériologue.@','BACTERIOLÓG, -Ă, bacteriologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în bacteriologie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériologue.',0,1014883200,1189656117,0),(3073,10,1,'bacteriologic',541,'@BACTERIOLÓGIC, -Ă, @$bacteriologici, -ce, $adj. Care se referă la bacterii sau la bacteriologie. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériologique.@','BACTERIOLÓGIC, -Ă, bacteriologici, -ce, adj. Care se referă la bacterii sau la bacteriologie. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériologique.',0,1014883200,1189656117,0),(3074,10,1,'bacteriologie',542,'@BACTERIOLOGÍE@ s.f. Ramură a biologiei care studiază bacteriile. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériologie.@','BACTERIOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază bacteriile. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériologie.',0,1014883200,1189656117,0),(477093,471,21,'modalizare',119,'@MODALIZÁRE@ $s. f.$ (lingv.) marcă prin care subiectul îşi exprimă adeziunea faţă de enunţul său. (după fr. $modalisation$)','MODALIZÁRE s. f. (lingv.) marcă prin care subiectul îşi exprimă adeziunea faţă de enunţul său. (după fr. modalisation)',0,1189834610,1189834610,0),(3075,10,1,'bacteriostatic',760,'@BACTERIOSTÁTIC, -Ă, @$bacteriostatici, -ce, $ adj., s.n. (Substanţă) care poate opri dezvoltarea bacteriilor. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériostatique.@','BACTERIOSTÁTIC, -Ă, bacteriostatici, -ce, adj., s.n. (Substanţă) care poate opri dezvoltarea bacteriilor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériostatique.',0,1014883200,1189656117,0),(3076,10,1,'bacterioză',341,'@BACTERIÓZĂ, @$bacterioze, $s.f. Boală a plantelor provocată de bacterii. [Pr.: $-ri-o-$] - Din fr. @bactériose.@','BACTERIÓZĂ, bacterioze, s.f. Boală a plantelor provocată de bacterii. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériose.',0,1014883200,1189656117,0),(3077,10,1,'badana',876,'@BADANÁ@ s.f. v. @bidinea@.','BADANÁ s.f. v. bidinea.',0,1015056000,1189656117,0),(3078,10,1,'bade',6119,'@BÁDE @s.m. (Pop.) @1. @Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic (de la ţară); nene. @2. @Termen mângâietor folosit de femeile de la ţară pentru bărbatul iubit. [Art.: $badea$] - Et. nec.','BÁDE s.m. (Pop.) 1. Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic (de la ţară); nene. 2. Termen mângâietor folosit de femeile de la ţară pentru bărbatul iubit. [Art.: badea] – Et. nec.',0,1015056000,1015056000,0),(3079,10,1,'badian',1792,'@BADIÁN, @$badiani, $s.m. Arbust din China şi Japonia cu frunze, flori, tulpină şi fructe plăcut mirositoare, întrebuinţate la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. $(Illicium anisatum)$; $p. restr. $fructul acestui arbust. [Pr.: $-di-an$] - Din fr.@ badiane.@','BADIÁN, badiani, s.m. Arbust din China şi Japonia cu frunze, flori, tulpină şi fructe plăcut mirositoare, întrebuinţate la fabricarea lichiorurilor, în medicină etc. (Illicium anisatum); p. restr. fructul acestui arbust. [Pr.: -di-an] – Din fr. badiane.',0,1015056000,1189656117,0),(3080,10,1,'badijona',5471,'@BADIJONÁ, @$ badijonez, $vb. I. Tranz. şi refl. @1.@ A unge o parte bolnavă a corpului cu o pensulă sau cu un pămătuf de vată înmuiate într-un medicament. * Tranz. A unge trunchiul unui pom cu o soluţie specială pentru a distruge insectele şi ouăle lor. @2. @Tranz. A unge suprafaţa unei şosele asfaltate cu o soluţie impermeabilă. - Din fr. @badigeonner.@','BADIJONÁ, badijonez, vb. I. Tranz. şi refl. 1. A unge o parte bolnavă a corpului cu o pensulă sau cu un pămătuf de vată înmuiate într-un medicament. ♢ Tranz. A unge trunchiul unui pom cu o soluţie specială pentru a distruge insectele şi ouăle lor. 2. Tranz. A unge suprafaţa unei şosele asfaltate cu o soluţie impermeabilă. – Din fr. badigeonner.',0,1015056000,1189656117,0),(3081,10,1,'badijonaj',611,'@BADIJONÁJ, @$badijonaje, $s.n. Badijonare. - Din fr. @badigeonnage.@','BADIJONÁJ, badijonaje, s.n. Badijonare. – Din fr. badigeonnage.',0,1015056000,1189656117,0),(3082,10,1,'badijonare',3646,'@BADIJONÁRE, @$ badijonări, $s.f. Acţiunea de $a (se) badijona$ şi rezultatul ei; badijonaj. - V. @badijona.@','BADIJONÁRE, badijonări, s.f. Acţiunea de a (se) badijona şi rezultatul ei; badijonaj. – V. badijona.',0,1015056000,1189656117,0),(3083,10,1,'badinerie',1112,'@BADINERÍE, @$ badinerii, $s.f. (Muz.) Piesă vioaie cu caracter glumeţ (din suitele franceze şi germane din secolul al XVIII-lea). - Din fr. @badinerie.@','BADINERÍE, badinerii, s.f. (Muz.) Piesă vioaie cu caracter glumeţ (din suitele franceze şi germane din secolul al XVIII-lea). – Din fr. badinerie.',0,1015056000,1015056000,0),(3084,10,1,'badminton',3283,'@BÁDMINTON @s.n. Joc sportiv asemănător cu tenisul, practicat cu o minge de plută prevăzută cu pene, care se aruncă cu racheta. - Din engl., fr. @badminton.@','BÁDMINTON s.n. Joc sportiv asemănător cu tenisul, practicat cu o minge de plută prevăzută cu pene, care se aruncă cu racheta. – Din engl., fr. badminton.',0,1015056000,1189656117,0),(3085,10,1,'baedeker',340,'@BAEDEKER @s.n. Ghid turistic. [Pr.: $bédecher$] - Cuv. germ.','BAEDEKER s.n. Ghid turistic. [Pr.: bédecher] – Cuv. germ.',0,1015056000,1189656117,0),(477092,471,21,'modalitate',2530,'@MODALITÁTE@ $s. f.$ 1. procedeu, mod de a face, de a prezenta ceva. 2. (log.) criteriu de diferenţiere a judecăţilor după gradul lor de certitudine. 3. caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. (< fr. $modalité$)','MODALITÁTE s. f. 1. procedeu, mod de a face, de a prezenta ceva. 2. (log.) criteriu de diferenţiere a judecăţilor după gradul lor de certitudine. 3. caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. (< fr. modalité)',0,1189834610,1189834610,0),(3086,10,1,'baftă',3810,'@BÁFTĂ, @$bafte, $s.f. (Arg. şi fam.) Noroc, şansă. - Din ţig. @baht. @Cf. tc. %baht.%','BÁFTĂ, bafte, s.f. (Arg. şi fam.) Noroc, şansă. – Din ţig. baht. Cf. tc. b a h t.',0,1015056000,1189656117,0),(3087,10,1,'baga',6125,'@BAGÁ @s.f. Carapace de broască ţestoasă prelucrată pentru fabricarea de piepteni, brăţări, tabachere etc. - Din tc. @bağa.@','BAGÁ s.f. Carapace de broască ţestoasă prelucrată pentru fabricarea de piepteni, brăţări, tabachere etc. – Din tc. bağa.',0,1015056000,1189656117,0),(3088,10,1,'bagaj',3368,'@BAGÁJ, @$bagaje, $s.n. @ 1. @Totalitatea lucrurilor care se iau într-o călătorie. * Expr. $A-şi face bagajele = $a se pregăti de plecare; $ p.ext.$ a pleca. @2. @Fig. (Urmat de determinări) Cantitatea de cunoştinţe de care dispune cineva. - Din fr. @bagage.@','BAGÁJ, bagaje, s.n. 1. Totalitatea lucrurilor care se iau într-o călătorie. ♢ Expr. A-şi face bagajele = a se pregăti de plecare; p.ext. a pleca. 2. Fig. (Urmat de determinări) Cantitatea de cunoştinţe de care dispune cineva. – Din fr. bagage.',0,1015056000,1015056000,0),(3089,10,1,'bagatel',554,'@BAGATÉL @s.n. v. @bagatelă@.','BAGATÉL s.n. v. bagatelă.',0,1015056000,1189656117,0),(3090,10,1,'bagatelă',4787,'@BAGATÉLĂ, @$bagatele, $s.f. @1. @Lucru de mică importanţă; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. @2. @Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei cu conţinut liric. [Var.: @bagatél @s.n.] - Din it. @bagattella, @ fr.@ bagatelle.@','BAGATÉLĂ, bagatele, s.f. 1. Lucru de mică importanţă; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei cu conţinut liric. [Var.: bagatél s.n.] – Din it. bagattella, fr. bagatelle.',0,1015056000,1015056000,0),(3091,10,1,'bagateliza',3248,'@BAGATELIZÁ, @$bagatelizez, $vb. I. Tranz. A diminua importanţa unui lucru, a unui fapt, a unei idei etc. - @Bagatel(ă) + @suf. $-iza.$','BAGATELIZÁ, bagatelizez, vb. I. Tranz. A diminua importanţa unui lucru, a unui fapt, a unei idei etc. – Bagatel(ă) + suf. -iza.',0,1015056000,1189656117,0),(3092,10,1,'bagatelizare',594,'@BAGATELIZÁRE@ s.f. Acţiunea de $a bagateliza$ şi rezultatul ei. - V. @bagateliza.@','BAGATELIZÁRE s.f. Acţiunea de a bagateliza şi rezultatul ei. – V. bagateliza.',0,1015056000,1189656117,0),(3093,10,1,'bagdadie',896,'@BAGDADÍE, @$ bagdadii, $s.f. (Reg.) Plafon, tavan. - Din tc.@ bağdadi.@','BAGDADÍE, bagdadii, s.f. (Reg.) Plafon, tavan. – Din tc. bağdadi.',0,1015056000,1189656117,0),(3094,10,1,'bagea',866,'@BAGEÁ, @ $bagele, $s.f. (Reg.) Bageacă. - Din tc. @bağa. @ Cf. bg. badja.','BAGEÁ, bagele, s.f. (Reg.) Bageacă. – Din tc. bağa. Cf. bg. badja.',0,1015056000,1189656117,0),(3095,10,1,'bageac',575,'@BAGEÁC, @ $bageacuri, $s.n. v. @bageacă@.','BAGEÁC, bageacuri, s.n. v. bageacă.',0,1015056000,1189656117,0),(477091,471,21,'modal',1100,'@MODÁL, -Ă@ $adj.$ referitor la mod (2, 3), de mod. o propoziţie ~ă (şi s. f.) = propoziţie circumstanţială care arată modul acţiunii din regentă. (< fr. $modal$)','MODÁL, -Ă adj. referitor la mod (2, 3), de mod. o propoziţie ~ă (şi s. f.) = propoziţie circumstanţială care arată modul acţiunii din regentă. (< fr. modal)',0,1189834610,1189834610,0),(3096,10,1,'bageacă',1961,'@BAGEÁCĂ, @$bageci, $s.f. (Reg.) Deschizătură în formă de ferestruică în acoperişul caselor ţărăneşti, al unei şuri etc. prin care pătrunde lumina şi care serveşte uneori drept horn; lucarnă, bagea. [Var.: @bageác @s.n.] - Contaminare între @bagea@ şi @ogeac.@','BAGEÁCĂ, bageci, s.f. (Reg.) Deschizătură în formă de ferestruică în acoperişul caselor ţărăneşti, al unei şuri etc. prin care pătrunde lumina şi care serveşte uneori drept horn; lucarnă, bagea. [Var.: bageác s.n.] – Contaminare între bagea şi ogeac.',0,1015056000,1189656117,0),(3097,10,1,'baghetă',3090,'@BAGHÉTĂ, @$baghete, $s.f. @1.@ Vărguţă de lemn, os, metal etc. cu care dirijorii conduc orchestra sau corul; $fig. $măiestria dirijorului. * Expr. $Sub bagheta = $sub conducerea dirijorală. * Beţişor de lovit instrumentele muzicale de percuţie. * Vergeaua de lemn a arcuşului. @2. @(Şi în sintagma $baghetă magică$) Nuieluşă vrăjită cu care se fac minuni în poveşti; beţişorul scamatorilor. @3. @Piesă tehnică în formă de cilindru subţire din diverse mecanisme sau aparate. @4.@ Ajur sau dungă ornamentală la ciorapi. - Din fr. @baguette.@','BAGHÉTĂ, baghete, s.f. 1. Vărguţă de lemn, os, metal etc. cu care dirijorii conduc orchestra sau corul; fig. măiestria dirijorului. ♢ Expr. Sub bagheta = sub conducerea dirijorală. ♢ Beţişor de lovit instrumentele muzicale de percuţie. ♢ Vergeaua de lemn a arcuşului. 2. (Şi în sintagma baghetă magică) Nuieluşă vrăjită cu care se fac minuni în poveşti; beţişorul scamatorilor. 3. Piesă tehnică în formă de cilindru subţire din diverse mecanisme sau aparate. 4. Ajur sau dungă ornamentală la ciorapi. – Din fr. baguette.',0,1015056000,1189656117,0),(3098,10,1,'bahic',3350,'@BÁHIC, -Ă, @$bahici, -ce, $adj. Referitor la zeul Bachus, închinat lui Bachus. * De băutură, de chef. * $Cântec bahic = $cântec de petrecere, cântec de pahar. - Din fr. @bachique, @lat.@ bacchicus.@','BÁHIC, -Ă, bahici, -ce, adj. Referitor la zeul Bachus, închinat lui Bachus. ♢ De băutură, de chef. ♢ Cântec bahic = cântec de petrecere, cântec de pahar. – Din fr. bachique, lat. bacchicus.',0,1015056000,1015056000,0),(3099,10,15,'bahmet',607,'@BAHMÉT, @$bahmeţi, $s.m. (Înv.) Cal tătăresc. - Tătar @bahmat.@','BAHMÉT, bahmeţi, s.m. (Înv.) Cal tătăresc. – Tătar bahmat.',0,1015056000,1189656117,0),(3100,10,1,'bahnă',904,'@BÁHNĂ, @$bahne, $s.f. (Reg.) Loc mlăştinos, acoperit cu iarbă sau stuf; smârc. - Din ucr. @bahno.@','BÁHNĂ, bahne, s.f. (Reg.) Loc mlăştinos, acoperit cu iarbă sau stuf; smârc. – Din ucr. bahno.',0,1015056000,1189656117,0),(3101,10,1,'bahorniţă',199,'@BAHÓRNIŢĂ@, $bahorniţe$, s.f. (Reg.) Baborniţă. - Din scr. @bahornica@.','BAHÓRNIŢĂ, bahorniţe, s.f. (Reg.) Baborniţă. – Din scr. bahornica.',0,1015574400,1189656117,0),(3102,10,1,'bai',5638,'@BAI@, $baiuri$, s.n. (Reg.) Necaz, încurcătură, supărare, belea, bucluc. * Expr. $Nu-i (nici un) bai (că...)$ sau $de asta nu (mi)-i bai$ = nu face nimic, nu este nici o pagubă. - Din magh. @baj@.','BAI, baiuri, s.n. (Reg.) Necaz, încurcătură, supărare, belea, bucluc. ♢ Expr. Nu-i (nici un) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nici o pagubă. – Din magh. baj.',0,1015574400,1224404705,0),(3103,10,1,'baiaderă',1911,'@BAIADÉRĂ, @$baiadere, $s.f. Dansatoare indiană. [Pr.: $ba-ia-$] - Din fr.@ bayadère.@','BAIADÉRĂ, baiadere, s.f. Dansatoare indiană. [Pr.: ba-ia-] – Din fr. bayadère.',0,1015574400,1189656117,0),(3104,10,1,'baian',1322,'@BAIÁN, @$baiani, $s.m., $ baiane, $ s.n. @1. @S.m. Cântăreţ rus sau ucrainean de balade. @ 2. @S.n. Armonică de mână folosită de baiani (@1@). [Pr.: $ba-ian$] - Din rus. @baian.@','BAIÁN, baiani, s.m., baiane, s.n. 1. S.m. Cântăreţ rus sau ucrainean de balade. 2. S.n. Armonică de mână folosită de baiani (1). [Pr.: ba-ian] – Din rus. baian.',0,1015574400,1189656118,0),(3105,10,15,'baibafir',328,'@BAIBAFÍR@, $baibafire, $s.n. (Reg.) (Fir de) aur. [Var.: @başbafir @s.n.] - Din tc.@ baibafir.@','BAIBAFÍR, baibafire, s.n. (Reg.) (Fir de) aur. [Var.: başbafir s.n.] – Din tc. baibafir.',0,1015574400,1015574400,0),(3106,10,1,'baibarac',1140,'@BAIBARÁC, @$baibarace, $s.n. (Reg.) Haină scurtă până la brâu, purtată odinioară la ţară. - Din ucr. @baĩbarak.@','BAIBARÁC, baibarace, s.n. (Reg.) Haină scurtă până la brâu, purtată odinioară la ţară. – Din ucr. baĩbarak.',0,1015574400,1189656118,0),(3107,10,1,'baider',1014,'@BÁIDER@, $baidere$, s.n. (Reg) Fular de bumbac sau de lână colorată. - Din germ. @Beider@.','BÁIDER, baidere, s.n. (Reg) Fular de bumbac sau de lână colorată. – Din germ. Beider.',0,1015574400,1189656118,0),(3108,10,1,'baideraş',223,'@BAIDERÁŞ, @$baideraşe, $s.n. (Reg.) Diminutiv al lui $baider$. - Din @baider @+ suf. -$aş.$','BAIDERÁŞ, baideraşe, s.n. (Reg.) Diminutiv al lui baider. – Din baider + suf. -aş.',0,1015574400,1189656118,0),(3109,10,1,'baie',15783,'@BÁIE^1@, $ băi, $s.f. @I. 1.@ Scăldat, scaldă, îmbăiere. @2.@ Cadă, vas special de îmbăiat; feredeu. ** Apă de îmbăiat. * Expr. $Baie de sânge = $ cantitate mare de sânge pierdută de cineva; $p.ext.$ măcel. ** Clădire cu instalaţii speciale de îmbăiere; $p.restr.$ încăpere special amenajată pentru îmbăiere. @3. @(Urmat de determinări) Expunere a corpului (gol), în scop igienic sau curativ, la acţiunea vaporilor de apă, a soarelui, a aerului etc. @4.@ Recipient în care se pune un lichid, o soluţie chimică etc. în vederea unor operaţii tehnice; $p.ext. $lichidul, soluţia chimică etc. în care se fac asemenea operaţii. @II. @(La pl.) Staţiune balneară. [Pr.: $ba-ie$] - Lat. @bannea @ $(= balnea). $Cf. sl. banja.','BÁIE1, băi, s.f. I. 1. Scăldat, scaldă, îmbăiere. 2. Cadă, vas special de îmbăiat; feredeu. ♦ Apă de îmbăiat. ♢ Expr. Baie de sânge = cantitate mare de sânge pierdută de cineva; p.ext. măcel. ♦ Clădire cu instalaţii speciale de îmbăiere; p.restr. încăpere special amenajată pentru îmbăiere. 3. (Urmat de determinări) Expunere a corpului (gol), în scop igienic sau curativ, la acţiunea vaporilor de apă, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient în care se pune un lichid, o soluţie chimică etc. în vederea unor operaţii tehnice; p.ext. lichidul, soluţia chimică etc. în care se fac asemenea operaţii. II. (La pl.) Staţiune balneară. [Pr.: ba-ie] – Lat. bannea (= balnea). Cf. sl. banja.',0,1015574400,1208177918,0),(3110,10,1,'baie',11848,'@BÁIE^2@$, băi, $s.f. (Reg.) Mină^1 (din care se extrag mineralele). [Pr.: $ba-ie$] - Din magh. @bánya.@','BÁIE2, băi, s.f. (Reg.) Mină1 (din care se extrag mineralele). [Pr.: ba-ie] – Din magh. bánya.',0,1015574400,1015574400,0),(3111,10,1,'baier',2016,'@BÁIER @s.n. v.@ baieră.@','BÁIER s.n. v. baieră.',0,1015574400,1015574400,0),(3112,10,1,'baieră',4478,'@BÁIERĂ, @$băieri, $s.f. Curea, sfoară, aţă etc. cusută sau prinsă de un obiect spre a putea fi transportat, atârnat, strâns etc. * Expr. $A strânge băierile pungii =$ a face economii, a deveni econom. $A avea nouă băieri la pungă =$ a fi zgârcit. A ($i se$) $rupe băierile inimii = $a simţi (sau a produce cuiva) o mare durere sufletească. $A-şi dezlega băierile inimii = $a se destăinui. $A ofta $(sau $a striga, a râde) din băierile inimii = $a ofta (sau a striga, a râde) foarte tare, foarte puternic. [Pr.: $ba-ie-. - $Pl. şi: $baieri.$ Var.: @báier @s.n.] - Din lat. @bajulus, bajula.@','BÁIERĂ, băieri, s.f. Curea, sfoară, aţă etc. cusută sau prinsă de un obiect spre a putea fi transportat, atârnat, strâns etc. ♢ Expr. A strânge băierile pungii = a face economii, a deveni econom. A avea nouă băieri la pungă = a fi zgârcit. A (i se) rupe băierile inimii = a simţi (sau a produce cuiva) o mare durere sufletească. A-şi dezlega băierile inimii = a se destăinui. A ofta (sau a striga, a râde) din băierile inimii = a ofta (sau a striga, a râde) foarte tare, foarte puternic. [Pr.: ba-ie-. – Pl. şi: baieri. Var.: báier s.n.] – Din lat. bajulus, bajula.',0,1015574400,1015574400,0),(3113,10,1,'baionetă',2333,'@BAIONÉTĂ, @ $baionete, $s.f. Armă albă în formă de sabie scurtă, care se poate fixa la ţeava puştii militare. * $Atac$ (sau $asalt$) $la baionetă$ = luptă corp la corp. ** $Îmbinare în baionetă $= îmbinare demontabilă a două piese care se fixează una într-alta prin împingere şi rotire cu un sfert sau cu o jumătate de cerc. [Pr.: $ba-io-$] - Din fr.@ baïonnette.@','BAIONÉTĂ, baionete, s.f. Armă albă în formă de sabie scurtă, care se poate fixa la ţeava puştii militare. ♢ Atac (sau asalt) la baionetă = luptă corp la corp. ♦ Îmbinare în baionetă = îmbinare demontabilă a două piese care se fixează una într-alta prin împingere şi rotire cu un sfert sau cu o jumătate de cerc. [Pr.: ba-io-] – Din fr. baïonnette.',0,1015660800,1015660800,0),(3114,10,15,'bair',703,'@BAÍR, @$bairuri, $s.n. (Rar) Povârniş, deal. - Din turc. @bayir.@','BAÍR, bairuri, s.n. (Rar) Povârniş, deal. – Din turc. bayir.',0,1015660800,1015660800,0),(3115,10,1,'bairac',902,'@BAIRÁC@, $bairace$, s.n. (Înv.) @1.@ Steag de mătase foarte lat. @2.@ Unitate militară (de voluntari) care servea sub un drapel. [Pr.: $ba-i-$. Pl. şi: $bairacuri$] - Din tc. @bayrak@.','BAIRÁC, bairace, s.n. (Înv.) 1. Steag de mătase foarte lat. 2. Unitate militară (de voluntari) care servea sub un drapel. [Pr.: ba-i-. Pl. şi: bairacuri] – Din tc. bayrak.',0,1015660800,1015660800,0),(3116,10,1,'bairam',2812,'@BAIRÁM, @$bairamuri, $s.n. @1. @Numele a două mari sărbători religioase musulmane. @2.@ (Fam.) Petrecere, chef mare. - Din tc. @bayram.@','BAIRÁM, bairamuri, s.n. 1. Numele a două mari sărbători religioase musulmane. 2. (Fam.) Petrecere, chef mare. – Din tc. bayram.',0,1015660800,1015660800,0),(3117,10,1,'bait',4700,'@BAIT, @$baiţi, $s.m. (Inform.) Ansamblu de biţi (de obicei 8) folosit pentru examinarea capacităţii de memorie (@3@). - Din engl. @byte.@','BAIT, baiţi, s.m. (Inform.) Ansamblu de biţi (de obicei 8) folosit pentru examinarea capacităţii de memorie (3). – Din engl. byte.',0,1015660800,1189656118,0),(3118,10,1,'baiţ',4313,'@BAIŢ@, $baiţuri, $s.n. Colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc. - Din germ. @Beize.@','BAIŢ, baiţuri, s.n. Colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc. – Din germ. Beize.',0,1015660800,1015660800,0),(3119,10,1,'baiu',1174,'@BÁIU @interj. (Reg.) Nici să nu te gândeşti (la aşa ceva)! nici vorbă! - Probabil din @ba @+ @io @(= $eu$).','BÁIU interj. (Reg.) Nici să nu te gândeşti (la aşa ceva)! nici vorbă! – Probabil din ba + io (= eu).',0,1015660800,1161683319,0),(3120,10,1,'bajoaier',330,'@BAJOAIÉR@, $bajoaiere, $s.n. Perete lateral de ecluză. [Pr.: -$joa-ier$] - Din fr. @bajoyer.@','BAJOAIÉR, bajoaiere, s.n. Perete lateral de ecluză. [Pr.: -joa-ier] – Din fr. bajoyer.',0,1015660800,1015660800,0),(3121,10,1,'bal',2947,'@BAL^1@$, baluri, $s.n. Petrecere (publică) cu dans, organizată seara sau noaptea. - Din fr. @bal.@','BAL1, baluri, s.n. Petrecere (publică) cu dans, organizată seara sau noaptea. – Din fr. bal.',0,1015660800,1015660800,0),(3122,10,1,'bal',2473,'@BAL^2@$, baluri, $s.n. (Înv.) Balot. - Din fr. @balle.@','BAL2, baluri, s.n. (Înv.) Balot. – Din fr. balle.',0,1015660800,1015660800,0),(3123,10,15,'balaban',932,'@BALABÁN@, $balabani, $s.m. (Zool.) Şoim. - Comp. cuman @balaban.@','BALABÁN, balabani, s.m. (Zool.) Şoim. – Comp. cuman balaban.',0,1015660800,1015660800,0),(3124,10,1,'balabustă',2173,'@BALABÚSTĂ@, $balabuste, $s.f. Nevastă de evreu. ** (Glumeţ) Nevastă, soţie. ** (Fam., depr.) Femeie grasă şi diformă. - Din idişul @balabuste.@','BALABÚSTĂ, balabuste, s.f. Nevastă de evreu. ♦ (Glumeţ) Nevastă, soţie. ♦ (Fam., depr.) Femeie grasă şi diformă. – Din idişul balabuste.',0,1015660800,1206868994,0),(3125,10,1,'baladă',5457,'@BALÁDĂ@, $balade, $s.f. @1. @Creaţie epică în versuri care relatează o acţiune eroică, o legendă, o întâmplare istorică etc. @2. @Bucată muzicală cu caracter narativ. - Din fr. @ballade.@','BALÁDĂ, balade, s.f. 1. Creaţie epică în versuri care relatează o acţiune eroică, o legendă, o întâmplare istorică etc. 2. Bucată muzicală cu caracter narativ. – Din fr. ballade.',0,1015660800,1015660800,0),(3126,10,15,'balader',464,'@BALADÉR@, $baladere, $s.n. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi, la încălţăminte. - Din germ. @Bandleder.@','BALADÉR, baladere, s.n. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi, la încălţăminte. – Din germ. Bandleder.',0,1015660800,1015660800,0),(3127,10,1,'baladesc',444,'@BALADÉSC, -ESCĂ@, $baladeşti, $adj. (Livr.) De baladă; (rar) baladier. - @Baladă@ + suf. $-esc.$','BALADÉSC, -ESCĂ, baladeşti, adj. (Livr.) De baladă; (rar) baladier. – Baladă + suf. -esc.',0,1015660800,1189656118,0),(3128,10,1,'baladier',374,'@BALADIÉR, -Ă@, $baladieri, -e, $adj. (Rar) Baladesc. [Pr.: -$di-er$] - @baladă@ + suf. $-ier.$','BALADIÉR, -Ă, baladieri, -e, adj. (Rar) Baladesc. [Pr.: -di-er] – baladă + suf. -ier.',0,1015660800,1189656118,0),(3129,10,15,'baladin',271,'@BALADÍN, -Ă@, $baladini, -e, $s.m. şi f. (Franţuzism înv.) Bufon, măscărici; $p.ext. $comediant. - Din fr. @baladin.@','BALADÍN, -Ă, baladini, -e, s.m. şi f. (Franţuzism înv.) Bufon, măscărici; p.ext. comediant. – Din fr. baladin.',0,1015660800,1015660800,0),(3130,10,1,'balador',1194,'@BALADÓR, @$baladoare, $s.n. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate, cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. - Din fr. @baladeur.@','BALADÓR, baladoare, s.n. Piesă de angrenaj în formă de ax cu multe roţi dinţate, cu ajutorul cărora se schimbă viteza de rotaţie. – Din fr. baladeur.',0,1015660800,1015660800,0),(3131,10,1,'balafon',608,'@BALAFÓN@, $balafoane, $s.n. Instrument muzical african de percuţie, format din lame de lemn acordate diatonic. - Din fr. @balafon.@','BALAFÓN, balafoane, s.n. Instrument muzical african de percuţie, format din lame de lemn acordate diatonic. – Din fr. balafon.',0,1015660800,1015660800,0),(3132,10,1,'balalaică',1145,'@BALALÁICĂ@, $balalaici, $s.f. Instrument muzical cu trei coarde şi cutie de rezonanţă triunghiulară. - Din rus. @balalaika.@','BALALÁICĂ, balalaici, s.f. Instrument muzical cu trei coarde şi cutie de rezonanţă triunghiulară. – Din rus. balalaika.',0,1015660800,1015660800,0),(3133,10,1,'balama',5867,'@BALAMÁ, @ $balamale, $s.f. Mic dispozitiv metalic format din două piese articulate pe un ax, dintre care cel puţin una se învârteşte după montare în jurul axului, spre a permite unei uşi, unei ferestre, unui capac de ladă etc. să se închidă şi să se deschidă prin rotire parţială; şarnieră, ţâţână. ** Fig. (Fam.; la pl.) Încheieturi, articulaţii ale corpului. * Expr. $A-i $(sau$ a i se$) $slăbi $sau $a i se muia $(cuiva) sau $a nu-l (mai) ajuta $(sau $ţine$) pe cineva $balamalele = $a pierde vigoarea (din cauza bătrâneţii, a oboselii, a fricii). $A-i tremura $(cuiva) $balamalele = $a se teme. - Din tc. @bağlama.@','BALAMÁ, balamale, s.f. Mic dispozitiv metalic format din două piese articulate pe un ax, dintre care cel puţin una se învârteşte după montare în jurul axului, spre a permite unei uşi, unei ferestre, unui capac de ladă etc. să se închidă şi să se deschidă prin rotire parţială; şarnieră, ţâţână. ♦ Fig. (Fam.; la pl.) Încheieturi, articulaţii ale corpului. ♢ Expr. A-i (sau a i se) slăbi sau a i se muia (cuiva) sau a nu-l (mai) ajuta (sau ţine) pe cineva balamalele = a pierde vigoarea (din cauza bătrâneţii, a oboselii, a fricii). A-i tremura (cuiva) balamalele = a se teme. – Din tc. bağlama.',0,1015660800,1015660800,0),(3134,10,15,'balamiş',98,'@BALAMÍŞ @s.n. (Reg., în expr.) $Balamiş-balmuş$ = balmoş.','BALAMÍŞ s.n. (Reg., în expr.) Balamiş-balmuş = balmoş.',0,1015660800,1189656118,0),(3135,10,1,'balamuc',3279,'@BALAMÚC@, $balamucuri, $s.n. Clinică pentru alienaţi mintali; casă de nebuni. ** Fig. Gălăgie, dezordine mare. - Din n. pr. @Malamuc.@','BALAMÚC, balamucuri, s.n. Clinică pentru alienaţi mintali; casă de nebuni. ♦ Fig. Gălăgie, dezordine mare. – Din n. pr. Malamuc.',0,1015660800,1015660800,0),(3136,10,15,'balamut',2892,'@BALAMÚT, -Ă@, $balamuţi, -te, $adj., s.m. şi f. (Reg.) @1. @Adj. (La jocul de cărţi) Măsluit. @2.@ S.m. şi f. Flecar. ** Nătâng, prost. - Din rus @balamut.@','BALAMÚT, -Ă, balamuţi, -te, adj., s.m. şi f. (Reg.) 1. Adj. (La jocul de cărţi) Măsluit. 2. S.m. şi f. Flecar. ♦ Nătâng, prost. – Din rus balamut.',0,1015660800,1015660800,0),(3137,10,18,'balamuţie',388,'@BALAMUŢÍE @s.f., art. $balamuţia, $g.-d. art. $balamuţiei; $pl. $balamuţii, $art. $balamuţiile $.','BALAMUŢÍE s.f., art. balamuţia, g.-d. art. balamuţiei; pl. balamuţii, art. balamuţiile .',0,1015660800,1015660800,0),(3138,10,18,'balang',1838,'@BALÁNG @interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare); bang, dang. [Var.: @balánga @interj.] - Onomatopee.','BALÁNG interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare); bang, dang. [Var.: balánga interj.] – Onomatopee.',0,1015660800,1015660800,0),(3139,10,1,'balanga',269,'@BALÁNGA @ interj. v. @balang@.','BALÁNGA interj. v. balang.',0,1015660800,1189656118,0),(3140,10,1,'balangă',682,'@BALÁNGĂ@, $bălăngi$, s.f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor; talangă; sunetul produs de un astfel de clopot. - Din @balang@.','BALÁNGĂ, bălăngi, s.f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor; talangă; sunetul produs de un astfel de clopot. – Din balang.',0,1015660800,1189656118,0),(3141,10,1,'balans',2620,'@BALÁNS@, $balansuri, $s.n. @1. @Mişcare de legănare a unui obiect; pendulare, balansare. @2. @(În sintagmele) $Balans al culorilor = $reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune în culori, pentru obţinerea reproducerii fidele a culorilor.$ Balans stereofonic =$ reglaj al unui sistem stereofonic pentru a egaliza nivelele sonore ale canalelor. - Din @balansa@ (derivat regresiv).','BALÁNS, balansuri, s.n. 1. Mişcare de legănare a unui obiect; pendulare, balansare. 2. (În sintagmele) Balans al culorilor = reglare a semnalelor video ale unui sistem de televiziune în culori, pentru obţinerea reproducerii fidele a culorilor. Balans stereofonic = reglaj al unui sistem stereofonic pentru a egaliza nivelele sonore ale canalelor. – Din balansa (derivat regresiv).',0,1015660800,1189656118,0),(3142,10,1,'balansa',2659,'@BALANSÁ@, $balansez, $vb. @I. 1. @Tranz. şi refl. A (se) mişca când într-o parte, când într-alta; a (se) legăna, a (se) hâţâna, a pendula. @2. @Tranz. A face egale, a echilibra părţile unei balanţe (@2@), ale unui cont etc. - Din fr. @balancer.@','BALANSÁ, balansez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) mişca când într-o parte, când într-alta; a (se) legăna, a (se) hâţâna, a pendula. 2. Tranz. A face egale, a echilibra părţile unei balanţe (2), ale unui cont etc. – Din fr. balancer.',0,1015660800,1015660800,0),(3143,10,1,'balansare',908,'@BALANSÁRE@, $balansări, $s.f. Acţiunea de $a (se) balansa$; legănare, balans, pendulare. - V. @balansa@.','BALANSÁRE, balansări, s.f. Acţiunea de a (se) balansa; legănare, balans, pendulare. – V. balansa.',0,1015660800,1189656118,0),(3144,10,1,'balansat',835,'@BALANSÁT, -Ă@, $balansaţi, -te, $adj. @1. @Legănat^2 (@1@). @2. @(Tehn.; despre dispozitive) Care este astfel reglat încât nu depăşeşte limitele de balans (@1@). - V. @balansa@.','BALANSÁT, -Ă, balansaţi, -te, adj. 1. Legănat2 (1). 2. (Tehn.; despre dispozitive) Care este astfel reglat încât nu depăşeşte limitele de balans (1). – V. balansa.',0,1015660800,1189656118,0),(3145,10,1,'balansier',1888,'@BALANSIÉR@, $balansiere, $s.n. @1.@ Piesă care reglează prin oscilaţiile ei mişcarea unui mecanism; balansor. $Balansier de ceasornic. $@2. @Bară lungă şi subţire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a-şi ţine echilibrul.@ 3. @Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere în formă de măciucă, situat pe metatorace. [Pr.: -$si-er.$ - Var.: (@2@, înv.) @balanţiér @s.n.] - Din fr. @balancier.@','BALANSIÉR, balansiere, s.n. 1. Piesă care reglează prin oscilaţiile ei mişcarea unui mecanism; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bară lungă şi subţire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a-şi ţine echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere în formă de măciucă, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er. – Var.: (2, înv.) balanţiér s.n.] – Din fr. balancier.',0,1015660800,1015660800,0),(3146,10,1,'balansină',757,'@BALANSÍNĂ@, $ balansine, $s.f. Parâmă de metal sau de cânepă care susţine vergile încrucişate ale catargului unei nave cu pânze sau stâlpii bigelor de încărcare montate pe nave. - Din fr. @balancine.@','BALANSÍNĂ, balansine, s.f. Parâmă de metal sau de cânepă care susţine vergile încrucişate ale catargului unei nave cu pânze sau stâlpii bigelor de încărcare montate pe nave. – Din fr. balancine.',0,1015660800,1189656118,0),(3147,10,1,'balansoar',1946,'@BALANSOÁR@, $balansoare, $s.n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. - Din fr. @balançoire.@','BALANSOÁR, balansoare, s.n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. – Din fr. balançoire.',0,1015660800,1015660800,0),(3148,10,1,'balansor',521,'@BALANSÓR@, $balansoare, $s.n. Balansier (@1@). - @Balansa @+ suf. $ -or.$','BALANSÓR, balansoare, s.n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.',0,1015660800,1189656118,0),(3149,10,1,'balanţă',9702,'@BALÁNŢĂ@, $balanţe, $s.f. @1. @Instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi etalonate. * $Balanţă romană = $cântar cu o singură greutate etalonată, care se deplasează pe braţul lung al pârghiei inelate de al cărei punct fix este atârnat un talger pentru obiectele de cântărit. * Expr. $A pune în balanţă =$ a compara două lucruri sau două fapte, atitudini, idei diferite. ** (Sg. art.) Numele unei constelaţii din emisfera australă. @2. @(Fin.) Comparaţie, raport între mai mulţi indicatori care trebuie echilibraţi; (concr.) tabel, situaţie care conţine o asemenea operaţie etc. * $Balanţă de verificare = $operaţie contabilă de totalizare a cifrelor din debit şi a celor din credit; situaţia conturilor la o anumită dată. $Balanţă comercială $(a unei ţări) = raportul dintre valoarea generală a importului şi cea a exportului. - Din fr. @balance.@','BALÁNŢĂ, balanţe, s.f. 1. Instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi etalonate. ♢ Balanţă romană = cântar cu o singură greutate etalonată, care se deplasează pe braţul lung al pârghiei inelate de al cărei punct fix este atârnat un talger pentru obiectele de cântărit. ♢ Expr. A pune în balanţă = a compara două lucruri sau două fapte, atitudini, idei diferite. ♦ (Sg. art.) Numele unei constelaţii din emisfera australă. 2. (Fin.) Comparaţie, raport între mai mulţi indicatori care trebuie echilibraţi; (concr.) tabel, situaţie care conţine o asemenea operaţie etc. ♢ Balanţă de verificare = operaţie contabilă de totalizare a cifrelor din debit şi a celor din credit; situaţia conturilor la o anumită dată. Balanţă comercială (a unei ţări) = raportul dintre valoarea generală a importului şi cea a exportului. – Din fr. balance.',0,1015660800,1015660800,0),(3150,10,1,'balanţier',146,'@BALANŢIÉR@, $balanţiere, $ s.n. v. @balansier.@','BALANŢIÉR, balanţiere, s.n. v. balansier.',0,1015660800,1189656118,0),(3151,10,1,'balaoacheş',1116,'@BALAOÁCHEŞ, -Ă@, $balaoacheşi, -e, $adj., s.m. şi f. @1. @Adj., s.m. şi f. (Glumeţ sau ir.) (Om) negricios, oacheş. @2. @S. m. şi f. (Depr.) Epitet dat unui ţigan. - @Bălai@ + @oacheş.@','BALAOÁCHEŞ, -Ă, balaoacheşi, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Glumeţ sau ir.) (Om) negricios, oacheş. 2. S. m. şi f. (Depr.) Epitet dat unui ţigan. – Bălai + oacheş.',0,1015660800,1015660800,0),(3152,10,1,'balast',8084,'@BALÁST, @$balasturi, $s.n. @1.@ Încărcături de saci de nisip, pietriş etc. care reechilibrează o ambarcaţie sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat; lest, savură. ** Cameră care se umple cu apă sau cu aer pentru a modifica greutatea unui submarin în vederea manevrei de scufundare a lui la suprafaţă. ** Fig. Ceea ce este împovărător, nefolositor. @2. @Pietriş, zgură etc., folosite ca aşternut pe care se montează traversele şinelor de tren; amestec de pietriş şi de nisip întrebuinţat la prepararea betonului, la pietruirea şoselelor etc. - Din fr. @ballast.@','BALÁST, balasturi, s.n. 1. Încărcături de saci de nisip, pietriş etc. care reechilibrează o ambarcaţie sau reglează ridicarea în aer a unui aerostat; lest, savură. ♦ Cameră care se umple cu apă sau cu aer pentru a modifica greutatea unui submarin în vederea manevrei de scufundare a lui la suprafaţă. ♦ Fig. Ceea ce este împovărător, nefolositor. 2. Pietriş, zgură etc., folosite ca aşternut pe care se montează traversele şinelor de tren; amestec de pietriş şi de nisip întrebuinţat la prepararea betonului, la pietruirea şoselelor etc. – Din fr. ballast.',0,1015660800,1223201757,0),(3153,10,1,'balasta',776,'@BALASTÁ@, $balastez, $vb. @1. @Tranz. A acoperi cu balast (@2@) o şosea, un teren etc. - Din fr. @ballaster.@','BALASTÁ, balastez, vb. 1. Tranz. A acoperi cu balast (2) o şosea, un teren etc. – Din fr. ballaster.',0,1015660800,1189656118,0),(477090,471,21,'mod',8755,'@MOD@ $s. n.$ 1. fel, chip, manieră; procedeu, metodă. o (ec.) ~ de producţie = modul istoriceşte determinat în care oamenii produc bunurile materiale necesare existenţei şi dezvoltării societăţii; ~ de viaţă = conţinutul şi formele specifice de satisfacere a nevoilor materiale şi spirituale ale unei societăţi. 2. categorie gramaticală specifică verbului, care exprimă aprecierea vorbitorului faţă de acţiune. * (despre părţi de vorbire, propoziţii sau părţi de propoziţii) de ~ = care are sensul, funcţia de a arăta modul. 3. (muz.) structura unei game determinată de raportul de intervale dintre sunetele componente. 4. (log.) ~ silogistic = forma concretă pe care o iau figurile silogismului în funcţie de calitatea şi cantitatea judecăţilor componente. (< fr. $mode$, it. $modo$, lat. $modus$)','MOD s. n. 1. fel, chip, manieră; procedeu, metodă. o (ec.) ~ de producţie = modul istoriceşte determinat în care oamenii produc bunurile materiale necesare existenţei şi dezvoltării societăţii; ~ de viaţă = conţinutul şi formele specifice de satisfacere a nevoilor materiale şi spirituale ale unei societăţi. 2. categorie gramaticală specifică verbului, care exprimă aprecierea vorbitorului faţă de acţiune. ♢ (despre părţi de vorbire, propoziţii sau părţi de propoziţii) de ~ = care are sensul, funcţia de a arăta modul. 3. (muz.) structura unei game determinată de raportul de intervale dintre sunetele componente. 4. (log.) ~ silogistic = forma concretă pe care o iau figurile silogismului în funcţie de calitatea şi cantitatea judecăţilor componente. (< fr. mode, it. modo, lat. modus)',0,1189834610,1189834610,0),(3154,10,1,'balastare',332,'@BALASTÁRE@, $balastări, $s.f. Acţiunea de $a balasta.$ - V. @balasta.@','BALASTÁRE, balastări, s.f. Acţiunea de a balasta. – V. balasta.',0,1015660800,1189656118,0),(3155,10,1,'balastieră',1611,'@BALASTIÉRĂ@, $balastiere, $s.f. Carieră de nisip sau de pietriş. [Pr.: -$ti-e-$] - Din fr. @ballastière.@','BALASTIÉRĂ, balastiere, s.f. Carieră de nisip sau de pietriş. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. ballastière.',0,1015660800,1015660800,0),(3156,10,1,'balastor',784,'@BALASTÓR@, $ balastoare, $s.n. Maşină folosită pentru balastarea liniilor de cale ferată. - @Balasta @+ suf. -$or.$','BALASTÓR, balastoare, s.n. Maşină folosită pentru balastarea liniilor de cale ferată. – Balasta + suf. -or.',0,1015660800,1189656118,0),(3157,10,15,'balaş',624,'@BALÁŞ@, $balaşuri $s.n. (Înv.) Varietate de rubin. - Din it. @balascio.@','BALÁŞ, balaşuri s.n. (Înv.) Varietate de rubin. – Din it. balascio.',0,1015660800,1015660800,0),(3158,10,15,'balaşicuri',506,'@BALAŞÍCURI @s.n. pl. (Reg.) Minciuni care pun pe cineva în încurcătură.','BALAŞÍCURI s.n. pl. (Reg.) Minciuni care pun pe cineva în încurcătură.',0,1015660800,1015660800,0),(3159,10,1,'balaur',3875,'@BALÁUR, @ $balauri, $s.m. (În basme) Monstru care întruchipează răul, imaginat ca un şarpe uriaş cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat. ** (Art.) Denumirea populară a constelaţiei dragonului. [Pr.: $-la-ur$] - Cf. alb. %bollë% \"şarpe\", scr. %blavor%.','BALÁUR, balauri, s.m. (În basme) Monstru care întruchipează răul, imaginat ca un şarpe uriaş cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat. ♦ (Art.) Denumirea populară a constelaţiei dragonului. [Pr.: -la-ur] – Cf. alb. b o l l ë „şarpe”, scr. b l a v o r.',0,1015660800,1015660800,0),(3160,10,1,'bală',2332,'@BÁLĂ@, $bale, $s.f. (Pop.) Monstru, dihanie, fiară groaznică. - Et. nec.','BÁLĂ, bale, s.f. (Pop.) Monstru, dihanie, fiară groaznică. – Et. nec.',0,1015660800,1015660800,0),(3161,10,15,'balbaş',124,'@BALBÁŞ @s.n. (Reg.) Hidromel. - Din tc. @bal başy.@','BALBÁŞ s.n. (Reg.) Hidromel. – Din tc. bal başy.',0,1015660800,1201895538,0),(3162,10,1,'balcaniadă',799,'@BALCANIÁDĂ@, $balcaniade, $s.f. Competiţie sportivă care are loc la intervale regulate, cu participarea sportivilor din ţările balcanice. [Pr.: -$ni-a-$] - @Balcani @(n.pr.) + suf. -$iadă.$','BALCANIÁDĂ, balcaniade, s.f. Competiţie sportivă care are loc la intervale regulate, cu participarea sportivilor din ţările balcanice. [Pr.: -ni-a-] – Balcani (n.pr.) + suf. -iadă.',0,1015660800,1015660800,0),(3163,10,1,'balcanic',2083,'@BALCÁNIC, -Ă@, $balcanici, -ce, $adj. Din (sau privitor la) Munţii Balcani sau din regiunea acestor munţi. * (Sport) $Jocuri balcanice = $balcaniadă. - Din fr. @balkanique.@','BALCÁNIC, -Ă, balcanici, -ce, adj. Din (sau privitor la) Munţii Balcani sau din regiunea acestor munţi. ♢ (Sport) Jocuri balcanice = balcaniadă. – Din fr. balkanique.',0,1015660800,1189656118,0),(3164,10,1,'balcanism',1577,'@BALCANÍSM@, $balcanisme, $s.n. Cuvânt sau construcţie sintactică specifică unor limbi balcanice. - @Balcani @(n.pr.) + suf. $-ism.$','BALCANÍSM, balcanisme, s.n. Cuvânt sau construcţie sintactică specifică unor limbi balcanice. – Balcani (n.pr.) + suf. -ism.',0,1015660800,1015660800,0),(3165,10,1,'balcanist',102,'@BALCANÍST, -Ă@, $balcanişti, -ste, $s.m. şi f. Balcanolog. - Din germ. @Balkanist.@','BALCANÍST, -Ă, balcanişti, -ste, s.m. şi f. Balcanolog. – Din germ. Balkanist.',0,1015660800,1189656118,0),(3166,10,1,'balcanistică',995,'@BALCANÍSTICĂ @s.f. Ansamblu de studii şi cercetări referitoare la limbile, folclorul, etnografia şi istoria popoarelor balcanice. - @Balcani @(n.pr.) + suf. -$istică $(după $lingvistică, folcloristică$ etc.).','BALCANÍSTICĂ s.f. Ansamblu de studii şi cercetări referitoare la limbile, folclorul, etnografia şi istoria popoarelor balcanice. – Balcani (n.pr.) + suf. -istică (după lingvistică, folcloristică etc.).',0,1015660800,1015660800,0),(3167,10,1,'balcanolog',212,'@BALCANOLÓG, -Ă@, $balcanologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în balcanistică; balcanist. - @Balcani @(n. pr.) + suf. $-olog $(după $filolog, sociolog$ etc.).','BALCANOLÓG, -Ă, balcanologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în balcanistică; balcanist. – Balcani (n. pr.) + suf. -olog (după filolog, sociolog etc.).',0,1015660800,1015660800,0),(3168,10,1,'balcanologie',88,'@BALCANOLOGÍE @s.f. Balcanistică. - Din fr. @balkanologie.@','BALCANOLOGÍE s.f. Balcanistică. – Din fr. balkanologie.',0,1015660800,1189656118,0),(3169,10,1,'balcâz',2141,'@BALCẤZ, -Ă@, $balcâzi, -e, $adj. (Reg.) Urât, hâd, diform, slut, pocit. - Et. nec.','BALCẤZ, -Ă, balcâzi, -e, adj. (Reg.) Urât, hâd, diform, slut, pocit. – Et. nec.',0,1015660800,1239105294,0),(3170,10,1,'balcon',4103,'@BALCÓN@, $balcoane, $s.n. @1. @Platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. @2. @Parte a unei săli de spectacol, de conferinţe etc. aşezată deasupra parterului. - Din fr. @balcon.@','BALCÓN, balcoane, s.n. 1. Platformă cu balustradă pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul printr-una sau mai multe uşi. 2. Parte a unei săli de spectacol, de conferinţe etc. aşezată deasupra parterului. – Din fr. balcon.',0,1015660800,1015660800,0),(3171,10,1,'balconaş',201,'@BALCONÁŞ@, $balconaşe, $s.n. Diminutiv al lui $balcon. $- @Balcon @+ suf. $-aş.$','BALCONÁŞ, balconaşe, s.n. Diminutiv al lui balcon. - Balcon + suf. -aş.',0,1015660800,1189656118,0),(3172,10,1,'baldachin',7939,'@BALDACHÍN, @$baldachine, $s.n. @1. @Acoperământ decorativ, împodobit cu perdele, aşezat deasupra unui tron, a unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; $p.ext.$ lucrare de arhitectură care imită acest acoperământ decorativ. @2. @Acoperământ de pânză care se purta deasupra unui demnitar laic sau al bisericii la anumite procesiuni. [Pl. şi $baldachinuri. $ - Var.: (înv.) @baldahin @s.n.] - Din fr. @baldaquin.@','BALDACHÍN, baldachine, s.n. 1. Acoperământ decorativ, împodobit cu perdele, aşezat deasupra unui tron, a unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p.ext. lucrare de arhitectură care imită acest acoperământ decorativ. 2. Acoperământ de pânză care se purta deasupra unui demnitar laic sau al bisericii la anumite procesiuni. [Pl. şi baldachinuri. – Var.: (înv.) baldahin s.n.] – Din fr. baldaquin.',0,1015660800,1015660800,0),(3173,10,1,'baldahin',229,'@BALDAHÍN @s.n. v. @baldachin.@','BALDAHÍN s.n. v. baldachin.',0,1015660800,1189656118,0),(3174,10,1,'bale',3989,'@BÁLE @s.f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. * Expr. (Fam.) $A-i curge$ (cuiva) $balele după ceva = $a dori mult ceva. ** Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peştilor. ** Urmă mucoasă lăsată de melc în mers. - Cf. lat. *baba.','BÁLE s.f. pl. Salivă (groasă, spumoasă) care se prelinge din gură. ♢ Expr. (Fam.) A-i curge (cuiva) balele după ceva = a dori mult ceva. ♦ Materie mucilaginoasă care acoperă corpul peştilor. ♦ Urmă mucoasă lăsată de melc în mers. – Cf. lat. *baba.',0,1015660800,1015660800,0),(3175,10,1,'balegă',1639,'@BÁLEGĂ @s.f. v. @baligă.@','BÁLEGĂ s.f. v. baligă.',0,1015660800,1189656118,0),(3176,10,1,'baleiaj',2765,'@BALEIÁJ@, $baleiaje, $s.n. Eliminarea forţată a gazelor de ardere din cilindrul unui motor cu ardere internă. [Pr.: $-le-iaj$] - Din fr. @balayage.@','BALEIÁJ, baleiaje, s.n. Eliminarea forţată a gazelor de ardere din cilindrul unui motor cu ardere internă. [Pr.: -le-iaj] – Din fr. balayage.',0,1015660800,1015660800,0),(3177,10,1,'balenă',3792,'@BALÉNĂ, @$balene, $s.f. @1. @Gen de mamifere acvatice lungi de 10-20 m, cu lame cornoase lungi în loc de dinţi ($Balaena)$; (înv.) chit^3. ** (Fam.) Epitet pentru o persoană foarte grasă. @2. @Lamelă flexibilă fabricată din lamele cornoase de balenă (@1@) (sau din materiale plastice), care se întrebuinţează pentru a ţine întinsă pânza corsetelor, gulerelor, umbrelelor etc. - Din fr. @baleine, @lat. @balaena.@','BALÉNĂ, balene, s.f. 1. Gen de mamifere acvatice lungi de 10-20 m, cu lame cornoase lungi în loc de dinţi (Balaena); (înv.) chit3. ♦ (Fam.) Epitet pentru o persoană foarte grasă. 2. Lamelă flexibilă fabricată din lamele cornoase de balenă (1) (sau din materiale plastice), care se întrebuinţează pentru a ţine întinsă pânza corsetelor, gulerelor, umbrelelor etc. – Din fr. baleine, lat. balaena.',0,1015660800,1015660800,0),(3178,10,1,'balenieră',1071,'@BALENIÉRĂ@, $baleniere, $s.f. Ambarcaţie echipată pentru vânătoarea de balene. ** Ambarcaţie uşoară şi rapidă (cu motor), care serveşte pentru transportul persoanelor de pe navele mari la ţărm. [Pr.: $-ni-e-$] - Din fr. @baleinière.@','BALENIÉRĂ, baleniere, s.f. Ambarcaţie echipată pentru vânătoarea de balene. ♦ Ambarcaţie uşoară şi rapidă (cu motor), care serveşte pentru transportul persoanelor de pe navele mari la ţărm. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. baleinière.',0,1015660800,1015660800,0),(3179,10,1,'balercă',977,'@BALÉRCĂ, @ $balerci, $s.f. (Reg.) Butoiaş. ** Conţinutul unui butoiaş. - Din ucr. @barylka.@','BALÉRCĂ, balerci, s.f. (Reg.) Butoiaş. ♦ Conţinutul unui butoiaş. – Din ucr. barylka.',0,1015660800,1189656118,0),(477089,471,21,'mochetă',1225,'@MOCHÉTĂ@ $s. f.$ ţesătură pluşată, din fire de lână şi de in sau cânepă, folosită drept covor sau la capitonarea mobilelor. (< fr. $moquette$)','MOCHÉTĂ s. f. ţesătură pluşată, din fire de lână şi de in sau cânepă, folosită drept covor sau la capitonarea mobilelor. (< fr. moquette)',0,1189834610,1189834610,0),(3180,10,1,'balercuţă',325,'@BALERCÚŢĂ@, $balercuţe$, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui $balercă$. - @Balercă@ + suf. $-uţă$.','BALERCÚŢĂ, balercuţe, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui balercă. – Balercă + suf. -uţă.',0,1015660800,1189656118,0),(3181,10,1,'balerin',1177,'@BALERÍN, -Ă@, $balerini, -e, $s.m. şi f. Bărbat sau femeie care are ca profesiune baletul; baletist. - Din fr. @ballerin, ballerine, @ it. @ballerino, ballerina.@','BALERÍN, -Ă, balerini, -e, s.m. şi f. Bărbat sau femeie care are ca profesiune baletul; baletist. – Din fr. ballerin, ballerine, it. ballerino, ballerina.',0,1015660800,1189656118,0),(3182,10,1,'balet',3869,'@BALÉT@, $balete, $s.n. @1. @Dans artistic figurativ executat după o compoziţie muzicală. * $Corp de balet $v. $corp. $** Spectacol format din asemenea dansuri. @2. @Ansamblu de balerini şi balerine. - Din fr. @ballet, @ it. @balletto.@','BALÉT, balete, s.n. 1. Dans artistic figurativ executat după o compoziţie muzicală. ♢ Corp de balet v. corp. ** Spectacol format din asemenea dansuri. 2. Ansamblu de balerini şi balerine. – Din fr. ballet, it. balletto.',0,1015660800,1189656118,0),(3183,10,1,'baletist',266,'@BALETÍST, -Ă@, $baletişti, -ste, $s.m. şi f. Balerin(ă). -@ Balet @+ suf.$-ist.$','BALETÍST, -Ă, baletişti, -ste, s.m. şi f. Balerin(ă). - Balet + suf.-ist.',0,1015660800,1189656118,0),(3184,1,1,'balic',1025,'@BALÍC, -Ă@, $balici, -ce$, s.m. şi f. (Arg.) Student în primul an; boboc. - Din ţig. @balih@ \"purceluş\".','BALÍC, -Ă, balici, -ce, s.m. şi f. (Arg.) Student în primul an; boboc. – Din ţig. balih „purceluş”.',0,1015747200,1146154902,0),(3185,10,1,'balie',1696,'@BÁLIE@, $balii, $s.f. (Reg.) Vas mare circular, făcut din doage, pentru spălatul rufelor. - Din ucr. @balija.@','BÁLIE, balii, s.f. (Reg.) Vas mare circular, făcut din doage, pentru spălatul rufelor. – Din ucr. balija.',0,1015660800,1015660800,0),(3186,10,1,'baligă',2015,'@BÁLIGĂ@, $baligi, $s.f. (Adesea fig.) Excrement de animale mari; băligar. [Var.: @bálegă@ s.f.] - Cf. scr. balega, alb. balge.','BÁLIGĂ, baligi, s.f. (Adesea fig.) Excrement de animale mari; băligar. [Var.: bálegă s.f.] – Cf. scr. balega, alb. balge.',0,1015660800,1015660800,0),(3187,10,1,'balimez',829,'@BALIMÉZ@, $balimezuri, $s.n. (Înv.) Tun de calibru mare. - Din tc. @balyemez.@','BALIMÉZ, balimezuri, s.n. (Înv.) Tun de calibru mare. – Din tc. balyemez.',0,1015660800,1015660800,0),(3188,10,1,'balistă',1476,'@BALÍSTĂ@, $ baliste, $s.f. Maşină de război folosită în antichitate la aruncarea de bolovani, de butuci etc. asupra (obiectivelor) duşmanului. - Din lat. @ballista, @it. @balista, @fr. @baliste.@','BALÍSTĂ, baliste, s.f. Maşină de război folosită în antichitate la aruncarea de bolovani, de butuci etc. asupra (obiectivelor) duşmanului. – Din lat. ballista, it. balista, fr. baliste.',0,1015660800,1015660800,0),(3189,10,1,'balistic',3995,'@BALÍSTIC, -Ă@, $balistici, -ce, $adj., s.f. @1. @Adj. Privitor la mişcarea proiectilelor în spaţiu. * $Curbă balistică = $traiectorie de proiectil. $Pendul balistic = $pendul de măsurare a vitezei proiectilelor. @2. @S. f. Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mişcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi faţă de orizont. - Din fr. @balistique, @ it.@ balistica.@','BALÍSTIC, -Ă, balistici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Privitor la mişcarea proiectilelor în spaţiu. ♢ Curbă balistică = traiectorie de proiectil. Pendul balistic = pendul de măsurare a vitezei proiectilelor. 2. S. f. Ramură a mecanicii teoretice care studiază legile mişcării unui corp greu sau ale unui proiectil aruncat sub un anumit unghi faţă de orizont. – Din fr. balistique, it. balistica.',0,1015660800,1152880294,0),(3190,10,1,'balistician',390,'@BALISTICIÁN, -Ă@, $balisticieni, -e, $s.m. şi f. [Pr.: $-ci-an$] Specialist în balistică. - Din fr. @balisticien.@','BALISTICIÁN, -Ă, balisticieni, -e, s.m. şi f. [Pr.: -ci-an] Specialist în balistică. – Din fr. balisticien.',0,1015660800,1189656118,0),(3191,10,18,'balistograf',754,'@BALISTOGRÁF@, $balistografe, $s.n. Aparat care măsoară unghiul sub care este aruncat un proiectil.','BALISTOGRÁF, balistografe, s.n. Aparat care măsoară unghiul sub care este aruncat un proiectil.',0,1015660800,1015660800,0),(3192,10,1,'balivernă',2479,'@BALIVÉRNĂ@, $baliverne, $s.f. Vorbă lipsită de importantă sau născocită; palavră, vorbă de clacă. - Din fr. @baliverne.@','BALIVÉRNĂ, baliverne, s.f. Vorbă lipsită de importantă sau născocită; palavră, vorbă de clacă. – Din fr. baliverne.',0,1015660800,1015660800,0),(3193,10,1,'baliza',4309,'@BALIZÁ@, $balizez, $vb. I. Tranz. A fixa o baliză, a marca prin balize diverse puncte de pe teren. - Din fr. @baliser.@','BALIZÁ, balizez, vb. I. Tranz. A fixa o baliză, a marca prin balize diverse puncte de pe teren. – Din fr. baliser.',0,1015747200,1189656118,0),(3194,1,1,'balizaj',1649,'@BALIZÁJ@, $balizaje$, s.n. Semnalizare prin balize; balizare ** Delimitare cu ajutorul unor semnale optice, acustice sau de radio a unui spaţiu, a unui drum de navigaţie aeriană sau maritimă. - Din fr. @balisage@.','BALIZÁJ, balizaje, s.n. Semnalizare prin balize; balizare ♦ Delimitare cu ajutorul unor semnale optice, acustice sau de radio a unui spaţiu, a unui drum de navigaţie aeriană sau maritimă. – Din fr. balisage.',0,1039593600,1189656118,0),(477088,471,21,'mocheta',1163,'@MOCHETÁ@ $vb. tr.$ a acoperi podeaua unei camere cu mochetă. (< mochetă)','MOCHETÁ vb. tr. a acoperi podeaua unei camere cu mochetă. (< mochetă)',0,1189834610,1189834610,0),(3195,1,1,'balizare',500,'@BALIZÁRE@, $balizări$, s.f. Acţiunea de a baliza; balizaj. - V. @baliza@.','BALIZÁRE, balizări, s.f. Acţiunea de a baliza; balizaj. – V. baliza.',0,1039593600,1189656118,0),(3196,1,1,'baliză',4374,'@BALÍZĂ@, $balize$, s.f. Semnal sau instalaţie de semnalizare care indică poziţia unui punct topografic, delimitează zonele navigabile etc. - Din fr. @balise@.','BALÍZĂ, balize, s.f. Semnal sau instalaţie de semnalizare care indică poziţia unui punct topografic, delimitează zonele navigabile etc. – Din fr. balise.',0,1039593600,1039593600,0),(3197,10,1,'balizor',196,'@BALIZÓR, @ $balizori, $s.m. Persoană care instalează sau supraveghează balize. - Din fr.@ baliseur.@','BALIZÓR, balizori, s.m. Persoană care instalează sau supraveghează balize. – Din fr. baliseur.',0,1015660800,1189656118,0),(3198,10,1,'balmoş',1702,'@BÁLMOŞ @s.n. Mâncare ciobănească făcută din caş dulce de oaie, fiert în lapte (sau în unt etc.) cu puţin mălai. [Var.: @bálmuş @s.n.] - Cf. magh. @bálmos.@','BÁLMOŞ s.n. Mâncare ciobănească făcută din caş dulce de oaie, fiert în lapte (sau în unt etc.) cu puţin mălai. [Var.: bálmuş s.n.] – Cf. magh. bálmos.',0,1015660800,1143686604,0),(3199,10,1,'balmuş',272,'@BÁLMUŞ @s.n. v. @balmoş@.','BÁLMUŞ s.n. v. balmoş.',0,1016352000,1189656118,0),(3200,10,1,'balnear',2658,'@BALNEÁR, -Ă@, $balneari, -e, $adj. De băi^1 (@II@); privitor la băile de mare. $Cură balneară. $[Pr.: -$ne-ar$] - Din fr. @balnéaire, @lat.@ balnearius.@','BALNEÁR, -Ă, balneari, -e, adj. De băi1 (II); privitor la băile de mare. Cură balneară. [Pr.: -ne-ar] – Din fr. balnéaire, lat. balnearius.',0,1016352000,1016352000,0),(3201,10,1,'balneo',1148,'@BÁLNEO- @ Element de compunere însemnând \"balnear\", care serveşte la formarea de adjective. [Pr.: -$ne-o-$] - Din fr. @balneo-, @ lat.@ balneum.@','BÁLNEO- Element de compunere însemnând „balnear”, care serveşte la formarea de adjective. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balneo-, lat. balneum.',0,1016352000,1186645247,0),(3202,10,1,'balneoclimateric',1231,'@BALNEOCLIMATÉRIC, -Ă, @ $balneoclimaterici, -ce, $adj. Balnear şi climateric; balneoclimatic. [Pr.: -$ne-o$] - @Balneo- + climateric.@','BALNEOCLIMATÉRIC, -Ă, balneoclimaterici, -ce, adj. Balnear şi climateric; balneoclimatic. [Pr.: -ne-o] – Balneo- + climateric.',0,1016352000,1016352000,0),(3203,10,1,'balneoclimatic',442,'@BALNEOCLIMÁTIC, -Ă@, $balneoclimatici, -ce, $ adj. Balneoclimateric. [Pr.: $-ne-o$] - @Balneo- + climatic.@','BALNEOCLIMÁTIC, -Ă, balneoclimatici, -ce, adj. Balneoclimateric. [Pr.: -ne-o] – Balneo- + climatic.',0,1016352000,1189656118,0),(3204,10,1,'balneolog',497,'@BALNEOLÓG, -Ă@, $balneologi, -ge, $s.m. şi f. Medic specializat în balneologie. [Pr.: -$ne-o-$] - Din @balneologie @(derivat regresiv).','BALNEOLÓG, -Ă, balneologi, -ge, s.m. şi f. Medic specializat în balneologie. [Pr.: -ne-o-] – Din balneologie (derivat regresiv).',0,1016352000,1189656118,0),(3205,10,1,'balneologic',155,'@BALNEOLÓGIC, -Ă@, $balneologici, -ce, $adj. De balneologie, privitor la balneologie. [Pr.: -$ne-o$] - Din fr. @balnéologique.@','BALNEOLÓGIC, -Ă, balneologici, -ce, adj. De balneologie, privitor la balneologie. [Pr.: -ne-o] – Din fr. balnéologique.',0,1016352000,1189656118,0),(3206,10,1,'balneologie',659,'@BALNEOLOGÍE @s.f. Ramură a medicinei care studiază acţiunea profilactică şi curativă a apelor termale sau minerale şi a nămolurilor. [Pr.: -$ne-o-$] - Din fr. @balnéologie.@','BALNEOLOGÍE s.f. Ramură a medicinei care studiază acţiunea profilactică şi curativă a apelor termale sau minerale şi a nămolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balnéologie.',0,1016352000,1016352000,0),(3207,10,1,'balneoterapie',440,'@BALNEOTERAPÍE @s.f. Tratarea bolilor prin întrebuinţarea metodică a apelor termale sau minerale şi a nămolurilor. [Pr.: -$ne-o$-] - Din fr. @balnéothérapie.@','BALNEOTERAPÍE s.f. Tratarea bolilor prin întrebuinţarea metodică a apelor termale sau minerale şi a nămolurilor. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. balnéothérapie.',0,1016352000,1016352000,0),(3208,10,18,'balograf',433,'@BALOGRÁF@, $balografe, $s.n. (sil. $-graf).$','BALOGRÁF, balografe, s.n. (sil. -graf).',0,1016352000,1016352000,0),(3209,10,1,'balon',7983,'@BALÓN@, $baloane, $s.n. @1. @Aerostat alcătuit dintr-o învelitoare impermeabilă umplută cu un gaz mai uşor decât aerul, căruia i se poate ataşa o nacelă. * Expr. (Fam.) $A lua $(pe cineva) $în balon = $a-şi bate joc, a ironiza (pe cineva). ** Jucărie de cauciuc foarte subţire, mai ales în formă de sferă, umplută cu aer sau cu un gaz uşor. ** (Sport) Minge. @2. @(În sintagma) $Balon de săpun = $băşică suflată din clăbuci de săpun; $ fig. $vorbă goală, amăgitoare. @3. @Vas sferic de sticlă, întrebuinţat în laborator în anumite operaţii chimice. ** (În sintagma) $Balon de oxigen = $rezervor de oxigen prevăzut cu un tub de aspiraţie şi întrebuinţat la reanimarea unui bolnav. @4. @Balonzaid (@2@). - Din fr. @ballon.@','BALÓN, baloane, s.n. 1. Aerostat alcătuit dintr-o învelitoare impermeabilă umplută cu un gaz mai uşor decât aerul, căruia i se poate ataşa o nacelă. ♢ Expr. (Fam.) A lua (pe cineva) în balon = a-şi bate joc, a ironiza (pe cineva). ♦ Jucărie de cauciuc foarte subţire, mai ales în formă de sferă, umplută cu aer sau cu un gaz uşor. ♦ (Sport) Minge. 2. (În sintagma) Balon de săpun = băşică suflată din clăbuci de săpun; fig. vorbă goală, amăgitoare. 3. Vas sferic de sticlă, întrebuinţat în laborator în anumite operaţii chimice. ♦ (În sintagma) Balon de oxigen = rezervor de oxigen prevăzut cu un tub de aspiraţie şi întrebuinţat la reanimarea unui bolnav. 4. Balonzaid (2). – Din fr. ballon.',0,1016352000,1189656118,0),(3210,10,1,'balona',1465,'@BALONÁ@, $balonez, $vb. @I. @Tranz. şi refl. A (se) umfla, a (se) rotunji ca un balon. ** A i se umfla sau a face să i se umfle cuiva abdomenul din cauza gazelor de fermentaţie din intestine. - Din fr. @ballonner.@','BALONÁ, balonez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) umfla, a (se) rotunji ca un balon. ♦ A i se umfla sau a face să i se umfle cuiva abdomenul din cauza gazelor de fermentaţie din intestine. – Din fr. ballonner.',0,1016352000,1016352000,0),(3211,10,1,'balonare',714,'@BALONÁRE@, $balonări, $s.f. Faptul de $a (se) balona.$ ** (Med.) Meteorism. - V. @balona.@','BALONÁRE, balonări, s.f. Faptul de a (se) balona. ♦ (Med.) Meteorism. – V. balona.',0,1016352000,1189656118,0),(3212,10,1,'balonaş',297,'@BALONÁŞ@, $balonaşe, $s.n. Diminutiv al lui $balon.$ - @Balon + @suf. $-aş.$','BALONÁŞ, balonaşe, s.n. Diminutiv al lui balon.Balon + suf. -aş.',0,1016352000,1189656118,0),(3213,10,1,'balonat',1146,'@BALONÁT, -Ă@, $balonaţi, -te, $adj. Umflat (ca un balon). ** (Despre abdomen) Umflat de gazele acumulate în intestine; (despre oameni) cu abdomenul umflat. - V. @balona. @Cf. fr. %ballonné%.','BALONÁT, -Ă, balonaţi, -te, adj. Umflat (ca un balon). ♦ (Despre abdomen) Umflat de gazele acumulate în intestine; (despre oameni) cu abdomenul umflat. – V. balona. Cf. fr. b a l l o n n é.',0,1016352000,1016352000,0),(3214,10,1,'balonet',838,'@BALONÉT@, $balonete, $s.n. @1. @Compartiment din interiorul unui balon sau unui dirijabil, umplut cu un gaz mai uşor decât aerul. @2.@ Dispozitiv de plutire al aripilor de hidroavion. - Din fr. @ballonnet.@','BALONÉT, balonete, s.n. 1. Compartiment din interiorul unui balon sau unui dirijabil, umplut cu un gaz mai uşor decât aerul. 2. Dispozitiv de plutire al aripilor de hidroavion. – Din fr. ballonnet.',0,1016352000,1016352000,0),(3215,10,1,'balonzaid',2069,'@BALONZÁID@, $balonzaide, $s.n. @1. @Ţesătură de bumbac sau de mătase (impermeabilă). @2. @Pardesiu de ploaie confecţionat dintr-o astfel de pânză; balon (@4@). [Acc. şi: $balónzaid. -$Var.: @balonzáide. @s.n.] - Din germ. @Ballonseide.@','BALONZÁID, balonzaide, s.n. 1. Ţesătură de bumbac sau de mătase (impermeabilă). 2. Pardesiu de ploaie confecţionat dintr-o astfel de pânză; balon (4). [Acc. şi: balónzaid. -Var.: balonzáide. s.n.] – Din germ. Ballonseide.',0,1016352000,1016352000,0),(3216,10,1,'balonzaide',222,'@BALONZÁIDE @s.n. v. @balonzaid.@','BALONZÁIDE s.n. v. balonzaid.',0,1016352000,1189656118,0),(477087,471,21,'mocasin',799,'@MOCASÍN@ $s. m.$ (pl.) încălţăminte de piele neargăsită, purtată de indienii din America de Nord. * încălţăminte uşoară, fără şireturi, cu talpă plată. (< fr. $mocassin$)','MOCASÍN s. m. (pl.) încălţăminte de piele neargăsită, purtată de indienii din America de Nord. ♢ încălţăminte uşoară, fără şireturi, cu talpă plată. (< fr. mocassin)',0,1189834610,1189834610,0),(3217,10,1,'balot',9966,'@BALÓT, @$baloturi, $s.n. Pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte; (în special) pachet de bumbac, de lână etc.; legătură mare de haine, de rufe etc; bal^2. ** $Oţel-balot = $bandă de oţel întrebuinţată la confecţionarea cercurilor de butoaie, a şinelor de roţi de căruţă etc. - Din fr. @ballot.@','BALÓT, baloturi, s.n. Pachet mare de mărfuri sau de diferite obiecte; (în special) pachet de bumbac, de lână etc.; legătură mare de haine, de rufe etc; bal2. ♦ Oţel-balot = bandă de oţel întrebuinţată la confecţionarea cercurilor de butoaie, a şinelor de roţi de căruţă etc. – Din fr. ballot.',0,1016352000,1238571573,1157),(3218,10,1,'balota',1379,'@BALOTÁ@, $balotez, $vb. @I. @Tranz. A strânge în baloturi. - Din @balot@.','BALOTÁ, balotez, vb. I. Tranz. A strânge în baloturi. – Din balot.',0,1016352000,1016352000,0),(3219,10,1,'balotaj',3540,'@BALOTÁJ@, $balotaje, $s.n. Situaţie în care, la o alegere, nici un candidat nu întruneşte majoritatea de voturi cerută de lege. - Din fr. @ballottage.@','BALOTÁJ, balotaje, s.n. Situaţie în care, la o alegere, nici un candidat nu întruneşte majoritatea de voturi cerută de lege. – Din fr. ballottage.',0,1016352000,1016352000,0),(3220,1,1,'balotare',352,'@BALOTÁRE@ s.f. Acţiunea de $a balota$; (rar) balotat. - V. @balota@.','BALOTÁRE s.f. Acţiunea de a balota; (rar) balotat. – V. balota.',0,1039593600,1189656118,0),(3221,1,1,'balotat',271,'@BALOTÁT@ s.n. (Rar) balotare. - V. @balota@.','BALOTÁT s.n. (Rar) balotare. – V. balota.',0,1039593600,1189656118,0),(3222,10,1,'balsa',1783,'@BÁLSA @subst. invar. Lemn foarte uşor provenit dintr-un arbore tropical şi utilizat la confecţionarea de machete de avion sau de ambarcaţii. - Din fr. @balsa. @ Cf. sp. %balsa%.','BÁLSA subst. invar. Lemn foarte uşor provenit dintr-un arbore tropical şi utilizat la confecţionarea de machete de avion sau de ambarcaţii. – Din fr. balsa. Cf. sp. b a l s a.',0,1016352000,1016352000,0),(3223,10,1,'balsam',3265,'@BALSÁM@, $balsamuri, $s.n. @1. @Suc gros şi parfumat extras din răşini sau din alte substanţe vegetale, folosit ca preparat aromat şi curativ. ** Fig. Miros foarte plăcut. ** Substanţă aromată folosită la îmbălsămarea cadavrelor. @2. @Fig. Alinare, mângâiere, consolare. - Din it. @balsamo, @ lat. @balsamum.@','BALSÁM, balsamuri, s.n. 1. Suc gros şi parfumat extras din răşini sau din alte substanţe vegetale, folosit ca preparat aromat şi curativ. ♦ Fig. Miros foarte plăcut. ♦ Substanţă aromată folosită la îmbălsămarea cadavrelor. 2. Fig. Alinare, mângâiere, consolare. – Din it. balsamo, lat. balsamum.',0,1016352000,1016352000,0),(3224,10,15,'balsama',130,'@BALSAMÁ @vb. I. v. @îmbălsăma.@','BALSAMÁ vb. I. v. îmbălsăma.',0,1016352000,1189656118,0),(3225,10,1,'balsamic',664,'@BALSÁMIC, -Ă@, $balsamici, -ce, $adj. De balsam (@1@), ca de balsam. ** Care are însuşirile balsamului (@1@), care conţine un balsam. - Din fr. @balsamique.@','BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însuşirile balsamului (1), care conţine un balsam. – Din fr. balsamique.',0,1016352000,1189656118,0),(3226,10,1,'balsamină',1549,'@BALSAMÍNĂ@, $balsamine, $s.f. Plantă ornamentală originară din India, cu flori albe-roşietice, aşezate la subsuoara frunzelor, şi cu fructe în formă de capsulă, care se deschid brusc când sunt atinse; canale ($Impatiens balsamina$). - Din fr. @balsamine.@','BALSAMÍNĂ, balsamine, s.f. Plantă ornamentală originară din India, cu flori albe-roşietice, aşezate la subsuoara frunzelor, şi cu fructe în formă de capsulă, care se deschid brusc când sunt atinse; canale (Impatiens balsamina). – Din fr. balsamine.',0,1016352000,1189656118,0),(3227,10,1,'baltac',572,'@BALTÁC @s.n. @ v. baltag.@','BALTÁC s.n. v. baltag.',0,1016352000,1189656118,0),(3228,10,1,'baltag',4526,'@BALTÁG@, $baltage, $s.n. Topor cu coadă lungă, întrebuinţat şi ca armă. ** Fig. Lovitură aplicată cu acest topor. [Pl. şi: $baltaguri. -$ Var.: (reg.) @baltác @s.n.] - Cf. tc. %balta%.','BALTÁG, baltage, s.n. Topor cu coadă lungă, întrebuinţat şi ca armă. ♦ Fig. Lovitură aplicată cu acest topor. [Pl. şi: baltaguri. - Var.: (reg.) baltác s.n.] – Cf. tc. b a l t a.',0,1016352000,1016352000,0),(3229,10,1,'baltă',9471,'@BÁLTĂ, @ $bălţi, $s.f. 1. Întindere de apă stătătoare, de obicei nu prea adâncă, având o vegetaţie şi o faună acvatică specifică; zonă de luncă inundabilă, cu locuri în care stagnează apa; $p. ext. $lac. * Expr. $A rămâne $(sau $a sta, a zăcea) baltă = $a fi lăsat în părăsire; a sta pe loc, a stagna. $A lăsa baltă $(ceva) = a lăsa (ceva) în părăsire, a nu se mai interesa (de ceva). $A da cu bâta în baltă = $a face un gest, a spune o vorbă care stânjeneşte prin caracterul ei nedelicat sau insolit. @2. @Apă de ploaie adunată într-o adâncitură; groapă cu apă sau mocirlă; (prin exagerare) cantitate mare de lichid vărsat pe jos; băltoacă. - Probabil din sl. @blato. @Cf. alb. %baltë%.','BÁLTĂ, bălţi, s.f. 1. Întindere de apă stătătoare, de obicei nu prea adâncă, având o vegetaţie şi o faună acvatică specifică; zonă de luncă inundabilă, cu locuri în care stagnează apa; p. ext. lac. ♢ Expr. A rămâne (sau a sta, a zăcea) baltă = a fi lăsat în părăsire; a sta pe loc, a stagna. A lăsa baltă (ceva) = a lăsa (ceva) în părăsire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bâta în baltă = a face un gest, a spune o vorbă care stânjeneşte prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 2. Apă de ploaie adunată într-o adâncitură; groapă cu apă sau mocirlă; (prin exagerare) cantitate mare de lichid vărsat pe jos; băltoacă. – Probabil din sl. blato. Cf. alb. b a l t ë.',0,1016352000,1195057433,0),(3230,10,1,'baltic',743,'@BÁLTIC, -Ă@, $baltici, -ce, $adj. Care aparţine regiunilor limitrofe Mării Baltice, privitor la aceste regiuni. - Din fr. @baltique. @Cf. fr. %balte%.','BÁLTIC, -Ă, baltici, -ce, adj. Care aparţine regiunilor limitrofe Mării Baltice, privitor la aceste regiuni. – Din fr. baltique. Cf. fr. b a l t e.',0,1016352000,1016352000,0),(3231,10,18,'baluba',752,'@BALÚBA @ s.m. invar.','BALÚBA s.m. invar.',0,1016352000,1016352000,0),(3232,10,1,'balustradă',7025,'@BALUSTRÁDĂ@, $balustrade, $s.f. Perete sau gard scund care mărgineşte o construcţie sau un element de construcţie (balcon, scară etc.) ** Apărătoare dispusă la marginea unei punţi de navă, a unei pasarele etc. pentru siguranţa călătorilor. - Din fr. @balustrade.@','BALUSTRÁDĂ, balustrade, s.f. Perete sau gard scund care mărgineşte o construcţie sau un element de construcţie (balcon, scară etc.) ♦ Apărătoare dispusă la marginea unei punţi de navă, a unei pasarele etc. pentru siguranţa călătorilor. – Din fr. balustrade.',0,1016352000,1155079159,0),(3233,10,1,'balustră',246,'@BALÚSTRĂ @s.f. v. @balustru.@','BALÚSTRĂ s.f. v. balustru.',0,1016352000,1189656118,0),(3234,10,1,'balustru',1310,'@BALÚSTRU@, $baluştri, $s.m. @1. @Stâlp de balustradă sau de parmaclâc. @2. @Compas special, folosit pentru trasarea cercurilor foarte mici. [Var.: @balústră @s.f.] - Din fr. @balustre.@','BALÚSTRU, baluştri, s.m. 1. Stâlp de balustradă sau de parmaclâc. 2. Compas special, folosit pentru trasarea cercurilor foarte mici. [Var.: balústră s.f.] – Din fr. balustre.',0,1016352000,1016352000,0),(3235,10,1,'balzacian',1476,'@BALZACIÁN, -Ă@, $balzacieni, -e, $adj. De Balzac, al lui Balzac; în maniera lui Balzac. [Pr.: -$ci-an$] - @Balzac @(n.pr.) + suf. -$ian.$','BALZACIÁN, -Ă, balzacieni, -e, adj. De Balzac, al lui Balzac; în maniera lui Balzac. [Pr.: -ci-an] – Balzac (n.pr.) + suf. -ian.',0,1016352000,1016352000,0),(3236,10,1,'balzacianism',1269,'@BALZACIANÍSM @s.n. Ceea ce este $specific$ operei balzaciene; tendinţă de a prelua şi cultiva teme, motive etc. balzaciene. [Pr.: -$ci-a-$] - @Balzacian + @suf. $-ism.$','BALZACIANÍSM s.n. Ceea ce este specific operei balzaciene; tendinţă de a prelua şi cultiva teme, motive etc. balzaciene. [Pr.: -ci-a-] – Balzacian + suf. -ism.',0,1016352000,1189656118,0),(3237,10,1,'bamă',2860,'@BÁMĂ@, $bame, $s.f. Plantă leguminoasă cu fructe păroase de culoare verde, comestibile ($Hibiscus esculentus$); $p. restr. $fructul acestei plante. - Din tc. @bamya, bamye. @Cf. bg. %bamia%.','BÁMĂ, bame, s.f. Plantă leguminoasă cu fructe păroase de culoare verde, comestibile (Hibiscus esculentus); p. restr. fructul acestei plante. – Din tc. bamya, bamye. Cf. bg. b a m i a.',0,1016352000,1016352000,0),(3238,10,1,'bambus',1654,'@BÁMBUS@, $bambuşi, $s.m. Nume generic pentru plantele exotice arborescente cu tulpină lemnoasă, prevăzută cu noduri şi goală pe dinăuntru ($Bambusa). $** P. restr. Tulpina acestor plante utilizată ca lemn de construcţie, vargă de pescuit etc. - Din germ. @Bambus, @ fr.@ bambou.@','BÁMBUS, bambuşi, s.m. Nume generic pentru plantele exotice arborescente cu tulpină lemnoasă, prevăzută cu noduri şi goală pe dinăuntru (Bambusa). ** P. restr. Tulpina acestor plante utilizată ca lemn de construcţie, vargă de pescuit etc. – Din germ. Bambus, fr. bambou.',0,1016352000,1016352000,0),(3239,10,1,'ban',20792,'@BAN^1, @ $bani, $s.m. @1. @Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; $p. restr. $monedă măruntă, divizionară a leului. * Expr. $A nu face ($sau$ a nu plăti) un ban (chior) $sau$ doi bani= $a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. @2. @Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuşi o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb şi de plată; argint (@2@). * Expr. $A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun = $a fi foarte preţuit (de cineva). $A lua (ceva) de ($sau$ drept) bani buni = $a crede că un lucru este adevărat. ** (La pl.) Avere în numerar; parale. * Expr. $A fi doldora ($sau$ plin) de bani = $a fi foarte bogat. $A avea bani (strânşi) la ciorap $sau$ a strânge bani la ciorap = $a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit. $Fecior ($sau $băiat) de bani gata = $fiu de oameni avuţi care face extravaganţe cu banii primiţi sau moşteniţi de la părinţi. - Et. nec.','BAN1, bani, s.m. 1. Unitate monetară şi monedă egală cu a suta parte dintr-un leu; p. restr. monedă măruntă, divizionară a leului. ♢ Expr. A nu face (sau a nu plăti) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2. Echivalent general al valorii mărfurilor (fiind el însuşi o marfă); monedă de metal sau hârtie recunoscută ca mijloc de schimb şi de plată; argint (2). ♢ Expr. A trăi (pe lângă cineva) ca banul cel bun = a fi foarte preţuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede că un lucru este adevărat. ♦ (La pl.) Avere în numerar; parale. ♢ Expr. A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat. A avea bani (strânşi) la ciorap sau a strânge bani la ciorap = a avea sau a face economii, a avea sau a strânge o sumă de bani; a fi zgârcit. Fecior (sau băiat) de bani gata = fiu de oameni avuţi care face extravaganţe cu banii primiţi sau moşteniţi de la părinţi. – Et. nec.',0,1016352000,1016352000,0),(3240,10,1,'ban',17345,'@BAN^2, @ $bani, $s.m. @1. @Guvernator al unei regiuni de graniţă în Ungaria feudală. @2. @(Titlu şi funcţie de) mare dregător în Ţara Românească după sec. XV; (şi în forma $mare ban$) (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia. ** (În Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc; persoană care deţinea acest rang. - Cf. magh. %ban%, scr. %ban%.','BAN2, bani, s.m. 1. Guvernator al unei regiuni de graniţă în Ungaria feudală. 2. (Titlu şi funcţie de) mare dregător în Ţara Românească după sec. XV; (şi în forma mare ban) (titlu purtat de) boierul care guverna Banatul Severinului, apoi Oltenia. ♦ (În Muntenia) Cel mai înalt rang boieresc; persoană care deţinea acest rang. – Cf. magh. b a n, scr. b a n.',0,1016352000,1193575810,0),(3241,10,1,'banal',9609,'@BANÁL, -Ă@, $banali, -e, $adj. Lipsit de originalitate; obişnuit, comun. - Din fr. @banal.@','BANÁL, -Ă, banali, -e, adj. Lipsit de originalitate; obişnuit, comun. – Din fr. banal.',0,1016352000,1016352000,0),(3242,10,1,'banalitate',2571,'@BANALITÁTE@, $banalităţi, $s.f. @1. @(La sg.) Caracterul a ceea ce este banal; fel de fi comun şi lipsit de originalitate. @2. @(Concr.) Lucru banal, vorbă banală, idee banală. - Din fr. @banalité.@','BANALITÁTE, banalităţi, s.f. 1. (La sg.) Caracterul a ceea ce este banal; fel de fi comun şi lipsit de originalitate. 2. (Concr.) Lucru banal, vorbă banală, idee banală. – Din fr. banalité.',0,1016352000,1189656118,0),(3243,10,1,'banaliza',745,'@BANALIZÁ@, $banalizez, $vb. I. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină banal. - Din fr. @banaliser.@','BANALIZÁ, banalizez, vb. I. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină banal. – Din fr. banaliser.',0,1016352000,1189656118,0),(3244,10,1,'banalizare',173,'@BANALIZÁRE @s.f. Acţiunea de $a (se) banaliza. $- V. @banaliza.@','BANALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) banaliza. - V. banaliza.',0,1016352000,1189656118,0),(3245,10,1,'banan',3036,'@BANÁN@, $banani, $s.m. Plantă tropicală arborescentă cu frunze late şi lungi, cu fructe comestibile care cresc în ciorchini mari; bananier (@1@) ($Musa paradisiaca).$ - Din @banană @(derivat regresiv).','BANÁN, banani, s.m. Plantă tropicală arborescentă cu frunze late şi lungi, cu fructe comestibile care cresc în ciorchini mari; bananier (1) (Musa paradisiaca). – Din banană (derivat regresiv).',0,1016352000,1224404709,0),(3246,10,1,'banană',2171,'@BANÁNĂ@, $banane, $s.f. @1. @Fruct de banan, având culoarea galbenă, formă lunguiaţă, miez făinos şi aromatic. @2. @Piesă de contact electric formată dintr-un mic cilindru metalic învelit pe jumătate în ebonită, care se montează la capătul unei conducte de curent. - Din fr. @banane.@','BANÁNĂ, banane, s.f. 1. Fruct de banan, având culoarea galbenă, formă lunguiaţă, miez făinos şi aromatic. 2. Piesă de contact electric formată dintr-un mic cilindru metalic învelit pe jumătate în ebonită, care se montează la capătul unei conducte de curent. – Din fr. banane.',0,1016352000,1189656118,0),(3247,10,1,'bananier',4755,'@BANANIÉR@, (@1@) $bananieri$, s.m., (@2@) $bananiere$, s.n. @1.@ (Livr.) Banan. [Pr.: -$ni-er$]. @2.@ Navă care serveşte la transportul bananelor - Din fr. @bananier.@','BANANIÉR, (1) bananieri, s.m., (2) bananiere, s.n. 1. (Livr.) Banan. [Pr.: -ni-er]. 2. Navă care serveşte la transportul bananelor – Din fr. bananier.',0,1016352000,1189656118,0),(3248,10,1,'banat',3255,'@BANÁT, @ $banate, $@ @s.n. Provincie sau ţinut administrat de un ban^2. - @Ban^2@ + suf. -$at. $Cf. lat. med. %banatus%.','BANÁT, banate, s.n. Provincie sau ţinut administrat de un ban2. – Ban2 + suf. -at. Cf. lat. med. b a n a t u s.',0,1016352000,1189656118,0),(3249,10,1,'banatit',672,'@BANATÍT @s.n. Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat şi în Munţii Apuseni, utilizată ca material de construcţie. - Din fr. @banatite. @Cf. n. pr. %Banat%.','BANATÍT s.n. Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat şi în Munţii Apuseni, utilizată ca material de construcţie. – Din fr. banatite. Cf. n. pr. B a n a t.',0,1016352000,1016352000,0),(3250,10,1,'bană',2797,'@BÁNĂ@, $bane, $s.f. Bucată de lemn, plută etc., folosită de pescari pentru a marca locul unde au pus carmacele. - Et. nec.','BÁNĂ, bane, s.f. Bucată de lemn, plută etc., folosită de pescari pentru a marca locul unde au pus carmacele. – Et. nec.',0,1016352000,1189656118,0),(3251,10,1,'banc',9932,'@BANC^1@, $bancuri, $s.n. @I. 1. @Îngrămădire de nisip, de pietriş sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafaţa apei. @2. @Grup mare de scoici sau de peşti. @II. 1. @Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale. $Banc de tâmplărie. Banc de ceasornicar. $** $Banc de probă = $instalaţie pentru controlul calităţilor tehnice ale unor motoare. @2. @Banchetă la ambarcaţii mici. - Din fr. @banc.@','BANC1, bancuri, s.n. I. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriş sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafaţa apei. 2. Grup mare de scoici sau de peşti. II. 1. Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale. Banc de tâmplărie. Banc de ceasornicar. ** Banc de probă = instalaţie pentru controlul calităţilor tehnice ale unor motoare. 2. Banchetă la ambarcaţii mici. – Din fr. banc.',0,1016352000,1016352000,0),(3252,10,1,'banc',9115,'@BANC^2@, $bancuri, $s.n. @1. @Numele unui joc de cărţi. @2. @(Fam.) Scurtă anecdotă glumeaţă; $ p. ext. $minciună. - Din germ. @Bank.@','BANC2, bancuri, s.n. 1. Numele unui joc de cărţi. 2. (Fam.) Scurtă anecdotă glumeaţă; p. ext. minciună. – Din germ. Bank.',0,1016352000,1016352000,0),(3253,10,1,'bancaizăn',631,'@BÁNCAIZĂN@, $bancaizăne, $s.n. @1. @Scoabă de fier care fixează în perete un dulap, o bibliotecă etc. @2. @Unealtă de fier de la bancul^1 tâmplarului, care serveşte ca opritor al scândurilor date la rindea. - Din germ. @Bankeisen.@','BÁNCAIZĂN, bancaizăne, s.n. 1. Scoabă de fier care fixează în perete un dulap, o bibliotecă etc. 2. Unealtă de fier de la bancul1 tâmplarului, care serveşte ca opritor al scândurilor date la rindea. – Din germ. Bankeisen.',0,1016352000,1016352000,0),(3254,10,1,'bancar',1175,'@BANCÁR, -Ă@, $bancari, -e, $adj. Care aparţine băncii^2 (@1@), privitor la bancă^2. - Din it. @bancario, @fr. @bancaire.@','BANCÁR, -Ă, bancari, -e, adj. Care aparţine băncii2 (1), privitor la bancă2. – Din it. bancario, fr. bancaire.',0,1016352000,1189656118,0),(477086,471,21,'moca',1380,'@MÓCA@ $s. f. inv.$ 1. cafea provenită din oraşul Moka; (p. ext.) cafea de calitate superioară, foarte parfumată; băutură din această cafea. 2. prăjitură umplută cu cremă de unt parfumată cu cafea. (< fr. $moka$, germ. $Mokka$)','MÓCA s. f. inv. 1. cafea provenită din oraşul Moka; (p. ext.) cafea de calitate superioară, foarte parfumată; băutură din această cafea. 2. prăjitură umplută cu cremă de unt parfumată cu cafea. (< fr. moka, germ. Mokka)',0,1189834610,1189834610,0),(3255,10,1,'bancă',8681,'@BÁNCĂ^1@, $bănci, $s.f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. * Expr. $Banca ministerială = $locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. $Banca acuzaţilor =$ locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzaţi. $Banca apărării = $locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. ** Scaun, de obicei cu pupitru în faţă, pentru şcolari. * Loc. adv. ($De) pe băncile şcolii = $(de) la şcoală, din (sau în) timpul petrecut în şcoală. * Expr. $A sta $(sau $a rămâne) în banca sa = $a rămâne la locul său, a sta pasiv faţă de orice iniţiativă, a fi docil. - Din fr. @banc.@','BÁNCĂ1, bănci, s.f. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. ♢ Expr. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. Banca acuzaţilor = locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzaţi. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. ♦ Scaun, de obicei cu pupitru în faţă, pentru şcolari. ♢ Loc. adv. (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală, din (sau în) timpul petrecut în şcoală. ♢ Expr. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său, a sta pasiv faţă de orice iniţiativă, a fi docil. – Din fr. banc.',0,1016352000,1160489892,0),(3256,10,1,'bancă',9978,'@BÁNCĂ^2@, $bănci, $s.f. @1. @Intreprindere financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit (şi organizează circulaţia bănească). ** $Bancă de organe =$ serviciu medical care dispune de sânge pentru transfuzii, de cornee pentru transplantări etc. @2. @(La unele jocuri de cărţi) Sumă pe care bancherul (@2@) o ţine în faţa lui spre a plăti câştigurile celorlalţi jucători. * Expr. $A sări $(sau $a face să sară$) $banca (în aer) = $a câştiga un pot egal cu întreaga sumă pusă de bancher (@2@) în joc. - Din it. @banca, @ fr. @banque.@','BÁNCĂ2, bănci, s.f. 1. Intreprindere financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit (şi organizează circulaţia bănească). ♦ Bancă de organe = serviciu medical care dispune de sânge pentru transfuzii, de cornee pentru transplantări etc. 2. (La unele jocuri de cărţi) Sumă pe care bancherul (2) o ţine în faţa lui spre a plăti câştigurile celorlalţi jucători. ♢ Expr. A sări (sau a face să sară) banca (în aer) = a câştiga un pot egal cu întreaga sumă pusă de bancher (2) în joc. – Din it. banca, fr. banque.',0,1016352000,1189656118,0),(3257,10,1,'bancher',4599,'@BANCHÉR@, $bancheri, $s.m. @1. @Capitalist care, prin intermediul băncii^2, (@1@), dă bani cu împrumut sau finanţează în schimbul unei dobânzi sau al unei părţi din profit pe capitaliştii sau instituţiile lor din industrie, comerţ, agricultură etc.; proprietar sau mare acţionar al unei bănci^2. @2. @(La unele jocuri de cărţi) Persoană care conduce jocul şi dispune de o sumă suficientă de bani spre a acoperi mizele celorlalţi jucători. - Din fr. @banquier, @it. @banchiere.@','BANCHÉR, bancheri, s.m. 1. Capitalist care, prin intermediul băncii2, (1), dă bani cu împrumut sau finanţează în schimbul unei dobânzi sau al unei părţi din profit pe capitaliştii sau instituţiile lor din industrie, comerţ, agricultură etc.; proprietar sau mare acţionar al unei bănci2. 2. (La unele jocuri de cărţi) Persoană care conduce jocul şi dispune de o sumă suficientă de bani spre a acoperi mizele celorlalţi jucători. – Din fr. banquier, it. banchiere.',0,1016352000,1189656118,0),(477085,471,21,'mobster',17,'@MÓBSTER@ $s. m.$ pungaş, hoţ. (< engl. $mobster$)','MÓBSTER s. m. pungaş, hoţ. (< engl. mobster)',0,1189834610,1189834610,0),(3258,10,1,'banchet',3480,'@BANCHÉT, @$banchete, $s.n. Masă festivă, la care se sărbătoreşte o persoană sau un eveniment; festin. - Din fr. @banquet@.','BANCHÉT, banchete, s.n. Masă festivă, la care se sărbătoreşte o persoană sau un eveniment; festin. – Din fr. banquet.',0,1016265600,1016265600,0),(3259,10,1,'banchetă',1711,'@BANCHÉTĂ, @$banchete, $s.f. @1. @Bancă^1 mică (capitonată) fără spetează; bancă^1$ $sau canapea montată în vehicule. @2. @Porţiune orizontală, în formă de treaptă, într-o lucrare de terasament. @3. @(În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă - Din fr. @banquette@.','BANCHÉTĂ, banchete, s.f. 1. Bancă1 mică (capitonată) fără spetează; bancă1 sau canapea montată în vehicule. 2. Porţiune orizontală, în formă de treaptă, într-o lucrare de terasament. 3. (În echitaţie) Obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă – Din fr. banquette.',0,1016265600,1016265600,0),(3260,10,18,'banchină',410,'@BANCHÍNĂ, @$banchine, $s.f., g.-d. art. $banchinei$.','BANCHÍNĂ, banchine, s.f., g.-d. art. banchinei.',0,1016265600,1016265600,0),(3261,10,1,'banchiză',3020,'@BANCHÍZĂ, @$banchize, $s.f. Întindere de gheaţă formată în regiunile polare, de-a lungul coastelor mării. - Din fr. @banquise@.','BANCHÍZĂ, banchize, s.f. Întindere de gheaţă formată în regiunile polare, de-a lungul coastelor mării. – Din fr. banquise.',0,1016265600,1016265600,0),(3262,10,1,'bancnotă',5461,'@BANCNÓTĂ, @$bancnote, $s.f. Hârtie-monedă emisă de o bancă^2 (@1@) şi folosită ca mijloc de plată. - Din germ. @Banknote, @fr.@ bank-note@.','BANCNÓTĂ, bancnote, s.f. Hârtie-monedă emisă de o bancă2 (1) şi folosită ca mijloc de plată. – Din germ. Banknote, fr. bank-note.',0,1016265600,1016265600,0),(3263,10,1,'banco',1355,'@BÁNCO @s.n. invar. (La jocul de bacara; în expr.) $A face banco = $a susţine singur miza jocului împotriva băncii^2 (@2@). - Din fr., it. @banco@.','BÁNCO s.n. invar. (La jocul de bacara; în expr.) A face banco = a susţine singur miza jocului împotriva băncii2 (2). – Din fr., it. banco.',0,1016265600,1016265600,0),(3264,10,18,'bancocrat',220,'@BANCOCRÁT, @$bancocraţi, $@ @s.m. (sil. -$crat$).','BANCOCRÁT, bancocraţi, s.m. (sil. -crat).',0,1016265600,1016265600,0),(3265,10,18,'bancocraţie',216,'@bancocraţíe@, s.f. (sil. $-cra-$), art. $bancocraţía$, g.-d. $bancocraţíi$, art. $bancocraţíei$.','bancocraţíe, s.f. (sil. -cra-), art. bancocraţía, g.-d. bancocraţíi, art. bancocraţíei.',0,1016265600,1205420275,0),(3266,10,18,'bancrut',684,'@BANCRÚT, @$bancruţi, $s.m. (sil. mf. $banc-$).','BANCRÚT, bancruţi, s.m. (sil. mf. banc-).',0,1016265600,1016265600,0),(3267,10,1,'bancruta',4009,'@BANCRUTÁ, @$bancrutez, $vb. I. Intranz. A da faliment. - Din germ. @bankrottieren@.','BANCRUTÁ, bancrutez, vb. I. Intranz. A da faliment. – Din germ. bankrottieren.',0,1016265600,1016265600,0),(3268,10,1,'bancrutar',419,'@BANCRUTÁR, @$bancrutari, $s.m. (Rar) Persoană care a suferit o bancrută. - @Bancrută + @suf. -$ar$ (după fr. $banqueroutier$).','BANCRUTÁR, bancrutari, s.m. (Rar) Persoană care a suferit o bancrută. – Bancrută + suf. -ar (după fr. banqueroutier).',0,1016265600,1016265600,0),(3269,10,1,'bancrută',4349,'@BANCRÚTĂ, @$bancrute, $ s.f. Faliment însoţit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah. - Din fr. @banqueroute@.','BANCRÚTĂ, bancrute, s.f. Faliment însoţit de nereguli financiare făcute în dauna creditorilor; crah. – Din fr. banqueroute.',0,1016265600,1016265600,0),(3270,10,18,'banda',8135,'@BANDÁ, @vb., ind. prez. 3 $bandează$.','BANDÁ, vb., ind. prez. 3 bandează.',0,1016265600,1016265600,0),(3271,10,1,'bandaj',3243,'@BANDÁJ, @$bandaje, $s.n. @1. @Fâşie de pânză sau tifon utilizată la fixarea şi protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei părţi bolnave a corpului. ** Cerc de oţel elastic îmbrăcat în pânză şi cu o perniţă la capat, care apasă pe locul unei hernii inghinale. ** Fâşie de pânză cu care boxerii îşi înfăşoară pumnii şi peste care îşi pun mănuşile. @2.@ Îmbrăcăminte inelară de oţel sau de cauciuc care se montează pe obada unei roţi de vehicul pentru a o feri de degradare. ** Îmbrăcaminte în forma unei benzi înfăşurate pe o ţeavă, pe o vargă de metal etc. - Din fr. @bandage@.','BANDÁJ, bandaje, s.n. 1. Fâşie de pânză sau tifon utilizată la fixarea şi protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei părţi bolnave a corpului. ♦ Cerc de oţel elastic îmbrăcat în pânză şi cu o perniţă la capat, care apasă pe locul unei hernii inghinale. ♦ Fâşie de pânză cu care boxerii îşi înfăşoară pumnii şi peste care îşi pun mănuşile. 2. Îmbrăcăminte inelară de oţel sau de cauciuc care se montează pe obada unei roţi de vehicul pentru a o feri de degradare. ♦ Îmbrăcaminte în forma unei benzi înfăşurate pe o ţeavă, pe o vargă de metal etc. – Din fr. bandage.',0,1016265600,1196271850,0),(3272,10,1,'bandaja',1006,'@BANDAJÁ, @$bandajez, $vb. I. Tranz. şi refl. A(-şi) aplica un bandaj (@1@). - Din @bandaj@.','BANDAJÁ, bandajez, vb. I. Tranz. şi refl. A(-şi) aplica un bandaj (1). – Din bandaj.',0,1016265600,1016265600,0),(3273,10,1,'bandajare',124,'@BANDAJÁRE, @$bandajări, $s.f. Acţiunea de $a (se) bandaja. $- V. @bandaja@.','BANDAJÁRE, bandajări, s.f. Acţiunea de a (se) bandaja. - V. bandaja.',0,1016265600,1016265600,0),(3274,10,18,'bandajist',128,'@BANDAJÍST, @$bandajişti, $s.m.','BANDAJÍST, bandajişti, s.m.',0,1016265600,1016265600,0),(3275,10,18,'bandare',703,'@BANDÁRE, @$bandări, $s.f., g.-d. art. $bandării$.','BANDÁRE, bandări, s.f., g.-d. art. bandării.',0,1016265600,1016265600,0),(3276,10,1,'bandă',11747,'@BÁNDĂ^1, @$bande, $s.f. @1. @Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ** (Glumeţ) Grup de prieteni. @2. @(Înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. @3. @Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. - Din fr. @bande, @germ.@ Bande.@','BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (Înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande, germ. Bande.',0,1016265600,1168185836,0),(3277,10,1,'bandă',19509,'@BÁNDĂ^2@$, benzi, $s.f. @1. @Fâşie de stofă, hârtie, de piele etc. cu care se înfăşoară, se leagă sau se întăreşte ceva; bantă. ** Fâşie cu care se împodobeşte, de obicei pe margini, un articol de îmbrăcăminte. @2. @(în sintagmele) $Bandă de magnetofon= $fâşie magnetizată pe care se imprimă şi de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului. $Bandă rulantă(sau de transport, continuă)$= fâşie lată de piele, de cauciuc, de plăci metalice etc., pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricaţie; conveier. $Lucru pe$ (sau $la) bandă (rulantă) =$ sistem de lucru constând din operaţii executate succesiv de un şir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o bandă rulantă care trece prin faţa fiecăruia dintre ei. $Bandă de imagini= $peliculă cinematografică. $Bandă de circulaţie= $fâşie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum, pe care pot circula în acelaşi sens numai un şir de vehicule. $Bandă de rulment= $partea de cauciuc din anvelopa unei roţi de autovehicul care vine în contact cu pământul. @3. @Margine elastică a mesei de biliard.** Margine a terenului de popice. @4. @Şină care leagă cele două ţevi ale unei arme de vânătoare. @5. @Grup de frecvenţe vecine sau apropiate ale unei radiaţii electromagnetice sau sonore. @6. @(în sintagmele) $Bandă etalon = $bandă magnetică cu înregistrări speciale pentru reglarea sau verificarea parametrilor unui magnetofon sau magnetoscop.$ Bandă de frecvenţe = $@a) @ interval de frecvenţă în care un aparat electronic îşi menţine caracteristicile specificate; @b)@ ansamblu de frecvenţe radioelectrice atribuite diferitelor servicii de radiocomunicaţii prin reglementări naţionale şi internaţionale. $Bandă X$ = bandă de frecvenţe cuprinse în domeniul microundelor. - Din fr. @bande@.','BÁNDĂ2, benzi, s.f. 1. Fâşie de stofă, hârtie, de piele etc. cu care se înfăşoară, se leagă sau se întăreşte ceva; bantă. ♦ Fâşie cu care se împodobeşte, de obicei pe margini, un articol de îmbrăcăminte. 2. (în sintagmele) Bandă de magnetofon= fâşie magnetizată pe care se imprimă şi de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului. Bandă rulantă(sau de transport, continuă)= fâşie lată de piele, de cauciuc, de plăci metalice etc., pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricaţie; conveier. Lucru pe (sau la) bandă (rulantă) = sistem de lucru constând din operaţii executate succesiv de un şir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o bandă rulantă care trece prin faţa fiecăruia dintre ei. Bandă de imagini= peliculă cinematografică. Bandă de circulaţie= fâşie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum, pe care pot circula în acelaşi sens numai un şir de vehicule. Bandă de rulment= partea de cauciuc din anvelopa unei roţi de autovehicul care vine în contact cu pământul. 3. Margine elastică a mesei de biliard.** Margine a terenului de popice. 4. Şină care leagă cele două ţevi ale unei arme de vânătoare. 5. Grup de frecvenţe vecine sau apropiate ale unei radiaţii electromagnetice sau sonore. 6. (în sintagmele) Bandă etalon = bandă magnetică cu înregistrări speciale pentru reglarea sau verificarea parametrilor unui magnetofon sau magnetoscop. Bandă de frecvenţe = a) interval de frecvenţă în care un aparat electronic îşi menţine caracteristicile specificate; b) ansamblu de frecvenţe radioelectrice atribuite diferitelor servicii de radiocomunicaţii prin reglementări naţionale şi internaţionale. Bandă X = bandă de frecvenţe cuprinse în domeniul microundelor. – Din fr. bande.',0,1016265600,1217594069,0),(3278,10,1,'banderilă',485,'@BANDERÍLĂ, @$banderile, $s.f. (Rar) Suliţă mică împodobită cu fâşii multicolore de pânză, pe care toreadorii o infig în ceafa taurului ca să-l aţâţe. - Din fr. @banderille@.','BANDERÍLĂ, banderile, s.f. (Rar) Suliţă mică împodobită cu fâşii multicolore de pânză, pe care toreadorii o infig în ceafa taurului ca să-l aţâţe. – Din fr. banderille.',0,1016265600,1016265600,0),(3279,10,8,'banderolare',85,'@BANDEROLÁRE, @$banderolări, $s.f., g.-d. art. $banderolării$.','BANDEROLÁRE, banderolări, s.f., g.-d. art. banderolării.',0,1016265600,1203006007,0),(3280,10,1,'banderolă',2654,'@BANDERÓLĂ, @$banderole, $s.f. @1. @Fâşie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrităţii mărfii ambalate. ** Bandă de hărtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut şi pe care se imprimă de obicei reclama editurii. @2. @Brasardă@. 3. @Steguleţ care serveşte ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg. etc). - Din fr. @banderole@.','BANDERÓLĂ, banderole, s.f. 1. Fâşie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrităţii mărfii ambalate. ♦ Bandă de hărtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut şi pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2. Brasardă. 3. Steguleţ care serveşte ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg. etc). – Din fr. banderole.',0,1016265600,1189656118,0),(3281,10,1,'bandieră',634,'@BANDIÉRĂ, @$bandiere, $s.f. (Înv.) Steag, drapel, stindard. ** Spec. Steag al unei unităţi militare. [Pr.: -$di-e-$] - Din it. @bandiera@.','BANDIÉRĂ, bandiere, s.f. (Înv.) Steag, drapel, stindard. ♦ Spec. Steag al unei unităţi militare. [Pr.: -di-e-] – Din it. bandiera.',0,1016265600,1016265600,0),(3282,10,1,'bandit',2052,'@BANDÍT, @$bandiţi, $ s.m. Persoană care face parte dintr-o bandă^1 de răufăcători; tâlhar, răufăcător, gangster. - Din fr. @bandit, @it.@ bandito.@','BANDÍT, bandiţi, s.m. Persoană care face parte dintr-o bandă1 de răufăcători; tâlhar, răufăcător, gangster. – Din fr. bandit, it. bandito.',0,1016265600,1016265600,0),(3283,10,1,'banditesc',196,'@BANDITÉSC, -EASCĂ, @$banditeşti, $adj. Tâlhăresc. - @Bandit + @suf. $-esc$.','BANDITÉSC, -EASCĂ, banditeşti, adj. Tâlhăresc. – Bandit + suf. -esc.',0,1016265600,1016265600,0),(3284,10,1,'banditeşte',122,'@BANDITÉŞTE @adv. Ca bandiţii; tâlhăreşte. - @Bandit + @suf. -$eşte$.','BANDITÉŞTE adv. Ca bandiţii; tâlhăreşte. – Bandit + suf. -eşte.',0,1016265600,1016265600,0),(3285,10,1,'banditism',548,'@BANDITÍSM, @$banditisme$, s.n. Atitudine, comportare, faptă de bandit; tâlhărie. - Din fr. @banditisme@.','BANDITÍSM, banditisme, s.n. Atitudine, comportare, faptă de bandit; tâlhărie. – Din fr. banditisme.',0,1016265600,1016265600,0),(3286,10,15,'bandoală',1421,'@BANDOÁLĂ, @$bandoale, $s.f. (Rar) Epitet injurios dat unei femei grase şi proaste.','BANDOÁLĂ, bandoale, s.f. (Rar) Epitet injurios dat unei femei grase şi proaste.',0,1016265600,1016265600,0),(3287,10,18,'bandolă',277,'@BANDÓLĂ, @$bandole, $s.f. Instrument muzical.','BANDÓLĂ, bandole, s.f. Instrument muzical.',0,1016265600,1016265600,0),(3288,10,1,'bandotecă',516,'@BANDOTÉCĂ, @$bandoteci, $s.f. Colecţie de benzi de magnetofon. ** Dulap, cameră în care se păstrează această colecţie. - Din germ.@Bandothek@.','BANDOTÉCĂ, bandoteci, s.f. Colecţie de benzi de magnetofon. ♦ Dulap, cameră în care se păstrează această colecţie. – Din germ.Bandothek.',0,1016265600,1016265600,0),(3289,10,18,'bandou',3805,'@BANDÓU, @ $bandouri, $ s.n.','BANDÓU, bandouri, s.n.',0,1016265600,1016265600,0),(3290,10,1,'bandulă',2490,'@BANDÚLĂ, @$bandule, $s.f. Pară de lemn îngreuiată cu plumb, fixată la capătul unei frânghii subţiri, care se aruncă pe ţărm spre a se lega de ea şi a se trage parâmele de acostare. - Et. nec.','BANDÚLĂ, bandule, s.f. Pară de lemn îngreuiată cu plumb, fixată la capătul unei frânghii subţiri, care se aruncă pe ţărm spre a se lega de ea şi a se trage parâmele de acostare. – Et. nec.',0,1016265600,1016265600,0),(3291,10,1,'bandulieră',2614,'@BANDULIÉRĂ, @$banduliere, $s.f. Fâşie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezişul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susţine sabia, puşca etc. * Loc. adv. $În bandulieră = $purtat de-a curmezişul spatelui sau pieptului. [Pr.: -$li-e-$] - Din fr. @bandoulière@.','BANDULIÉRĂ, banduliere, s.f. Fâşie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezişul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susţine sabia, puşca etc. ♢ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezişul spatelui sau pieptului. [Pr.: -li-e-] – Din fr. bandoulière.',0,1016265600,1016265600,0),(3292,10,1,'bandurar',102,'@BANDURÁR, @$bandurari, $s.m. (Rar) Bandurist. - @Bandură^2@ + suf. -$ar$.','BANDURÁR, bandurari, s.m. (Rar) Bandurist. – Bandură2 + suf. -ar.',0,1016265600,1189656118,0),(3293,10,1,'bandură',1395,'@BANDÚRĂ^1@$, bandure, $s.f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă şi aspră. ** Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. - Et. nec.','BANDÚRĂ1, bandure, s.f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă şi aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – Et. nec.',0,1016265600,1016265600,0),(3294,10,1,'bandură',1123,'@BANDÚRĂ^2@$, banduri, $s.f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. - Din ucr. @bandura@.','BANDÚRĂ2, banduri, s.f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. – Din ucr. bandura.',0,1016265600,1016265600,0),(3295,10,1,'bandurist',179,'@BANDURÍST, -Ă, @$bandurişti, -ste, $s.m. şi f. Cântăreţ din bandură^2$; $bandurar. - @Bandură @+ suf. -$ist$.','BANDURÍST, -Ă, bandurişti, -ste, s.m. şi f. Cântăreţ din bandură2; bandurar. – Bandură + suf. -ist.',0,1016352000,1016352000,0),(3296,10,1,'bang',2097,'@BANG @interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; dang, balang. - Onomatopee.','BANG interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; dang, balang. – Onomatopee.',0,1016265600,1016265600,0),(3297,10,1,'bangsonic',1602,'@BANG SÓNIC @s.n. (Fiz.) Zgomot puternic produs în momentul când un corp în mişcare depăşeşte viteza sunetului. - Din engl. @sonic bang@.','BANG SÓNIC s.n. (Fiz.) Zgomot puternic produs în momentul când un corp în mişcare depăşeşte viteza sunetului. – Din engl. sonic bang.',0,1016265600,1016265600,0),(3298,10,1,'bangăt',227,'@BÁNGĂT, @$bangăte, $s.n. (Rar) Dangăt. - @Bang @+ suf. -$ăt$.','BÁNGĂT, bangăte, s.n. (Rar) Dangăt. – Bang + suf. -ăt.',0,1016265600,1189656118,0),(3299,10,1,'banieră',671,'@BANIÉRĂ, @$baniere, $s.f. (Franţuzism înv.) Drapel militar feudal. ** Unitate militară feudală. [Pr.: -$ni-e-$] - Din fr. @bannière@.','BANIÉRĂ, baniere, s.f. (Franţuzism înv.) Drapel militar feudal. ♦ Unitate militară feudală. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bannière.',0,1016265600,1016265600,0),(3300,10,1,'baniţă',3494,'@BÁNIŢĂ, @$baniţe, $s.f. Unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile româneşti) în jurul a 21-34 l; dublă (@1@). ** Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. - Din bg. @banica@.','BÁNIŢĂ, baniţe, s.f. Unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile româneşti) în jurul a 21-34 l; dublă (1). ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. – Din bg. banica.',0,1016265600,1016265600,0),(3301,10,1,'banjo',1851,'@BANJÓ, @$banjouri, $s.n. Instrument muzical asemănător cu mandolina, cu cinci până la nouă coarde şi cu partea superioară a cutiei de rezonanţă formată dintr-o piele întinsă. - Din fr. @banjo@.','BANJÓ, banjouri, s.n. Instrument muzical asemănător cu mandolina, cu cinci până la nouă coarde şi cu partea superioară a cutiei de rezonanţă formată dintr-o piele întinsă. – Din fr. banjo.',0,1016265600,1016265600,0),(3302,10,1,'bantă',2015,'@BÁNTĂ, @$benţi, $s.f. @1. @Bandă^2 (@1@). ** Fâşie de pânză cusută pe marginea gulerului şi a mânecilor cămăşii. @2. @ (Înv.; la pl.) Cătuşe, obezi. [Pl. şi: $bente$] - Din rus. @bant(a)@.','BÁNTĂ, benţi, s.f. 1. Bandă2 (1). ♦ Fâşie de pânză cusută pe marginea gulerului şi a mânecilor cămăşii. 2. (Înv.; la pl.) Cătuşe, obezi. [Pl. şi: bente] – Din rus. bant(a).',0,1016265600,1016265600,0),(3303,10,1,'bantu',1136,'@BANTÚ @ s.m. invar., adj. invar. @1.@ S.m. invar. Populaţie africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială şi Meridională. @2.@ Adj. invar. Referitor la bantu (@1@) sau la limbile vorbite de această populaţie. [Acc. şi: $bántu$]. - Din fr. @bantous@.','BANTÚ s.m. invar., adj. invar. 1. S.m. invar. Populaţie africană negroidă, de o mare diversitate antropologică din Africa Ecuatorială şi Meridională. 2. Adj. invar. Referitor la bantu (1) sau la limbile vorbite de această populaţie. [Acc. şi: bántu]. – Din fr. bantous.',0,1016265600,1016265600,0),(3304,10,1,'bantustan',993,'@BANTUSTÁN, @$bantustane, $s.n. Regiune, teritoriu etc. rezervat negrilor, în perioada regimului rasist din Republica Africa de Sud. - Din engl. @bantustan@.','BANTUSTÁN, bantustane, s.n. Regiune, teritoriu etc. rezervat negrilor, în perioada regimului rasist din Republica Africa de Sud. – Din engl. bantustan.',0,1016265600,1016265600,0),(3305,10,1,'bantustanizare',676,'@BANTUSTANIZÁRE, @$bantustanizări, $s.f. Politică promovată în Republica Africa de Sud prin care se urmărea izolarea negrilor în bantustane. - De la @bantustan@.','BANTUSTANIZÁRE, bantustanizări, s.f. Politică promovată în Republica Africa de Sud prin care se urmărea izolarea negrilor în bantustane. – De la bantustan.',0,1016265600,1016265600,0),(3306,10,1,'baobab',2880,'@BAOBÁB, @$baobabi, $s.m. Arbore de dimensiuni uriaşe din Africa tropicală, cu tulpina ajungând până la un diametru de 20 m şi cu fructe mari, lunguieţe ($Adansonia digitata$). [Var.: @boabáb @s.m.] - Din fr. @baobab@.','BAOBÁB, baobabi, s.m. Arbore de dimensiuni uriaşe din Africa tropicală, cu tulpina ajungând până la un diametru de 20 m şi cu fructe mari, lunguieţe (Adansonia digitata). [Var.: boabáb s.m.] – Din fr. baobab.',0,1016265600,1016265600,0),(3307,10,1,'baptism',3120,'@BAPTÍSM @s.n. Doctrină şi sectă creştină protestantă care consideră că botezul trebuie să fie acordat numai adulţilor creştini ce se căiesc de păcatul originar. - Din fr. @baptisme@.','BAPTÍSM s.n. Doctrină şi sectă creştină protestantă care consideră că botezul trebuie să fie acordat numai adulţilor creştini ce se căiesc de păcatul originar. – Din fr. baptisme.',0,1016352000,1016352000,0),(3308,10,1,'baptist',1780,'@BAPTÍST, -Ă, @$baptişti, -ste, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Adept al baptismului. @2. @Adj. Care aparţine baptismului, privitor la baptism. - Din fr. @baptiste@.','BAPTÍST, -Ă, baptişti, -ste, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Adept al baptismului. 2. Adj. Care aparţine baptismului, privitor la baptism. – Din fr. baptiste.',0,1016265600,1189656118,0),(3309,10,1,'baptisteriu',1162,'@BAPTISTÉRIU, @$baptisterii, $s.n. Mic edificiu construit lăngă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor. ** Spaţiu, capelă în interiorul unei biserici catolice, destinate oficierii botezului. - Din lat. @baptisterium@.','BAPTISTÉRIU, baptisterii, s.n. Mic edificiu construit lăngă o biserică catolică pentru oficierea botezurilor. ♦ Spaţiu, capelă în interiorul unei biserici catolice, destinate oficierii botezului. – Din lat. baptisterium.',0,1016265600,1016265600,0),(3310,10,1,'bar',7384,'@BAR^1@, $bari$, s.m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. - Din fr. @bar@.','BAR1, bari, s.m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. – Din fr. bar.',0,1016265600,1189656118,0),(3311,10,1,'bar',8700,'@BAR^2@, $baruri, $s.n. (La unele jocuri de copii) Spaţiu, loc de odihnă şi de refugiu dinainte stabilit de jucători (la \"ulii şi porumbeii\", \"leapşa\" etc.) - et. nec.','BAR2, baruri, s.n. (La unele jocuri de copii) Spaţiu, loc de odihnă şi de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii şi porumbeii”, „leapşa” etc.) – et. nec.',0,1016265600,1016265600,0),(3312,10,1,'bar',8525,'@BAR^3@, $baruri, $s.n. @1. @Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. şi în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în faţa unei tejghele; $p. restr. $tejghea la care se servesc băuturi. ** Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se ţin sticlele cu băuturi alcoolice (fine). @2. @Local de petrecere, cu băuturi, dans, program de varietăţi etc.; cabaret. - Din fr. @bar@.','BAR3, baruri, s.n. 1. Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. şi în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în faţa unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se ţin sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu băuturi, dans, program de varietăţi etc.; cabaret. – Din fr. bar.',0,1016265600,1016265600,0),(3313,10,1,'bara',16231,'@BARÁ, @$barez, $vb.@I. @Tranz. @1. @A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulaţia, a închide accesul pe un drum etc. @2. @A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta că este anulat; a anula. - Din fr. @barrer@.','BARÁ, barez, vb.I. Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulaţia, a închide accesul pe un drum etc. 2. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta că este anulat; a anula. – Din fr. barrer.',0,1016265600,1160647337,0),(3314,10,15,'barabancă',221,'@BARABÁNCĂ, @$barabance, $s.f. (Înv. şi reg.) Tobă. - Din rus. @baraban@.','BARABÁNCĂ, barabance, s.f. (Înv. şi reg.) Tobă. – Din rus. baraban.',0,1016265600,1092275893,0),(3315,10,15,'barabanci',148,'@BARABÁNCI, @$barabanci, $s.m. (Înv. şi reg.) Toboşar. - Din rus. @barabanscik@.','BARABÁNCI, barabanci, s.m. (Înv. şi reg.) Toboşar. – Din rus. barabanscik.',0,1016265600,1016265600,0),(3316,10,1,'baraboi',1684,'@BARABÓI, @$baraboi, $s.m. @1.@ Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori albe, cu rădăcină comestibilă în formă de bulb; alunele. ($Chaerophyllum bulbosum$). @2. @Dans ţărănesc asemănător cu hora; melodia după care se execută acest dans. - Din bg. @baraboj, @magh.@ barabolya.@','BARABÓI, baraboi, s.m. 1. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori albe, cu rădăcină comestibilă în formă de bulb; alunele. (Chaerophyllum bulbosum). 2. Dans ţărănesc asemănător cu hora; melodia după care se execută acest dans. – Din bg. baraboj, magh. barabolya.',0,1016265600,1016265600,0),(3317,10,1,'barabulă',5075,'@BARABÚLĂ, @$barabule, $s.f. (Reg.) Cartof. - Din ucr. @barabolja@.','BARABÚLĂ, barabule, s.f. (Reg.) Cartof. – Din ucr. barabolja.',0,1016265600,1016265600,0),(3318,10,1,'barabulişte',526,'@BARABÚLIŞTE, @$barabulişti, $s.f. (Reg.) Ogor cultivat cu cartofi. - @Barabulă @+ suf. -$işte$.','BARABÚLIŞTE, barabulişti, s.f. (Reg.) Ogor cultivat cu cartofi. – Barabulă + suf. -işte.',0,1016265600,1016265600,0),(3319,10,1,'barabuşcă',210,'@BARABÚŞCĂ, @$barabuşte, $s.f. (Reg.) Cartof. - @Baraboi @+ suf. -$uşcă$.','BARABÚŞCĂ, barabuşte, s.f. (Reg.) Cartof. – Baraboi + suf. -uşcă.',0,1016265600,1016265600,0),(3320,10,1,'baracament',844,'@BARACAMÉNT, @$baracamente, $s.n. Ansamblu de barăci. - Din fr. @baraquement, @it.@ baraccamento.@','BARACAMÉNT, baracamente, s.n. Ansamblu de barăci. – Din fr. baraquement, it. baraccamento.',0,1016265600,1016265600,0),(3321,10,1,'baracă',2491,'@BARÁCĂ, @$barăci, $s.f. Construcţie provizorie de scânduri care poate servi ca locuinţă, magazie, prăvălie etc. [Pl. şi: $bărăci. - $Var.: (reg.) @barátcă@ s.f.] - Din fr. @baraque@.','BARÁCĂ, barăci, s.f. Construcţie provizorie de scânduri care poate servi ca locuinţă, magazie, prăvălie etc. [Pl. şi: bărăci. – Var.: (reg.) barátcă s.f.] – Din fr. baraque.',0,1016352000,1016352000,0),(3322,10,1,'baragladină',2518,'@BARAGLÁDINĂ, @$baragladine, $s.f. (Depr.) Ţigan. - Et. nec.','BARAGLÁDINĂ, baragladine, s.f. (Depr.) Ţigan. – Et. nec.',0,1016265600,1181313183,0),(3323,10,1,'baraj',8325,'@BARÁJ, @$baraje, $s.n. @1.@ Construcţie care opreşte cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale etc.; stăvilar, zăgaz. @2. @(Mil.) Lucrare de fortificaţie făcută spre a opri înaintarea inamicului. * $Baraj (de artilerie)= $trageri de artilerie pentru oprirea înaintării inamicului. $Foc de baraj= $tragere calculată spre a acoperi cu o ploaie de proiectile o suprafaţă de teren, care să devină astfel inaccesibilă inamicului. ** Ceea ce constituie o piedică (în drum). @3. @Întrecere suplimentară între mai mulţi concurenţi sau între mai multe echipe care au obţinut acelaşi număr de puncte, pentru a se putea departaja într-un clasament oficial.@4. @[Psih.; în sintagma] $Baraj psihic = $ simptom al schizofreniei care constă în oprirea bruscă şi nemotivată a unui act (@4@). - Din fr. @barrage@.','BARÁJ, baraje, s.n. 1. Construcţie care opreşte cursul unui râu spre a ridica nivelul apei în amonte, a crea o rezervă de apă, o cădere de apă pentru hidrocentrale etc.; stăvilar, zăgaz. 2. (Mil.) Lucrare de fortificaţie făcută spre a opri înaintarea inamicului. ♢ Baraj (de artilerie)= trageri de artilerie pentru oprirea înaintării inamicului. Foc de baraj= tragere calculată spre a acoperi cu o ploaie de proiectile o suprafaţă de teren, care să devină astfel inaccesibilă inamicului. ♦ Ceea ce constituie o piedică (în drum). 3. Întrecere suplimentară între mai mulţi concurenţi sau între mai multe echipe care au obţinut acelaşi număr de puncte, pentru a se putea departaja într-un clasament oficial.4. [Psih.; în sintagma] Baraj psihic = simptom al schizofreniei care constă în oprirea bruscă şi nemotivată a unui act (4). – Din fr. barrage.',0,1016265600,1016265600,0),(3324,10,1,'barajist',397,'@BARAJÍST, @$barajişti, $s.m. Persoană care supraveghează şi asigură întreţinerea unei instalaţii de captare a apei. - Din fr. @barragiste@.','BARAJÍST, barajişti, s.m. Persoană care supraveghează şi asigură întreţinerea unei instalaţii de captare a apei. – Din fr. barragiste.',0,1016265600,1016265600,0),(3325,16,1,'barat',3225,'@BARÁT, -Ă, @ $baraţi, -te$, adj. @1.@ (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. @2.@ (Despre un text, o cifră, o literă etc.) Peste care s-a tras una sau mai multe linii; anulat. - V. @bara@. Cf. fr. %barré%.','BARÁT, -Ă, baraţi, -te, adj. 1. (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. 2. (Despre un text, o cifră, o literă etc.) Peste care s-a tras una sau mai multe linii; anulat. – V. bara. Cf. fr. b a r r é.',0,1049356800,1189656118,0),(477084,471,21,'mobocraţie',53,'@MOBOCRAŢÍE@ $s. f.$ (rar) conducere (a unei societăţi) de către gloată. (< engl. $mob$, mulţime, gloată + -craţie)','MOBOCRAŢÍE s. f. (rar) conducere (a unei societăţi) de către gloată. (< engl. mob, mulţime, gloată + -craţie)',0,1189834610,1189834610,0),(3326,16,1,'baratcă',121,'@BARÁTCĂ@ s.f. v. @baracă@.','BARÁTCĂ s.f. v. baracă.',0,1049356800,1189656118,0),(3327,16,1,'bară',19475,'@BÁRĂ, @ $bare$, s.f. @1.@ Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuinţări. @2.@ Stâlp de poartă la unele jocuri sportive. * $Bară$ ($fixă$) = aparat de gimnastică format dintr-o vergea groasă de metal montată între doi stâlpi. @3.@ Barieră care desparte pe judecători de avocaţi şi de împricinaţi; $p. ext.$ locul din instanţă unde pledează avocaţii. @4.@ Linie verticală sau orizontală care separă părţi dintr-un text. ** (Muz.) Linie verticală care separă măsurile pe portativ. @5.@ Prag de nisip situat sub apă, de obicei în faţa gurii de vărsare a unui fluviu. @6.@ Val de mare care urcă o dată cu fluxul de la gura unui fluviu spre amonte. - Din fr. @barre.@','BÁRĂ, bare, s.f. 1. Bucată lungă de lemn sau de metal căreia i se dau diferite întrebuinţări. 2. Stâlp de poartă la unele jocuri sportive. ♢ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr-o vergea groasă de metal montată între doi stâlpi. 3. Barieră care desparte pe judecători de avocaţi şi de împricinaţi; p. ext. locul din instanţă unde pledează avocaţii. 4. Linie verticală sau orizontală care separă părţi dintr-un text. ♦ (Muz.) Linie verticală care separă măsurile pe portativ. 5. Prag de nisip situat sub apă, de obicei în faţa gurii de vărsare a unui fluviu. 6. Val de mare care urcă o dată cu fluxul de la gura unui fluviu spre amonte. – Din fr. barre.',0,1049356800,1228195973,0),(3328,16,1,'barbacană',2354,'@BARBACÁNĂ, @ $barbacane$, s.f. @1.@ Deschizătură mică lăsată din loc în loc într-un zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate în spatele acestuia. @2.@ Deschizătură înaltă şi îngustă pentru aerisire şi lumină, făcută în zidul unei clădiri cu arhitectură medievală. - Din fr. @barbacane.@','BARBACÁNĂ, barbacane, s.f. 1. Deschizătură mică lăsată din loc în loc într-un zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate în spatele acestuia. 2. Deschizătură înaltă şi îngustă pentru aerisire şi lumină, făcută în zidul unei clădiri cu arhitectură medievală. – Din fr. barbacane.',0,1049356800,1049356800,0),(3329,16,1,'barbar',9613,'@BARBÁR, -Ă, @ $barbari, -e$, s.m. şi f. @1.@ Nume dat, în antichitate, de greci şi de romani oricui nu era grec sau roman. @2.@ (La m. pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (şi la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. @3.@ Fig. (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ** Persoană cu atitudine şi comportare inumană, crudă, sălbatică. ** (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. - Din fr. barbare, lat. @barbarus.@','BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s.m. şi f. 1. Nume dat, în antichitate, de greci şi de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (şi la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine şi comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din fr. barbare, lat. barbarus.',0,1049356800,1189656118,0),(477083,471,21,'mobilometru',5,'@MOBILOMÉTRU@ $s. n.$ viscozimetru pentru determinarea consistenţei lacurilor, a vopselelor. (< fr. $mobilomètre$, engl. $mobilometer$)','MOBILOMÉTRU s. n. viscozimetru pentru determinarea consistenţei lacurilor, a vopselelor. (< fr. mobilomètre, engl. mobilometer)',0,1189834610,1189834610,0),(3330,16,1,'barbarie',4421,'@BARBARÍE, @ $barbarii$, s.f. @1.@ Stare primitivă de dezvoltare social-culturală. @2.@ Concepţie, atitudine, comportare care dovedesc lipsă de respect, dispreţ sau ură faţă de cultură şi de civilizaţie; (concr.) faptă care rezultă dintr-o asemenea concepţie; cruzime, sălbăticie. - Din fr. @babarie, @ lat. @barbaria.@','BARBARÍE, barbarii, s.f. 1. Stare primitivă de dezvoltare social-culturală. 2. Concepţie, atitudine, comportare care dovedesc lipsă de respect, dispreţ sau ură faţă de cultură şi de civilizaţie; (concr.) faptă care rezultă dintr-o asemenea concepţie; cruzime, sălbăticie. – Din fr. babarie, lat. barbaria.',0,1049356800,1049356800,0),(3331,16,1,'barbarism',3641,'@BARBARÍSM, @ $barbarisme$, s.n. Cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar (şi fără a se asimila în aceasta); cuvânt de jargon. - Din fr. @barbarisme, @ lat. @barbarismus.@','BARBARÍSM, barbarisme, s.n. Cuvânt împrumutat dintr-o limbă străină fără a fi necesar (şi fără a se asimila în aceasta); cuvânt de jargon. – Din fr. barbarisme, lat. barbarismus.',0,1049356800,1210172991,0),(3332,16,1,'barbă',8009,'@BÁRBĂ, @ $bărbi$, s.f. @1.@ Păr care creşte la bărbaţi pe bărbie şi pe obraji. * Loc. adv. $În barbă$ = pe ascuns, numai pentru sine. * Expr. (Fam.) $A se trage de barbă$ (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burtă (cu cineva). (Arg.) $A pune$ (sau $a trage$) $bărbi$ = a minţi, a înşira verzi şi uscate. * Compuse: $barba-caprei$ = denumire dată mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi şi înguste şi cu flori galbene ($Tragopogon$)$; barba-împăratului$ = plantă erbacee cu flori de diferite culori, care se cultivă ca plantă de ornament şi a cărei rădăcină are proprietăţi purgative; norea ($Mirabilis jalapa$)$; barba-lupului$ = plantă erbacee cu flori galbene ($Crispis biennis$)$; barba-ursului$ = coada-calului. @2.@ Bărbie. @3.@ Smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot. @4.@ Ţepii de la spicele cerealelor. - Lat. @barba.@','BÁRBĂ, bărbi, s.f. 1. Păr care creşte la bărbaţi pe bărbie şi pe obraji. ♢ Loc. adv. În barbă = pe ascuns, numai pentru sine. ♢ Expr. (Fam.) A se trage de barbă (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burtă (cu cineva). (Arg.) A pune (sau a trage) bărbi = a minţi, a înşira verzi şi uscate. ♢ Compuse: barba-caprei = denumire dată mai multor specii de plante erbacee perene, cu frunze lungi şi înguste şi cu flori galbene (Tragopogon); barba-împăratului = plantă erbacee cu flori de diferite culori, care se cultivă ca plantă de ornament şi a cărei rădăcină are proprietăţi purgative; norea (Mirabilis jalapa); barba-lupului = plantă erbacee cu flori galbene (Crispis biennis); barba-ursului = coada-calului. 2. Bărbie. 3. Smoc de păr pe care îl au unele animale sub bot. 4. Ţepii de la spicele cerealelor. – Lat. barba.',0,1049356800,1189656118,0),(3333,16,1,'barbet',606,'@BARBÉT, @ $barbeţi$, s.m. Prepelicar cu păr lânos şi creţ, dresat pentru vânătoarea de baltă. - Din fr. @barbet.@','BARBÉT, barbeţi, s.m. Prepelicar cu păr lânos şi creţ, dresat pentru vânătoarea de baltă. – Din fr. barbet.',0,1049356800,1189656118,0),(3334,16,1,'barbetă',1369,'@BARBÉTĂ, @ $barbete$, s.f. @1.@ Smoc de barbă (@1@) lăsat să crească pe părţile laterale ale feţei. @2.@ Parâmă scurtă care serveşte la legarea unei ambarcaţii de o navă sau de chei. - Din it. @barbetta.@','BARBÉTĂ, barbete, s.f. 1. Smoc de barbă (1) lăsat să crească pe părţile laterale ale feţei. 2. Parâmă scurtă care serveşte la legarea unei ambarcaţii de o navă sau de chei. – Din it. barbetta.',0,1049356800,1189656118,0),(3335,16,1,'barbian',477,'@BARBIÁN, -Ă, @ $barbieni, -e$, adj. De Ion Barbu, al lui Ion Barbu; în maniera lui Ion Barbu. [Pr.: $-bi-an$] - @Barbu@ (n. pr.) + suf. $-ian.$','BARBIÁN, -Ă, barbieni, -e, adj. De Ion Barbu, al lui Ion Barbu; în maniera lui Ion Barbu. [Pr.: -bi-an] – Barbu (n. pr.) + suf. -ian.',0,1049356800,1049356800,0),(3336,16,1,'barbişă',160,'@BARBÍŞĂ, @ $barbişe$, s.f. (Rar) Barbişon. - Din fr. @barbiche.@','BARBÍŞĂ, barbişe, s.f. (Rar) Barbişon. – Din fr. barbiche.',0,1049356800,1049356800,0),(3337,16,1,'barbişon',3088,'@BARBIŞÓN, @ $barbişoane$, s.n. Barbă (scurtă) lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc^2 (@3@), ţăcălie, barbişă. - Din fr. @barbichon.@','BARBIŞÓN, barbişoane, s.n. Barbă (scurtă) lăsată să crească numai pe vârful bărbiei; cioc2 (3), ţăcălie, barbişă. – Din fr. barbichon.',0,1049356800,1049356800,0),(3338,16,1,'barbituric',2308,'@BARBITÚRIC, -Ă, @ $barbiturici, -ce, $ adj., s.n. @1.@ Adj. (În sintagma) $Acid barbituric$ = substanţă sintetică rezultată prin condensarea ureei, care stă la baza multor medicamente sedative, hipnotice, anestezice etc. @2.@ Adj., s.n. (Substanţă, medicament) care are o acţiune calmantă, sedativă, anticonvulsivă, anestezică. - Din fr. @barbiturique.@','BARBITÚRIC, -Ă, barbiturici, -ce, adj., s.n. 1. Adj. (În sintagma) Acid barbituric = substanţă sintetică rezultată prin condensarea ureei, care stă la baza multor medicamente sedative, hipnotice, anestezice etc. 2. Adj., s.n. (Substanţă, medicament) care are o acţiune calmantă, sedativă, anticonvulsivă, anestezică. – Din fr. barbiturique.',0,1049356800,1189656118,0),(477082,471,21,'mobilizator',243,'@MOBILIZATÓR, -OÁRE@ $adj.$ care mobilizează (2), antrenant; care îndeamnă la luptă, la o activitate socială. (< fr. $mobilisateur$)','MOBILIZATÓR, -OÁRE adj. care mobilizează (2), antrenant; care îndeamnă la luptă, la o activitate socială. (< fr. mobilisateur)',0,1189834610,1189834610,0),(3339,16,1,'barbiturism',598,'@BARBITURÍSM@ s.n. Totalitatea tulburărilor care apar în intoxicaţiile acute sau cronice cu barbiturice. - Din fr. @barbiturisme.@','BARBITURÍSM s.n. Totalitatea tulburărilor care apar în intoxicaţiile acute sau cronice cu barbiturice. – Din fr. barbiturisme.',0,1049356800,1189656118,0),(3340,16,1,'barbotaj',1358,'@BARBOTÁJ, @ $barbotaje$, s.n. @1.@ (Chim., Fiz.) Trecere forţată a unui gaz printr-un lichid; barbotare. @2.@ (Tehn.) Ungere automată a organelor interne ale unui motor prin scăldarea lor într-un rezervor de ulei special. - Din fr. @barbotage.@','BARBOTÁJ, barbotaje, s.n. 1. (Chim., Fiz.) Trecere forţată a unui gaz printr-un lichid; barbotare. 2. (Tehn.) Ungere automată a organelor interne ale unui motor prin scăldarea lor într-un rezervor de ulei special. – Din fr. barbotage.',0,1049356800,1049356800,0),(3341,16,1,'barbotare',1923,'@BARBOTÁRE, @ $barbotări$, s.f. (Chim., Fiz.) Barbotaj. - Cf. fr. %barboter.%','BARBOTÁRE, barbotări, s.f. (Chim., Fiz.) Barbotaj. – Cf. fr. b a r b o t e r.',0,1049356800,1189656118,0),(3342,16,1,'barbun',1478,'@BARBÚN, @ $barbuni, $ s.m. Peşte de mare, de culoare roşiatică, cu înotătoare galbene, cu două fire lungi în formă de mustăţi, sub bărbie, şi cu carnea foarte gustoasă ($Mullus barbatus$). - Din ngr. @barbúni.@','BARBÚN, barbuni, s.m. Peşte de mare, de culoare roşiatică, cu înotătoare galbene, cu două fire lungi în formă de mustăţi, sub bărbie, şi cu carnea foarte gustoasă (Mullus barbatus). – Din ngr. barbúni.',0,1049356800,1049356800,0),(3343,16,1,'barbut',2339,'@BARBÚT@ s.n. Joc de noroc cu zaruri. - Din tc. @barbut.@','BARBÚT s.n. Joc de noroc cu zaruri. – Din tc. barbut.',0,1049356800,1049356800,0),(3344,16,1,'barbută',1838,'@BARBÚTĂ, @ $barbute$, s.f. (Înv.) Monedă de la începutul secolului trecut, cu valoare de 2 lei (vechi) şi 10 parale. - Et. nec.','BARBÚTĂ, barbute, s.f. (Înv.) Monedă de la începutul secolului trecut, cu valoare de 2 lei (vechi) şi 10 parale. – Et. nec.',0,1049356800,1049356800,0),(3345,16,1,'barcagiu',1344,'@BARCAGÍU, @ $barcagii, $ s.m. Cel care are meseria de a conduce o barcă; luntraş. - @Barcă@ + suf. $-agiu.$','BARCAGÍU, barcagii, s.m. Cel care are meseria de a conduce o barcă; luntraş. – Barcă + suf. -agiu.',0,1049356800,1049356800,0),(3346,16,1,'barcană',1368,'@BARCÁNĂ, @ $barcane$, s.f. Dună de nisip în formă de potcoavă sau de semilună, cu convexitatea în partea de unde bate vântul. - Din fr. @barkhane.@','BARCÁNĂ, barcane, s.f. Dună de nisip în formă de potcoavă sau de semilună, cu convexitatea în partea de unde bate vântul. – Din fr. barkhane.',0,1049356800,1189656118,0),(477081,471,21,'mobilizabil',82,'@MOBILIZÁBIL, -Ă@ $adj.$ care poate fi mobilizat. (< fr. $mobilisable$)','MOBILIZÁBIL, -Ă adj. care poate fi mobilizat. (< fr. mobilisable)',0,1189834610,1189834610,0),(3347,16,1,'barcarolă',1262,'@BARCARÓLĂ, @ $barcarole$, s.f. Cântec al gondolierilor veneţieni; compoziţie muzicală cu caracter liric şi mişcare ritmică, imitând unduirea valurilor sau cadenţa vâslelor. - Din it. @barcarola, @ fr. @barcarolle.@','BARCARÓLĂ, barcarole, s.f. Cântec al gondolierilor veneţieni; compoziţie muzicală cu caracter liric şi mişcare ritmică, imitând unduirea valurilor sau cadenţa vâslelor. – Din it. barcarola, fr. barcarolle.',0,1049356800,1189656118,0),(3348,16,1,'barcaz',1190,'@BARCÁZ, @ $barcazuri$, s.n. Ambarcaţie pescărească de lemn cu o capacitate de 10-100 de tone, care poate naviga cu pânze sau cu motor. - Din rus. @barkas.@','BARCÁZ, barcazuri, s.n. Ambarcaţie pescărească de lemn cu o capacitate de 10-100 de tone, care poate naviga cu pânze sau cu motor. – Din rus. barkas.',0,1049356800,1049356800,0),(3349,16,1,'barcă',4237,'@BÁRCĂ, @ $bărci$, s.f. Ambarcaţie de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor. - Din it. @barca.@','BÁRCĂ, bărci, s.f. Ambarcaţie de dimensiuni mici, cu vâsle, cu pânze sau cu motor. – Din it. barca.',0,1049356800,1049356800,0),(3350,16,1,'barchet',319,'@BARCHÉT@ s.n. v. @barhet@.','BARCHÉT s.n. v. barhet.',0,1049356800,1189656118,0),(3351,16,1,'bard',5285,'@BARD, @ $barzi$, s.m. (La vechii celţi) Poet care compunea şi recita cântece războinice şi religioase. ** P. gener. Poet. - Din fr. @barde@, lat. @bardus.@','BARD, barzi, s.m. (La vechii celţi) Poet care compunea şi recita cântece războinice şi religioase. ♦ P. gener. Poet. – Din fr. barde, lat. bardus.',0,1049356800,1049356800,0),(3352,16,1,'bardă',4066,'@BÁRDĂ, @ $bărzi$, s.f. Secure cu tăişul lat şi cu coada scurtă, întrebuinţată mai ales la cioplitul lemnului şi, odinioară, ca armă de luptă. * Expr. $A da$ (sau $a zvârli$) $cu barda în lună$ sau $a da cu barda în Dumnezeu$ = a fi nesocotit. $Cioplit$ ($numai$) $din bardă$ (sau $cu barda$) = (cioplit) grosolan. - Din magh. @bárd.@','BÁRDĂ, bărzi, s.f. Secure cu tăişul lat şi cu coada scurtă, întrebuinţată mai ales la cioplitul lemnului şi, odinioară, ca armă de luptă. ♢ Expr. A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) din bardă (sau cu barda) = (cioplit) grosolan. – Din magh. bárd.',0,1049356800,1189656118,0),(3353,16,1,'bardou',1043,'@BARDÓU@ s.m. Hibrid obţinut prin încrucişarea dintre armăsar şi măgăriţă ($Equus hinnus$). - Din fr. @bardot.@','BARDÓU s.m. Hibrid obţinut prin încrucişarea dintre armăsar şi măgăriţă (Equus hinnus). – Din fr. bardot.',0,1049356800,1189656118,0),(3354,16,1,'barem',8210,'@BÁREM^1@ adv. Măcar, cel puţin, batăr. [Var.: @báremi, bárim@ adv.] - Din bg., scr. @barem.@','BÁREM1 adv. Măcar, cel puţin, batăr. [Var.: báremi, bárim adv.] – Din bg., scr. barem.',0,1049356800,1049356800,0),(3355,16,1,'barem',9301,'@BARÉM^2, @ $bareme$, s.n. @1.@ Tabel care dă rezultatele unor calcule curente în funcţie de elementele luate în consideraţie. @2.@ Minimum de rezultate care trebuie obţinute spre a putea trece dintr-o etapă de concurs (sportiv) la etapa imediat următoare. [Pl. şi: $baremuri$] - Din fr. @barème.@','BARÉM2, bareme, s.n. 1. Tabel care dă rezultatele unor calcule curente în funcţie de elementele luate în consideraţie. 2. Minimum de rezultate care trebuie obţinute spre a putea trece dintr-o etapă de concurs (sportiv) la etapa imediat următoare. [Pl. şi: baremuri] – Din fr. barème.',0,1049356800,1049356800,0),(3356,16,1,'baremi',532,'@BÁREMI@ adv. v. @barem^1@.','BÁREMI adv. v. barem1.',0,1049356800,1189656118,0),(3357,16,1,'baretă',2851,'@BARÉTĂ^1, @ $barete$ s.f. @1.@ Bentiţă îngustă de piele cu care se încheie un pantof. @2.@ Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal (tabacheră, decoraţie etc.). @3.@ Panglică de decoraţie; semn distinctiv al unei decoraţii care reproduce desenul panglicii şi se poartă în locul decoraţiei. - Din fr. @barrette.@','BARÉTĂ1, barete s.f. 1. Bentiţă îngustă de piele cu care se încheie un pantof. 2. Bucată îngustă de metal fixată transversal pe un obiect tot de metal (tabacheră, decoraţie etc.). 3. Panglică de decoraţie; semn distinctiv al unei decoraţii care reproduce desenul panglicii şi se poartă în locul decoraţiei. – Din fr. barrette.',0,1049356800,1049356800,0),(3358,16,1,'baretă',2505,'@BARÉTĂ^2, @ $barete$, s.f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colţuri, purtată de preoţii catolici şi, în trecut, de unii soldaţi din Occident. - Din fr. @barrette.@','BARÉTĂ2, barete, s.f. (Rar) Bonetă de postav sau de catifea, în trei sau patru colţuri, purtată de preoţii catolici şi, în trecut, de unii soldaţi din Occident. – Din fr. barrette.',0,1049356800,1049356800,0),(3359,16,1,'barhet',591,'@BARHÉT@ s.n. Ţesătură de bumbac (cu desene), flanelată pe o faţă sau pe ambele feţe. [Acc. şi: $bárhet.$ - Var.: @barchét@ s.n.] - Din germ. @Barchent.@','BARHÉT s.n. Ţesătură de bumbac (cu desene), flanelată pe o faţă sau pe ambele feţe. [Acc. şi: bárhet. – Var.: barchét s.n.] – Din germ. Barchent.',0,1049356800,1049356800,0),(3360,16,1,'baric',2056,'@BÁRIC, -Ă, @ $barici, $ -ce, adj. Care se referă la presiunea atmosferică, care ţine de presiunea atmosferică. * $Sistem baric$ = formă de repartiţie a presiunii în atmosferă, în regiuni cu presiune ridicată sau scăzută. - Din fr. @barique.@','BÁRIC, -Ă, barici, -ce, adj. Care se referă la presiunea atmosferică, care ţine de presiunea atmosferică. ♢ Sistem baric = formă de repartiţie a presiunii în atmosferă, în regiuni cu presiune ridicată sau scăzută. – Din fr. barique.',0,1049356800,1049356800,0),(3361,16,1,'baricada',2496,'@BARICADÁ, @ $baricadez$, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieşire, un drum etc.; a bloca. ** Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). - Din fr. @barricader.@','BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieşire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.',0,1049356800,1189656118,0),(3362,16,1,'baricadare',101,'@BARICADÁRE, @ $baricadări$, s.f. Acţiunea de $a$ ($se$) $baricada$ şi rezultatul ei. - V. @baricada@.','BARICADÁRE, baricadări, s.f. Acţiunea de a (se) baricada şi rezultatul ei. – V. baricada.',0,1049356800,1189656118,0),(3363,16,1,'baricadă',3837,'@BARICÁDĂ, @ $baricade$, s.f. Întăritură amenajată dintr-o aglomerare de materiale diferite (vehicule, arbori, saci cu nisip, bolovani etc.) pentru întreruperea circulaţiei sau pentru apărare, de obicei în timpul luptelor de stradă. * Expr. $A fi de cealaltă parte a baricadei$ = a fi în tabăra opusă. $A muri pe baricade$ = a muri luptând pentru o idee. $A fi pe baricadă$ = a fi la datorie, a fi combativ. - Din fr. @barricade.@','BARICÁDĂ, baricade, s.f. Întăritură amenajată dintr-o aglomerare de materiale diferite (vehicule, arbori, saci cu nisip, bolovani etc.) pentru întreruperea circulaţiei sau pentru apărare, de obicei în timpul luptelor de stradă. ♢ Expr. A fi de cealaltă parte a baricadei = a fi în tabăra opusă. A muri pe baricade = a muri luptând pentru o idee. A fi pe baricadă = a fi la datorie, a fi combativ. – Din fr. barricade.',0,1049356800,1049356800,0),(3364,16,1,'baricentru',697,'@BARICÉNTRU, @ $baricentre$, s.n. @1.@ Centru de greutate. @2.@ Punctul de întâlnire a medianelor unui triunghi. - Din fr. @barycentre.@','BARICÉNTRU, baricentre, s.n. 1. Centru de greutate. 2. Punctul de întâlnire a medianelor unui triunghi. – Din fr. barycentre.',0,1049356800,1189656118,0),(3365,16,1,'barie',1523,'@BÁRIE, @ $barii$, s.f. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea unei forţe de o dină pentru un centimetru pătrat. - Din fr. @barye.@','BÁRIE, barii, s.f. Unitate de măsură pentru presiune, egală cu presiunea unei forţe de o dină pentru un centimetru pătrat. – Din fr. barye.',0,1049356800,1189656118,0),(3366,16,1,'barieră',5770,'@BARIÉRĂ, @ bariere, s.f. @1.@ Bară mobilă care arată că trecerea peste o şosea, peste o linie ferată etc. este oprită temporar; $p. ext.$ loc unde se întretaie o şosea cu o linie ferată. ** Fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru. * $Barieră socială$ = situaţie prin care este denumit în sociologic elementul care face dificil sau chiar imposibil accesul dintr-o grupare socială ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară. $Barieră luminoasă$ = fascicul luminos folosit pentru comanda unui fotoreleu, în scopul semnalizării prezenţei corpurilor străine într-o anumită zonă. @2.@ Punct de intrare în oraş, unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare; $p. ext.$ periferie. [Pl.: $-ri-e-$]. - Din fr. @barrière.@','BARIÉRĂ, bariere, s.f. 1. Bară mobilă care arată că trecerea peste o şosea, peste o linie ferată etc. este oprită temporar; p. ext. loc unde se întretaie o şosea cu o linie ferată. ♦ Fig. Obstacol, piedică în calea realizării unui lucru. ♢ Barieră socială = situaţie prin care este denumit în sociologic elementul care face dificil sau chiar imposibil accesul dintr-o grupare socială ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară. Barieră luminoasă = fascicul luminos folosit pentru comanda unui fotoreleu, în scopul semnalizării prezenţei corpurilor străine într-o anumită zonă. 2. Punct de intrare în oraş, unde se încasau altădată taxele pentru mărfurile aduse spre vânzare; p. ext. periferie. [Pl.: -ri-e-]. – Din fr. barrière.',0,1049356800,1189656118,0),(3367,16,1,'baril',4625,'@BARÍL, @ $barili$, s.m. Unitate de măsură pentru capacităţi, egală cu circa 160 de litri, întrebuinţată, în special, în S.U.A. şi în Anglia. - Din fr. @baril.@','BARÍL, barili, s.m. Unitate de măsură pentru capacităţi, egală cu circa 160 de litri, întrebuinţată, în special, în S.U.A. şi în Anglia. – Din fr. baril.',0,1049356800,1172936071,0),(3368,16,1,'barim',553,'@BÁRIM@ adv. v. @barem^1@.','BÁRIM adv. v. barem1.',0,1049356800,1189656118,0),(3369,16,1,'barimetrie',1525,'@BARIMETRÍE@ s.f. Determinare aproximativă a greutăţii animalelor vii prin calcularea dimensiunilor corpului şi organelor lor. - Din fr. @barymétrie.@','BARIMETRÍE s.f. Determinare aproximativă a greutăţii animalelor vii prin calcularea dimensiunilor corpului şi organelor lor. – Din fr. barymétrie.',0,1049356800,1049356800,0),(3370,16,1,'barisferă',706,'@BARISFÉRĂ@ s.f. Partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km şi densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel şi fier; nife. centrosferă. - Din fr. @barysphère.@','BARISFÉRĂ s.f. Partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km şi densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel şi fier; nife. centrosferă. – Din fr. barysphère.',0,1049356800,1049356800,0),(3371,16,1,'bariş',3500,'@BARÍŞ, @ $barişe$, s.n. @1.@ Broboadă de lână foarte subţire şi uşoară. * Expr. (Reg.) $A-şi da barişul pe ceafă$ = a se face de râs, a pierde ruşinea, a încălca regulile bunei-cuviinţe. @2.@ Stofă de lână foarte subţire şi fină. [Var.: @baréj, baríz@ s.n.] - Din fr. @barège.@','BARÍŞ, barişe, s.n. 1. Broboadă de lână foarte subţire şi uşoară. ♢ Expr. (Reg.) A-şi da barişul pe ceafă = a se face de râs, a pierde ruşinea, a încălca regulile bunei-cuviinţe. 2. Stofă de lână foarte subţire şi fină. [Var.: baréj, baríz s.n.] – Din fr. barège.',0,1049356800,1189656118,0),(3372,16,1,'barită',569,'@BARÍTĂ, @ $barite$, s.f. Hidrat de bariu. - Din fr. @baryte.@','BARÍTĂ, barite, s.f. Hidrat de bariu. – Din fr. baryte.',0,1049356800,1189656118,0),(3373,16,1,'baritină',610,'@BARITÍNĂ, @ $baritine$, s.f. Sulfat natural de bariu. - Din fr. @barytine.@','BARITÍNĂ, baritine, s.f. Sulfat natural de bariu. – Din fr. barytine.',0,1049356800,1189656118,0),(477080,471,21,'mobiliza',2245,'@MOBILIZÁ@ $vb.$ I. tr. 1. a chema sub arme, a pune o armată pe picior de război. * (fam.) a convoca. 2. a antrena şi stimula o colectivitate în vederea unei acţiuni de interes general. 3. (med.) a pune un bolnav să umble, să se mişte. II. refl. a-şi aduna forţele. (< fr. $mobiliser$)','MOBILIZÁ vb. I. tr. 1. a chema sub arme, a pune o armată pe picior de război. ♢ (fam.) a convoca. 2. a antrena şi stimula o colectivitate în vederea unei acţiuni de interes general. 3. (med.) a pune un bolnav să umble, să se mişte. II. refl. a-şi aduna forţele. (< fr. mobiliser)',0,1189834610,1189834610,0),(3374,16,1,'bariton',3530,'@BARITÓN, @ (@1@) s.n., (@2@) $baritoni$, s.m., (@3@) $baritoane$, s.n. @1.@ S.n. sg. Registru al vocii bărbăteşti, intermediar între tenor şi bas. @2.@ S.m. Cântăreţ a cărui voce se plasează în acest registru. @3.@ S.n. Instrument de alamă care are, într-o orchestră, un rol analog cu acela al baritonului (@2@) într-un cor. [Acc. şi: $baríton$] - Din it. @baritono, @ fr. @baryton.@','BARITÓN, (1) s.n., (2) baritoni, s.m., (3) baritoane, s.n. 1. S.n. sg. Registru al vocii bărbăteşti, intermediar între tenor şi bas. 2. S.m. Cântăreţ a cărui voce se plasează în acest registru. 3. S.n. Instrument de alamă care are, într-o orchestră, un rol analog cu acela al baritonului (2) într-un cor. [Acc. şi: baríton] – Din it. baritono, fr. baryton.',0,1049356800,1189656118,0),(3375,16,1,'bariu',1950,'@BÁRIU@ s.n. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuşi se întrebuinţează la fabricarea vopselelor, a sticlei şi în pirotehnie. - Din fr. @baryum.@','BÁRIU s.n. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuşi se întrebuinţează la fabricarea vopselelor, a sticlei şi în pirotehnie. – Din fr. baryum.',0,1049356800,1211804594,0),(3376,16,1,'bariz',589,'@BARÍZ@ s.n. v. @bariş@.','BARÍZ s.n. v. bariş.',0,1049356800,1189656118,0),(23314,23,1,'vid',7069,'@VID, -Ă@, $vizi, vide$, adj., s.n. @1.@ Adj. (Despre un spaţiu) Care nu conţine nimic; care nu conţine aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ** Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. @2.@ S.n. Spaţiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. * Loc. adv. $În vid$ = @a)@ în gol; @b)@ cu privirea fixă, fără ţintă; @c)@ zadarnic, fără rezultat, în van. ** Fig. Pierdere ireparabilă. - Din fr. @vide@.','VID, -Ă, vizi, vide, adj., s.n. 1. Adj. (Despre un spaţiu) Care nu conţine nimic; care nu conţine aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S.n. Spaţiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ♢ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără ţintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide.',0,1064905200,1219145793,0),(3378,10,1,'barman',1545,'@BÁRMAN, @$barmani, $s.m. Persoană care serveşte la un bar^3 (public). ** Proprietar al unui bar^3. - Din fr., engl. @barman.@','BÁRMAN, barmani, s.m. Persoană care serveşte la un bar3 (public). ♦ Proprietar al unui bar3. – Din fr., engl. barman.',0,1017993600,1017993600,0),(3379,10,1,'barmaniţă',689,'@BÁRMANIŢĂ, @$barmaniţe, $s.f. Femeie care serveşte la un bar. - @Barman @+ suf. -$iţă.$','BÁRMANIŢĂ, barmaniţe, s.f. Femeie care serveşte la un bar. – Barman + suf. -iţă.',0,1017993600,1017993600,0),(3380,10,18,'barn',1006,'@BARN, @$barni, $s.m. Unitate de suprafaţă, de 10^-24 cm^2, în fizica nucleară. - Din fr. @barn.@','BARN, barni, s.m. Unitate de suprafaţă, de 10-24 cm2, în fizica nucleară. – Din fr. barn.',0,1017993600,1017993600,0),(3381,10,1,'baroană',455,'@BAROÁNĂ, @$baroane, $s.f. Baroneasă. - Din @baron. @Cf. fr. %baronne%.','BAROÁNĂ, baroane, s.f. Baroneasă. – Din baron. Cf. fr. b a r o n n e.',0,1017993600,1017993600,0),(3382,10,1,'baroc',6499,'@BARÓC, -Ă, @$baroci, -ce, $adj., s.n. (Stil artistic) care este caracterizat prin cultivarea formelor grandioase, prin libertatea formelor şi bogăţia ornamentaţiei arhitecturale.** (Despre construcţii, mobilă, sculptură, pictură etc.) Care este realizat în acest stil.** (Stil literar) caracterizat printr-o mare libertate şi fantezie de exprimare. - Din fr. @baroque.@','BARÓC, -Ă, baroci, -ce, adj., s.n. (Stil artistic) care este caracterizat prin cultivarea formelor grandioase, prin libertatea formelor şi bogăţia ornamentaţiei arhitecturale.** (Despre construcţii, mobilă, sculptură, pictură etc.) Care este realizat în acest stil.** (Stil literar) caracterizat printr-o mare libertate şi fantezie de exprimare. – Din fr. baroque.',0,1017993600,1017993600,0),(3383,10,18,'barocameră',227,'@BAROCÁMERĂ, @$barocamere, $s.f.','BAROCÁMERĂ, barocamere, s.f.',0,1017993600,1017993600,0),(3384,10,18,'baroforeză',120,'@BAROFORÉZĂ, @$baroforeze, $s.f.','BAROFORÉZĂ, baroforeze, s.f.',0,1017993600,1017993600,0),(3385,10,1,'barograf',474,'@BAROGRÁF, @$barografe, $s.n. Barometru care înregistrează în mod automat curba înălţimilor atinse de un avion. - Din fr. @barographe.@','BAROGRÁF, barografe, s.n. Barometru care înregistrează în mod automat curba înălţimilor atinse de un avion. – Din fr. barographe.',0,1017993600,1017993600,0),(3386,10,1,'barogramă',144,'@BAROGRÁMĂ, @$barograme, $s.f. Curbă înregistrată de barograf. - Din fr. @barogramme.@','BAROGRÁMĂ, barograme, s.f. Curbă înregistrată de barograf. – Din fr. barogramme.',0,1017993600,1017993600,0),(3387,10,1,'barometric',239,'@BAROMÉTRIC, -Ă, @$barometrici, -ce, $adj. Al barometrului, de barometru. - Din fr. @barométrique.@','BAROMÉTRIC, -Ă, barometrici, -ce, adj. Al barometrului, de barometru. – Din fr. barométrique.',0,1017993600,1017993600,0),(3388,10,1,'barometru',3154,'@BAROMÉTRU, @$barometre, $s.n. Instrument pentru măsurarea presiunii atmosferice. - Din fr. @barometre.@','BAROMÉTRU, barometre, s.n. Instrument pentru măsurarea presiunii atmosferice. – Din fr. barometre.',0,1017993600,1017993600,0),(3389,10,1,'baron',3555,'@BARÓN, @$baroni, $s.m. (În prima fază a orânduirii feudale din apusul şi centrul Europei) Mare senior; (mai târziu) titlu de nobleţe intermediar între titlul de cavaler şi acela de viconte; persoană care are acest titlu. - Din fr. @baron.@','BARÓN, baroni, s.m. (În prima fază a orânduirii feudale din apusul şi centrul Europei) Mare senior; (mai târziu) titlu de nobleţe intermediar între titlul de cavaler şi acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Din fr. baron.',0,1017993600,1017993600,0),(3390,10,18,'baronarcoză',112,'@BARONARCÓZĂ @s.f., g.-d.art. $baronarcozei$','BARONARCÓZĂ s.f., g.-d.art. baronarcozei',0,1017993600,1017993600,0),(3391,10,1,'baroneasă',1166,'@BARONEÁSĂ, @$baronese, $s.f. (În societatea feudală din apusul şi centrul Europei) Femeie care posedă o baronie; soţie sau fiică de baron; baroană. - @Baron@ + suf. $-easă.$','BARONEÁSĂ, baronese, s.f. (În societatea feudală din apusul şi centrul Europei) Femeie care posedă o baronie; soţie sau fiică de baron; baroană. – Baron + suf. -easă.',0,1017993600,1017993600,0),(3392,10,1,'baronet',1082,'@BARONÉT, @$baroneţi, $s.m. Titlu de nobleţe dat în Anglia membrilor unui ordin de cavaleri şi care se moşteneşte pe linie bărbătească; persoană care are acest titlu. - Din fr. @baronnet.@','BARONÉT, baroneţi, s.m. Titlu de nobleţe dat în Anglia membrilor unui ordin de cavaleri şi care se moşteneşte pe linie bărbătească; persoană care are acest titlu. – Din fr. baronnet.',0,1017993600,1017993600,0),(3393,10,1,'baronie',375,'@BARONÍE, @$baronii, $s.f. Titlu de baron; domeniul unui baron. - Din fr. @baronnie.@','BARONÍE, baronii, s.f. Titlu de baron; domeniul unui baron. – Din fr. baronnie.',0,1017993600,1017993600,0),(3394,10,18,'baroreceptor',203,'@BARORECEPTÓR, @$baroreceptori, $s.m.','BARORECEPTÓR, baroreceptori, s.m.',0,1017993600,1017993600,0),(3395,10,1,'baros',1733,'@BARÓS, @$baroase, $s.n. Ciocan foarte mare şi foarte greu. [Pl. şi: $barosuri$] - Din ţig. @baros.@','BARÓS, baroase, s.n. Ciocan foarte mare şi foarte greu. [Pl. şi: barosuri] – Din ţig. baros.',0,1017993600,1156452968,0),(3396,10,1,'barosan',1829,'@BAROSÁN, -Ă, @$barosani, -e, $adj. (Fam.) Mare (şi greu). ** Fig. (Substantivat, arg.) Persoană influentă, bogată. - @Baros @+ suf. $-an.$','BAROSÁN, -Ă, barosani, -e, adj. (Fam.) Mare (şi greu). ♦ Fig. (Substantivat, arg.) Persoană influentă, bogată. – Baros + suf. -an.',0,1017993600,1017993600,0),(3397,10,1,'baroscop',615,'@BAROSCÓP, @$baroscoape, $s.n. Aparat în formă de balanţă, cu ajutorul căruia se demonstrează existenţa presiunii atmosferice şi aplicarea principiului lui Arhimede la gaze. - Din fr. @baroscope.@','BAROSCÓP, baroscoape, s.n. Aparat în formă de balanţă, cu ajutorul căruia se demonstrează existenţa presiunii atmosferice şi aplicarea principiului lui Arhimede la gaze. – Din fr. baroscope.',0,1017993600,1017993600,0),(3398,10,18,'barotermograf',120,'@BAROTERMOGRÁF, @$barotermografe, $s.n.','BAROTERMOGRÁF, barotermografe, s.n.',0,1017993600,1017993600,0),(3399,10,18,'barotermometru',209,'@BAROTERMOMÉTRU @s.n. declinare ca şi @termometru@.','BAROTERMOMÉTRU s.n. declinare ca şi termometru.',0,1017993600,1189656118,0),(3400,10,1,'barou',2953,'@BARÓU, @$barouri, $s.n. Corp al avocaţilor, organizat pe lângă un tribunal sau o curte de apel. - Din fr. @barreau.@','BARÓU, barouri, s.n. Corp al avocaţilor, organizat pe lângă un tribunal sau o curte de apel. – Din fr. barreau.',0,1017993600,1017993600,0),(3401,10,18,'barremian',299,'@BARREMIÁN, -Ă, @$barremieni, -e$, @1.@ adj. [Pr.: -$mi-an$] @2.@ s.n. [Pr.: -$mi-an$]','BARREMIÁN, -Ă, barremieni, -e, 1. adj. [Pr.: -mi-an] 2. s.n. [Pr.: -mi-an]',0,1017993600,1017993600,0),(3402,10,1,'barşon',385,'@BARŞÓN, @$barşoane, $s.n. (Reg.) Catifea (roşie). - Din magh. @bársony.@','BARŞÓN, barşoane, s.n. (Reg.) Catifea (roşie). – Din magh. bársony.',0,1017993600,1017993600,0),(3403,10,1,'bartiţă',516,'@BÁRTIŢĂ, @$bartiţe, $s.f. (Reg.) Pojghiţă de mucegai care se formează pe borş sau pe zeama de varză acră. - Et. nec.','BÁRTIŢĂ, bartiţe, s.f. (Reg.) Pojghiţă de mucegai care se formează pe borş sau pe zeama de varză acră. – Et. nec.',0,1017993600,1017993600,0),(3404,10,18,'bartonian',285,'@BARTONIÁN, -Ă, @$bartonieni, -e, $ @1.@ adj. [Sil. $-ni-an, -ni-eni$] @2.@ s.n. [Sil. $-ni-an$]','BARTONIÁN, -Ă, bartonieni, -e, 1. adj. [Sil. -ni-an, -ni-eni] 2. s.n. [Sil. -ni-an]',0,1017993600,1017993600,0),(3405,10,1,'barză',6285,'@BÁRZĂ, @$berze, $s.f. Pasăre călătoare cu ciocul roşu, gâtul şi picioarele lungi şi cu penele, de obicei, albe, afară de vârfurile aripilor, care sunt negre; cocostârc ($Ciconia ciconia)$. - Cf. alb. %bardhë%.','BÁRZĂ, berze, s.f. Pasăre călătoare cu ciocul roşu, gâtul şi picioarele lungi şi cu penele, de obicei, albe, afară de vârfurile aripilor, care sunt negre; cocostârc (Ciconia ciconia). – Cf. alb. b a r d h ë.',0,1017993600,1206119679,0),(3406,10,1,'bas',6555,'@BAS, @(@1@) s.n., (@2@) $başi, $s.m., (@3@) $basuri, $s.n. @1. @S. n. sg. Registrul cel mai jos al vocii bărbăteşti; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. @2. @S. m. Cântăreţ a cărui voce se plasează în acest registru; basist. @3. @S. n. Instrument care deţine în orchestră un rol analog cu acela al basului (@2@) într-un cor. - Din it. @basso, @fr. @basse.@','BAS, (1) s.n., (2) başi, s.m., (3) basuri, s.n. 1. S. n. sg. Registrul cel mai jos al vocii bărbăteşti; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. 2. S. m. Cântăreţ a cărui voce se plasează în acest registru; basist. 3. S. n. Instrument care deţine în orchestră un rol analog cu acela al basului (2) într-un cor. – Din it. basso, fr. basse.',0,1017993600,1017993600,0),(3407,10,1,'basamac',1363,'@BASAMÁC@, $basamace$, s.n. Rachiu (colorat) de calitate inferioară. - Cf. tc., scr. %basamak% \"grad\".','BASAMÁC, basamace, s.n. Rachiu (colorat) de calitate inferioară. – Cf. tc., scr. b a s a m a k „grad”.',0,1017993600,1017993600,0),(3408,10,18,'basarabean',354,'@BASARABEÁN, -Ă, @$basarabeni, -e, $s.m. şi f., adj. Locuitor al Basarabiei.','BASARABEÁN, -Ă, basarabeni, -e, s.m. şi f., adj. Locuitor al Basarabiei.',0,1017993600,1017993600,0),(3409,10,18,'basarabeancă',185,'@BASARABEÁNCĂ, @$basarabence, $s.f. Locuitoare a Basarabiei.','BASARABEÁNCĂ, basarabence, s.f. Locuitoare a Basarabiei.',0,1017993600,1017993600,0),(3410,10,1,'basc',7493,'@BASC^1@ s.n. v. @bască@.','BASC1 s.n. v. bască.',0,1017993600,1212144251,0),(3411,10,1,'basc',8089,'@BASC^2, -Ă, @$basci, -ce, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Persoană originară din Ţara Bascilor, regiune aşezată în Pirinei, în Franţa şi Spania. @2. @Adj. Care aparţine sau este caracteristic bascilor^2 (@1@), privitor la basci^2. - Din fr. @basque@.','BASC2, -Ă, basci, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Persoană originară din Ţara Bascilor, regiune aşezată în Pirinei, în Franţa şi Spania. 2. Adj. Care aparţine sau este caracteristic bascilor2 (1), privitor la basci2. – Din fr. basque.',0,1017993600,1017993600,0),(3412,10,1,'bască',5288,'@BÁSCĂ, @$băşti, $s.f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: @basc @s.n.] - Din fr. [beret] @basque.@','BÁSCĂ, băşti, s.f. Beretă cu marginile îndoite înăuntru. [Var.: basc s.n.] – Din fr. [beret] basque.',0,1017993600,1017993600,0),(3413,10,1,'baschet',3125,'@BÁSCHET, @(@1@) s.n., (@2@) $bascheţi, $s.m. @1. @S. n. Baschetbal. @2. @S. m. (Mai ales la pl.) Ghete de baschetbal. - Din fr. @basket.@','BÁSCHET, (1) s.n., (2) bascheţi, s.m. 1. S. n. Baschetbal. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ghete de baschetbal. – Din fr. basket.',0,1017993600,1017993600,0),(3414,10,1,'baschetbal',2666,'@BÁSCHETBAL @s.n. Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coşul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse; baschet. - Din engl., fr. @basket-ball.@','BÁSCHETBAL s.n. Joc sportiv disputat între două echipe de câte cinci jucători, care marchează punctele făcând să treacă mingea prin coşul de sfoară împletită fixat de un panou înalt pe terenul echipei adverse; baschet. – Din engl., fr. basket-ball.',0,1017993600,1017993600,0),(3415,10,1,'baschetbalist',468,'@BASCHETBALÍST, -Ă, @$baschetbalişti, -ste, $s.m. şi f. Sportiv care practică baschetbalul. - @Baschetbal @+ suf. $-ist.$@@','BASCHETBALÍST, -Ă, baschetbalişti, -ste, s.m. şi f. Sportiv care practică baschetbalul. – Baschetbal + suf. -ist.',0,1017993600,1017993600,0),(3416,10,15,'baschină',1083,'@BASCHÍNĂ, @$baschine, $s.f. (Reg.) Bluză de stambă ajustată pe talie, pe care o poartă femeile de la ţară. - Din fr. @basquine@.','BASCHÍNĂ, baschine, s.f. (Reg.) Bluză de stambă ajustată pe talie, pe care o poartă femeile de la ţară. – Din fr. basquine.',0,1017993600,1017993600,0),(3417,10,1,'bascula',3000,'@BASCULÁ, @$basculez, $vb. @I. @Intranz. (Despre un corp) A se roti parţial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. - Din fr. @basculer.@','BASCULÁ, basculez, vb. I. Intranz. (Despre un corp) A se roti parţial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa. – Din fr. basculer.',0,1017993600,1017993600,0),(3418,10,1,'basculant',1359,'@BASCULÁNT, -Ă, @$basculanţi, -te, $adj. Care basculează sau care poate bascula; care balansează. * $Autocamion$ (sau $camion, vagon$) $basculant =$ autocamion (sau camion, vagon) a cărui platformă se ridică pentru a descărca materialele transportate. - Din fr. @basculant.@','BASCULÁNT, -Ă, basculanţi, -te, adj. Care basculează sau care poate bascula; care balansează. ♢ Autocamion (sau camion, vagon) basculant = autocamion (sau camion, vagon) a cărui platformă se ridică pentru a descărca materialele transportate. – Din fr. basculant.',0,1017993600,1017993600,0),(3419,10,1,'basculare',532,'@BASCULÁRE, @$basculări, $s.f. Acţiunea de $a bascula$. - V. @bascula.@','BASCULÁRE, basculări, s.f. Acţiunea de a bascula. – V. bascula.',0,1017993600,1189656118,0),(3420,10,1,'basculator',629,'@BASCULATÓR, @$basculatoare, $s.n. Dispozitiv care serveşte la răsturnarea unui vas sau a unui vagonet, cu scopul de a-l goli de conţinut; culbutor. - @Bascula @+ suf. -$tor$ (după fr. $basculeur$).','BASCULATÓR, basculatoare, s.n. Dispozitiv care serveşte la răsturnarea unui vas sau a unui vagonet, cu scopul de a-l goli de conţinut; culbutor. – Bascula + suf. -tor (după fr. basculeur).',0,1017993600,1189656118,0),(3421,10,1,'basculă',3038,'@BASCÚLĂ, @$bascule, $s.f. @1. @Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăţi (de o sută de ori) mai mici. @2. @Scândură sau pârghie mobilă aşezată în cumpănă pe un suport. @3. @Partea metalică a armelor de vânătoare cu ţevi mobile. - Din fr. @bascule.@','BASCÚLĂ, bascule, s.f. 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăţi (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă aşezată în cumpănă pe un suport. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu ţevi mobile. – Din fr. bascule.',0,1017993600,1017993600,0),(3422,10,1,'baseball',3454,'@BASE-BALL @s.n. Joc sportiv nord-american, practicat între două echipe de câte nouă jucători cu o minge ca cea de oină, care se lansează cu un bătător spre terenul echipei adverse, de unde poate fi trimisă înapoi tot prin lovire cu bătătorul. [Pr.: $béiz-bol$] - Cuv. engl.','BASE-BALL s.n. Joc sportiv nord-american, practicat între două echipe de câte nouă jucători cu o minge ca cea de oină, care se lansează cu un bătător spre terenul echipei adverse, de unde poate fi trimisă înapoi tot prin lovire cu bătătorul. [Pr.: béiz-bol] – Cuv. engl.',0,1017993600,1017993600,0),(3423,10,1,'baset',2048,'@BASÉT, @$baseţi, $s.m. Câine de vânătoare cu corpul lunguieţ, cu labele scurte, cu urechile lungi, cu pete roşietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor şi a bursucilor. - Din fr. @basset.@','BASÉT, baseţi, s.m. Câine de vânătoare cu corpul lunguieţ, cu labele scurte, cu urechile lungi, cu pete roşietice sau negre pe corp, folosit pentru scoaterea din vizuină a vulpilor şi a bursucilor. – Din fr. basset.',0,1017993600,1017993600,0),(3424,10,1,'basic',1250,'@BASIC @s.n. (Inform.) Limbaj simbolic uşor accesibil, universal. [Pr.: $béizic$] - Din engl. @basic.@','BASIC s.n. (Inform.) Limbaj simbolic uşor accesibil, universal. [Pr.: béizic] – Din engl. basic.',0,1017993600,1205405198,0),(3425,10,1,'basicenglish',2153,'@BASIC-ENGLISH@ s.m. Formă simplificată a limbii engleze, având la bază circa 850 de cuvinte şi un minimum de reguli gramaticale, creată cu scopul de a servi ca limbă internaţională. [Pr.: $béizic-íngliş$] - Cuv. engl.','BASIC-ENGLISH s.m. Formă simplificată a limbii engleze, având la bază circa 850 de cuvinte şi un minimum de reguli gramaticale, creată cu scopul de a servi ca limbă internaţională. [Pr.: béizic-íngliş] – Cuv. engl.',0,1017993600,1017993600,0),(3426,10,1,'basidie',432,'@BASÍDIE, @$basidii, $s.f. Organ special al unor ciuperci pe care se formează sporii. - Din germ. @Basidie. @Cf. fr. %baside%.','BASÍDIE, basidii, s.f. Organ special al unor ciuperci pe care se formează sporii. – Din germ. Basidie. Cf. fr. b a s i d e.',0,1017993600,1017993600,0),(3427,10,1,'basidiomicetă',410,'@BASIDIOMICÉTĂ, @$basidiomicete, $s.f. (La pl.) Clasă de ciuperci saprofite sau parazite la care sporii se formează la exterior, pe basidii; (şi la sg.) ciupercă facând parte din această clasă. [Pr.: $-di-o-$] - Din fr. @basidiomycètes.@','BASIDIOMICÉTĂ, basidiomicete, s.f. (La pl.) Clasă de ciuperci saprofite sau parazite la care sporii se formează la exterior, pe basidii; (şi la sg.) ciupercă facând parte din această clasă. [Pr.: -di-o-] – Din fr. basidiomycètes.',0,1017993600,1017993600,0),(3428,10,18,'basidiospor',685,'@BASIDIOSPÓR, @$basidiospori, $s.m. Spori purtaţi de o basidie. [Sil. $-di-o-$] - Din fr. @basidiospore@.','BASIDIOSPÓR, basidiospori, s.m. Spori purtaţi de o basidie. [Sil. -di-o-] – Din fr. basidiospore.',0,1017993600,1189656118,0),(3429,10,1,'basist',827,'@BASÍST, @$basişti, $s.m. @1. @Bas (@2@). @2. @Muzicant care cântă la contrabas sau la un instrument cu timbru de bas (@1@). - Din fr. @bassiste.@','BASÍST, basişti, s.m. 1. Bas (2). 2. Muzicant care cântă la contrabas sau la un instrument cu timbru de bas (1). – Din fr. bassiste.',0,1017993600,1017993600,0),(3430,10,1,'basm',7966,'@BASM, @$basme, $s.n. @1. @Naraţiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forţele binelui şi ale răului în lupta pentru şi împotriva fericirii omului. * Expr. (Fam.) $A se face de basm= $a se face de râs. @2. @Născocire, minciună, scornitură. - Din sl. @basnĩ@.','BASM, basme, s.n. 1. Naraţiune (populară) cu elemente fantastice supranaturale, care simbolizează forţele binelui şi ale răului în lupta pentru şi împotriva fericirii omului. ♢ Expr. (Fam.) A se face de basm= a se face de râs. 2. Născocire, minciună, scornitură. – Din sl. basnĩ.',0,1017993600,1017993600,0),(3431,10,1,'basma',7157,'@BASMÁ, @$basmale, $s.f. Bucată de pânză sau de mătase (colorată), folosită de femei pentru a-şi înveli capul, spre a lega şi a duce în ea ceva, ca batistă etc. * Expr. $A scoate$ (pe cineva) $basma curată= $a scoate (pe cineva) nevinovat. $A ieşi $(sau $a scăpa) basma curată= $a scăpa cu bine dintr-o incurcătură. [Var.: (înv.) @băsmá @s.f.] - Din tc. @basma.@','BASMÁ, basmale, s.f. Bucată de pânză sau de mătase (colorată), folosită de femei pentru a-şi înveli capul, spre a lega şi a duce în ea ceva, ca batistă etc. ♢ Expr. A scoate (pe cineva) basma curată= a scoate (pe cineva) nevinovat. A ieşi (sau a scăpa) basma curată= a scăpa cu bine dintr-o incurcătură. [Var.: (înv.) băsmá s.f.] – Din tc. basma.',0,1017993600,1017993600,0),(3433,10,1,'basmangiu',272,'@BASMANGÍU, @$basmangii, $s.m. (Înv.) Fabricant sau negustor de basmale. - Din tc. @basmaci@.','BASMANGÍU, basmangii, s.m. (Înv.) Fabricant sau negustor de basmale. – Din tc. basmaci.',0,1017993600,1017993600,0),(3434,10,1,'basnă',1106,'@BÁSNĂ, @$basne, $s.f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. - Din scr. @basna. @Cf. bg. %basnea%.','BÁSNĂ, basne, s.f. (Înv.) Povestire, relatare mincinoasă, scornită, falsă; băsnire. – Din scr. basna. Cf. bg. b a s n e a.',0,1017993600,1017993600,0),(3435,10,18,'bason',723,'@BASÓN, @$basoane, $s.n. Instrument de suflat, de lemn; fagot. - Din fr. @basson@.','BASÓN, basoane, s.n. Instrument de suflat, de lemn; fagot. – Din fr. basson.',0,1017993600,1189656118,0),(3436,10,1,'basorelief',5986,'@BASORELIÉF, @$basoreliefuri, $s.n. Lucrare de sculptură cu figuri scoase în relief pe un fond cu care fac corp comun. [Pr.: -$li-ef. - $Var.: (înv.) @basoreliév, @(neobişnuit) @basreliéf @s.n.1 - Din it. @bassorilievo, @fr. @bas-relief.@','BASORELIÉF, basoreliefuri, s.n. Lucrare de sculptură cu figuri scoase în relief pe un fond cu care fac corp comun. [Pr.: -li-ef. – Var.: (înv.) basoreliév, (neobişnuit) basreliéf s.n.1 – Din it. bassorilievo, fr. bas-relief.',0,1017993600,1017993600,0),(3437,10,1,'basoreliev',137,'@BASORELIÉV @s.n. v. @basorelief@.','BASORELIÉV s.n. v. basorelief.',0,1017993600,1189656118,0),(3438,10,1,'basrelief',181,'@BASRELIÉF @s.n. v. @basorelief@.','BASRELIÉF s.n. v. basorelief.',0,1017993600,1189656118,0),(3439,10,1,'basta',2118,'@BÁSTA @adv. (Fam.) Ajunge! destul! gata! $(Şi) cu asta, basta! $- Din it. @basta.@','BÁSTA adv. (Fam.) Ajunge! destul! gata! (Şi) cu asta, basta! - Din it. basta.',0,1017993600,1017993600,0),(3440,10,1,'bastard',7004,'@BASTÁRD, -Ă, @$bastarzi, -de, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Copil nelegitim; bitang. @2. @S. m. şi f. Plantă sau animal rezultat din încrucişarea a două specii deosebite; corcitură. @3. @Adj. Batard. $Scriere bastardă. $- Din it. @bastardo.@','BASTÁRD, -Ă, bastarzi, -de, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Copil nelegitim; bitang. 2. S. m. şi f. Plantă sau animal rezultat din încrucişarea a două specii deosebite; corcitură. 3. Adj. Batard. Scriere bastardă. - Din it. bastardo.',0,1017993600,1189656118,0),(3441,10,18,'bastardare',84,'@BASTARDÁRE, @$bastardări, $s.f.','BASTARDÁRE, bastardări, s.f.',0,1017993600,1017993600,0),(3442,10,18,'bastarni',335,'@BASTÁRNI @s.m. pl.','BASTÁRNI s.m. pl.',0,1017993600,1017993600,0),(3443,10,1,'bastiment',1103,'@BASTIMÉNT, @$bastimente, $s.n. Navă (de război) de dimensiuni mari. - Din it. @bastimento.@','BASTIMÉNT, bastimente, s.n. Navă (de război) de dimensiuni mari. – Din it. bastimento.',0,1017993600,1017993600,0),(3444,10,1,'bastingaj',641,'@BASTINGÁJ, @$bastingaje, $s.n. Totalitatea chesoanelor, dulapurilor sau rastelelor în care se păstrează efectele echipajului pe o navă. - Din fr. @bastingage.@','BASTINGÁJ, bastingaje, s.n. Totalitatea chesoanelor, dulapurilor sau rastelelor în care se păstrează efectele echipajului pe o navă. – Din fr. bastingage.',0,1017993600,1017993600,0),(3445,10,1,'bastion',4238,'@BASTIÓN, @$bastioane, $s.n. (Adesea fig.) Fortificaţie cilindrică sau poligonală, construită de obicei la colţurile unei fortăreţe. [Pr.: -$ti-on$] - Din fr. @bastion.@','BASTIÓN, bastioane, s.n. (Adesea fig.) Fortificaţie cilindrică sau poligonală, construită de obicei la colţurile unei fortăreţe. [Pr.: -ti-on] – Din fr. bastion.',0,1017993600,1017993600,0),(3446,10,1,'baston',4502,'@BASTÓN, @$bastoane, $s.n. Bucată de lemn lungă (cam de un metru) şi subţire, de obicei curbată la un capăt, care se poate ţine în mână şi are diverse utilizări. * $Baston de mareşal$ = un fel de baston scurt, purtat de un mareşal. ** Lovitură dată cu această bucată de lemn. - Din it. @bastone.@','BASTÓN, bastoane, s.n. Bucată de lemn lungă (cam de un metru) şi subţire, de obicei curbată la un capăt, care se poate ţine în mână şi are diverse utilizări. ♢ Baston de mareşal = un fel de baston scurt, purtat de un mareşal. ♦ Lovitură dată cu această bucată de lemn. – Din it. bastone.',0,1017993600,1017993600,0),(3447,10,1,'bastonadă',320,'@BASTONÁDĂ, @$bastonade, $s.f. (Livr.) Mulţime de lovituri date cuiva cu bastonul; ciomăgeală. - Din fr. @bastonnade.@','BASTONÁDĂ, bastonade, s.f. (Livr.) Mulţime de lovituri date cuiva cu bastonul; ciomăgeală. – Din fr. bastonnade.',0,1017993600,1017993600,0),(3448,10,1,'bastonaş',411,'@BASTONÁŞ, @$bastonaşe, $s.n. Diminutiv al lui $baston$. - @Baston@ + suf. $-aş$.','BASTONÁŞ, bastonaşe, s.n. Diminutiv al lui baston. – Baston + suf. -aş.',0,1017993600,1189656118,0),(3449,10,18,'basuto',89,'@BASÚTO @s.m.','BASÚTO s.m.',0,1017993600,1017993600,0),(3450,10,1,'baş',5774,'@BAŞ^1@- (Înv.) Element de compunere având sensul de \"principal, cu gradul cel mai înalt\", izolat din cuvinte turceşti care denumeau funcţii sau ranguri ($baş-aga, baş-caimacam $etc.) şi folosit uneori la formarea de substantive. - Din tc. @baş.@','BAŞ1- (Înv.) Element de compunere având sensul de „principal, cu gradul cel mai înalt”, izolat din cuvinte turceşti care denumeau funcţii sau ranguri (baş-aga, baş-caimacam etc.) şi folosit uneori la formarea de substantive. – Din tc. baş.',0,1017993600,1017993600,0),(3451,10,1,'baş',4288,'@BAŞ^2, @ adv. (Reg.) Chiar, tocmai. - Din scr. @baš.@','BAŞ2, adv. (Reg.) Chiar, tocmai. – Din scr. baš.',0,1017993600,1017993600,0),(3452,10,1,'başaga',372,'@BAŞ-AGÁ, @$baş-agale, $s.m. Comandant al unui detaşament din armata otomană. - Din. tc. @başağa.@','BAŞ-AGÁ, baş-agale, s.m. Comandant al unui detaşament din armata otomană. – Din. tc. başağa.',0,1017993600,1017993600,0),(3453,10,1,'başboier',638,'@BAŞ-BOIÉR, @$baş-boieri, $s.m. (Înv.) Cel mai de seamă boier al ţării; $p.ext. $boier mare. - @Baş^1@+@Boier.@','BAŞ-BOIÉR, baş-boieri, s.m. (Înv.) Cel mai de seamă boier al ţării; p.ext. boier mare. – Baş1+Boier.',0,1017993600,1017993600,0),(3454,10,1,'başbulucbaş',140,'@BAŞ-BULUCBÁŞ, @$baş-bulucbaşi, $s.m. Căpetenia bulucbaşilor. - Din tc. @başbölükbaşi.@','BAŞ-BULUCBÁŞ, baş-bulucbaşi, s.m. Căpetenia bulucbaşilor. – Din tc. başbölükbaşi.',0,1017993600,1017993600,0),(3455,10,1,'başbuzuc',1470,'@BAŞBUZÚC, @$başbuzuci, $s.m. Ostaş voluntar, fără soldă, din trupele otomane neregulate, care trăia din jaf. ** Persoană apucătoare, violentă şi grosolană, care încalcă regulile de convieţuire socială. - Din tc. @başibozuk @\"trupe neregulate\".','BAŞBUZÚC, başbuzuci, s.m. Ostaş voluntar, fără soldă, din trupele otomane neregulate, care trăia din jaf. ♦ Persoană apucătoare, violentă şi grosolană, care încalcă regulile de convieţuire socială. – Din tc. başibozuk „trupe neregulate”.',0,1017993600,1017993600,0),(3456,10,1,'başca',5098,'@BÁŞCA@, adv., prep. (Pop. şi fam.) @1. @Despărţit, deosebit, separat; în chip deosebit, în alt mod. @2. @Prep. (În) afară de..., exceptând, nepunând la socoteală... - Din tc. @başka.@','BÁŞCA, adv., prep. (Pop. şi fam.) 1. Despărţit, deosebit, separat; în chip deosebit, în alt mod. 2. Prep. (În) afară de..., exceptând, nepunând la socoteală... – Din tc. başka.',0,1017993600,1017993600,0),(3457,10,1,'başcaimacam',201,'@BAŞ-CAIMACÁM, @$baş-caimacami, $ s.m. Întâiul caimacam, şeful caimacamilor. - Din tc. @baş kaymakam.@','BAŞ-CAIMACÁM, baş-caimacami, s.m. Întâiul caimacam, şeful caimacamilor. – Din tc. baş kaymakam.',0,1017993600,1017993600,0),(3458,10,1,'başcă',4792,'@BÁŞCĂ, @$băşti, $s.f. @1. @(Înv. şi reg.) Beci. @2. @(Înv.) Ridicătură de pământ întărită care proteja o fortificaţie în afara zidurilor ei; redută. [Var.: @báştă @s.f.] - Din pol. @baszta.@','BÁŞCĂ, băşti, s.f. 1. (Înv. şi reg.) Beci. 2. (Înv.) Ridicătură de pământ întărită care proteja o fortificaţie în afara zidurilor ei; redută. [Var.: báştă s.f.] – Din pol. baszta.',0,1017993600,1017993600,0),(3459,10,1,'başchie',860,'@BÁŞCHIE, @$başchii, $s.f. Ciocan cu vârful prevăzut cu un şanţ în formă de v, folosit pentru baterea cercurilor metalice ale butoaielor. - Din bg. @baskija.@','BÁŞCHIE, başchii, s.f. Ciocan cu vârful prevăzut cu un şanţ în formă de v, folosit pentru baterea cercurilor metalice ale butoaielor. – Din bg. baskija.',0,1017993600,1017993600,0),(3460,10,1,'başciohodar',112,'@BAŞ-CIOHODÁR, @$baş-ciohodari, $s.m. (Înv.) Întâiul ciohodar. - Din tc. @baş çuhadar.@','BAŞ-CIOHODÁR, baş-ciohodari, s.m. (Înv.) Întâiul ciohodar. – Din tc. baş çuhadar.',0,1017993600,1017993600,0),(3461,10,1,'başkir',593,'@BAŞKÍR, -Ă, @$başkiri, -e, $s.m. şi f. @1. @S.m. şi f. (La pl.) Populaţie turcică din Republica Autonomă Başkiria; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. @2. @Adj. Care aparţine R.A. Başkiria sau başkirilor (@1@), care priveşte R.A.Başkiria sau pe başkiri. - Din rus. @başkir. @Cf. fr. %bachkir%.','BAŞKÍR, -Ă, başkiri, -e, s.m. şi f. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţie turcică din Republica Autonomă Başkiria; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. 2. Adj. Care aparţine R.A. Başkiria sau başkirilor (1), care priveşte R.A.Başkiria sau pe başkiri. – Din rus. başkir. Cf. fr. b a c h k i r.',0,1017993600,1017993600,0),(3462,10,1,'başoaldă',680,'@BAŞOÁLDĂ, @$başoalde, $s.f. (Arg.) Femeie neglijentă, greoaie, grasă; femeie destrăbălată, uşuratică. - Et. nec.','BAŞOÁLDĂ, başoalde, s.f. (Arg.) Femeie neglijentă, greoaie, grasă; femeie destrăbălată, uşuratică. – Et. nec.',0,1017993600,1017993600,0),(3463,10,15,'başrăzeş',189,'@BAŞ-RĂZÉŞ, @$baş-răzeşi, $s.m. (Înv.) Răzeş de frunte. - Din @baş^1@ + @răzeş.@','BAŞ-RĂZÉŞ, baş-răzeşi, s.m. (Înv.) Răzeş de frunte. – Din baş1 + răzeş.',0,1017993600,1189656118,0),(477079,471,21,'mobilitate',2009,'@MOBILITÁTE@ $s. f.$ 1. însuşirea de a fi mobil. 2. faptul de a trece cu uşurinţă de la o dispoziţie sufletească la alta. * capacitate a feţei de a-şi schimba expresia. * (fig.) nestatornicie. 3. schimbare, transformare, variabilitate. (< fr. $mobilité$, lat. $mobilitas$)','MOBILITÁTE s. f. 1. însuşirea de a fi mobil. 2. faptul de a trece cu uşurinţă de la o dispoziţie sufletească la alta. ♢ capacitate a feţei de a-şi schimba expresia. ♢ (fig.) nestatornicie. 3. schimbare, transformare, variabilitate. (< fr. mobilité, lat. mobilitas)',0,1189834610,1189834610,0),(3464,10,1,'baştă',1415,'@BÁŞTĂ @s.f. v. @başcă@.','BÁŞTĂ s.f. v. başcă.',0,1017993600,1201942183,0),(3465,10,15,'baştă',1761,'@BÁŞTĂ, @$başte, $s.f. (Înv. şi reg.) Masiv de pământ; tranşee, redută. - Din pol. @baszta@.','BÁŞTĂ, başte, s.f. (Înv. şi reg.) Masiv de pământ; tranşee, redută. – Din pol. baszta.',0,1017993600,1201942192,0),(3466,10,15,'baştie',511,'@BÁŞTIE, @$băştii, $s.f. (Înv.) Ridicătură de pământ întărită care protejează o fortificaţie. - Din magh. @bastya@.','BÁŞTIE, băştii, s.f. (Înv.) Ridicătură de pământ întărită care protejează o fortificaţie. – Din magh. bastya.',0,1017993600,1017993600,0),(3467,10,1,'baştină',2066,'@BÁŞTINĂ @s.f. (În loc. adj. şi adv.) $De baştină$ = originar, autohton; din moşi-strămoşi. - Din bg., scr. @baştina.@','BÁŞTINĂ s.f. (În loc. adj. şi adv.) De baştină = originar, autohton; din moşi-strămoşi. – Din bg., scr. baştina.',0,1017993600,1115231286,0),(3468,10,1,'bataj',1518,'@BATÁJ, @$bataje, $s.n. (Text.) Operaţie constând în lovirea repetată cu bătătoarea^2 (@2@) a masei de material fibros desfăcut în prealabil în procesul filării. - Din fr. @battage.@','BATÁJ, bataje, s.n. (Text.) Operaţie constând în lovirea repetată cu bătătoarea2 (2) a masei de material fibros desfăcut în prealabil în procesul filării. – Din fr. battage.',0,1017993600,1017993600,0),(3469,10,1,'batal',5457,'@BATÁL^1, @ $batali, $s.m. Berbec castrat în vederea îmbunătăţirii calităţii cărnii şi a lânii. - Cf. tc. battal \"netrebnic\".','BATÁL1, batali, s.m. Berbec castrat în vederea îmbunătăţirii calităţii cărnii şi a lânii. – Cf. tc. battal „netrebnic”.',0,1017993600,1017993600,0),(3470,10,1,'batal',5476,'@BATÁL^2, @ $batale, $s.n. Groapă de depozitare a ţiţeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricaţie din industria petrolului. - Et. nec.','BATÁL2, batale, s.n. Groapă de depozitare a ţiţeiului, a noroiului rezultat prin săpare sau a diverselor reziduuri de fabricaţie din industria petrolului. – Et. nec.',0,1017993600,1017993600,0),(3471,10,1,'batalion',2968,'@BATALIÓN, @$batalioane, $s.n. Unitate militară formată din mai multe companii. ** (Mai ales la pl.) Mulţime de fiinţe (organizate, încolonate). [Pr.: -$li-on$] - Din pol. @batalion, @rus. @batalion.@ Cf. it. %battaglione%, fr. %bataillon%.','BATALIÓN, batalioane, s.n. Unitate militară formată din mai multe companii. ♦ (Mai ales la pl.) Mulţime de fiinţe (organizate, încolonate). [Pr.: -li-on] – Din pol. batalion, rus. batalion. Cf. it. b a t t a g l i o n e, fr. b a t a i l l o n.',0,1017993600,1017993600,0),(3472,10,1,'batant',5281,'@BATÁNT, -Ă, @$batanţi, -te, $adj. (Despre uşi, ferestre, capace etc.) care se închide singur, printr-o mişcare de du-te-vino în jurul unei axe verticale situate la una dintre margini. - Din fr. @battant.@','BATÁNT, -Ă, batanţi, -te, adj. (Despre uşi, ferestre, capace etc.) care se închide singur, printr-o mişcare de du-te-vino în jurul unei axe verticale situate la una dintre margini. – Din fr. battant.',0,1017993600,1017993600,0),(3473,10,1,'batard',1502,'@BATÁRD, -Ă, @$batarzi, -de, $adj. (Despre scriere) Care este intermediar între scrierea rondă şi cea cursivă; (despre peniţe) care are forma potrivită spre a servi la acest fel de scriere; bastard. ** (Substantivat, f.) Literă din această scriere. - Din fr. @bâtard.@','BATÁRD, -Ă, batarzi, -de, adj. (Despre scriere) Care este intermediar între scrierea rondă şi cea cursivă; (despre peniţe) care are forma potrivită spre a servi la acest fel de scriere; bastard. ♦ (Substantivat, f.) Literă din această scriere. – Din fr. bâtard.',0,1017993600,1100465783,0),(3474,10,1,'batardou',3043,'@BATARDÓU, @$batardouri, $s.n. Dig, baraj (provizoriu) aşezat în amonte de diverse lucrări de fundaţii, reparaţii etc. spre a seca terenul pe care se fac aceste lucrări; $p. ext. $spaţiul astfel delimitat. - Din fr. @batardeau.@','BATARDÓU, batardouri, s.n. Dig, baraj (provizoriu) aşezat în amonte de diverse lucrări de fundaţii, reparaţii etc. spre a seca terenul pe care se fac aceste lucrări; p. ext. spaţiul astfel delimitat. – Din fr. batardeau.',0,1017993600,1017993600,0),(3475,10,1,'batat',3543,'@BATÁT, @$bataţi, $s.m. Plantă perenă din ţările calde, cu tulpina lungă, târâtoare, cu frunze mari, cu flori albe sau roz, cultivată pentru tuberculele sale comestibile bogate în amidon, vitamine şi zahăr, cartof dulce ($Ipomoea batatas)$; $p. restr. $tuberculul acestei plante. - Din. rus. @batat. @Cf. sp., port., it. %batata%.','BATÁT, bataţi, s.m. Plantă perenă din ţările calde, cu tulpina lungă, târâtoare, cu frunze mari, cu flori albe sau roz, cultivată pentru tuberculele sale comestibile bogate în amidon, vitamine şi zahăr, cartof dulce (Ipomoea batatas); p. restr. tuberculul acestei plante. – Din. rus. batat. Cf. sp., port., it. b a t a t a.',0,1017993600,1017993600,0),(3476,10,1,'batav',2698,'@BATÁV, -Ă, @$batavi, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. (La pl.) Populaţie germanică ce locuia, în antichitate, pe teritoriul Olandei de azi; (şi la sg.) persoană care a aparţinut acestei populaţii. @2. @Adj. Care aparţine batavilor (@1@), referitor la batavi. - Din fr. @Bataves.@','BATÁV, -Ă, batavi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. (La pl.) Populaţie germanică ce locuia, în antichitate, pe teritoriul Olandei de azi; (şi la sg.) persoană care a aparţinut acestei populaţii. 2. Adj. Care aparţine batavilor (1), referitor la batavi. – Din fr. Bataves.',0,1017993600,1017993600,0),(3477,10,1,'bată',4579,'@BÁTĂ, @$bete, $ s.f. @1. @(La pl.) Cingătoare îngustă şi lungă, ţesută din lână de diferite culori. @2. @(Reg.) Betelie. - Lat.@*bitta@ (= $vitta $\"legătură\").','BÁTĂ, bete, s.f. 1. (La pl.) Cingătoare îngustă şi lungă, ţesută din lână de diferite culori. 2. (Reg.) Betelie. – Lat.*bitta (= vitta „legătură”).',0,1017993600,1017993600,0),(3478,10,1,'batăr',2216,'@BÁTĂR @adv. (Reg.) Cel puţin, măcar, barem^1. ** (Cu valoare de conjuncţie, urmat de \"că\") Cu toate că, deşi. [Var.: @bátâr @adv.] - Din magh. @bátor.@','BÁTĂR adv. (Reg.) Cel puţin, măcar, barem1. ♦ (Cu valoare de conjuncţie, urmat de „că”) Cu toate că, deşi. [Var.: bátâr adv.] – Din magh. bátor.',0,1017993600,1017993600,0),(3479,16,1,'batâr',1460,'@BÁTÂR@ adv. v. @batăr@.','BÁTÂR adv. v. batăr.',0,1049356800,1189656118,0),(3480,10,1,'batcă',1628,'@BÁTCĂ^1, @ $batce, $s.f. (Reg.) Nicovală mică pe care cosaşul îşi ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. - Et. nec.','BÁTCĂ1, batce, s.f. (Reg.) Nicovală mică pe care cosaşul îşi ascute coasa, bătând-o cu ciocanul. – Et. nec.',0,1017993600,1017993600,0),(3481,10,1,'batcă',1119,'@BÁTCĂ^2, @ $batce, $s.f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. - Et. nec.','BÁTCĂ2, batce, s.f. (Reg.) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici. – Et. nec.',0,1017993600,1017993600,0),(3482,10,1,'batcă',1734,'@BÁTCĂ^3, @ $batce, $s.f. @1. @Peşte mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate şi argintiu pe abdomen ($Blicca björkna). $@2. @(Reg.) Pelican, babiţă. - Din ucr. @babka@ (refăcut după $bate).$','BÁTCĂ3, batce, s.f. 1. Peşte mic, asemănător cu plătica, verde-albăstrui pe spate şi argintiu pe abdomen (Blicca björkna). 2. (Reg.) Pelican, babiţă. – Din ucr. babka (refăcut după bate).',0,1017993600,1017993600,0),(3483,10,1,'bate',50897,'@BÁTE, @$bat, $vb. III. @I. 1. @Tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) $A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap.$ * Expr. (Tranz.) $A fi bătut în cap$ = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. $Bătut în cap$ = prost, nebun, ţicnit. (Refl.) $A se bate cu pumnii în piept = $a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ** Tranz. A atinge, a lovi uşor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenţia, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoinţa; a lovi în acelaşi fel o parte a corpului unui animal spre a-l linişti sau a-l mângâia. * Expr. $A bate pe cineva la cap$ sau $a bate capul cuiva$ = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) $A se bate pe burtă cu cineva$ = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. $A bate palma$ (sau, arg., $laba) cu cineva$ = a da mâna cu cineva; $p. ext.$ a încheia cu cineva o tranzacţie, dând mâna cu el în semn de învoială. @2.@ Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un duşman în luptă, în război. * Expr. $A bate un record (sportiv)$ = a depăşi un record (sportiv). ** Refl. A se lupta, a se război. * Loc. vb. (Refl. recipr.) $A se bate în duel$ = a se duela. * Expr. $A se bate cap în cap$ = a fi în opoziţie, în contradicţie, a nu se potrivi. $Se bate ziua cu noaptea$ = se luminează de ziuă sau amurgeşte. @3.@ Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. $Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald.$ * Loc. vb. (Fam.) $A bate la maşină$ = a dactilografia. $A bate la ochi$ = a frapa (@1@). * Expr. $A bate bani$ = a fabrica monede de metal. $A bate monedă$ = @a)@ a fabrica monede de metal; @b)@ a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. $A bate toba$ = a spune peste tot un secret (intim) încredinţat de cineva. $A bate o carte$ = a juca o carte de joc. $A bate tactul$ (sau $măsura) = $a lovi (uşor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăţi muzicale sau al unui vers. $A bate mult drum$ (sau $multă cale)$ = a parcurge o distanţă lungă. $A bate podurile$ = a vagabonda. $A bate (pasul) pe loc$ = a nu realiza nici un progres într-o acţiune, a nu înainta într-o problemă. $A bate câmpii$ = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ** A fixa un obiect ţintuindu-l de ceva. $A bătut tablourile pe pereţi. Bătuse capacul lăzii în cuie.$ ** A freca învârtind şi lovind de pereţii unui vas. $Batem albuşurile până se fac spumă. Bate untul în putinei.$ ** A freca, a apăsa producând băşici, răni sau bătături. $Mă bate un pantof.$ ** (La războiul de ţesut) A presa cu spata firele din băteală. @II.@ Intranz. @1.@ A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la uşă, la fereastră). $Valurile bat de zidurile cetăţii. Cine bate oare la fereastra mea?$ * Expr. $A bate la uşa cuiva$ = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. $A bate din picioare$ = a tropăi. $A bate din$ (sau $în) palme$ = a aplauda. $A bate din gură degeaba$ (sau $în vânt)$ = a vorbi în zadar, a trăncăni. @2.@ A face o mişcare (relativ regulată). * Expr. $A bate din aripi$ = (despre păsări) a face mişcarea de zbor lovind aerul cu aripile. $A bate mătănii = $a îngenunchea şi a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăinţă sau de cucernicie. ** (Despre organe sau părţi ale corpului omenesc) A avea pulsaţii ritmice; a palpita, a zvâcni. $Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele.$ * Refl. $Mi se bate ochiul drept.$ ** (Despre un motor sau un organ de motor) A funcţiona dereglat, scoţând zgomote anormale. @3.@ (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanţă, până într-un anumit punct. $O puşcă veche care nu mai bătea decât la 100 de paşi.$ ** (Înv.) A bombarda. ** (Reg.; despre câini) A lătra. ** Intranz.şi tranz. (Despre aştri) A atinge (ceva) cu razele. $Pune-ţi pălăria, să nu te bată soarele la cap.$ ** (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). @4.@ A face aluzie critică la ceva. $Bate în ciocoi.$ * Expr. $A-şi bate joc de cineva$ (sau $de ceva)$ = @a)@ a lua în derâdere pe cineva; @b)@ a necinsti, a viola o fată, o femeie. @5.@ (Despre vânt) A sufla. @6.@ (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. @7.@ (În expr.) $A bate în retragere$ = @a)@ a se retrage din luptă; @b)@ a retracta cele spuse mai înainte. @8.@ (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanţă de... $Bate în albastru.$ @III.@ Intranz. şi tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ** (Înv.; despre telegraf) A emite ţăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. * Expr. (Tranz.) $A bate o telegramă$ (sau $o depeşă)$ = a da, a transmite o telegramă. ** (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificaţie. - Lat. @batt(u)ere.@','BÁTE, bat, vb. III. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ Expr. (Tranz.) A fi bătut în cap = a fi îndobitocit de loviturile primite în cap. Bătut în cap = prost, nebun, ţicnit. (Refl.) A se bate cu pumnii în piept = a se mândri, a se fuduli; a face caz de ceva. ♦ Tranz. A atinge, a lovi uşor cu palma umărul, mâna sau spatele cuiva spre a atrage atenţia, a-l reconforta sau a-i arăta bunăvoinţa; a lovi în acelaşi fel o parte a corpului unui animal spre a-l linişti sau a-l mângâia. ♢ Expr. A bate pe cineva la cap sau a bate capul cuiva = a cicăli, a plictisi pe cineva cu vorba. (Refl. recipr.) A se bate pe burtă cu cineva = a fi într-o intimitate familiară cu cineva. A bate palma (sau, arg., laba) cu cineva = a da mâna cu cineva; p. ext. a încheia cu cineva o tranzacţie, dând mâna cu el în semn de învoială. 2. Tranz. A învinge un adversar într-un joc, la un concurs (sportiv); a birui un duşman în luptă, în război. ♢ Expr. A bate un record (sportiv) = a depăşi un record (sportiv). ♦ Refl. A se lupta, a se război. ♢ Loc. vb. (Refl. recipr.) A se bate în duel = a se duela. ♢ Expr. A se bate cap în cap = a fi în opoziţie, în contradicţie, a nu se potrivi. Se bate ziua cu noaptea = se luminează de ziuă sau amurgeşte. 3. Tranz. A lovi, a izbi repetat (cu un instrument potrivit) un obiect, un material etc. în diverse scopuri. Gospodina bate covoarele. Bate fierul până-i cald. ♢ Loc. vb. (Fam.) A bate la maşină = a dactilografia. A bate la ochi = a frapa (1). ♢ Expr. A bate bani = a fabrica monede de metal. A bate monedă = a) a fabrica monede de metal; b) a insista asupra erorii cuiva, în defavoarea lui. A bate toba = a spune peste tot un secret (intim) încredinţat de cineva. A bate o carte = a juca o carte de joc. A bate tactul (sau măsura) = a lovi (uşor) un obiect cu mâna sau a imita lovirea lui în ritmul unei bucăţi muzicale sau al unui vers. A bate mult drum (sau multă cale) = a parcurge o distanţă lungă. A bate podurile = a vagabonda. A bate (pasul) pe loc = a nu realiza nici un progres într-o acţiune, a nu înainta într-o problemă. A bate câmpii = a spune cu totul altceva decât ceea ce se discută, a divaga, a vorbi aiurea. ♦ A fixa un obiect ţintuindu-l de ceva. A bătut tablourile pe pereţi. Bătuse capacul lăzii în cuie. ♦ A freca învârtind şi lovind de pereţii unui vas. Batem albuşurile până se fac spumă. Bate untul în putinei. ♦ A freca, a apăsa producând băşici, răni sau bătături. Mă bate un pantof. ♦ (La războiul de ţesut) A presa cu spata firele din băteală. II. Intranz. 1. A izbi în ceva făcând zgomot; a ciocăni (la poartă, la uşă, la fereastră). Valurile bat de zidurile cetăţii. Cine bate oare la fereastra mea? ♢ Expr. A bate la uşa cuiva = a veni la cineva spre a-i cere un ajutor material. A bate din picioare = a tropăi. A bate din (sau în) palme = a aplauda. A bate din gură degeaba (sau în vânt) = a vorbi în zadar, a trăncăni. 2. A face o mişcare (relativ regulată). ♢ Expr. A bate din aripi = (despre păsări) a face mişcarea de zbor lovind aerul cu aripile. A bate mătănii = a îngenunchea şi a atinge fruntea cu pământul de mai multe ori la rând, în semn de pocăinţă sau de cucernicie. ♦ (Despre organe sau părţi ale corpului omenesc) A avea pulsaţii ritmice; a palpita, a zvâcni. Îi bate inima de frică. Îmi bat tâmplele. ♢ Refl. Mi se bate ochiul drept. ♦ (Despre un motor sau un organ de motor) A funcţiona dereglat, scoţând zgomote anormale. 3. (Despre arme de foc) A trage, a trimite proiectilul până la o anumită distanţă, până într-un anumit punct. O puşcă veche care nu mai bătea decât la 100 de paşi. ♦ (Înv.) A bombarda. ♦ (Reg.; despre câini) A lătra. ♦ Intranz.şi tranz. (Despre aştri) A atinge (ceva) cu razele. Pune-ţi pălăria, să nu te bată soarele la cap. ♦ (Despre ape) A se izbi (de maluri etc.). 4. A face aluzie critică la ceva. Bate în ciocoi. ♢ Expr. A-şi bate joc de cineva (sau de ceva) = a) a lua în derâdere pe cineva; b) a necinsti, a viola o fată, o femeie. 5. (Despre vânt) A sufla. 6. (Despre ploaie, grindină, brumă) A cădea (lovind) peste semănături, livezi etc. 7. (În expr.) A bate în retragere = a) a se retrage din luptă; b) a retracta cele spuse mai înainte. 8. (Despre culori) A se apropia de..., a avea o nuanţă de... Bate în albastru. III. Intranz. şi tranz. A emite zgomote ritmice care indică ceva. ♦ (Înv.; despre telegraf) A emite ţăcănitul prin care se transmit mesajele telegrafice. ♢ Expr. (Tranz.) A bate o telegramă (sau o depeşă) = a da, a transmite o telegramă. ♦ (Despre un clopot, un ceasornic, despre toacă etc.) A emite sunete ritmice cu o anumită semnificaţie. – Lat. batt(u)ere.',0,1017993600,1221490942,0),(3484,10,18,'batel',547,'@BATÉL, @$batele$ s.n.','BATÉL, batele s.n.',0,1017993600,1017993600,0),(3485,10,1,'batere',1214,'@BÁTERE, @$bateri, $s.f. Acţiunea de $a$ $(se) bate; $bătut^1 - V. @bate.@','BÁTERE, bateri, s.f. Acţiunea de a (se) bate; bătut1 – V. bate.',0,1017993600,1017993600,0),(3486,16,1,'baterie',6925,'@BATERÍE, @ $baterii$, s.f. @1.@ Subunitate de artilerie compusă din patru, şase sau opt tunuri, cu mijloacele de tracţiune, utilajul şi personalul necesar. @2.@ Grup de aparate, de dispozitive sau de piese identice asociate în vederea executării unei operaţii. * $Baterie electrică$ = reunire a mai multor butelii de Leyda sau a mai multor elemente voltaice spre a produce electricitate. $Baterie solară$ = sursă de energie formată dintr-un grup de generatoare fotoelectrice cu semiconductori, care transformă energia radiaţiei solare în energie electrică. @3.@ Ansamblul instrumentelor de percuţie (într-o orchestră). @4.@ Vas cu gheaţă în care se află sticle cu băutură. ** P. ext. Un litru de vin şi o sticlă de sifon luate împreună. - Din fr. @batterie.@','BATERÍE, baterii, s.f. 1. Subunitate de artilerie compusă din patru, şase sau opt tunuri, cu mijloacele de tracţiune, utilajul şi personalul necesar. 2. Grup de aparate, de dispozitive sau de piese identice asociate în vederea executării unei operaţii. ♢ Baterie electrică = reunire a mai multor butelii de Leyda sau a mai multor elemente voltaice spre a produce electricitate. Baterie solară = sursă de energie formată dintr-un grup de generatoare fotoelectrice cu semiconductori, care transformă energia radiaţiei solare în energie electrică. 3. Ansamblul instrumentelor de percuţie (într-o orchestră). 4. Vas cu gheaţă în care se află sticle cu băutură. ♦ P. ext. Un litru de vin şi o sticlă de sifon luate împreună. – Din fr. batterie.',0,1049356800,1189656118,0),(477078,471,21,'mobilist',14,'@MOBILÍST, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (adept) al mobilismului (2). (< fr. $mobiliste$)','MOBILÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mobilismului (2). (< fr. mobiliste)',0,1189834610,1189834610,0),(3487,16,1,'baterist',736,'@BATERÍST, @ $baterişti$, s.m. Persoană care asigură acompaniamentul ritmic la instrumente de percuţie. - @Baterie@ + suf. $-ist.$','BATERÍST, baterişti, s.m. Persoană care asigură acompaniamentul ritmic la instrumente de percuţie. – Baterie + suf. -ist.',0,1049356800,1049356800,0),(3488,16,1,'batială',579,'@BATIÁLĂ@ adj. (În sintagma) $Regiune$ (sau $zonă$) $batială$ = regiune în mări şi oceane cuprinsă între adâncimea de 200 şi 2500 m. [Pr.: $-li-a-$] - Din fr. @bathyale.@','BATIÁLĂ adj. (În sintagma) Regiune (sau zonă) batială = regiune în mări şi oceane cuprinsă între adâncimea de 200 şi 2500 m. [Pr.: -li-a-] – Din fr. bathyale.',0,1049356800,1157409710,0),(3489,16,1,'batic',2860,'@BATÍC, @ $baticuri$, s.n. @1.@ Ţesătură subţire imprimată în culori. @2.@ Basma (subţire şi) colorată. - Din fr. @batik.@','BATÍC, baticuri, s.n. 1. Ţesătură subţire imprimată în culori. 2. Basma (subţire şi) colorată. – Din fr. batik.',0,1049356800,1189656118,0),(3490,16,1,'batimetrie',1010,'@BATIMETRÍE@ s.f. Ramură a hidrometriei care se ocupă cu măsurarea adâncimii apei în mări, lacuri şi râuri. - Din fr. @bathymétrie.@','BATIMETRÍE s.f. Ramură a hidrometriei care se ocupă cu măsurarea adâncimii apei în mări, lacuri şi râuri. – Din fr. bathymétrie.',0,1049356800,1189656118,0),(3491,16,1,'batimetru',738,'@BATIMÉTRU, @ $batimetre$, s.n. Aparat care măsoară adâncimea apelor din mări, lacuri, râuri etc. - Din fr. @bathymètre.@','BATIMÉTRU, batimetre, s.n. Aparat care măsoară adâncimea apelor din mări, lacuri, râuri etc. – Din fr. bathymètre.',0,1049356800,1049356800,0),(3492,16,1,'batir',1780,'@BATÍR, @ $batire$, s.n. Fir de bumbac răsucit uşor, puţin mai gros decât aţa de cusut, întrebuinţat la însăilat. - Et. nec.','BATÍR, batire, s.n. Fir de bumbac răsucit uşor, puţin mai gros decât aţa de cusut, întrebuinţat la însăilat. – Et. nec.',0,1049356800,1049356800,0),(3493,16,1,'batiscaf',1183,'@BATISCÁF, @ $batiscafuri$, s.n. Aparat de explorare a marilor adâncimi submarine care se poate deplasa prin mijloace proprii. - Din fr. @bathyscaphe.@','BATISCÁF, batiscafuri, s.n. Aparat de explorare a marilor adâncimi submarine care se poate deplasa prin mijloace proprii. – Din fr. bathyscaphe.',0,1049356800,1049356800,0),(3494,16,1,'batisferă',1264,'@BATISFÉRĂ, @ $batisfere$, s.f. Cabină în formă de sferă în care cercetătorii pot coborî până la mari adâncimi submarine, păstrând legătura prin cablu cu nava-mamă. - Din fr. @bathysphère.@','BATISFÉRĂ, batisfere, s.f. Cabină în formă de sferă în care cercetătorii pot coborî până la mari adâncimi submarine, păstrând legătura prin cablu cu nava-mamă. – Din fr. bathysphère.',0,1049356800,1049356800,0),(3495,16,1,'batist',1497,'@BATÍST, @ $batisturi$, s.n. Ţesătură din fire foarte subţiri de bumbac sau de in. - Din fr. @batiste.@','BATÍST, batisturi, s.n. Ţesătură din fire foarte subţiri de bumbac sau de in. – Din fr. batiste.',0,1049356800,1049356800,0),(3496,16,1,'batistă',1895,'@BATÍSTĂ, @ $batiste$, s.f. Bucată pătrată de pânză întrebuinţată la şters nasul, faţa, mâinile etc. - Din fr. @batiste.@','BATÍSTĂ, batiste, s.f. Bucată pătrată de pânză întrebuinţată la şters nasul, faţa, mâinile etc. – Din fr. batiste.',0,1049356800,1049356800,0),(3497,16,1,'batiu',2714,'@BATÍU, @ $batiuri$, s.n. Construcţie de oţel sau de fontă pe care se montează mecanismele unui sistem tehnic stabil şi prin intermediul căreia acesta se poate fixa pe o fundaţie, pe un teren etc. - Din fr. @bâti.@','BATÍU, batiuri, s.n. Construcţie de oţel sau de fontă pe care se montează mecanismele unui sistem tehnic stabil şi prin intermediul căreia acesta se poate fixa pe o fundaţie, pe un teren etc. – Din fr. bâti.',0,1049356800,1049356800,0),(3498,16,1,'batjocoră',2170,'@BATJÓCORĂ@ s.f. v. @batjocură@.','BATJÓCORĂ s.f. v. batjocură.',0,1049356800,1189656118,0),(3499,16,1,'batjocori',3754,'@BATJOCORÍ, @ $batjocoresc$, vb. IV. Tranz. A face pe cineva sau ceva de râs, de ruşine, de ocară; $p. ext.$ a umili, a înjosi. ** A necinsti o femeie [Var.: (reg.) @batjocurí@ vb. IV] - Din @batjocură.@','BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. Tranz. A face pe cineva sau ceva de râs, de ruşine, de ocară; p. ext. a umili, a înjosi. ♦ A necinsti o femeie [Var.: (reg.) batjocurí vb. IV] – Din batjocură.',0,1049356800,1049356800,0),(3500,16,1,'batjocorire',557,'@BATJOCORÍRE, @ $batjocoriri$, s.f. Faptul de $a batjocori.$ - V. @batjocori@.','BATJOCORÍRE, batjocoriri, s.f. Faptul de a batjocori. – V. batjocori.',0,1049356800,1189656118,0),(477077,471,21,'mobilism',16,'@MOBILÍSM@ $s. n.$ 1. caracter mobil. 2. teorie care susţine că scoarţa terestră este în continuă mişcare. (< fr. $mobilisme$)','MOBILÍSM s. n. 1. caracter mobil. 2. teorie care susţine că scoarţa terestră este în continuă mişcare. (< fr. mobilisme)',0,1189834610,1189834610,0),(3501,16,1,'batjocoritor',1539,'@BATJOCORITÓR, -OÁRE, @ $batjocoritori, -oare$, adj. Care batjocoreşte. @Batjocori@ + suf. $-tor.$','BATJOCORITÓR, -OÁRE, batjocoritori, -oare, adj. Care batjocoreşte. Batjocori + suf. -tor.',0,1049356800,1189656118,0),(3502,16,1,'batjocură',8564,'@BATJÓCURĂ, @ $batjocuri$, s.f. Luare în ras, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. * Expr. $A fi$ (sau $a ajunge, $ a $se face$) $de batjocură$ = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [Var.: @batjócoră@ s.f.] - Refăcut din @batjocuri@ (pl. lui $batjoc$ înv. \"bătaie de joc\" < @bate@ + @joc@).','BATJÓCURĂ, batjocuri, s.f. Luare în ras, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. ♢ Expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [Var.: batjócoră s.f.] – Refăcut din batjocuri (pl. lui batjoc înv. „bătaie de joc” < bate + joc).',0,1049356800,1049356800,0),(3503,16,1,'batjocuri',589,'@BATJOCURÍ@ vb. IV. v. @batjocori@.','BATJOCURÍ vb. IV. v. batjocori.',0,1049356800,1189656118,0),(3504,16,1,'batoc',846,'@BATÓC@ s.n. v. @batog@.','BATÓC s.n. v. batog.',0,1049356800,1189656118,0),(3505,16,1,'batog',2637,'@BATÓG, @ $batoguri$, s.n. Spinare de morun sau de nisetru, sărată şi afumată; $p. gener.$ carne de peşte sărată şi afumată. [Var.: @batóc@ s.n.] - Din scr. @batok, @ rus. @batog.@','BATÓG, batoguri, s.n. Spinare de morun sau de nisetru, sărată şi afumată; p. gener. carne de peşte sărată şi afumată. [Var.: batóc s.n.] – Din scr. batok, rus. batog.',0,1049356800,1049356800,0),(3506,16,1,'batojit',360,'@BATOJÍT, -Ă, @ $batojiţi, -te$, adj. (Reg.) Fără putere; stors, istovit (de bătrâneţe). Cf. rus. %batojit%.','BATOJÍT, -Ă, batojiţi, -te, adj. (Reg.) Fără putere; stors, istovit (de bătrâneţe). Cf. rus. b a t o j i t.',0,1049356800,1049356800,0),(3507,16,1,'batolit',979,'@BATOLÍT, @ $batoliţi$, s.m. Rocă în formă de masiv înrădăcinat în adâncul scoarţei Pământului. - Din fr. @batholite.@','BATOLÍT, batoliţi, s.m. Rocă în formă de masiv înrădăcinat în adâncul scoarţei Pământului. – Din fr. batholite.',0,1049356800,1049356800,0),(3508,16,1,'baton',1699,'@BATÓN, @ $batoane$, s.n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiaţă sau în formă de bastonaş. - Din fr. @bâton.@','BATÓN, batoane, s.n. Bucată (de vanilie, de ciocolată, de ceară etc.) lunguiaţă sau în formă de bastonaş. – Din fr. bâton.',0,1049356800,1204640809,0),(3509,16,1,'batozar',297,'@BATOZÁR, @ $batozari$, s.m. (Rar) Muncitor care asigură funcţionarea batozei. - @Batoză@ + suf. $-ar.$','BATOZÁR, batozari, s.m. (Rar) Muncitor care asigură funcţionarea batozei. – Batoză + suf. -ar.',0,1049356800,1189656118,0),(3510,16,1,'batoză',1967,'@BATÓZĂ, @ $batoze$, s.f. Maşină agricolă care desface boabele din spice, din păstăi, din ştiuleţi şi le separă de celelalte părţi ale plantei; maşină de treierat, treierătoare. - Din fr. @batteuse.@','BATÓZĂ, batoze, s.f. Maşină agricolă care desface boabele din spice, din păstăi, din ştiuleţi şi le separă de celelalte părţi ale plantei; maşină de treierat, treierătoare. – Din fr. batteuse.',0,1049356800,1189656118,0),(3511,16,1,'batracian',2743,'@BATRACIÁN, @ $batracieni$, s.m. (La pl.) Clasă de vertebrate care cuprinde animale amfibii; (şi la sg.) animal care face parte din această clasă; amfibian.[Pr.: $-ci-an$] - Din fr. @batracien.@','BATRACIÁN, batracieni, s.m. (La pl.) Clasă de vertebrate care cuprinde animale amfibii; (şi la sg.) animal care face parte din această clasă; amfibian.[Pr.: -ci-an] – Din fr. batracien.',0,1049356800,1189656118,0),(477076,471,21,'mobilier',821,'@MOBILIÉR@ $s. n.$ totalitatea mobilelor dintr-o încăpere, locuinţă, instituţie. (< fr. $mobilier$)','MOBILIÉR s. n. totalitatea mobilelor dintr-o încăpere, locuinţă, instituţie. (< fr. mobilier)',0,1189834610,1189834610,0),(3512,16,1,'bau',3862,'@BAU@ interj. Cuvânt cu care se sperie, de obicei în glumă, copiii. - Onomatopee.','BAU interj. Cuvânt cu care se sperie, de obicei în glumă, copiii. – Onomatopee.',0,1049356800,1049356800,0),(3513,16,1,'baubau',2134,'@BAUBÁU@ s.m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: @babáu@ s.m. invar., @babáua@ s.f. invar.] - Din @bau@ (repetat).','BAUBÁU s.m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babáu s.m. invar., babáua s.f. invar.] – Din bau (repetat).',0,1049356800,1049356800,0),(3514,16,1,'bauxită',1275,'@BAUXÍTĂ, @ $bauxite$, s.f. Oxid de aluminiu care se găseşte în natură ca minereu de diferite culori. [Pr.: $ba-u-$] - Din fr. @bauxite.@','BAUXÍTĂ, bauxite, s.f. Oxid de aluminiu care se găseşte în natură ca minereu de diferite culori. [Pr.: ba-u-] – Din fr. bauxite.',0,1049356800,1049356800,0),(3515,16,1,'bavarez',1310,'@BAVARÉZ, -Ă, @ $bavarezi, -e$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană născută şi crescută în Bavaria. @2.@ Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din Bavaria. - @Bavar@[ia] (n. pr.) + suf. $-ez.$','BAVARÉZ, -Ă, bavarezi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană născută şi crescută în Bavaria. 2. Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din Bavaria. – Bavar[ia] (n. pr.) + suf. -ez.',0,1049356800,1049356800,0),(3516,16,1,'bavetă',2471,'@BAVÉTĂ@, $bavete$, s.f. Bărbiţă (@1@). [Var.: @babétă@ s.f.] - Din fr. @bavette.@','BAVÉTĂ, bavete, s.f. Bărbiţă (1). [Var.: babétă s.f.] – Din fr. bavette.',0,1049356800,1189656118,0),(3517,16,1,'baveţică',1991,'@BAVEŢÍCĂ, @ $baveţele$, s.f. Diminutiv al lui $bavetă$; bărbiţă (@1@). - @Bavetă@ + suf. $-ică.$','BAVEŢÍCĂ, baveţele, s.f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiţă (1). – Bavetă + suf. -ică.',0,1049356800,1189656118,0),(3518,16,1,'bavură',3040,'@BAVÚRĂ, @ $bavuri$, s.f. (Tehn.) Material rămas peste profilul normal pe suprafaţa pieselor prelucrate sau turnate. - Din fr. @bavure.@','BAVÚRĂ, bavuri, s.f. (Tehn.) Material rămas peste profilul normal pe suprafaţa pieselor prelucrate sau turnate. – Din fr. bavure.',0,1049356800,1049356800,0),(3519,16,1,'baza',15106,'@BAZÁ, @ $bazez$, vb. I. Refl. şi tranz. A (se) sprijini, a (se) întemeia pe ceva. ** Refl. A avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva; a se bizui. - Din fr. @baser.@','BAZÁ, bazez, vb. I. Refl. şi tranz. A (se) sprijini, a (se) întemeia pe ceva. ♦ Refl. A avea încredere în sprijinul cuiva, a se lăsa în nădejdea cuiva; a se bizui. – Din fr. baser.',0,1049356800,1049356800,0),(3520,16,1,'bazaconie',1861,'@BAZACÓNIE, @ $bazaconii$, s.f. Lucru bizar, de mirare, de necrezut. ** (Fam.) Năzbâtie, poznă, ştrengărie. - Din sl. @bezŭ-zakonije.@','BAZACÓNIE, bazaconii, s.f. Lucru bizar, de mirare, de necrezut. ♦ (Fam.) Năzbâtie, poznă, ştrengărie. – Din sl. bezŭ-zakonije.',0,1049356800,1189656118,0),(477075,471,21,'mobiliar',1122,'@MOBILIÁR, -Ă@ $adj.$ (despre bunuri sau averi) care poate fi transportat; mobil. (< it. $mobiliare$, fr. $mobilier$)','MOBILIÁR, -Ă adj. (despre bunuri sau averi) care poate fi transportat; mobil. (< it. mobiliare, fr. mobilier)',0,1189834610,1189834610,0),(3521,16,1,'bazalt',1845,'@BAZÁLT, @ $bazalturi$, s.n. Rocă vulcanică de culoare închisă, întrebuinţată la construcţii şi la pavaje. - Din fr. @basalte, @ lat. @basaltes.@','BAZÁLT, bazalturi, s.n. Rocă vulcanică de culoare închisă, întrebuinţată la construcţii şi la pavaje. – Din fr. basalte, lat. basaltes.',0,1049356800,1049356800,0),(3522,16,1,'bazaltic',293,'@BAZÁLTIC, -Ă, @ $bazaltici, -ce$, adj. Care conţine bazalt, de bazalt. - Din fr. @basaltique.@','BAZÁLTIC, -Ă, bazaltici, -ce, adj. Care conţine bazalt, de bazalt. – Din fr. basaltique.',0,1049356800,1189656118,0),(3523,16,1,'bazaochi',403,'@BAZAÓCHI, -OÁCHE, @ $bazaochi, -oache$, adj. (Reg.) @1.@ Saşiu. @2.@ Nebunatic, ştrengar, poznaş. - Cf. ucr. %bezokij%.','BAZAÓCHI, -OÁCHE, bazaochi, -oache, adj. (Reg.) 1. Saşiu. 2. Nebunatic, ştrengar, poznaş. – Cf. ucr. b e z o k i j.',0,1049356800,1189656118,0),(477074,471,21,'mobile',483,'@MÓBILE@ $adv.$ (muz.) mobil, mişcător. (< it. $mobile$)','MÓBILE adv. (muz.) mobil, mişcător. (< it. mobile)',0,1189834610,1189834610,0),(3524,16,1,'bazar',3633,'@BAZÁR, @ $bazaruri$, s.n. Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte mai ales mărunţişuri. - Din fr. @bazar.@','BAZÁR, bazaruri, s.n. Loc în aer liber sau magazin în care se vând tot felul de obiecte mai ales mărunţişuri. – Din fr. bazar.',0,1049356800,1049356800,0),(3525,16,1,'bază',21540,'@BÁZĂ, @ $baze$, s.f. @I. 1.@ Parte care susţine un corp, o clădire sau un element de construcţie; temei, temelie. ** Latură a unui triunghi sau a unui poligon ori faţă a unui poliedru (care se reprezintă de obicei în poziţie orizontală). ** Dreaptă care serveşte ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. @2.@ Fig. Ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esenţial. * Loc. adj. $De bază$ = fundamental, esenţial. $Fără bază$ = neîntemeiat, inconsistent. * Loc. adv. $Pe$ (sau $în$) $baza...$ sau $pe bază de...$ = în conformitate cu..., pe principiul... * Expr. $A avea$ ($ceva$) $la bază$ = a se întemeia pe ceva (sigur). $A pune bazele a ceva$ = a întemeia, a funda. ** Elementul principal al unei substanţe chimice sau farmaceutice. @3.@ (De obicei urmat de determinarea \"economică\") Totalitatea relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. @4.@ Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care serveşte ca punct de plecare pentru o anumită activitate. $Bază de aprovizionare. Bază de recepţie. Bază de$ atac. * $Bază aeriană$ = aeroport militar. $Bază navală$ = port militar. $Bază sportivă$ = complex de instalaţii sportive. @5.@ (În sintagma) $Baza craniului$ = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă. @II.@ Corp chimic alcătuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mulţi hidroxili, care albăstreşte hârtia roşie de turnesol, are gust leşietic şi, în combinaţie cu un acid, formează o sare. @III. 1.@ Distanţă între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonică. @2.@ (Electron.) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncţiuni ale unui tranzistor. @3.@ (Electron.; în sintagma) $Bază de timp$ = unitate funcţională a unor aparate electronice, care generează impulsuri la intervale de timp precise. - Din fr. @base, @ (@I 3@) rus. [ekonomiceskaia] @baza.@','BÁZĂ, baze, s.f. I. 1. Parte care susţine un corp, o clădire sau un element de construcţie; temei, temelie. ♦ Latură a unui triunghi sau a unui poligon ori faţă a unui poliedru (care se reprezintă de obicei în poziţie orizontală). ♦ Dreaptă care serveşte ca linie de pornire pentru construirea unei serii de triunghiuri topografice. 2. Fig. Ceea ce formează temeiul a ceva, elementul fundamental, esenţial. ♢ Loc. adj. De bază = fundamental, esenţial. Fără bază = neîntemeiat, inconsistent. ♢ Loc. adv. Pe (sau în) baza... sau pe bază de... = în conformitate cu..., pe principiul... ♢ Expr. A avea (ceva) la bază = a se întemeia pe ceva (sigur). A pune bazele a ceva = a întemeia, a funda. ♦ Elementul principal al unei substanţe chimice sau farmaceutice. 3. (De obicei urmat de determinarea „economică”) Totalitatea relaţiilor de producţie într-o etapă determinată a dezvoltării sociale. 4. Loc de concentrare a unor rezerve de oameni, de materiale etc., care serveşte ca punct de plecare pentru o anumită activitate. Bază de aprovizionare. Bază de recepţie. Bază de atac. ♢ Bază aeriană = aeroport militar. Bază navală = port militar. Bază sportivă = complex de instalaţii sportive. 5. (În sintagma) Baza craniului = partea craniului care închide cutia craniană înspre ceafă. II. Corp chimic alcătuit dintr-un atom metalic legat cu unul sau mai mulţi hidroxili, care albăstreşte hârtia roşie de turnesol, are gust leşietic şi, în combinaţie cu un acid, formează o sare. III. 1. Distanţă între difuzoarele (externe) ale unui sistem de redare stereofonică. 2. (Electron.) Electrod corespunzător zonei cuprinse între cele două joncţiuni ale unui tranzistor. 3. (Electron.; în sintagma) Bază de timp = unitate funcţională a unor aparate electronice, care generează impulsuri la intervale de timp precise. – Din fr. base, (I 3) rus. [ekonomiceskaia] baza.',0,1049356800,1225294792,0),(3526,16,1,'bazedov',3612,'@BÁZEDOV@ s.n. (Şi în sintagma $Boala lui Bazedow$) Boală endocrină manifestată prin creşterea în volum a glandei tiroide, proeminenţa globilor oculari, palpitaţii, insomnii, nervozitate etc. - Din fr. [maladie de] @Basedow.@','BÁZEDOV s.n. (Şi în sintagma Boala lui Bazedow) Boală endocrină manifestată prin creşterea în volum a glandei tiroide, proeminenţa globilor oculari, palpitaţii, insomnii, nervozitate etc. – Din fr. [maladie de] Basedow.',0,1049356800,1189656118,0),(477073,471,21,'mobilă',2421,'@MÓBILĂ@ $s. f.$ 1. obiect care serveşte la amenajarea unei locuinţe. * (col.) mobilier. 2. (herald.) orice piesă în alcătuirea unei steme, a unui scut. (după it. $mobile$, fr. $meuble$, germ. $Möbel$)','MÓBILĂ s. f. 1. obiect care serveşte la amenajarea unei locuinţe. ♢ (col.) mobilier. 2. (herald.) orice piesă în alcătuirea unei steme, a unui scut. (după it. mobile, fr. meuble, germ. Möbel)',0,1189834610,1189834610,0),(3527,16,1,'bazedovian',720,'@BAZEDOVIÁN, -Ă, @ $bazedovieni, -e$, adj. (Rar) Care prezintă caracteristicile |bolii lui Basedow|bazedov|. ** (Substantivat) Persoană bolnavă de boala lui Basedow. [Pr.: $vi-an$]. - Din fr. @basédowien.@','BAZEDOVIÁN, -Ă, bazedovieni, -e, adj. (Rar) Care prezintă caracteristicile bolii lui Basedow. ♦ (Substantivat) Persoană bolnavă de boala lui Basedow. [Pr.: vi-an]. – Din fr. basédowien.',0,1049356800,1214509622,0),(3528,16,1,'bazic',1861,'@BÁZIC, -Ă, @ $bazici, -ce$, adj. (Despre substanţe) Care are proprietăţile unei baze (@II@). - Din fr. @basique.@','BÁZIC, -Ă, bazici, -ce, adj. (Despre substanţe) Care are proprietăţile unei baze (II). – Din fr. basique.',0,1049356800,1049356800,0),(3529,16,1,'bazilică',4569,'@BAZÍLICĂ, @ $bazilici$, s.f. @1.@ Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărţită în interior în trei părţi prin şiruri de coloane; ($azi$) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. @2.@ (La romani) Edificiu public cu interiorul împărţit, prin şiruri de coloane, în trei sau în cinci părţi. - Din fr. @basilique, @ lat. @basilica.@','BAZÍLICĂ, bazilici, s.f. 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărţită în interior în trei părţi prin şiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărţit, prin şiruri de coloane, în trei sau în cinci părţi. – Din fr. basilique, lat. basilica.',0,1049356800,1049356800,0),(3530,16,1,'bazin',6355,'@BAZÍN, @ $bazine$, s.n. @1.@ Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatră, din ciment etc. ** Rezervor de apă amenajat pentru înot sau pentru sporturile care se practică în apă. @2.@ (Şi în sintagma $bazin hidrografic$) Regiune din care un râu, un fluviu, un lac sau o mare îşi adună apele. ** Regiune delimitată de albiile tuturor afluenţilor unui râu sau ai unui fluviu. * $Bazin portuar$ = parte a unui port, special amenajată pentru staţionarea vaselor (în vederea încărcării şi descărcării lor). ** Regiune geografică bogată în zăcăminte de minereuri, în special de cărbuni. @3.@ (Anat.) Cavitate situată în partea inferioară a abdomenului şi constituită din oasele iliace; pelvis. - Din fr. @bassin.@','BAZÍN, bazine, s.n. 1. Rezervor deschis, de mari dimensiuni, construit din metal, din piatră, din ciment etc. ♦ Rezervor de apă amenajat pentru înot sau pentru sporturile care se practică în apă. 2. (Şi în sintagma bazin hidrografic) Regiune din care un râu, un fluviu, un lac sau o mare îşi adună apele. ♦ Regiune delimitată de albiile tuturor afluenţilor unui râu sau ai unui fluviu. ♢ Bazin portuar = parte a unui port, special amenajată pentru staţionarea vaselor (în vederea încărcării şi descărcării lor). ♦ Regiune geografică bogată în zăcăminte de minereuri, în special de cărbuni. 3. (Anat.) Cavitate situată în partea inferioară a abdomenului şi constituită din oasele iliace; pelvis. – Din fr. bassin.',0,1049356800,1189656118,0),(3531,16,1,'bazinaş',198,'@BAZINÁŞ, @ $bazinaşe$, s.n. Diminutiv al lui $bazin.$ - @Bazin@ + suf. $-aş.$','BAZINÁŞ, bazinaşe, s.n. Diminutiv al lui bazin.Bazin + suf. -aş.',0,1049356800,1189656118,0),(3532,16,1,'bazinet',1236,'@BAZINÉT, @ $bazinete$, s.n. (Anat.) Segment al canalului excretor al rinichiului, în regiunea hilului. - Din fr. @bassinet.@','BAZINÉT, bazinete, s.n. (Anat.) Segment al canalului excretor al rinichiului, în regiunea hilului. – Din fr. bassinet.',0,1049356800,1189656118,0),(3533,16,1,'bazon',1324,'@BAZÓN, @ $bazoane$, s.n. Bucată de stofă, de piele sau de pânză, aplicată pe turul^2 pantalonilor, al izmenelor sau al chiloţilor, pentru a-i cârpi sau pentru a-i întări. - Et. nec.','BAZÓN, bazoane, s.n. Bucată de stofă, de piele sau de pânză, aplicată pe turul2 pantalonilor, al izmenelor sau al chiloţilor, pentru a-i cârpi sau pentru a-i întări. – Et. nec.',0,1049356800,1189656118,0),(3534,16,1,'bazona',614,'@BAZONÁ, @ $bazonez$, vb. I. Tranz. A pune un bazon, a cârpi cu bazoane. - Din @bazon.@','BAZONÁ, bazonez, vb. I. Tranz. A pune un bazon, a cârpi cu bazoane. – Din bazon.',0,1049356800,1189656118,0),(3535,16,1,'bazonat',170,'@BAZONÁT, -Ă, @ $bazonaţi, -te$, adj. care este cârpit cu bazoane. - V. @bazon@.','BAZONÁT, -Ă, bazonaţi, -te, adj. care este cârpit cu bazoane. – V. bazon.',0,1049356800,1189656118,0),(3536,16,1,'bazooka',346,'@BAZÓOKA@ subst. Aruncător de grenade antitanc. [Pr.: $bazúca$] - Cuv. am.','BAZÓOKA subst. Aruncător de grenade antitanc. [Pr.: bazúca] – Cuv. am.',0,1049356800,1049356800,0),(3537,16,1,'bă',4901,'@BĂ@ interj. (Arg.) Măi. - Et. nec.',' interj. (Arg.) Măi. – Et. nec.',0,1049356800,1049356800,0),(3538,16,1,'băbacă',934,'@BĂBÁCĂ@ s.m. v. @babacă@.','BĂBÁCĂ s.m. v. babacă.',0,1049356800,1189656118,0),(3539,16,1,'băbaică',245,'@BĂBÁICĂ, @ $băbăici$, s.f. (Reg.) Vâslă^1. [Var.: @bobáică@ s.f.] - Din ucr. @babajka.@','BĂBÁICĂ, băbăici, s.f. (Reg.) Vâslă1. [Var.: bobáică s.f.] – Din ucr. babajka.',0,1049356800,1189656118,0),(477072,471,21,'mobila',1928,'@MOBILÁ@ $vb. tr.$ a aranja o cameră, o locuinţă cu mobila necesară. (după fr. $meubler$)','MOBILÁ vb. tr. a aranja o cameră, o locuinţă cu mobila necesară. (după fr. meubler)',0,1189834610,1189834610,0),(3540,16,1,'băbăcuţă',287,'@BĂBĂCÚŢĂ, @ $băbăcuţi$, s.m. (Înv. şi reg.) Diminutiv al lui $babacă.$ - @Babacă@ + suf. $-uţă.$','BĂBĂCÚŢĂ, băbăcuţi, s.m. (Înv. şi reg.) Diminutiv al lui babacă.Babacă + suf. -uţă.',0,1049356800,1189656118,0),(3541,16,1,'băbăluc',575,'@BĂBĂLÚC@ s.m. (Reg.; în loc. adj. şi adv.) $Din băbăluc$ = (care datează) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. - Din scr. @babaluk.@','BĂBĂLÚC s.m. (Reg.; în loc. adj. şi adv.) Din băbăluc = (care datează) din moşi-strămoşi, din timpuri străvechi. – Din scr. babaluk.',0,1049356800,1049356800,0),(3542,16,1,'băbăreasă',192,'@BĂBĂREÁSĂ, @ $băbărese$, s.f. (Reg.) Babă (care descântă sau ghiceşte). - Cf. %babă%.','BĂBĂREÁSĂ, băbărese, s.f. (Reg.) Babă (care descântă sau ghiceşte). – Cf. b a b ă.',0,1049356800,1049356800,0),(3543,16,1,'băbătie',544,'@BĂBĂTÍE, @ $băbătii$, s.f. (Reg.) Babă. ** Nevastă (bătrână). - Cf. %babă%.','BĂBĂTÍE, băbătii, s.f. (Reg.) Babă. ♦ Nevastă (bătrână). – Cf. b a b ă.',0,1049356800,1049356800,0),(3544,16,1,'băbesc',3948,'@BĂBÉSC, -EÁSCĂ, @ $băbeşti$, adj., s.f. @1.@ Adj. (Peior.). După felul, obiceiurile sau portul babelor. * Expr. $Vorbe$ (sau $fleacuri$) $băbeşti$ = vorbe cărora nu trebuie să li se dea importantă. $Leacuri băbeşti$ = mijloace empirice cu care se încearcă vindecarea unor boli. $Socoteală băbească$ = socoteală făcută în mod simplist, empiric; $fig.$ judecată greşită, îngustă. @2.@ S.f. Soi românesc de viţă de vie, cu struguri rămuroşi şi boabe rotunde, de culoare neagră-albăstruie, din care se produc vinuri roşii. - @Babă@ + suf. $-esc.$','BĂBÉSC, -EÁSCĂ, băbeşti, adj., s.f. 1. Adj. (Peior.). După felul, obiceiurile sau portul babelor. ♢ Expr. Vorbe (sau fleacuri) băbeşti = vorbe cărora nu trebuie să li se dea importantă. Leacuri băbeşti = mijloace empirice cu care se încearcă vindecarea unor boli. Socoteală băbească = socoteală făcută în mod simplist, empiric; fig. judecată greşită, îngustă. 2. S.f. Soi românesc de viţă de vie, cu struguri rămuroşi şi boabe rotunde, de culoare neagră-albăstruie, din care se produc vinuri roşii. – Babă + suf. -esc.',0,1049356800,1152880505,0),(3545,16,1,'băbeşte',1234,'@BĂBÉŞTE@ adv. Ca babele. * Expr. $A socoti$ (sau $a face socoteli, a o lua$) $băbeşte$ = a face calcule în mod simplist, empiric. - @Babă@ + suf. $-eşte.$','BĂBÉŞTE adv. Ca babele. ♢ Expr. A socoti (sau a face socoteli, a o lua) băbeşte = a face calcule în mod simplist, empiric. – Babă + suf. -eşte.',0,1049356800,1049356800,0),(3546,16,1,'băboi',1680,'@BĂBÓI, @ $băboi$, s.m. (Depr.) Augmentativ al lui $babă.$ - @Babă@ + suf. $-oi.$','BĂBÓI, băboi, s.m. (Depr.) Augmentativ al lui babă.Babă + suf. -oi.',0,1049356800,1189656118,0),(3547,16,1,'băborniţă',397,'@BĂBÓRNIŢĂ@ s.f. v. @baborniţă@.','BĂBÓRNIŢĂ s.f. v. baborniţă.',0,1049356800,1189656118,0),(3548,16,1,'băbuşcă',1005,'@BĂBÚŞCĂ, @ $băbuşti$, s.f. @1.@ Băbuţă. @2.@ Nume dat păsărilor cântătoare îmbătrânite, în special sticletelui şi scatiului. - Cf. rus. %babuşka%.','BĂBÚŞCĂ, băbuşti, s.f. 1. Băbuţă. 2. Nume dat păsărilor cântătoare îmbătrânite, în special sticletelui şi scatiului. – Cf. rus. b a b u ş k a.',0,1049356800,1189656118,0),(3549,16,1,'băbuţă',415,'@BĂBÚŢĂ, @ $băbuţe$, s.f. Diminutiv al lui $babă$ (@1@); băbuşcă. - @Babă@ + suf. $-uţă.$','BĂBÚŢĂ, băbuţe, s.f. Diminutiv al lui babă (1); băbuşcă. – Babă + suf. -uţă.',0,1049356800,1189656118,0),(3550,1,1,'băcan',3779,'@BĂCÁN^1@ s.n. @1.@ Lemn de culoare roşiatică al unui arbore exotic ($Haematoxylon campechianum$). @2.@ Colorant roşu, obţinut prin fierbere, din băcan^1 (@1@). - Din tc. @bakam@.','BĂCÁN1 s.n. 1. Lemn de culoare roşiatică al unui arbore exotic (Haematoxylon campechianum). 2. Colorant roşu, obţinut prin fierbere, din băcan1 (1). – Din tc. bakam.',0,1038988800,1038988800,0),(3551,1,1,'băcan',3487,'@BĂCÁN^2@, $băcani$, s.m. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) @bacál@ s.m.] - Din tc. @bakkal@.','BĂCÁN2, băcani, s.m. Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare. [Var.: (reg.) bacál s.m.] – Din tc. bakkal.',0,1038988800,1038988800,0),(3552,16,1,'băcălie',352,'@BĂCĂLÍE^1, @ $băcălii, $ s.f. (Înv.) Soţia băcanului; negustoreasă. $Băcălia ambiţioasă.$ - Cf. %băcan^2, băcănie%.','BĂCĂLÍE1, băcălii, s.f. (Înv.) Soţia băcanului; negustoreasă. Băcălia ambiţioasă. – Cf. b ă c a n 2,  b ă c ă n i e.',0,1049356800,1049356800,0),(3553,16,1,'băcălie',256,'@BĂCĂLÍE^2@ s.f. v. @băcănie@.','BĂCĂLÍE2 s.f. v. băcănie.',0,1049356800,1189656118,0),(477071,471,21,'mobil',5786,'@MOBIL^2(O)-, -MOBÍL@ $elem.$ \"mobil, mişcător\". (< fr. $mobil/o/-$, -mobile, cf. $lat. mobilis$)','MOBIL2(O)-, -MOBÍL elem. „mobil, mişcător”. (< fr. mobil/o/-, -mobile, cf. lat. mobilis)',0,1189834610,1189834610,0),(3554,16,1,'băcăni',659,'@BĂCĂNÍ, @ $băcănesc$, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan^1 (@2@). - Din @băcan^1.@','BĂCĂNÍ, băcănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vopsi cu băcan1 (2). – Din băcan1.',0,1049356800,1189656118,0),(3555,16,1,'băcănie',4950,'@BĂCĂNÍE, @ $băcănii$, s.f. @1.@ Prăvălie în care se vând diferite produse alimentare. @2.@ (La sg.) Ocupaţia băcanului^2. @3.@ (Înv.; la pl.) Mirodenii, condimente, ingrediente. [Var.: (reg.) @băcălíe@ s.f.] - @Băcan2@ + suf. $-ie.$','BĂCĂNÍE, băcănii, s.f. 1. Prăvălie în care se vând diferite produse alimentare. 2. (La sg.) Ocupaţia băcanului2. 3. (Înv.; la pl.) Mirodenii, condimente, ingrediente. [Var.: (reg.) băcălíe s.f.] – Băcan2 + suf. -ie.',0,1049356800,1189656118,0),(3556,16,1,'băcănioară',249,'@BĂCĂNIOÁRĂ, @ $băcănioare$, s.f. Diminutiv al lui $băcănie$ (@1@). [Pr.: $-ni-oa-$] - @Băcănie@ + suf. $-ioară.$','BĂCĂNIOÁRĂ, băcănioare, s.f. Diminutiv al lui băcănie (1). [Pr.: -ni-oa-] – Băcănie + suf. -ioară.',0,1049356800,1189656119,0),(3557,16,1,'băcăniţă',255,'@BĂCĂNÍŢĂ, @ $băcăniţe$, s.f. (Rar) Nevasta băcanului^2. - @Băcan^2@ + suf. $-iţă.$','BĂCĂNÍŢĂ, băcăniţe, s.f. (Rar) Nevasta băcanului2. – Băcan2 + suf. -iţă.',0,1049356800,1189656119,0),(3558,16,1,'băcăuan',678,'@BĂCĂUÁN, -Ă, @ $băcăuani, -e$, s.m., adj. @1.@ S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Bacău. @2.@ Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Bacău. [Pr.: $-că-uan$] - @Bacău@ (n. pr.) + suf. $-an.$','BĂCĂUÁN, -Ă, băcăuani, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau judeţul Bacău. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Bacău. [Pr.: -că-uan] – Bacău (n. pr.) + suf. -an.',0,1049356800,1049356800,0),(3559,16,1,'băcăuancă',454,'@BĂCĂUÁNCĂ, @ $băcăuance$, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Bacău. ** Locuitoare din municipiul sau judeţul Bacău. [Pr.: $-că-uan-$] - @Băcăuan@ + suf. $-că.$','BĂCĂUÁNCĂ, băcăuance, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul sau judeţul Bacău. ♦ Locuitoare din municipiul sau judeţul Bacău. [Pr.: -că-uan-] – Băcăuan + suf. -că.',0,1049356800,1049356800,0),(3560,16,1,'băcit',955,'@BĂCÍT@ s.n. @1.@ Ocupaţia baciului. @2.@ Partea din produsele stânii care se dădea în trecut baciului drept remuneraţie. - @Baci@ + suf. $-it.$','BĂCÍT s.n. 1. Ocupaţia baciului. 2. Partea din produsele stânii care se dădea în trecut baciului drept remuneraţie. – Baci + suf. -it.',0,1049356800,1189656119,0),(3561,16,1,'băciţă',825,'@BĂCÍŢĂ, @ $băciţe$, s.f. Femeie care conduce o stână; soţia baciului. - @Baci@ + suf. $-iţă.$','BĂCÍŢĂ, băciţe, s.f. Femeie care conduce o stână; soţia baciului. – Baci + suf. -iţă.',0,1049356800,1189656119,0),(3562,16,1,'băciui',580,'@BĂCIUÍ, @ $băciuiesc$, vb. IV. Intranz. (Reg.) @1.@ A prepara brânzeturi. @2.@ Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). - @Baci@ + suf. $-ui.$','BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. 2. Fig. A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). – Baci + suf. -ui.',0,1049356800,1049356800,0),(3563,16,1,'băcuiaţă',724,'@BĂCUIÁŢĂ, @ $băcuieţe$, s.f. (Reg.) Faţă de pernă folosită ca desagă. [Pr.: $-cu-ia-$] - Et. nec.','BĂCUIÁŢĂ, băcuieţe, s.f. (Reg.) Faţă de pernă folosită ca desagă. [Pr.: -cu-ia-] – Et. nec.',0,1049356800,1189656119,0),(3564,16,1,'bădădăi',759,'@BĂDĂDĂÍ, @ $bădădăiesc$, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla fără rost, de colo-colo. [Var.: @bădăduí@ vb. IV] - Probabil formaţie onomatopeică.','BĂDĂDĂÍ, bădădăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla fără rost, de colo-colo. [Var.: bădăduí vb. IV] – Probabil formaţie onomatopeică.',0,1049356800,1049356800,0),(3565,16,1,'bădădui',95,'@BĂDĂDUÍ@ vb. IV. v. @bădădăi@.','BĂDĂDUÍ vb. IV. v. bădădăi.',0,1049356800,1189656119,0),(3566,16,1,'bădăran',5200,'@BĂDĂRÁN, -Ă, @ $bădărani, -e$, s.m. şi f., adj. (Persoană) nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocan, mojic. - Cf. magh. %badar%.','BĂDĂRÁN, -Ă, bădărani, -e, s.m. şi f., adj. (Persoană) nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocan, mojic. – Cf. magh. b a d a r.',0,1049356800,1189656119,0),(3567,16,1,'bădărancă',403,'@BĂDĂRÁNCĂ, @ $bădărance$, s.f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. - @Bădăran@ + suf. $-că.$','BĂDĂRÁNCĂ, bădărance, s.f. Femeie nepoliticoasă, cu apucături grosolane; mitocancă. – Bădăran + suf. -că.',0,1049356800,1049356800,0),(3568,16,1,'bădărănie',866,'@BĂDĂRĂNÍE, @ $bădărănii$, s.f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie, mojicie. - @Bădăran@ + suf. $-ie.$','BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s.f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie, mojicie. – Bădăran + suf. -ie.',0,1049356800,1189656119,0),(477070,471,21,'mobil',6034,'@MOBÍL^1, -Ă@ I. $adj.$ 1. care se mişcă sau se poate mişca. 2. schimbător, nestatornic; versatil. * (despre faţa omului) care îşi schimbă uşor expresia; (despre ochi) în continuă mişcare. 3. (despre substantive) apt de a suferi moţiune^2. II. s. n. 1. corp în mişcare. 2. cauză determinată a unei acţiuni; motiv. (< fr. $mobile$, lat. $mobilis$)','MOBÍL1, -Ă I. adj. 1. care se mişcă sau se poate mişca. 2. schimbător, nestatornic; versatil. ♢ (despre faţa omului) care îşi schimbă uşor expresia; (despre ochi) în continuă mişcare. 3. (despre substantive) apt de a suferi moţiune2. II. s. n. 1. corp în mişcare. 2. cauză determinată a unei acţiuni; motiv. (< fr. mobile, lat. mobilis)',0,1189834610,1189834610,0),(3569,16,1,'bădărănos',440,'@BĂDĂRĂNÓS, -OÁSĂ, @ $bădărănoşi, -oase$, adj. (Rar) De bădăran, grosolan; care arată bădărănie. - @Bădăran@ + suf. $-os.$','BĂDĂRĂNÓS, -OÁSĂ, bădărănoşi, -oase, adj. (Rar) De bădăran, grosolan; care arată bădărănie. – Bădăran + suf. -os.',0,1049356800,1189656119,0),(3570,16,1,'bădic',362,'@BĂDÍC@ s.m. v. @bădică@.','BĂDÍC s.m. v. bădică.',0,1049356800,1189656119,0),(3571,16,1,'bădică',832,'@BĂDÍCĂ, @ $bădici$, s.m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiţă. [Var.: @bădíc@ s.m.] - @Bade@ + suf. $-ică.$','BĂDÍCĂ, bădici, s.m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiţă. [Var.: bădíc s.m.] – Bade + suf. -ică.',0,1049356800,1189656119,0),(3572,16,1,'bădicuţă',527,'@BĂDICÚŢĂ, @ $bădicuţi$, s.m. (Pop.; mai ales la voc.) Diminutiv al lui $bădică.$ - @Bădică@ + suf. $-ută.$','BĂDICÚŢĂ, bădicuţi, s.m. (Pop.; mai ales la voc.) Diminutiv al lui bădică.Bădică + suf. -ută.',0,1049356800,1189656119,0),(3573,16,1,'bădie',839,'@BĂDÍE, @ $bădii,$ s.m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiţă. - @Bade@ + suf. $-ie.$','BĂDÍE, bădii, s.m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiţă. – Bade + suf. -ie.',0,1049356800,1189656119,0),(477069,471,21,'mobbing',179,'@MÓBBING@ $s. n.$ exercitare a stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate. (< engl. $mobbing$)','MÓBBING s. n. exercitare a stresului psihic asupra cuiva la locul de activitate. (< engl. mobbing)',0,1189834610,1189834610,0),(3574,16,1,'bădişor',131,'@BĂDIŞÓR, @ $bădişori$, s.m. (Pop.) Bădiţă. - @Bade@ + suf. $-işor.$','BĂDIŞÓR, bădişori, s.m. (Pop.) Bădiţă. – Bade + suf. -işor.',0,1049356800,1189656119,0),(3575,16,1,'bădiţă',1086,'@BĂDÍŢĂ@ s.m. (Pop.) Diminutiv al lui bade; bădie, bădică, bădişor, bădiţel. [Var.: @bíţă@ s.m.] - @Bade@ + suf.-iţă.','BĂDÍŢĂ s.m. (Pop.) Diminutiv al lui bade; bădie, bădică, bădişor, bădiţel. [Var.: bíţă s.m.] – Bade + suf.-iţă.',0,1049356800,1211723432,0),(3576,16,1,'bădiţel',187,'@BĂDIŢÉL, @ $bădiţei$, s.m. (Pop.) Bădiţă. - @Bădiţă@ + suf. $-el.$','BĂDIŢÉL, bădiţei, s.m. (Pop.) Bădiţă. – Bădiţă + suf. -el.',0,1049356800,1189656119,0),(3577,16,1,'bădiţică',155,'@BĂDIŢÍCĂ@ s.m. (Pop.) Diminutiv al lui $bădiţă.$ - @Bădiţă@ + suf. $-ică.$','BĂDIŢÍCĂ s.m. (Pop.) Diminutiv al lui bădiţă.Bădiţă + suf. -ică.',0,1049356800,1189656119,0),(3578,16,1,'băga',21553,'@BĂGÁ, @ $bag$, vb. I. @1.@ Tranz. şi refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra^2. * Expr. (Tranz.) $A băga ceva în gură$ = a mânca. $A băga$ ($pe cineva$) $sub masă$ = @a)@ a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; @b)@ a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuţie; a înfunda. $A$($-şi$) $băga nasul$ ($în ceva$ sau $undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala$) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuţie. $A băga$ (ceva) $în$ (sau $la$) $cap$ = a ţine minte un lucru. $A băga$ (cuiva ceva) $în$ (sau $la$) $cap$ = @a)@ a face (pe cineva) să înţeleagă o problemă, o teorie etc.; @b)@ a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. $A$($-şi$) $băga minţile în cap$ = a se cuminţi, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. $A băga$ (cuiva) $frica în oase$ sau $a băga pe cineva în sperieţi$ (sau $în răcori$) = a speria rău (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în boală$ (sau $în boale$) = a înspăimânta (pe cineva). $A băga$ (pe cineva) $în draci$ = a necăji, a întărâta (pe cineva). (Fam.) $A băga pe cineva în viteză$ = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (Refl.) $A se băga în sufletul$ (sau $în ochii, sub pielea$) $cuiva$ = a se face cu insistenţă observat de cineva spre a-i câştiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (Tranz.) $A băga de viu în mormânt$ = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. $A o băga pe mânecă$ = a fi prins cu minciuna, a nu mai şti cum să îndrepte o greşeală, a o sfecli. $A băga zâzanie$ (sau $vrajbă, intrigă$) (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (Arg.) $A băga un fitil$ (sau $fitile$ împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). @2.@ Tranz. şi refl. A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. $Îşi bagă toţi banii în cărţi de specialitate. S-a băgat slujbaş la primărie. S-a băgat slugă.$ * Expr. (Tranz.) $A băga$ (pe cineva) $în pâine$ = a da (cuiva) o slujbă. (Arg.) $A băga$ (pe cineva) $în fabrica de pumni$ = a lua la bătaie (pe cineva). (Fam.) $A băga actele$ ($de căsătorie$) = a depune actele cerute pentru căsătorie. @3.@ (În expr.) (Tranz.) $A băga seama$ (la ceva) = a fi atent, a observa. $A băga în seamă$ (ceva sau pe cineva) = a da atenţie (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). $A băga de seamă$ = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (Refl.) $A se băga de seamă$ = a se observa, a se remarca (ceva). - Et. nec.','BĂGÁ, bag, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A face să intre sau a intra undeva; a (se) introduce, a (se) vârî, a intra2. ♢ Expr. (Tranz.) A băga ceva în gură = a mânca. A băga (pe cineva) sub masă = a) a face (pe cineva) să cadă sub masă din cauză că i s-a dat prea mult de băut; b) a învinge (pe cineva) într-o încercare, într-o discuţie; a înfunda. A(-şi) băga nasul (în ceva sau undeva, în toate, unde nu-i fierbe oala) = a se amesteca în treburi care nu-l privesc, a interveni inoportun într-o discuţie. A băga (ceva) în (sau la) cap = a ţine minte un lucru. A băga (cuiva ceva) în (sau la) cap = a) a face (pe cineva) să înţeleagă o problemă, o teorie etc.; b) a face (pe cineva) să creadă un lucru (curios), să fie obsedat de ceva. A(-şi) băga minţile în cap = a se cuminţi, a reveni la o comportare conformă cu interesele sale. A băga (cuiva) frica în oase sau a băga pe cineva în sperieţi (sau în răcori) = a speria rău (pe cineva). A băga (pe cineva) în boală (sau în boale) = a înspăimânta (pe cineva). A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva). (Fam.) A băga pe cineva în viteză = a face (pe cineva) să lucreze repede, fără răgaz. (Refl.) A se băga în sufletul (sau în ochii, sub pielea) cuiva = a se face cu insistenţă observat de cineva spre a-i câştiga încrederea, a nu slăbi pe cineva cu dovezile de simpatie, de dragoste (interesată) etc. (Tranz.) A băga de viu în mormânt = a pricinui moartea din cauza unor mari supărări. A o băga pe mânecă = a fi prins cu minciuna, a nu mai şti cum să îndrepte o greşeală, a o sfecli. A băga zâzanie (sau vrajbă, intrigă) (între oameni) = a învrăjbi, a produce discordie. (Arg.) A băga un fitil (sau fitile împotriva cuiva) = a calomnia (pe cineva). 2. Tranz. şi refl. A (se) plasa în ceva sau undeva; a (se) angaja. Îşi bagă toţi banii în cărţi de specialitate. S-a băgat slujbaş la primărie. S-a băgat slugă. ♢ Expr. (Tranz.) A băga (pe cineva) în pâine = a da (cuiva) o slujbă. (Arg.) A băga (pe cineva) în fabrica de pumni = a lua la bătaie (pe cineva). (Fam.) A băga actele (de căsătorie) = a depune actele cerute pentru căsătorie. 3. (În expr.) (Tranz.) A băga seama (la ceva) = a fi atent, a observa. A băga în seamă (ceva sau pe cineva) = a da atenţie (la ceva sau cuiva), a fi curtenitor (cu cineva). A băga de seamă = a avea grijă (de ceva), a fi atent (la ceva). (Refl.) A se băga de seamă = a se observa, a se remarca (ceva). – Et. nec.',0,1049356800,1189656119,0),(3579,16,1,'băgare',1715,'@BĂGÁRE@ s.f. Acţiunea de $a$ ($se$) $băga$ şi rezultatul ei. * $Băgare de seamă$ = grijă, atenţie (deosebită). - V. @băga@.','BĂGÁRE s.f. Acţiunea de a (se) băga şi rezultatul ei. ♢ Băgare de seamă = grijă, atenţie (deosebită). – V. băga.',0,1049356800,1189656119,0),(3580,16,1,'băgăcios',796,'@BĂGĂCIÓS, -OÁSĂ, @ $băgăcioşi, -oase$, adj. (Fam.) Băgăreţ. - @Băga@ + suf. $-ăcios.$','BĂGĂCIÓS, -OÁSĂ, băgăcioşi, -oase, adj. (Fam.) Băgăreţ. – Băga + suf. -ăcios.',0,1049356800,1049356800,0),(3581,16,1,'băgăreţ',1060,'@BĂGĂRÉŢ, -EÁŢĂ, @ $băgăreţi, -e$, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreţ. - @Băga@ + suf. $-ăreţ.$','BĂGĂRÉŢ, -EÁŢĂ, băgăreţi, -e, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreţ. – Băga + suf. -ăreţ.',0,1049356800,1049356800,0),(3582,16,1,'băgător',1021,'@BĂGĂTÓR, -OARE, @ $băgători, -oare$, adj. (Mai ales ir.; în sintagma) $Băgător de seamă$ = care nu face decât să observe fără a acţiona; care nu are un rol precis într-o treabă. - @Băga@ + suf. $-ător.$','BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adj. (Mai ales ir.; în sintagma) Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acţiona; care nu are un rol precis într-o treabă. – Băga + suf. -ător.',0,1049356800,1049356800,0),(3583,16,1,'băhnit',283,'@BĂHNÍT, -Ă, @ $băhniţi, -te$, adj. (Reg.; despre apă) Stătut, clocit. - @Bahnă@ + suf. $-it.$','BĂHNÍT, -Ă, băhniţi, -te, adj. (Reg.; despre apă) Stătut, clocit. – Bahnă + suf. -it.',0,1049356800,1189656119,0),(3584,16,1,'băhnos',241,'@BĂHNÓS, -OÁSĂ, @ $băhnoşi, -oase$, adj. (Reg.) Mlăştinos, mocirlos. - @Bahnă@ + suf. $-os.$','BĂHNÓS, -OÁSĂ, băhnoşi, -oase, adj. (Reg.) Mlăştinos, mocirlos. – Bahnă + suf. -os.',0,1049356800,1189656119,0),(3585,10,1,'băi',8650,'@BĂÍ^1@, $băiesc, $vb. IV. Refl. (Rar) A face baie^1. - Din @baie^1@.','BĂÍ1, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie1. – Din baie1.',0,1022137200,1022137200,0),(3586,10,1,'băi',8873,'@BĂÍ^2@, $băiesc, $ vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). - Din @baie^2@.','BĂÍ2, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie2.',0,1022137200,1022137200,0),(3587,10,1,'băiaş',1095,'@BĂIÁŞ, @$băieşi, $s.m. Bărbat care serveşte într-o baie^1 publică. - @Baie@+ suf. -$aş.$','BĂIÁŞ, băieşi, s.m. Bărbat care serveşte într-o baie1 publică. – Baie+ suf. -aş.',0,1022137200,1022137200,0),(3588,10,1,'băiat',8453,'@BĂIÁT, @$băieţi, $s.m. @1. @Copil de sex bărbătesc. * (Reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). @2.@ Persoană de sex bărbătesc ieşită nu de mult din vârsta copilăriei; $p.ext. $adolescent, flăcău. * (Cu nuanţă afectivă, despre bărbaţi mai în vârstă) $Bun băiat! $@3.@ Fiu, fecior (al cuiva). @4. @(Rar) Servitor, slugă. $Băiat la vite. * Băiat de prăvălie = $adolescent care învăţa negoţul, lucrând într-un magazin; $p. ext. $vânzător comercial. [Var.: (reg.) @băiét @s.m.] - Et. nec.','BĂIÁT, băieţi, s.m. 1. Copil de sex bărbătesc. ♢ (Reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoană de sex bărbătesc ieşită nu de mult din vârsta copilăriei; p.ext. adolescent, flăcău. ♢ (Cu nuanţă afectivă, despre bărbaţi mai în vârstă) Bun băiat! 3. Fiu, fecior (al cuiva). 4. (Rar) Servitor, slugă. Băiat la vite. ♢ Băiat de prăvălie = adolescent care învăţa negoţul, lucrând într-un magazin; p. ext. vânzător comercial. [Var.: (reg.) băiét s.m.] – Et. nec.',0,1022137200,1227639829,0),(3589,10,1,'băiată',655,'@BĂIÁTĂ, @$băiete, $s.f. (Reg.) Fată; fetiţă. - Din @băiat.@','BĂIÁTĂ, băiete, s.f. (Reg.) Fată; fetiţă. – Din băiat.',0,1022137200,1022137200,0),(3590,10,1,'băieş',2256,'@BĂIÉŞ, @$băieşi, $s.m. Lucrător într-o mină (de aur). - @Baie^2@ + suf. -$aş$.','BĂIÉŞ, băieşi, s.m. Lucrător într-o mină (de aur). – Baie2 + suf. -.',0,1022137200,1022137200,0),(3591,10,1,'băieşime',263,'@BĂIEŞÍME @s.f. (Reg.) Totalitatea băieşilor; mulţime de băieşi. -@Băieş @+ suf. -$ime.$','BĂIEŞÍME s.f. (Reg.) Totalitatea băieşilor; mulţime de băieşi. -Băieş + suf. -ime.',0,1022137200,1022137200,0),(3592,10,1,'băieşiţă',646,'@BĂIEŞÍŢĂ^1@, $băieşiţe, $s.f. Femeie care serveşte la o baie^1 publică - @Băiaş@ + suf.-$iţă.$','BĂIEŞÍŢĂ1, băieşiţe, s.f. Femeie care serveşte la o baie1 publică – Băiaş + suf.-iţă.',0,1022137200,1022137200,0),(3593,10,1,'băieşiţă',535,'@BĂIEŞÍŢĂ^2@, $băieşiţe, $s.f. (Reg.) @1. @Soţie de băieş. @2. @Femeie care lucrează într-o mină. - @Băieş @+ suf. -$iţă.$','BĂIEŞÍŢĂ2, băieşiţe, s.f. (Reg.) 1. Soţie de băieş. 2. Femeie care lucrează într-o mină. – Băieş + suf. -iţă.',0,1022137200,1022137200,0),(3594,10,1,'băiet',1509,'@BĂIÉT @s.m. v. @băiat.@','BĂIÉT s.m. v. băiat.',0,1022137200,1189656119,0),(3595,10,1,'băietan',652,'@BĂIETÁN, @$băietani, $s.m. Băiat mai mare. - @Băiat @+ suf.-$an.$','BĂIETÁN, băietani, s.m. Băiat mai mare. – Băiat + suf.-an.',0,1022137200,1022137200,0),(3596,10,1,'băietănaş',162,'@BĂIETĂNÁŞ, @$băietănaşi, $s.m. Diminutiv al lui $băietan. $[Var.: @băitănáş @s.m.] - @Băietan @+ suf.-$aş.$','BĂIETĂNÁŞ, băietănaşi, s.m. Diminutiv al lui băietan. [Var.: băitănáş s.m.] – Băietan + suf.-aş.',0,1022137200,1022137200,0),(3597,10,1,'băieţandru',660,'@BĂIEŢÁNDRU, @$băieţandri, $s.m. Băiat măricel. - @Băiat @+ suf. -$andru.$','BĂIEŢÁNDRU, băieţandri, s.m. Băiat măricel. – Băiat + suf. -andru.',0,1022137200,1206553298,0),(3598,10,1,'băieţaş',587,'@BĂIEŢÁŞ, @$băieţaşi, $s.m.$ $Băieţel. - @Băiat @+ suf. -$aş.$','BĂIEŢÁŞ, băieţaşi, s.m. Băieţel. – Băiat + suf. -aş.',0,1022137200,1022137200,0),(3599,10,1,'băieţel',1823,'@BĂIEŢÉL, @$băieţei, $s.m. @1.@ Diminutiv al lui $băiat$; băieţaş. @2.@ (La pl.) Plantă erbacee cu frunze păroase şi flori albastre grupate, care creşte prin fâneţe şi păşuni ($Veronica spicata) $- @Băiat @+ suf. -$el.$','BĂIEŢÉL, băieţei, s.m. 1. Diminutiv al lui băiat; băieţaş. 2. (La pl.) Plantă erbacee cu frunze păroase şi flori albastre grupate, care creşte prin fâneţe şi păşuni (Veronica spicata) - Băiat + suf. -el.',0,1022137200,1022137200,0),(3600,10,1,'băieţesc',458,'@BĂIEŢÉSC, -EÁSCĂ, @$băieţeşti, $adj. De băiat, specific băieţilor. - @Băiat + @suf. -$esc.$','BĂIEŢÉSC, -EÁSCĂ, băieţeşti, adj. De băiat, specific băieţilor. – Băiat + suf. -esc.',0,1022137200,1022137200,0),(3601,10,1,'băieţeşte',221,'@BĂIEŢÉŞTE @adv. Ca băieţii. - @Băiat @+ suf.-$eşte.$','BĂIEŢÉŞTE adv. Ca băieţii. – Băiat + suf.-eşte.',0,1022137200,1022137200,0),(3602,10,1,'băieţi',1418,'@BĂIEŢÍ, @$băieţesc, $vb. IV. Refl. (Rar; despre fete) A se comporta băieţeşte. [Pr.: $bă-ie-$] - Din @băiat.@','BĂIEŢÍ, băieţesc, vb. IV. Refl. (Rar; despre fete) A se comporta băieţeşte. [Pr.: bă-ie-] – Din băiat.',0,1022137200,1022137200,0),(3603,10,1,'băieţică',391,'@BĂIEŢÍCĂ @s.m. (Reg.; la voc.) Diminutiv al lui $băiat. $- @Băiat @+ suf. -$ică.$','BĂIEŢÍCĂ s.m. (Reg.; la voc.) Diminutiv al lui băiat. - Băiat + suf. -ică.',0,1022137200,1022137200,0),(3604,10,1,'băieţime',336,'@BĂIEŢÍME @s.f. (Rar) Mulţime de băieţi. - @Băiat @+ suf. -$ime.$','BĂIEŢÍME s.f. (Rar) Mulţime de băieţi. – Băiat + suf. -ime.',0,1022137200,1022137200,0),(3605,10,1,'băieţoi',766,'@BĂIEŢÓI, @$băieţoi, $s.m. (Depr. sau glumeţ) Augmentativ al lui $băiat. ** $Fată cu apucături de băiat. - @Băiat @+ suf. -$oi.$','BĂIEŢÓI, băieţoi, s.m. (Depr. sau glumeţ) Augmentativ al lui băiat. ♦ Fată cu apucături de băiat. – Băiat + suf. -oi.',0,1022137200,1022137200,0),(3606,10,1,'băimărean',698,'@BĂIMĂREÁN, -Ă, @$băimăreni, -e, $s.m., adj. @1. @S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul Baia Mare. @2. @Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Baia Mare. -@ Baia Mare @(n. pr.) + suf. -$ean.$','BĂIMĂREÁN, -Ă, băimăreni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul Baia Mare. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Baia Mare. - Baia Mare (n. pr.) + suf. -ean.',0,1022137200,1022137200,0),(3607,10,1,'băimăreancă',571,'@BĂIMĂREÁNCĂ, @$băimărence, $s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Baia Mare. * Locuitoare din municipiul Baia Mare. - @Băimărean @+ suf. -$că.$','BĂIMĂREÁNCĂ, băimărence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Baia Mare. ♢ Locuitoare din municipiul Baia Mare. – Băimărean + suf. -că.',0,1022137200,1022137200,0),(3608,10,1,'băitănaş',68,'@BĂITĂNÁŞ @s.m. v. @băietănaş@.','BĂITĂNÁŞ s.m. v. băietănaş.',0,1022137200,1189656119,0),(3609,10,1,'băiţă',758,'@BĂÍŢĂ, @$băiţe, $s.f. Diminutiv al lui @baie^1@. - @Baie^1@ + suf.-$iţă.$','BĂÍŢĂ, băiţe, s.f. Diminutiv al lui baie1. – Baie1 + suf.-iţă.',0,1022137200,1022137200,0),(3610,10,1,'băiţui',866,'@BĂIŢUÍ, @$băiţuiesc, $vb. IV. Tranz. A acoperi suprafaţa unui corp cu baiţ. - @Baiţ@ + suf. -$ui.$','BĂIŢUÍ, băiţuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi suprafaţa unui corp cu baiţ. – Baiţ + suf. -ui.',0,1022137200,1189656119,0),(3611,10,1,'băiţuit',232,'@BĂIŢUÍT @s.n. Acţiunea de $a băiţui$. - V. @băiţui.@','BĂIŢUÍT s.n. Acţiunea de a băiţui. – V. băiţui.',0,1022137200,1189656119,0),(3612,10,1,'băjenar',2096,'@BĂJENÁR, @$băjenari, $s.m. Persoană care îşi părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi. [Var.: @bejănár, bejenár @s.m.] - @Băjeni @+ suf. -$ar.$','BĂJENÁR, băjenari, s.m. Persoană care îşi părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi. [Var.: bejănár, bejenár s.m.] – Băjeni + suf. -ar.',0,1022137200,1022137200,0),(3613,10,1,'băjenări',154,'@BĂJENĂRÍ, @$băjenăresc, $vb. IV. Intranz. (Înv.) A băjeni. [Var.: @bejănărí @vb. IV] - Din @băjenar.@','BĂJENĂRÍ, băjenăresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A băjeni. [Var.: bejănărí vb. IV] – Din băjenar.',0,1022137200,1189656119,0),(477068,471,21,'moază',374,'@MOÁZĂ@ $s. f.$ 1. element de construcţie din două grinzi de lemn, legate între ele prin buloane. 2. piesă orizontală fixată la cele două extremităţi de pereţii unui puţ de extracţie. 3. ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflaţi faţă în faţă ai unui cleionaj. (< fr. $moise$)','MOÁZĂ s. f. 1. element de construcţie din două grinzi de lemn, legate între ele prin buloane. 2. piesă orizontală fixată la cele două extremităţi de pereţii unui puţ de extracţie. 3. ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflaţi faţă în faţă ai unui cleionaj. (< fr. moise)',0,1189834610,1189834610,0),(3614,10,1,'băjenărie',101,'@BĂJENĂRÍE @s.f. (Înv.) Băjenie. [Var.: @bejănăríe, bejenăríe @s.f.] - @Băjenar @+ suf. -$ie.$','BĂJENĂRÍE s.f. (Înv.) Băjenie. [Var.: bejănăríe, bejenăríe s.f.] – Băjenar + suf. -ie.',0,1022137200,1189656119,0),(3615,10,1,'băjenărit',65,'@BĂJENĂRÍT @s.n. (Înv.) Băjenie. [Var.: @bejănărit @s.n.] - V.@băjenări.@','BĂJENĂRÍT s.n. (Înv.) Băjenie. [Var.: bejănărit s.n.] – V.băjenări.',0,1022137200,1189656119,0),(3616,10,1,'băjeni',2258,'@BĂJENÍ, @$băjenesc, $vb. IV. Refl. şi intranz. A-şi părăsi vremelnic casa, provincia sau patria din cauza invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi; a băjenări. [Var.: @bejăní, bejení @vb. IV] - Din @băjenie @(derivat regresiv).','BĂJENÍ, băjenesc, vb. IV. Refl. şi intranz. A-şi părăsi vremelnic casa, provincia sau patria din cauza invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi; a băjenări. [Var.: bejăní, bejení vb. IV] – Din băjenie (derivat regresiv).',0,1022137200,1022137200,0),(3617,10,1,'băjenie',3236,'@BĂJÉNIE, @$băjenii, $s.f. Fugă (vremelnică) a populaţiei din cauza invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi; timpul petrecut în această situaţie; băjenărie, băjenărit. [Var.: @bejánie, bejénie @s.f.] - Din sl. @bĕžanije.@','BĂJÉNIE, băjenii, s.f. Fugă (vremelnică) a populaţiei din cauza invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi; timpul petrecut în această situaţie; băjenărie, băjenărit. [Var.: bejánie, bejénie s.f.] – Din sl. bĕžanije.',0,1022137200,1022137200,0),(3618,10,1,'băl',4211,'@BĂL, -Ă, @$băli, -e, $adj. (Reg.) @1.@ (Despre oameni sau părul lor) Blond. @2.@ (Despre animale) Alb pe tot corpul sau numai pe bot. - Din sl. @bĕlŭ@ \"alb\".','BĂL, -Ă, băli, -e, adj. (Reg.) 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. 2. (Despre animale) Alb pe tot corpul sau numai pe bot. – Din sl. bĕlŭ „alb”.',0,1022137200,1022137200,0),(3619,10,1,'bălai',5844,'@BĂLÁI, -ÁIE, @$ bălai, -aie, $adj. @1.@ (Despre oameni sau părul lor) Blond. @2.@ (Despre animale) Plăvan. ** (Substantivat, f.) Nume care se dă vacilor sau iepelor albe. * Expr. (Fam.) $A înţărca bălaia = $s-a isprăvit cu posibilitatea de a profita de slăbiciunea sau de munca altuia, s-a terminat cu foloasele uşor obţinute. (Pop.) $A intrat bălaia în sat= $s-a luminat de ziuă. $Ori laie, ori bălaie $v. $laie$. - @Băl@ + suf. -$ai.$','BĂLÁI, -ÁIE, bălai, -aie, adj. 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. 2. (Despre animale) Plăvan. ♦ (Substantivat, f.) Nume care se dă vacilor sau iepelor albe. ♢ Expr. (Fam.) A înţărca bălaia = s-a isprăvit cu posibilitatea de a profita de slăbiciunea sau de munca altuia, s-a terminat cu foloasele uşor obţinute. (Pop.) A intrat bălaia în sat= s-a luminat de ziuă. Ori laie, ori bălaie v. laie. – Băl + suf. -ai.',0,1022137200,1189656119,0),(3620,10,1,'bălan',5071,'@BĂLÁN, -Ă, @$bălani, -e, $adj. @1.@ (Despre oameni sau părul lor) Blond. * (Substantivat, m.; ir.) Dracul. @2.@ (Despre animale) Plăvan. * (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. - @Băl @+ suf. -$an.$','BĂLÁN, -Ă, bălani, -e, adj. 1. (Despre oameni sau părul lor) Blond. ♢ (Substantivat, m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Plăvan. ♢ (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. – Băl + suf. -an.',0,1022137200,1206377777,0),(3621,10,1,'bălăbăneală',740,'@BĂLĂBĂNEÁLĂ, @$bălăbăneli, $s.f. Mers nesigur, mişcare înceată, legănată sau împleticită. - @Bălăbăni @+ suf. -$eală.$','BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s.f. Mers nesigur, mişcare înceată, legănată sau împleticită. – Bălăbăni + suf. -eală.',0,1022137200,1022137200,0),(3622,10,1,'bălăbăni',2319,'@BĂLĂBĂNÍ, @$bălăbănesc, $vb. IV. @1. @Tranz. şi refl. A (se) deplasa într-o parte şi într-alta, adesea cu mişcări legănate, şovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi. @2.@ Refl. Fig. (Fam.) A se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi. - Et. nec. sau formaţie onomatopeică.','BĂLĂBĂNÍ, bălăbănesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A (se) deplasa într-o parte şi într-alta, adesea cu mişcări legănate, şovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi. – Et. nec. sau formaţie onomatopeică.',0,1022137200,1022137200,0),(3623,10,1,'bălăbănit',340,'@BĂLĂBĂNÍT^1@ s.n. Faptul de $a (se) bălăbăni$. - V.@ bălăbăni.@','BĂLĂBĂNÍT1 s.n. Faptul de a (se) bălăbăni. – V. bălăbăni.',0,1022137200,1189656119,0),(3624,10,1,'bălăbănit',1059,'@BĂLĂBĂNÍT^2, -Ă, @$bălăbăniţi, -te, $adj. (Despre mers, paşi) Legănat; şovăitor. - V.@ bălăbăni.@','BĂLĂBĂNÍT2, -Ă, bălăbăniţi, -te, adj. (Despre mers, paşi) Legănat; şovăitor. – V. bălăbăni.',0,1022137200,1022137200,0),(3625,10,1,'bălăcări',2056,'@BĂLĂCĂRÍ, @$bălăcăresc, $vb. IV. @1.@ Refl. şi intranz. (Rar) A (se) bălăci. @2.@ Refl. recipr. şi tranz. Fig. (Fam.) A (se) certa, a (se) batjocori, spunând (sau spunându-şi) cuvinte injurioase. - Cf. scr. %balakati%.','BĂLĂCĂRÍ, bălăcăresc, vb. IV. 1. Refl. şi intranz. (Rar) A (se) bălăci. 2. Refl. recipr. şi tranz. Fig. (Fam.) A (se) certa, a (se) batjocori, spunând (sau spunându-şi) cuvinte injurioase. – Cf. scr. b a l a k a t i.',0,1022137200,1022137200,0),(3626,10,1,'bălăcărie',426,'@BĂLĂCĂRÍE, @$bălăcării, $s.f. (Reg.) Vorbă injurioasă, trivială. - @Bălăcări @+ suf. -$ie.$','BĂLĂCĂRÍE, bălăcării, s.f. (Reg.) Vorbă injurioasă, trivială. – Bălăcări + suf. -ie.',0,1022137200,1022137200,0),(3627,10,1,'bălăceală',1099,'@BĂLĂCEÁLĂ, @$bălăceli, $s.f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). - @Bălăci@ + suf. -$eală.$','BĂLĂCEÁLĂ, bălăceli, s.f. Joacă, zbenguială prin apă (la scăldat). – Bălăci + suf. -eală.',0,1022137200,1022137200,0),(3628,10,1,'bălăci',1737,'@BĂLĂCÍ, @$bălăcesc, $vb. IV. Refl. şi intranz. A (se) juca, a se zbengui în apă (la scăldat); a (se) bălăcări (@1@), bleotocări (@1@). - Din bg. @balakam.@','BĂLĂCÍ, bălăcesc, vb. IV. Refl. şi intranz. A (se) juca, a se zbengui în apă (la scăldat); a (se) bălăcări (1), bleotocări (1). – Din bg. balakam.',0,1022137200,1201942940,0),(3629,10,1,'bălăcire',127,'@BĂLĂCÍRE, @$bălăciri, $s.f. Acţiunea de $a (se) bălăci; $bălăcit. - V. @bălăci.@','BĂLĂCÍRE, bălăciri, s.f. Acţiunea de a (se) bălăci; bălăcit. – V. bălăci.',0,1022137200,1022137200,0),(3630,10,1,'bălăcit',157,'@BĂLĂCÍT @s.n. Bălăcire. - V. @bălăci.@','BĂLĂCÍT s.n. Bălăcire. – V. bălăci.',0,1022137200,1189656119,0),(477067,471,21,'moaza',211,'@MOAZÁ@ $vb. tr.$ a îmbina cu ajutorul moazelor. (< fr. $moiser$)','MOAZÁ vb. tr. a îmbina cu ajutorul moazelor. (< fr. moiser)',0,1189834610,1189834610,0),(3631,10,1,'bălăiel',637,'@BĂLĂIÉL, -IÁ, -ÍCĂ, @$bălăiei, -ele, $adj. Bălăior. -@ Bălai @+ suf. -$el.$','BĂLĂIÉL, -IÁ, -ÍCĂ, bălăiei, -ele, adj. Bălăior. - Bălai + suf. -el.',0,1022137200,1189656119,0),(3632,10,1,'bălăior',564,'@BĂLĂIÓR, -OÁRĂ, @$bălăiori, -oare, $adj. Diminutiv al lui $bălai$; bălăiel, bălănel, bălănuţ, bălăuc, băluţ. - @Bălai @+ suf. -$ior.$','BĂLĂIÓR, -OÁRĂ, bălăiori, -oare, adj. Diminutiv al lui bălai; bălăiel, bălănel, bălănuţ, bălăuc, băluţ. – Bălai + suf. -ior.',0,1022137200,1022137200,0),(3633,10,1,'bălălăi',346,'@BĂLĂLĂÍ, @$bălălăiesc, $vb. IV. Intranz. A se bălăbăni (@1@). - Formaţie onomatopeică.','BĂLĂLĂÍ, bălălăiesc, vb. IV. Intranz. A se bălăbăni (1). – Formaţie onomatopeică.',0,1022137200,1022137200,0),(3634,10,1,'bălălău',1893,'@BĂLĂLẮU @adj. invar. (Reg.) Care se bălăbăneşte (@1@). ** (Substantivat, m.) Om moale, prost, neghiob. - @Bălălăi @+ suf. -$ău.$@@','BĂLĂLẮU adj. invar. (Reg.) Care se bălăbăneşte (1). ♦ (Substantivat, m.) Om moale, prost, neghiob. – Bălălăi + suf. -ău.',0,1022137200,1237631542,1157),(3635,10,1,'bălănel',495,'@BĂLĂNÉL, -EA, @$bălănei, -ele, $adj. Bălăior. - @Bălan @+ suf. -$el.$','BĂLĂNÉL, -EA, bălănei, -ele, adj. Bălăior. – Bălan + suf. -el.',0,1022137200,1022137200,0),(3636,10,1,'bălăngăi',186,'@BĂLĂNGĂÍ, @$bălăngăiesc, $vb. IV. Tranz. şi refl. (Reg.) A (se) bălăbăni (@1@). - @Balang @+ suf. -$ăi.$','BĂLĂNGĂÍ, bălăngăiesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Reg.) A (se) bălăbăni (1). – Balang + suf. -ăi.',0,1022137200,1022137200,0),(3637,10,1,'bălăngăit',52,'@BĂLĂNGĂÍT @s.n. Faptul de $a$ ($se$) $bălăngăi. $- V. @bălăngăi.@','BĂLĂNGĂÍT s.n. Faptul de a (se) bălăngăi. - V. bălăngăi.',0,1022137200,1022137200,0),(3638,10,1,'bălăngăni',1575,'@BĂLĂNGĂNÍ, @$bălăngănesc, $vb. IV. @1.@ Intranz. (Despre un clopot, o balangă; la pers. 3) A suna (tare). @2. @Refl. şi tranz. A (se) bălăbăni (@1@). - @Balang @+ suf. -$ăni.$','BĂLĂNGĂNÍ, bălăngănesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre un clopot, o balangă; la pers. 3) A suna (tare). 2. Refl. şi tranz. A (se) bălăbăni (1). – Balang + suf. -ăni.',0,1022137200,1022137200,0),(3639,10,1,'bălăngănit',362,'@BĂLĂNGĂNÍT @s.n. Faptul de $a (se) bălăngăni; $sunetul clopotului (de la biserică). - V. @bălăngăni.@','BĂLĂNGĂNÍT s.n. Faptul de a (se) bălăngăni; sunetul clopotului (de la biserică). – V. bălăngăni.',0,1022137200,1022137200,0),(3640,10,1,'bălăngănitor',117,'@BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, @$bălăngănitori, -oare, $adj. (Despre clopote) Care bălăngăneşte. - @Bălăngăni @+ suf. -$tor.$','BĂLĂNGĂNITÓR, -OÁRE, bălăngănitori, -oare, adj. (Despre clopote) Care bălăngăneşte. – Bălăngăni + suf. -tor.',0,1022137200,1022137200,0),(3641,10,1,'bălănuţ',229,'@BĂLĂNÚŢ, -Ă, @$bălănuţi, -e, $adj. Bălăior. - @Bălan @+ suf. $-uţ.$','BĂLĂNÚŢ, -Ă, bălănuţi, -e, adj. Bălăior. – Bălan + suf. -uţ.',0,1022137200,1022137200,0),(3642,10,1,'bălărie',1887,'@BĂLĂRÍE, @$bălării, $s.f. @1.@ Buruiană care creşte pe locuri necultivate. @2.@ Loc năpădit de buruieni. - Et. nec.','BĂLĂRÍE, bălării, s.f. 1. Buruiană care creşte pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – Et. nec.',0,1022137200,1022137200,0),(3643,10,1,'bălăştioagă',214,'@BĂLĂŞTIOÁGĂ, @$bălăştioage, $s.f. (Reg.) Băltoagă. - Et. nec.','BĂLĂŞTIOÁGĂ, bălăştioage, s.f. (Reg.) Băltoagă. – Et. nec.',0,1022137200,1022137200,0),(3644,10,1,'bălăuc',239,'@BĂLĂÚC, -Ă, @$bălăuci, -ce, $adj. (Reg.) Bălăior. - @Bălai @+ suf. -$uc.$','BĂLĂÚC, -Ă, bălăuci, -ce, adj. (Reg.) Bălăior. – Bălai + suf. -uc.',0,1022137200,1022137200,0),(3645,10,1,'bălbisă',1202,'@BĂLBÍSĂ, @$bălbise, $s.f. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri aspri, cu flori roşii sau (rar) albe ($Stachys silvatica). $- Et. nec.','BĂLBÍSĂ, bălbise, s.f. Plantă erbacee cu tulpina acoperită de peri aspri, cu flori roşii sau (rar) albe (Stachys silvatica). - Et. nec.',0,1022137200,1022137200,0),(3646,10,1,'bălega',1500,'@BĂLEGÁ @vb. I. v. @băliga@.','BĂLEGÁ vb. I. v. băliga.',0,1022137200,1189656119,0),(3647,10,1,'bălegar',1182,'@BĂLEGÁR @s.n., s.m. v. @băligar@.','BĂLEGÁR s.n., s.m. v. băligar.',0,1022137200,1189656119,0),(3648,10,1,'băliga',1910,'@BĂLIGÁ, @pers. 3 $báligă, $vb. I. Refl. A-şi elimina, a-şi depune baliga. [Var.: @bălegá @vb. I] - Din @baligă.@','BĂLIGÁ, pers. 3 báligă, vb. I. Refl. A-şi elimina, a-şi depune baliga. [Var.: bălegá vb. I] – Din baligă.',0,1022137200,1022137200,0),(3649,10,1,'băligar',2238,'@BĂLIGÁR, @(@I@) $băligare, $s.n., (@II@) $băligari, $s.m. @I.@ S.n. @1. @Baligă. @2. @Amestec de baligă şi paie, folosit ca îngrăşământ sau combustibil. @II. @S. m. Gândac negru care trăieşte mai mult în baligă ($Geotrupes stercorarius$). [Var.: @bălegár @s.n., s.m.] - @Baligă @+ suf. -$ar.$','BĂLIGÁR, (I) băligare, s.n., (II) băligari, s.m. I. S.n. 1. Baligă. 2. Amestec de baligă şi paie, folosit ca îngrăşământ sau combustibil. II. S. m. Gândac negru care trăieşte mai mult în baligă (Geotrupes stercorarius). [Var.: bălegár s.n., s.m.] – Baligă + suf. -ar.',0,1022137200,1022137200,0),(3650,10,1,'băliuţă',213,'@BĂLIÚŢĂ, @$băliuţe, $s.f. (Reg.) Diminutiv al lui $balie$. [Pr.: -$li-u-$] - @Balie @+ suf. -$uţă.$','BĂLIÚŢĂ, băliuţe, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui balie. [Pr.: -li-u-] – Balie + suf. -uţă.',0,1022137200,1189656119,0),(3651,10,1,'bălmăjeală',291,'@BĂLMĂJEÁLĂ, @$bălmăjeli, $s.f. Faptul de $a bălmăji$; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. - @Bălmăji @+ suf. -$eală.$','BĂLMĂJEÁLĂ, bălmăjeli, s.f. Faptul de a bălmăji; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. – Bălmăji + suf. -eală.',0,1022137200,1189656119,0),(3652,10,1,'bălmăji',2244,'@BĂLMĂJÍ, @$bălmăjesc, $vb. IV. Tranz. @1. @A amesteca, a încurca mai multe lucruri. ** A zăpăci, a ameţi pe cineva cu vorba. @2.@ A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. [Var.: @bălmojí, bolmojí @vb. IV.] - Din @balmoş.@','BĂLMĂJÍ, bălmăjesc, vb. IV. Tranz. 1. A amesteca, a încurca mai multe lucruri. ♦ A zăpăci, a ameţi pe cineva cu vorba. 2. A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. [Var.: bălmojí, bolmojí vb. IV.] – Din balmoş.',0,1022137200,1022137200,0),(3653,10,1,'bălmoji',111,'@BĂLMOJÍ @vb. IV. v. @bălmăji@.','BĂLMOJÍ vb. IV. v. bălmăji.',0,1022137200,1189656119,0),(3654,10,1,'bălos',1166,'@BĂLÓS, -OÁSĂ, @$băloşi, -oase, $adj., s.m. @1. @Adj. Căruia îi curg balele, cu bale. ** (Despre vin, zeamă de varză etc.) Care s-a îngroşat (ca balele). @2. @S. m. (Iht.; reg.) Babuşcă. - @Bale @+ suf. -$os.$','BĂLÓS, -OÁSĂ, băloşi, -oase, adj., s.m. 1. Adj. Căruia îi curg balele, cu bale. ♦ (Despre vin, zeamă de varză etc.) Care s-a îngroşat (ca balele). 2. S. m. (Iht.; reg.) Babuşcă. – Bale + suf. -os.',0,1022137200,1189656119,0),(3655,10,1,'băloşel',491,'@BĂLOŞÉL, @$băloşei, $s.m. Ciupercă necomestibilă cu pălăria galben-roşiatică şi cu miros neplăcut ($Russula foetens). $- @Bălos @+ suf. -$el.$','BĂLOŞÉL, băloşei, s.m. Ciupercă necomestibilă cu pălăria galben-roşiatică şi cu miros neplăcut (Russula foetens). - Bălos + suf. -el.',0,1022137200,1022137200,0),(3656,10,1,'băloşi',570,'@BĂLOŞÍ, @$băloşesc, $vb. IV. Refl. (Despre vin, zeamă de varză etc.) A deveni bălos. - Din @bălos.@','BĂLOŞÍ, băloşesc, vb. IV. Refl. (Despre vin, zeamă de varză etc.) A deveni bălos. – Din bălos.',0,1022137200,1022137200,0),(3657,10,1,'băloşire',417,'@BĂLOŞÍRE, @$băloşiri, $s.f. Faptul de $a se băloşi; $(în special) boală a unor vinuri care se tulbură, devin vâscoase şi se întind ca uleiul. - V. @băloşi.@','BĂLOŞÍRE, băloşiri, s.f. Faptul de a se băloşi; (în special) boală a unor vinuri care se tulbură, devin vâscoase şi se întind ca uleiul. – V. băloşi.',0,1022137200,1022137200,0),(3658,10,1,'băloşit',321,'@BĂLOŞÍT, -Ă, @$băloşiţi, -te, $adj. (Despre vin, zeamă de varză etc.) Care a devenit bălos, vâscos. - V. @băloşi.@','BĂLOŞÍT, -Ă, băloşiţi, -te, adj. (Despre vin, zeamă de varză etc.) Care a devenit bălos, vâscos. – V. băloşi.',0,1022137200,1022137200,0),(3659,10,1,'bălsăma',176,'@BĂLSĂMÁ, @$bălsămez, $vb. I. Tranz. (Rar) A îmbălsăma. [Var.: @bălsămí @vb. IV] - Din @balsam.@','BĂLSĂMÁ, bălsămez, vb. I. Tranz. (Rar) A îmbălsăma. [Var.: bălsămí vb. IV] – Din balsam.',0,1022137200,1022137200,0),(3660,10,1,'bălsămat',94,'@BĂLSĂMÁT, -Ă, @$bălsămaţi, -te, $adj. (Rar) Îmbălsămat. [Var.: @bălsămit, -ă @adj.] - V. @bălsăma.@','BĂLSĂMÁT, -Ă, bălsămaţi, -te, adj. (Rar) Îmbălsămat. [Var.: bălsămit, -ă adj.] – V. bălsăma.',0,1022137200,1022137200,0),(3661,10,1,'bălsămi',130,'@BĂLSĂMÍ @vb. IV. v. @bălsăma@.','BĂLSĂMÍ vb. IV. v. bălsăma.',0,1022137200,1189656119,0),(3662,10,1,'bălsămit',68,'@BĂLSĂMÍT, -Ă @adj. v. @bălsămat@.','BĂLSĂMÍT, -Ă adj. v. bălsămat.',0,1022137200,1189656119,0),(3663,10,1,'băltac',571,'@BĂLTÁC, @$băltace, $s.n. (Reg.) Băltoacă. - @Baltă @+ suf. -$ac.$','BĂLTÁC, băltace, s.n. (Reg.) Băltoacă. – Baltă + suf. -ac.',0,1022137200,1189656119,0),(477066,471,21,'moaraj',58,'@MOARÁJ@ $s. n.$ (poligr.) efect optic prin suprapunerea a două tipare cu reţele de puncte sau de linii, care formează unghiuri între ele. (< fr. $moirage$)','MOARÁJ s. n. (poligr.) efect optic prin suprapunerea a două tipare cu reţele de puncte sau de linii, care formează unghiuri între ele. (< fr. moirage)',0,1189834610,1189834610,0),(3664,10,15,'băltăcăi',850,'@BĂLTĂCĂÍ, @$băltăcăiesc, $vb. IV. Intranz. A merge, a sări, a alerga prin băltoace. - Din @baltă@.','BĂLTĂCĂÍ, băltăcăiesc, vb. IV. Intranz. A merge, a sări, a alerga prin băltoace. – Din baltă.',0,1022137200,1229336757,0),(3665,10,1,'băltăcel',74,'@BĂLTĂCÉL @s.n. v. @băltăgel@.','BĂLTĂCÉL s.n. v. băltăgel.',0,1022137200,1189656119,0),(3666,10,1,'băltăgel',233,'@BĂLTĂGÉL, @$băltăgele, $s.n. Diminutiv al lui $baltag$. [Var.: @băltăcél @s.n.] - @Baltag @+ suf. -$el.$','BĂLTĂGÉL, băltăgele, s.n. Diminutiv al lui baltag. [Var.: băltăcél s.n.] – Baltag + suf. -el.',0,1022137200,1189656119,0),(3667,10,1,'băltăreţ',928,'@BĂLTĂRÉŢ, -EÁŢĂ, @$băltăreţi, -e, $adj. De baltă; $p. ext. $Din regiunea bălţilor. ** (Substantivat, m. sg. art) Numele unui vânt călduţ, umed, care bate dinspre miazăzi. - @Baltă @+ suf. -$ăreţ.$','BĂLTĂRÉŢ, -EÁŢĂ, băltăreţi, -e, adj. De baltă; p. ext. Din regiunea bălţilor. ♦ (Substantivat, m. sg. art) Numele unui vânt călduţ, umed, care bate dinspre miazăzi. – Baltă + suf. -ăreţ.',0,1022137200,1022137200,0),(3668,10,1,'băltău',213,'@BĂLTẮU, @$băltaie$, s.n. (Reg.) Băltoi. - @Baltă @+ suf. -$ău.$','BĂLTẮU, băltaie, s.n. (Reg.) Băltoi. – Baltă + suf. -ău.',0,1022137200,1189656119,0),(3669,10,1,'bălti',1071,'@BĂLTÍ, @pers. 3 $bălteşte, $vb. IV. Refl. (Rar; despre apă) A stagna într-un loc, a forma o baltă. - Din @baltă.@','BĂLTÍ, pers. 3 bălteşte, vb. IV. Refl. (Rar; despre apă) A stagna într-un loc, a forma o baltă. – Din baltă.',0,1022137200,1022137200,0),(3670,10,18,'bălticea',230,'@BĂLTICEÁ@, $bălticele, $s.f. Diminutiv al lui $baltă$.','BĂLTICEÁ, bălticele, s.f. Diminutiv al lui baltă.',0,1022137200,1189656119,0),(3671,10,18,'bălticică',203,'@BĂLTICÍCĂ@, $bălticele, $s.f. Diminutiv al lui $baltă$.','BĂLTICÍCĂ, bălticele, s.f. Diminutiv al lui baltă.',0,1022137200,1189656119,0),(3672,10,15,'băltină',211,'@BĂLTÍNĂ, @$băltine, $s.f. (Rar) Băltiş. - Slav (v. sl. @baltina@).','BĂLTÍNĂ, băltine, s.f. (Rar) Băltiş. – Slav (v. sl. baltina).',0,1022137200,1189656119,0),(3673,10,1,'băltiş',240,'@BĂLTÍŞ, @$băltişuri, $s.n. Teren băltos. - @Baltă @+ suf. -$iş.$','BĂLTÍŞ, băltişuri, s.n. Teren băltos. – Baltă + suf. -iş.',0,1022137200,1022137200,0),(3674,10,1,'băltiţă',360,'@BĂLTÍŢĂ, @$băltiţe, $s.f. Diminutiv al lui $baltă$. - @Baltă @+ suf. -$iţă.$','BĂLTÍŢĂ, băltiţe, s.f. Diminutiv al lui baltă. – Baltă + suf. -iţă.',0,1022137200,1189656119,0),(477065,471,21,'moara',1800,'@MOARÁ@ $vb. tr.$ a da reflexe de moar unei ţesături, unei stofe, unor metale. (< fr. $moirer$)','MOARÁ vb. tr. a da reflexe de moar unei ţesături, unei stofe, unor metale. (< fr. moirer)',0,1189834610,1189834610,0),(3675,10,1,'băltoacă',1867,'@BĂLTOÁCĂ, @$băltoace, $s.f. Baltă mică, murdară şi mocirloasă; bălăştioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ** Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. [Var.: @băltoágă @s.f.] - @Baltă @+ suf. -$oacă.$','BĂLTOÁCĂ, băltoace, s.f. Baltă mică, murdară şi mocirloasă; bălăştioagă, băltac; adunătură sau scursură de apă de ploaie prin gropile drumurilor; bulhac. ♦ Cantitate mare de lichid vărsat pe jos; baltă. [Var.: băltoágă s.f.] – Baltă + suf. -oacă.',0,1022137200,1022137200,0),(3676,10,1,'băltoagă',183,'@BĂLTOÁGĂ @s.f. v. @băltoacă@.','BĂLTOÁGĂ s.f. v. băltoacă.',0,1022137200,1189656119,0),(3677,10,1,'băltoi',324,'@BĂLTÓI, @$băltoaie, $s.n. Baltă (mare); băltău. -@Baltă @+ suf. -$oi.$','BĂLTÓI, băltoaie, s.n. Baltă (mare); băltău. -Baltă + suf. -oi.',0,1022137200,1022137200,0),(3678,10,1,'băltos',346,'@BĂLTÓS, -OÁSĂ, @$băltoşi, -oase, $adj. Plin de bălţi; $p.ext.$ mlăştinos, mocirlos. - @Baltă @+ suf. -$os.$','BĂLTÓS, -OÁSĂ, băltoşi, -oase, adj. Plin de bălţi; p.ext. mlăştinos, mocirlos. – Baltă + suf. -os.',0,1022137200,1022137200,0),(3679,10,1,'bălţa',5834,'@BĂLŢÁ, @$bălţez, $vb. I. Tranz. (Fam.) A vopsi în culori variate (şi nearmonizate); a tărca. - Din @bălţat @(der. regr.).','BĂLŢÁ, bălţez, vb. I. Tranz. (Fam.) A vopsi în culori variate (şi nearmonizate); a tărca. – Din bălţat (der. regr.).',0,1022137200,1022137200,0),(3680,10,1,'bălţat',3230,'@BĂLŢÁT, -Ă, @$bălţaţi, -te, $adj. (Despre animale) Care are părul sau penele de culori diferite; cu dungi sau cu pete de altă culoare. ** (Despre haine, stofe, tablouri etc.) Cu multe culori ţipătoare; colorat fără gust. ** (Ir.) Îmbrăcat fără gust; (pop.) îmbrăcat în haine orăşeneşti. - Lat. @balteatus.@','BĂLŢÁT, -Ă, bălţaţi, -te, adj. (Despre animale) Care are părul sau penele de culori diferite; cu dungi sau cu pete de altă culoare. ♦ (Despre haine, stofe, tablouri etc.) Cu multe culori ţipătoare; colorat fără gust. ♦ (Ir.) Îmbrăcat fără gust; (pop.) îmbrăcat în haine orăşeneşti. – Lat. balteatus.',0,1022137200,1022137200,0),(3681,10,1,'bălţătură',688,'@BĂLŢĂTÚRĂ, @$bălţături, $s.f. Pată de culoare deschisă la animalele bălţate. ** Obiect colorat ţipător, cu culori multe şi neasortate, încărcat. - @Bălţat @+ suf. -$ură.$','BĂLŢĂTÚRĂ, bălţături, s.f. Pată de culoare deschisă la animalele bălţate. ♦ Obiect colorat ţipător, cu culori multe şi neasortate, încărcat. – Bălţat + suf. -ură.',0,1022137200,1022137200,0),(3682,10,1,'băluşcă',992,'@BĂLÚŞCĂ, @$băluşte, $s.f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe ($Ornithogalum$). - @Băl @+ suf. -$uşcă.$','BĂLÚŞCĂ, băluşte, s.f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori albe (Ornithogalum). – Băl + suf. -uşcă.',0,1022137200,1022137200,0),(3683,1,1,'băluţ',339,'@BĂLÚŢ, -Ă@, $băluţi, -e$, adj. (Reg.) Bălăior. - @Băl@ + suf. $-uţ$.','BĂLÚŢ, -Ă, băluţi, -e, adj. (Reg.) Bălăior. – Băl + suf. -uţ.',0,1022223600,1189656119,0),(3684,10,18,'bălvan',170,'@BĂLVÁN @ s.m., pl. $bălváni$, v. @bulvan@.','BĂLVÁN s.m., pl. bălváni, v. bulvan.',0,1022137200,1189656119,0),(3685,10,1,'bănat',4752,'@BĂNÁT, @(3) $bănaturi, $s.n. (Reg.) @1. @Stare de durere sufletească, de jale, de tristeţe, de părere de rău.@ 2. @Supărare, necaz, ciudă. * Expr. $A nu-i fi cuiva cu bănat= $(ca formulă de politeţe) a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva. @3. @Învinuire, reproş, imputare. - Din magh.@ bánat.@','BĂNÁT, (3) bănaturi, s.n. (Reg.) 1. Stare de durere sufletească, de jale, de tristeţe, de părere de rău. 2. Supărare, necaz, ciudă. ♢ Expr. A nu-i fi cuiva cu bănat= (ca formulă de politeţe) a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva. 3. Învinuire, reproş, imputare. – Din magh. bánat.',0,1022137200,1022137200,0),(3686,10,1,'bănănăi',701,'@BĂNĂNĂÍ, @$bănănăiesc (bănắnăi)$, vb. IV. Intranz. A se bălăbăni. - Formaţie onomatopeică.','BĂNĂNĂÍ, bănănăiesc (bănắnăi), vb. IV. Intranz. A se bălăbăni. – Formaţie onomatopeică.',0,1022137200,1022137200,0),(3687,10,1,'bănărit',376,'@BĂNĂRÍT, @s.n. (Reg.) Bănet. - @Ban^1@ + suf. -$ărit.$','BĂNĂRÍT, s.n. (Reg.) Bănet. – Ban1 + suf. -ărit.',0,1022137200,1022137200,0),(3688,10,1,'bănăţean',517,'@BĂNĂŢEÁN, -Ă, @$bănăţeni, -e, $s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană (originară) din Banat. @2. @Adj. Care aparţine Banatului sau populaţiei lui, privitor la Banat sau la populaţia lui; bănăţenesc. - @Banat @(n. pr.) + suf. -$ean.$','BĂNĂŢEÁN, -Ă, bănăţeni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană (originară) din Banat. 2. Adj. Care aparţine Banatului sau populaţiei lui, privitor la Banat sau la populaţia lui; bănăţenesc. – Banat (n. pr.) + suf. -ean.',0,1022137200,1022137200,0),(3689,10,1,'bănăţeancă',415,'@BĂNĂŢEÁNCĂ, @$bănăţence, $s.f. Femeie (originară) din Banat. - @Bănăţean@ + suf. -$că.$','BĂNĂŢEÁNCĂ, bănăţence, s.f. Femeie (originară) din Banat. – Bănăţean + suf. -că.',0,1022137200,1022137200,0),(3690,10,1,'bănăţenesc',86,'@BĂNĂŢENÉSC, -EÁSCĂ, @$bănăţeneşti, $adj. Bănăţean. - @Bănăţean @+ suf. -$esc.$','BĂNĂŢENÉSC, -EÁSCĂ, bănăţeneşti, adj. Bănăţean. – Bănăţean + suf. -esc.',0,1022137200,1022137200,0),(3691,10,1,'bănăţeneşte',222,'@BĂNĂŢENÉŞTE @adv. Ca în Banat, ca bănăţenii. ** În graiul bănăţean. - @Bănăţean@ + suf. -$eşte.$','BĂNĂŢENÉŞTE adv. Ca în Banat, ca bănăţenii. ♦ În graiul bănăţean. – Bănăţean + suf. -eşte.',0,1022137200,1022137200,0),(3692,10,1,'băncuţă',763,'@BĂNCÚŢĂ^1@@, @$băncuţe, $ s.f. Diminutiv al lui $bancă$^1. - @Bancă^1@+ suf. -$uţă.$','BĂNCÚŢĂ1, băncuţe, s.f. Diminutiv al lui bancă1. – Bancă1+ suf. -uţă.',0,1022137200,1022137200,0),(3693,10,1,'băncuţă',2000,'@BĂNCÚŢĂ^2, @ $băncuţe, $s.f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ** (Înv. şi reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creiţari). ** (La pl.) Bani, parale. - Din germ. @Bankozettel.@','BĂNCÚŢĂ2, băncuţe, s.f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. şi reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creiţari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel.',0,1022137200,1022137200,0),(3694,10,1,'băndurică',138,'@BĂNDURÍCĂ, @$băndurici, $s.f. (Reg.) Diminutiv al lui $bandură$^1. - @Bandură^1@ + suf. -$ică.$','BĂNDURÍCĂ, băndurici, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui bandură1. – Bandură1 + suf. -ică.',0,1022137200,1189656119,0),(3695,10,1,'băneasca',638,'@BĂNEÁSCA @s.f. art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. - Cf. %ban%^2.','BĂNEÁSCA s.f. art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Cf. b a n2.',0,1022137200,1022137200,0),(3696,10,1,'bănesc',2467,'@BĂNÉSC^1, -EÁSCĂ, @$băneşti, $adj. De bani^1; în bani^1; relativ la bani^1. - @Ban^1@ + suf. -$esc.$','BĂNÉSC1, -EÁSCĂ, băneşti, adj. De bani1; în bani1; relativ la bani1. – Ban1 + suf. -esc.',0,1022137200,1022137200,0),(3697,10,1,'bănesc',2227,'@BĂNÉSC^2, -EÁSCĂ, @$băneşti, $adj. De ban^2; al băniei. - @Ban^2@ + suf. -$esc.$','BĂNÉSC2, -EÁSCĂ, băneşti, adj. De ban2; al băniei. – Ban2 + suf. -esc.',0,1022137200,1022137200,0),(3698,10,1,'băneşte',399,'@BĂNÉŞTE @adv. În privinţa banilor^1. - @Ban^1@ + suf. -$eşte.$','BĂNÉŞTE adv. În privinţa banilor1. – Ban1 + suf. -eşte.',0,1022137200,1022137200,0),(3699,10,1,'bănet',1268,'@BĂNÉT @s.n. Bani^1 mulţi; avere mare în bani^1; bănărit. - @Ban^1@ + suf. -$et.$','BĂNÉT s.n. Bani1 mulţi; avere mare în bani1; bănărit. – Ban1 + suf. -et.',0,1022137200,1022137200,0),(3700,10,1,'băni',9308,'@BĂNÍ, @$bănesc, $vb. IV. @1. @Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban^2. @2. @Intranz. A exercita funcţia de ban^2. - Din @ban^2@.','BĂNÍ, bănesc, vb. IV. 1. Tranz. A învesti pe cineva cu titlul de ban2. 2. Intranz. A exercita funcţia de ban2. – Din ban2.',0,1022137200,1022137200,0),(3701,10,1,'bănică',1532,'@BĂNÍCĂ, @$bănici, $s.f. Plantă erbacee cu flori albastre, rar albe, dispuse în capitule globuloase, care creşte în regiunea alpină şi subalpină$ (Phyteuma orbiculare). $- Et. nec. $$','BĂNÍCĂ, bănici, s.f. Plantă erbacee cu flori albastre, rar albe, dispuse în capitule globuloase, care creşte în regiunea alpină şi subalpină (Phyteuma orbiculare). - Et. nec. ',0,1022137200,1022137200,0),(3702,10,1,'bănicer',450,'@BĂNICÉR, @$băniceri, $s.m. @1.@ Meseriaş care face coşuri sau baniţe din coajă de tei. @2. @Cel care măsoară cereale cu baniţa. @3.@ Bănicioară. - @Baniţă @+ suf. -$ar.$','BĂNICÉR, băniceri, s.m. 1. Meseriaş care face coşuri sau baniţe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cereale cu baniţa. 3. Bănicioară. – Baniţă + suf. -ar.',0,1022137200,1022137200,0),(3703,10,1,'bănicioară',251,'@BĂNICIOÁRĂ, @$bănicioare, $s.f. Diminutiv al lui $baniţă$; bănicer (@3@). - @Baniţă@ + suf. -$ioară.$','BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s.f. Diminutiv al lui baniţă; bănicer (3). – Baniţă + suf. -ioară.',0,1022137200,1189656119,0),(3704,10,1,'bănie',1719,'@BĂNÍE, @$bănii, $s.f. @1. @Funcţia sau rangul de ban^2. @2.@ Reşedinţa banului^2. - @Ban^2@ + suf. -$ie.$','BĂNÍE, bănii, s.f. 1. Funcţia sau rangul de ban2. 2. Reşedinţa banului2. – Ban2 + suf. -ie.',0,1022137200,1022137200,0),(3705,10,1,'bănişor',503,'@BĂNIŞÓR^1@@, @$bănişori, $s.m. diminutiv al lui $ban$^1. - @Ban^1@ + suf. -$işor.$','BĂNIŞÓR1, bănişori, s.m. diminutiv al lui ban1. – Ban1 + suf. -işor.',0,1022137200,1189656119,0),(3706,10,1,'bănişor',488,'@BĂNIŞÓR^2, @ $bănişori, $s.m. Boier subaltern al banului^2. - @Ban^2@ + suf. -$işor.$','BĂNIŞÓR2, bănişori, s.m. Boier subaltern al banului2. – Ban2 + suf. -işor.',0,1022137200,1189656119,0),(3707,10,1,'bănos',1620,'@BĂNÓS, -OÁSĂ, @$bănoşi, -oase, $adj. @1.@ (Despre ocupaţii) Care aduce câştig mare; productiv, lucrativ. @2.@ (Reg.; despre oameni) Bogat, avut. - @Ban^1@ + suf. -$os.$','BĂNÓS, -OÁSĂ, bănoşi, -oase, adj. 1. (Despre ocupaţii) Care aduce câştig mare; productiv, lucrativ. 2. (Reg.; despre oameni) Bogat, avut. – Ban1 + suf. -os.',0,1022137200,1193243462,0),(3708,10,1,'bănui',9860,'@BĂNUÍ, @$bănuiesc, $vb. IV. @1. @Tranz. A presupune; a presimţi; a întrevedea o anumită situaţie, o anumită soluţie etc. @2. @Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. @3.@ Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. @4. @Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. - Din magh. @bánni.@','BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A presupune; a presimţi; a întrevedea o anumită situaţie, o anumită soluţie etc. 2. Tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. Intranz. (Reg.) A se supăra pe cineva; a-i face mustrări. 4. Intranz. (Reg.) A regreta, a se căi. – Din magh. bánni.',0,1022137200,1234511714,0),(3709,10,1,'bănuială',2392,'@BĂNUIÁLĂ, @$bănuieli, $s.f. @1.@ Presupunere, presimţire, supoziţie. @2.@ Atitudine de neîncredere faţă de cineva sau ceva, presupunere că cineva are o vină sau o intenţie rea; suspiciune. - @Bănui @+ suf. -$eală.$','BĂNUIÁLĂ, bănuieli, s.f. 1. Presupunere, presimţire, supoziţie. 2. Atitudine de neîncredere faţă de cineva sau ceva, presupunere că cineva are o vină sau o intenţie rea; suspiciune. – Bănui + suf. -eală.',0,1022137200,1022137200,0),(3710,10,15,'bănuielnic',78,'@BĂNUIÉLNIC, -Ă, @$bănuielnici, -e, $adj. (Rar) Bănuitor. - Din @bănuială@ + suf. -$nic$.','BĂNUIÉLNIC, -Ă, bănuielnici, -e, adj. (Rar) Bănuitor. – Din bănuială + suf. -nic.',0,1022137200,1022137200,0),(3711,10,1,'bănuire',244,'@BĂNUÍRE, @$bănuiri, $s.f. (Rar) Acţiune de $a bănui$ şi rezultatul ei; bănuială. - V. @Bănui.@','BĂNUÍRE, bănuiri, s.f. (Rar) Acţiune de a bănui şi rezultatul ei; bănuială. – V. Bănui.',0,1022137200,1022137200,0),(3712,10,1,'bănuit',1661,'@BĂNUÍT, -Ă, @$bănuiţi, -te, $adj. @1.@ (Adesea substantivat) Care este presupus vinovat; suspect. ** (Substantivat) Persoană presupusă a fi săvârşit o infracţiune, fără a exista însă dovezi îndestulătoare pentru a putea fi pusă sub învinuire. @2.@ (Reg.) Supărat, mâhnit. - V. @bănui.@','BĂNUÍT, -Ă, bănuiţi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este presupus vinovat; suspect. ♦ (Substantivat) Persoană presupusă a fi săvârşit o infracţiune, fără a exista însă dovezi îndestulătoare pentru a putea fi pusă sub învinuire. 2. (Reg.) Supărat, mâhnit. – V. bănui.',0,1022137200,1022137200,0),(3713,10,1,'bănuitor',1755,'@BĂNUITÓR, -OÁRE, @$bănuitori, -oare, $adj. Care bănuieşte; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială. ** Gelos. [Pr.: $-nu-i-$] - @Bănui @+ suf. $-tor.$','BĂNUITÓR, -OÁRE, bănuitori, -oare, adj. Care bănuieşte; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială. ♦ Gelos. [Pr.: -nu-i-] – Bănui + suf. -tor.',0,1022137200,1101847024,0),(3714,10,1,'bănuţ',3033,'@BĂNÚŢ, @$bănuţi, $s.m. @1. @Diminutiv al lui $ban$^1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ** (La pl.) Bani mulţi. @2.@ Germenul oului (fecundat). @3.@ Plantă erbacee cu flori mici şi rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluţă, bănuţel ($Bellis perennis).$ - @Ban^1@ + suf. -$uţ.$','BĂNÚŢ, bănuţi, s.m. 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulţi. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici şi rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluţă, bănuţel (Bellis perennis).Ban1 + suf. -uţ.',0,1022137200,1022137200,0),(3715,10,1,'bănuţel',251,'@BĂNUŢÉL, @$bănuţei, $s.m. (Bot.) Bănuţ (@3@). - @Bănuţ @+ suf. -$el.$','BĂNUŢÉL, bănuţei, s.m. (Bot.) Bănuţ (3). – Bănuţ + suf. -el.',0,1022137200,1022137200,0),(3716,10,1,'bărat',1028,'@BĂRÁT, @$băraţi, $s.m. (Înv.) Călugăr sau preot catolic. - Din magh. @barát.@','BĂRÁT, băraţi, s.m. (Înv.) Călugăr sau preot catolic. – Din magh. barát.',0,1022137200,1199618066,0),(3717,10,1,'bărăgan',1765,'@BĂRĂGÁN, @$bărăganuri, $s.n. Şes întins, prezentând caractere de stepă. - Et. nec.','BĂRĂGÁN, bărăganuri, s.n. Şes întins, prezentând caractere de stepă. – Et. nec.',0,1022137200,1189656119,0),(3718,10,1,'bărăni',706,'@BĂRĂNÍ, @$bărănesc, $vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista. - Et. nec.','BĂRĂNÍ, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista. – Et. nec.',0,1022137200,1022137200,0),(3719,10,1,'bărăţie',508,'@BĂRĂŢÍE, @$bărăţii, $s.f. (Înv. şi reg.) Biserică sau mănăstire catolică. - @Bărat + @suf. -$ie.$','BĂRĂŢÍE, bărăţii, s.f. (Înv. şi reg.) Biserică sau mănăstire catolică. – Bărat + suf. -ie.',0,1022137200,1022137200,0),(3720,10,1,'bărbat',9772,'@BĂRBÁT, -Ă, @$bărbaţi, -te, $s.m., adj. @I. @S. m. @1. @Persoană adultă de sex masculin. ** Om în toată firea. @2.@ Soţ. @II. @Adj. (Rar) Curajos; voinic; harnic, activ. - Lat. @barbatus.@','BĂRBÁT, -Ă, bărbaţi, -te, s.m., adj. I. S. m. 1. Persoană adultă de sex masculin. ♦ Om în toată firea. 2. Soţ. II. Adj. (Rar) Curajos; voinic; harnic, activ. – Lat. barbatus.',0,1022137200,1116577004,0),(3721,10,1,'bărbăcuţ',141,'@BĂRBĂCÚŢ @s.m. v. @berbecuţ@.','BĂRBĂCÚŢ s.m. v. berbecuţ.',0,1022137200,1189656119,0),(3722,10,1,'bărbărie',1679,'@BĂRBĂRÍE @s.f. Barbă mare, stufoasă. ** Fig. Bătrân bărbos. - @Barbă + @suf. -$ărie.$','BĂRBĂRÍE s.f. Barbă mare, stufoasă. ♦ Fig. Bătrân bărbos. – Barbă + suf. -ărie.',0,1022137200,1022137200,0),(3723,10,1,'bărbătesc',1823,'@BĂRBĂTÉSC, -EÁSCĂ, @$bărbăteşti, $adj. @1.@ Caracteristic bărbaţilor, de bărbat. @2. @Care exprimă bărbăţie; plin de energie, de curaj, de hotărâre; viril. - @Bărbat @+ suf. $-esc$','BĂRBĂTÉSC, -EÁSCĂ, bărbăteşti, adj. 1. Caracteristic bărbaţilor, de bărbat. 2. Care exprimă bărbăţie; plin de energie, de curaj, de hotărâre; viril. – Bărbat + suf. -esc',0,1022137200,1022137200,0),(3724,10,1,'bărbăteşte',397,'@BĂRBĂTÉŞTE @adv. @1.@ Ca bărbaţii. @2. @Cu bărbăţie. ** În mod matur. - @Bărbat @+ suf. -$eşte.$','BĂRBĂTÉŞTE adv. 1. Ca bărbaţii. 2. Cu bărbăţie. ♦ În mod matur. – Bărbat + suf. -eşte.',0,1022137200,1022137200,0),(3725,10,1,'bărbătos',973,'@BĂRBĂTÓS, -OÁSĂ, @$bărbătoşi, -oase, $adj. (Reg.) Care are aspect viril, care are însuşiri morale de bărbat (@I@). - @Bărbat @+ suf. -$os.$','BĂRBĂTÓS, -OÁSĂ, bărbătoşi, -oase, adj. (Reg.) Care are aspect viril, care are însuşiri morale de bărbat (I). – Bărbat + suf. -os.',0,1022137200,1022137200,0),(3726,10,1,'bărbătuş',800,'@BĂRBĂTÚŞ, @$bărbătuşi, $s.m. Mascul al unor animale. - @Bărbat @+ suf. -$uş.$','BĂRBĂTÚŞ, bărbătuşi, s.m. Mascul al unor animale. – Bărbat + suf. -uş.',0,1022137200,1022137200,0),(3727,10,1,'bărbăţel',423,'@BĂRBĂŢÉL, @$bărbăţei, $s.m. Diminutiv al lui $bărbat $(@I, 2@). - @Bărbat @+ suf. - $el$.','BĂRBĂŢÉL, bărbăţei, s.m. Diminutiv al lui bărbat (I, 2). – Bărbat + suf. – el.',0,1022137200,1022137200,0),(3728,10,1,'bărbăţie',1767,'@BĂRBĂŢÍE @s.f. @1. @Faptul de a fi bărbat; vârsta de maturitate a bărbatului. @2. @Virilitate. ** Fig. Organul genital masculin. - @Bărbat @+ suf. -$ie.$','BĂRBĂŢÍE s.f. 1. Faptul de a fi bărbat; vârsta de maturitate a bărbatului. 2. Virilitate. ♦ Fig. Organul genital masculin. – Bărbat + suf. -ie.',0,1022137200,1022137200,0),(3729,10,1,'bărbăţoi',646,'@BĂRBĂŢÓI, @$bărbăţoi, $s.m. (Depr. sau glumeţ) Augmentativ al lui bărbat (@1@). ** Femeie cu apucături de bărbat (@1@). - @Bărbat @+ suf. -$oi.$','BĂRBĂŢÓI, bărbăţoi, s.m. (Depr. sau glumeţ) Augmentativ al lui bărbat (1). ♦ Femeie cu apucături de bărbat (1). – Bărbat + suf. -oi.',0,1022137200,1022137200,0),(3730,10,1,'bărbânţă',1090,'@BĂRBẤNŢĂ, @$bărbânţe, $s.f. (Reg.) Vas de lemn făcut din doage, în care se păstrează mai ales lapte şi brânzeturi. [Var.: @berbínţă @s.f.] - Din magh. @berbence.@','BĂRBẤNŢĂ, bărbânţe, s.f. (Reg.) Vas de lemn făcut din doage, în care se păstrează mai ales lapte şi brânzeturi. [Var.: berbínţă s.f.] – Din magh. berbence.',0,1022569200,1022569200,0),(3731,10,1,'bărbie',2592,'@BĂRBÍE, @$bărbii, $s.f. @1.@ Parte a feţei formată de proeminenţa maxilarului inferior; barbă. * $Bărbie dublă $= guşa de sub bărbie la persoanele grase. @2. @Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ** (La pl.) Cele două lame roşii, cărnoase, care atârnă de o parte şi de alta sub ciocul găinilor. @3. @Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (@1@) violonistului. - @Barbă @+ suf. -$ie.$','BĂRBÍE, bărbii, s.f. 1. Parte a feţei formată de proeminenţa maxilarului inferior; barbă. ♢ Bărbie dublă = guşa de sub bărbie la persoanele grase. 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ♦ (La pl.) Cele două lame roşii, cărnoase, care atârnă de o parte şi de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) violonistului. – Barbă + suf. -ie.',0,1022137200,1022137200,0),(3732,10,1,'bărbier',1511,'@BĂRBIÉR, @$bărbieri, $s.m. Frizer. ** Fig. (Fam.) Om mincinos, lăudăros. [Pr.: $-bi-er$] - Din ngr. @barbéris.@','BĂRBIÉR, bărbieri, s.m. Frizer. ♦ Fig. (Fam.) Om mincinos, lăudăros. [Pr.: -bi-er] – Din ngr. barbéris.',0,1022137200,1022137200,0),(3733,10,1,'bărbiereală',265,'@BĂRBIEREÁLĂ, @$bărbiereli, $s.f. @1.@ Faptul de $a (se) bărbieri. $@2.@ Fig. Lăudăroşenie, minciună. [Pr.: -$bi-e-$] - @Bărbieri @+ suf. -$eală.$','BĂRBIEREÁLĂ, bărbiereli, s.f. 1. Faptul de a (se) bărbieri. 2. Fig. Lăudăroşenie, minciună. [Pr.: -bi-e-] – Bărbieri + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3734,10,1,'bărbieresc',502,'@BĂRBIERÉSC, -EASCĂ, @$bărbiereşti, $adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: $-bi-e$-] - @Bărbier @+ suf. -$esc.$','BĂRBIERÉSC, -EASCĂ, bărbiereşti, adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. -esc.',0,1022569200,1022569200,0),(3735,10,1,'bărbieri',3104,'@BĂRBIERÍ, @$bărbieresc, $vb. IV. @1.@ Tranz. şi refl. A (se) rade. @2. @Refl. Fig. A se lăuda cu lucruri neadevărate; a minţi. [Pr.: $-bi-e-$] - Din @bărbier.@','BĂRBIERÍ, bărbieresc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A (se) rade. 2. Refl. Fig. A se lăuda cu lucruri neadevărate; a minţi. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier.',0,1022569200,1022569200,0),(3736,10,1,'bărbierie',266,'@BĂRBIERÍE, @(@2@)@ @$bărbierii, $(Rar) @1. @Meseria de bărbier. @2. @Frizerie. [Pr.: $-bi-e-$] - @Bărbier @+ suf. -$ie.$','BĂRBIERÍE, (2) bărbierii, (Rar) 1. Meseria de bărbier. 2. Frizerie. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. -ie.',0,1022569200,1022569200,0),(3737,10,1,'bărbierit',1501,'@BĂRBIERÍT @s.n. Acţiunea de $a (se) bărbieri. $[Pr.: -$bi-e-$] - v. @bărbieri.@','BĂRBIERÍT s.n. Acţiunea de a (se) bărbieri. [Pr.: -bi-e-] – v. bărbieri.',0,1022569200,1022569200,0),(3738,10,1,'bărbieriţă',325,'@BĂRBIERÍŢĂ, @$bărbieriţe, $s.f. (Rar) Femeie bărbier. [Pr.: $-bi-e-$] - @Bărbier @+ suf. - $iţă.$','BĂRBIERÍŢĂ, bărbieriţe, s.f. (Rar) Femeie bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. – iţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3739,10,1,'bărbioară',249,'@BĂRBIOÁRĂ, @$bărbioare, $s.f. (Rar) Diminutiv al lui $bărbie$; bărbiuţă. [Pr.: -$bi-oa-$] - @Bărbie@ + suf. -$ioară.$','BĂRBIOÁRĂ, bărbioare, s.f. (Rar) Diminutiv al lui bărbie; bărbiuţă. [Pr.: -bi-oa-] – Bărbie + suf. -ioară.',0,1022569200,1022569200,0),(3740,10,1,'bărbişoară',345,'@BĂRBIŞOÁRĂ, @$bărbişoare, $s.f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe ($Alyssum minimum)$. - @Barbă @+ suf. -$işoară.$','BĂRBIŞOÁRĂ, bărbişoare, s.f. Plantă erbacee cu flori galbene, care devin mai târziu albe (Alyssum minimum). – Barbă + suf. -işoară.',0,1022569200,1022569200,0),(3741,10,1,'bărbiţă',2378,'@BĂRBÍŢĂ, @$bărbiţe, $s.f. @1. @Şerveţel de pânză sau de muşama care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă; bavetă. @2. @(Rar) Bărbuţă. - @Barbă @+ suf. $-iţă.$','BĂRBÍŢĂ, bărbiţe, s.f. 1. Şerveţel de pânză sau de muşama care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă; bavetă. 2. (Rar) Bărbuţă. – Barbă + suf. -iţă.',0,1022569200,1178780695,0),(3742,10,1,'bărbiuţă',210,'@BĂRBIÚŢĂ, @$bărbiuţe, $s.f. (Rar) Diminutiv al lui $bărbie; $bărbioară. [Pr.: $-bi-u-$] - @Bărbie @+suf. $-uţă.$','BĂRBIÚŢĂ, bărbiuţe, s.f. (Rar) Diminutiv al lui bărbie; bărbioară. [Pr.: -bi-u-] – Bărbie +suf. -uţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3743,10,1,'bărboi',548,'@BĂRBÓI, @$bărboaie, $s.n. (Fam.) Augmentativ al lui $barbă. $- @Barbă @+ suf. -$oi.$','BĂRBÓI, bărboaie, s.n. (Fam.) Augmentativ al lui barbă. - Barbă + suf. -oi.',0,1022569200,1022569200,0),(3744,10,1,'bărbos',1719,'@BĂRBÓS, -OÁSĂ, @$bărboşi, -oase, $adj., s.f. @1. @(Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă şi deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. @2. @S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice pătate cu roşu, verde sau violet ($Andropogon ischaemum$). - @Barbă @+ suf. -$os.$','BĂRBÓS, -OÁSĂ, bărboşi, -oase, adj., s.f. 1. (Adesea substantivat, m.) Cu barbă (lungă şi deasă); care nu s-a bărbierit mai multe zile. 2. S. f. Plantă erbacee cu frunze păroase, cu flori dispuse în spice cilindrice pătate cu roşu, verde sau violet (Andropogon ischaemum). – Barbă + suf. -os.',0,1022569200,1022569200,0),(3745,10,1,'bărbunc',913,'@BĂRBÚNC @s.n. @1. @(Înv. şi reg.) Numele unui dans (ostăşesc) care în trecut, se executa cu prilejul recrutării; melodia după care se executa acest dans. @2. @(Înv.) Înrolare în armată; recrutare. - Din germ. @Werbung.@','BĂRBÚNC s.n. 1. (Înv. şi reg.) Numele unui dans (ostăşesc) care în trecut, se executa cu prilejul recrutării; melodia după care se executa acest dans. 2. (Înv.) Înrolare în armată; recrutare. – Din germ. Werbung.',0,1022569200,1022569200,0),(3746,10,1,'bărbuşoară',2402,'@BĂRBUŞOÁRĂ, @$bărbuşoare, $s.f. @1.@ (Rar) Diminutiv al lui $barbă; $bărbuţă. @2. @Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene plăcut mirositoare; micsandră-sălbatică $(Erysimum repandum). $* Compus: $bărbuşoară-de-munte $= plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori mici, albe sau gălbui; tunicea $(Arabis turrita)$. @3.@ (Reg.) Cruşăţea $(Barbarea vulgaris). $- @Barbă @+ suf. -$uşoară.$','BĂRBUŞOÁRĂ, bărbuşoare, s.f. 1. (Rar) Diminutiv al lui barbă; bărbuţă. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene plăcut mirositoare; micsandră-sălbatică (Erysimum repandum). * Compus: bărbuşoară-de-munte = plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă, cu flori mici, albe sau gălbui; tunicea (Arabis turrita). 3. (Reg.) Cruşăţea (Barbarea vulgaris). - Barbă + suf. -uşoară.',0,1022569200,1022569200,0),(3747,10,1,'bărbuţă',290,'@BĂRBÚŢĂ, @$bărbuţe, $s.f. Diminutiv al lui $barbă; $bărbiţă (@2@). - @Barbă @+ suf. $-uţă.$','BĂRBÚŢĂ, bărbuţe, s.f. Diminutiv al lui barbă; bărbiţă (2). – Barbă + suf. -uţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3748,10,15,'bărcar',228,'@BĂRCÁR, @$bărcari, $s.m. Persoană care se ocupă cu bărcuitul.','BĂRCÁR, bărcari, s.m. Persoană care se ocupă cu bărcuitul.',0,1022569200,1201943325,0),(500551,3,22,'băsădire',1,'@BĂSĂDÍRE@ s. f. v. @băsădi.@ [DLRM]','BĂSĂDÍRE s. f. v. băsădi. [DLRM]',0,1201943445,1201943469,0),(3749,10,15,'bărcuit',696,'@BĂRCUÍT @s.n. Căutarea şi găsirea stupilor sălbatici, pentru a li se lua mierea.','BĂRCUÍT s.n. Căutarea şi găsirea stupilor sălbatici, pentru a li se lua mierea.',0,1022569200,1022569200,0),(3750,10,1,'bărcuţă',323,'@BĂRCÚŢĂ, @$bărcuţe, $s.f. Diminutiv al lui $barcă. $@- Barcă @+ suf. -$uţă.$','BĂRCÚŢĂ, bărcuţe, s.f. Diminutiv al lui barcă. - Barcă + suf. -uţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3751,10,1,'bărdac',1530,'@BĂRDÁC@, (@1@) $bărdace, $s.n., (@2@) $bărdaci, $s.m. (Reg.) @1. @S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. @2. @Varietate indigenă de prun. - Din tc. @bardák.@','BĂRDÁC, (1) bărdace, s.n., (2) bărdaci, s.m. (Reg.) 1. S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. 2. Varietate indigenă de prun. – Din tc. bardák.',0,1022569200,1189656119,0),(477064,471,21,'moar',918,'@MOAR@ $s. n.$ 1. ţesătură de mătase sau de bumbac mercerizat, cu reflexe lucioase, ondulate, care se schimbă după poziţia din care e privită. 2. perturbaţie vizibilă pe ecranul unui televizor constând dintr-o reţea de linii cu deplasare aleatorie. (< fr. $moire$)','MOAR s. n. 1. ţesătură de mătase sau de bumbac mercerizat, cu reflexe lucioase, ondulate, care se schimbă după poziţia din care e privită. 2. perturbaţie vizibilă pe ecranul unui televizor constând dintr-o reţea de linii cu deplasare aleatorie. (< fr. moire)',0,1189834610,1189834610,0),(3752,10,1,'bărdacă',1392,'@BĂRDÁCĂ, @$bărdace, $s.f. @1. @Ulcică smălţuită de pământ (cu toartă). @2. @Varietate indigenă de prune, lunguieţe şi puţin strangulate spre coadă. - Din @bărdac.@','BĂRDÁCĂ, bărdace, s.f. 1. Ulcică smălţuită de pământ (cu toartă). 2. Varietate indigenă de prune, lunguieţe şi puţin strangulate spre coadă. – Din bărdac.',0,1022569200,1022569200,0),(3753,10,1,'bărdaş',348,'@BĂRDÁŞ, @$bărdaşi, $s.m. (Reg.) Lemnar, tâmplar. - @Bardă @+ suf. -$aş.$','BĂRDÁŞ, bărdaşi, s.m. (Reg.) Lemnar, tâmplar. – Bardă + suf. -aş.',0,1022569200,1189656119,0),(3754,10,1,'bărdăcuţă',89,'@BĂRDĂCÚŢĂ, @$bărdăcuţe, $s.f. Diminutiv al lui $bărdacă$ (@1@). - @Bărdacă @+ suf. -$uţă.$','BĂRDĂCÚŢĂ, bărdăcuţe, s.f. Diminutiv al lui bărdacă (1). – Bărdacă + suf. -uţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3755,10,1,'bărdiţă',390,'@BĂRDÍŢĂ, @$bărdiţe, $s.f. Diminutiv al lui $bardă. - $@Bardă @+ suf. -$iţă.$','BĂRDÍŢĂ, bărdiţe, s.f. Diminutiv al lui bardă. – Bardă + suf. -iţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3756,10,1,'bărdui',304,'@BĂRDUÍ, @$bărduiesc, $vb. IV. Tranz. A ciopli cu barda. -@Bardă @+ suf. -$ui.$','BĂRDUÍ, bărduiesc, vb. IV. Tranz. A ciopli cu barda. -Bardă + suf. -ui.',0,1022569200,1022569200,0),(3757,10,1,'bărduire',54,'@BĂRDUÍRE @s.f. Acţiunea de $a bărdui. $- v. @bărdui.@','BĂRDUÍRE s.f. Acţiunea de a bărdui. - v. bărdui.',0,1022569200,1022569200,0),(3758,10,1,'bărnaci',736,'@BĂRNÁCI, -CE, @$bărnaci, -ce, $adj. (Reg.; despre culoarea feţei şi a ochilor; $p. ext.$ Despre oameni) Negricios, oacheş. - Din magh. @barnás.@','BĂRNÁCI, -CE, bărnaci, -ce, adj. (Reg.; despre culoarea feţei şi a ochilor; p. ext. Despre oameni) Negricios, oacheş. – Din magh. barnás.',0,1022569200,1022569200,0),(3759,10,1,'bărzăun',1867,'@BĂRZĂÚN, @$bărzăuni, $s.m. (Entom.) @1. @Bondar. @2. @Gărgăun. - Formaţie onomatopeică.','BĂRZĂÚN, bărzăuni, s.m. (Entom.) 1. Bondar. 2. Gărgăun. – Formaţie onomatopeică.',0,1022569200,1022569200,0),(3760,10,1,'bărzoi',583,'@BĂRZÓI, @$bărzoi, $s.m. (Rar) Bărbătuşul berzei. - @Barză @+ suf. -$oi.$','BĂRZÓI, bărzoi, s.m. (Rar) Bărbătuşul berzei. – Barză + suf. -oi.',0,1022569200,1022569200,0),(3761,10,1,'băsma',4139,'@BĂSMÁ @s.f. v. @basma.@','BĂSMÁ s.f. v. basma.',0,1022569200,1022569200,0),(3762,1,1,'băsmăluţă',172,'@BĂSMĂLÚŢĂ@, $băsmăluţe$, s.f. Diminutiv al lui basma. - @Basma@ + suf. $-uţă$.','BĂSMĂLÚŢĂ, băsmăluţe, s.f. Diminutiv al lui basma. – Basma + suf. -uţă.',0,1022655600,1189656119,0),(3763,10,15,'băsmuitor',277,'@BĂSMUITÓR, @$băsmuitori, $s.m. Autor sau povestitor de basme. - Din @Basm @+ suf. -$(u)itor$.','BĂSMUITÓR, băsmuitori, s.m. Autor sau povestitor de basme. – Din Basm + suf. -(u)itor.',0,1022569200,1022569200,0),(3764,10,1,'băsnar',389,'@BĂSNÁR, @$băsnari, $s.m. (Înv.) Persoană care scorneşte basne, povestiri mincinoase, relatări false. - @Basnă @+ suf. -$ar.$','BĂSNÁR, băsnari, s.m. (Înv.) Persoană care scorneşte basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Basnă + suf. -ar.',0,1022569200,1022569200,0),(3765,10,1,'băsni',834,'@BĂSNÍ, @$băsnesc, $vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. - Din @basnă.@','BĂSNÍ, băsnesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A scorni basne, povestiri mincinoase, relatări false. – Din basnă.',0,1022569200,1022569200,0),(3766,10,1,'băsnire',100,'@BĂSNÍRE, @$băsniri, $s.f. (Înv.) Basnă. - V. @băsni.@','BĂSNÍRE, băsniri, s.f. (Înv.) Basnă. – V. băsni.',0,1022569200,1022569200,0),(3767,10,1,'băşcălie',3759,'@BĂŞCĂLÍE @s.f. (Arg. şi fam.; în expr.) $A lua $(pe cineva) $în băşcălie $sau $a face băşcălie$ (de cineva) = a-şi bate joc (de cineva), a face de râs pe cineva. - Et. nec.','BĂŞCĂLÍE s.f. (Arg. şi fam.; în expr.) A lua (pe cineva) în băşcălie sau a face băşcălie (de cineva) = a-şi bate joc (de cineva), a face de râs pe cineva. – Et. nec.',0,1022569200,1092275931,0),(3768,10,1,'băşcălios',2442,'@BĂŞCĂLIÓS, -OÁSĂ, @$băşcălioşi, -oase, $adj. (Fam.; despre oameni) Care îşi bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. - @Băşcălie @+ suf. -$os.$','BĂŞCĂLIÓS, -OÁSĂ, băşcălioşi, -oase, adj. (Fam.; despre oameni) Care îşi bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. – Băşcălie + suf. -os.',0,1022569200,1022569200,0),(3769,10,1,'băşica',2932,'@BĂŞICÁ, @$băşíc, $vb. I. Tranz. şi refl. A produce sau a face băşici; a (se) umple de băşici. [Var.: (reg.) @beşicá @vb. I] - Din @băşică.@','BĂŞICÁ, băşíc, vb. I. Tranz. şi refl. A produce sau a face băşici; a (se) umple de băşici. [Var.: (reg.) beşicá vb. I] – Din băşică.',0,1022569200,1022569200,0),(3770,10,1,'băşicare',152,'@BĂŞICÁRE, @$băşicări, $s.f. Acţiunea de $a (se) băşica. $[Var.: (reg.) @beşicáre @s.f.] - V. @băşica.@','BĂŞICÁRE, băşicări, s.f. Acţiunea de a (se) băşica. [Var.: (reg.) beşicáre s.f.] – V. băşica.',0,1022569200,1022569200,0),(3771,10,1,'băşicat',265,'@BĂŞICÁT, -Ă, @$băşicaţi, -te, $adj. Cu băşici, plin de băşici. [Var.: (reg.) @beşicát, -ă @adj.] - V. @băşica.@','BĂŞICÁT, -Ă, băşicaţi, -te, adj. Cu băşici, plin de băşici. [Var.: (reg.) beşicát, -ă adj.] – V. băşica.',0,1022569200,1022569200,0),(3772,10,1,'băşică',4669,'@BĂŞÍCĂ, @$băşici, $s.f. @1. @Sac membranos din corpul oamenilor şi al animalelor, în care se strâng unele secreţii ale organismului; vezică. $Băşica fierii. $** Spec. Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat şi întrebuinţat ca pungă, burduf etc. ** Organ intern, plin cu aer, care ajută peştii la plutire. @2. @Umflătură a pielii conţinând o materie lichidă (seroasă). @3. @Umflătură mică plină cu aer, care se face la suprafaţa lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. @4. @Obiect (de sticlă) în formă sferică. ** (Arg.) Minge (de fotbal). [Var.: (reg.) @beşícă @s.f.] - Lat. *@bessica@(=$vessica$).','BĂŞÍCĂ, băşici, s.f. 1. Sac membranos din corpul oamenilor şi al animalelor, în care se strâng unele secreţii ale organismului; vezică. Băşica fierii. ** Spec. Sac membranos din corpul unui porc sau al altui animal, uscat şi întrebuinţat ca pungă, burduf etc. ♦ Organ intern, plin cu aer, care ajută peştii la plutire. 2. Umflătură a pielii conţinând o materie lichidă (seroasă). 3. Umflătură mică plină cu aer, care se face la suprafaţa lichidelor (în timpul fierberii), a aluatului (în urma dospirii) etc. 4. Obiect (de sticlă) în formă sferică. ♦ (Arg.) Minge (de fotbal). [Var.: (reg.) beşícă s.f.] – Lat. *bessica(=vessica).',0,1022569200,1022569200,0),(3773,10,1,'băşicos',1226,'@BĂŞICÓS, -OÁSĂ, @$băşicoşi, -oase, $adj., s.f. @1.@ Adj. Cu băşici (@2@). @2.@ S.f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze compuse, flori galbene şi fructe păstăi ($Colutea arborescens$). [Var.: @beşicós, -oásă @adj., s.f.] - @Băşică @+ suf. -$os.$','BĂŞICÓS, -OÁSĂ, băşicoşi, -oase, adj., s.f. 1. Adj. Cu băşici (2). 2. S.f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze compuse, flori galbene şi fructe păstăi (Colutea arborescens). [Var.: beşicós, -oásă adj., s.f.] – Băşică + suf. -os.',0,1022569200,1022569200,0),(3774,10,1,'băşicuţă',393,'@BĂŞICÚŢĂ, @$băşicuţe, $s.f. Diminutiv al lui $băşică. $[Var.: (reg.) @beşicúţă @s.f.] - @Băşică @+ suf. -$uţă.$','BĂŞICÚŢĂ, băşicuţe, s.f. Diminutiv al lui băşică. [Var.: (reg.) beşicúţă s.f.] – Băşică + suf. -uţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3775,10,18,'băşină',7116,'@BĂŞÍNĂ, @$băşini, $s.f. Gazele eliminate din intestin.','BĂŞÍNĂ, băşini, s.f. Gazele eliminate din intestin.',0,1022569200,1138108147,0),(3776,10,1,'băştinaş',4553,'@BĂŞTINÁŞ, -Ă, @$băştinaşi, -e, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află din moşi-strămoşi pe pământul pe care locuieşte; autohton, indigen, aborigen. -@ Baştină @+ suf. -$aş.$','BĂŞTINÁŞ, -Ă, băştinaşi, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care se află din moşi-strămoşi pe pământul pe care locuieşte; autohton, indigen, aborigen. - Baştină + suf. -aş.',0,1022569200,1022569200,0),(3777,10,1,'bătaie',19908,'@BĂTÁIE, @$bătăi, $s.f. @I. 1.@ Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. * Loc. vb.$ A (se) lua la bătaie $= a (se) bate. * Expr. $A stinge$ (sau $a snopi, a zvânta $etc.) $în bătaie$ (sau $în bătăi$) ($pe cineva$) = a bate (pe cineva) foarte rău. (Fam.) $A da bătaie $= a zori, a grăbi. $Bătaie de cap $= frământare a minţii; $p. ext. $trudă, osteneală. $Bătaie de joc$ = batjocură; $p.ext. $faptă urâtă, incalificabilă. @2.@ (Înv.) Luptă, bătălie. ** Bombardament cu artileria. @3.@ (În expr.) $A pune $(ceva) $la bătaie$ = @a)@ a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; @b)@ a risca (ceva). @II. 1. @Lovire, izbire (repetată) a unui obiect de altul. * $Bătaie de aripă$ (sau $de aripi$) = fâlfâit. ** Lovitură a |vatalei|vata| la războiul^2 de ţesut. ** (Concr.) Băteală. ** Stârnire a peştelui sau a vânatului. @2.@ Lovitură dată într-un obiect (cu mâna, cu ciocanul etc.) ** Fiecare dintre zvâcniturile inimii sau ale pulsului. @3.@ Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism în funcţie. @4. @Distanţă până la care poate ajunge un proiectil, o săgeată etc; felul cum trimite o armă proiectilul; traiectoria unui proiectil; $p. ext. $Distanţă până la care poate ajunge vederea cuiva; rază vizuală. @5. @(În legătură cu anumite fenomene ale naturii, a căror denumire determină sensul cuvântului) @a)@ Suflare a vântului; adiere. @b)@ Cădere a ploii, a grindinii etc. @c)@ Dogoreală, arşiţă. @d)@ Lumină.@ 6@. (Reg.) Lătrat (scurt şi ritmic) al câinilor. @7@. Boişte. ** Epocă în care se împerechează cocoşii-de-munte. @III. 1. @(Sport) Izbire a pământului cu piciorul înainte de desprinderea de pe sol, la o săritură. @2.@ (În expr. şi loc. adv.) $(A cântări) cu bătaie $= (a cântări) cu puţin peste greutatea exactă. [Pr.: $-ta-ie$] - Lat. @batt(u)allia.@','BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ Loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ Expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva) foarte rău. (Fam.) A da bătaie = a zori, a grăbi. Bătaie de cap = frământare a minţii; p. ext. trudă, osteneală. Bătaie de joc = batjocură; p.ext. faptă urâtă, incalificabilă. 2. (Înv.) Luptă, bătălie. ♦ Bombardament cu artileria. 3. (În expr.) A pune (ceva) la bătaie = a) a oferi (ceva) spre a fi cheltuit sau consumat; b) a risca (ceva). II. 1. Lovire, izbire (repetată) a unui obiect de altul. ♢ Bătaie de aripă (sau de aripi) = fâlfâit. ♦ Lovitură a vatalei la războiul2 de ţesut. ♦ (Concr.) Băteală. ♦ Stârnire a peştelui sau a vânatului. 2. Lovitură dată într-un obiect (cu mâna, cu ciocanul etc.) ♦ Fiecare dintre zvâcniturile inimii sau ale pulsului. 3. Zgomot (ritmic) produs de un motor sau de un mecanism în funcţie. 4. Distanţă până la care poate ajunge un proiectil, o săgeată etc; felul cum trimite o armă proiectilul; traiectoria unui proiectil; p. ext. Distanţă până la care poate ajunge vederea cuiva; rază vizuală. 5. (În legătură cu anumite fenomene ale naturii, a căror denumire determină sensul cuvântului) a) Suflare a vântului; adiere. b) Cădere a ploii, a grindinii etc. c) Dogoreală, arşiţă. d) Lumină. 6. (Reg.) Lătrat (scurt şi ritmic) al câinilor. 7. Boişte. ♦ Epocă în care se împerechează cocoşii-de-munte. III. 1. (Sport) Izbire a pământului cu piciorul înainte de desprinderea de pe sol, la o săritură. 2. (În expr. şi loc. adv.) (A cântări) cu bătaie = (a cântări) cu puţin peste greutatea exactă. [Pr.: -ta-ie] – Lat. batt(u)allia.',0,1022569200,1189656119,0),(477063,471,21,'moaieu',49,'@MOAIÉU@ $s. n.$ 1. partea centrală a unei roţi prin care trece osia; butucul roţii. 2. orice piesă centrală pe care sunt asamblate piesele ce trebuie să se învârtă în jurul osiei. (< fr. $moyeu$)','MOAIÉU s. n. 1. partea centrală a unei roţi prin care trece osia; butucul roţii. 2. orice piesă centrală pe care sunt asamblate piesele ce trebuie să se învârtă în jurul osiei. (< fr. moyeu)',0,1189834610,1189834610,0),(3778,10,1,'bătăiaş',352,'@BĂTĂIÁŞ, @$bătăiaşi, $s.m. (Rar) Hăitaş^2. [Pr.: -$tă-iaş$] - @Bătaie @+ suf. -$aş.$','BĂTĂIÁŞ, bătăiaşi, s.m. (Rar) Hăitaş2. [Pr.: -tă-iaş] – Bătaie + suf. -aş.',0,1022569200,1022569200,0),(3779,10,1,'bătăios',2389,'@BĂTĂIÓS, -OASĂ, @$bătăioşi, -oase, $adj. Căruia îi place să se bată (@I@); care îşi susţine ideile cu violenţă; agresiv. [Pr.: $-tă-ios$] - @Bătaie@ + suf. -$os.$','BĂTĂIÓS, -OASĂ, bătăioşi, -oase, adj. Căruia îi place să se bată (I); care îşi susţine ideile cu violenţă; agresiv. [Pr.: -tă-ios] – Bătaie + suf. -os.',0,1022569200,1022569200,0),(3780,10,1,'bătăiţă',255,'@BĂTĂÍŢĂ, @$bătăiţe, $s.f. (Fam.) Diminutiv al lui $bătaie. - $@Bătaie @+ suf. -$iţă.$','BĂTĂÍŢĂ, bătăiţe, s.f. (Fam.) Diminutiv al lui bătaie. – Bătaie + suf. -iţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3781,10,15,'bătălău',655,'@BĂTĂLẮU, @$bătălaie, $s.n. (Reg.) Pisălog^1. - Din @bat @(prez. ind. al lui $bate$) + suf. -$ălău$.','BĂTĂLẮU, bătălaie, s.n. (Reg.) Pisălog1. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ălău.',0,1022569200,1189656119,0),(3782,10,1,'bătălie',3664,'@BĂTĂLÍE, @$bătălii, $s.f. Luptă între armate, între grupuri, cete armate etc.; bătaie. ** Fig. Eforturi comune făcute în vederea îndeplinirii unei acţiuni importante (şi urgente). - Din ngr. @batália.@ Cf. it. %battaglia.%','BĂTĂLÍE, bătălii, s.f. Luptă între armate, între grupuri, cete armate etc.; bătaie. ♦ Fig. Eforturi comune făcute în vederea îndeplinirii unei acţiuni importante (şi urgente). – Din ngr. batália. Cf. it. b a t t a g l i a.',0,1022569200,1022569200,0),(3783,10,1,'bătător',3640,'@BĂTĂTÓR^1@@, @$bătătoare, $s.n. @1. @Băţ, lopăţică (împletită) în formă de palmă etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăţa de praf. @2.@ Suport folosit pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc. @3. @Băţ subţire, la un capăt cu o rotiţă de lemn cu găurele, cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei, ca să se aleagă untul; mâtcă, brighidău. @4. @Parte a meliţei pe care se aşează transversal inul sau cânepa, spre a fi meliţate. @5. @Scândură mică, dreptunghiulară, care serveşte la tasarea pământului semănat din grădină. - Lat. @batt(u)atorium.@','BĂTĂTÓR1, bătătoare, s.n. 1. Băţ, lopăţică (împletită) în formă de palmă etc., cu care se bat covoare, perne etc. pentru a le curăţa de praf. 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor, cuverturilor etc. 3. Băţ subţire, la un capăt cu o rotiţă de lemn cu găurele, cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei, ca să se aleagă untul; mâtcă, brighidău. 4. Parte a meliţei pe care se aşează transversal inul sau cânepa, spre a fi meliţate. 5. Scândură mică, dreptunghiulară, care serveşte la tasarea pământului semănat din grădină. – Lat. batt(u)atorium.',0,1022569200,1022569200,0),(3784,10,1,'bătător',2894,'@BĂTĂTÓR^2@@, -OARE, @$bătători, -oare, $adj., s.f. @I. @Adj. (În expr.) $Bătător la ochi $= care atrage atenţia în mod flagrant; izbitor. @II. @S. f. @1. @Lopăţică cu care se bate pânza (când se inălbeşte) sau rufele (când se spală); mai. @2. @Maşină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor. - @Bate @+ suf. -$ător.$','BĂTĂTÓR2, -OARE, bătători, -oare, adj., s.f. I. Adj. (În expr.) Bătător la ochi = care atrage atenţia în mod flagrant; izbitor. II. S. f. 1. Lopăţică cu care se bate pânza (când se inălbeşte) sau rufele (când se spală); mai. 2. Maşină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor. – Bate + suf. -ător.',0,1022569200,1022569200,0),(3785,10,1,'bătători',1558,'@BĂTĂTORÍ, @$bătătoresc, $vb. IV. @1. @Tranz. A tasa un teren; a bătuci. @2. @Refl.A face bătături (@2@). [Var.: @bătăturí @vb. IV] - Din @bătătură.@','BĂTĂTORÍ, bătătoresc, vb. IV. 1. Tranz. A tasa un teren; a bătuci. 2. Refl.A face bătături (2). [Var.: bătăturí vb. IV] – Din bătătură.',0,1022569200,1022569200,0),(3786,10,1,'bătătorit',901,'@BĂTĂTORÍT^1@ s.n. Faptul de $a bătători. $- V. @bătători.@','BĂTĂTORÍT1 s.n. Faptul de a bătători. - V. bătători.',0,1022569200,1022569200,0),(3787,10,1,'bătătorit',2239,'@BĂTĂTORÍT^2, -Ă@, $bătătoriţi, -te, $adj. @1. @(Despre un teren) Care a devenit tare şi neted; bătut^2, bătucit, tasat. @2. @(Despre palme sau mâini) Cu bătături (@2@). - V. @bătători.@','BĂTĂTORÍT2, -Ă, bătătoriţi, -te, adj. 1. (Despre un teren) Care a devenit tare şi neted; bătut2, bătucit, tasat. 2. (Despre palme sau mâini) Cu bătături (2). – V. bătători.',0,1022569200,1207157288,0),(3788,10,1,'bătătorniţă',701,'@BĂTĂTÓRNIŢĂ, @$bătătorniţe, $s.f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galben deschis, dispuse în capitule ($Senecio erucifolius$). - @Bătător @+ suf. -$niţă.$','BĂTĂTÓRNIŢĂ, bătătorniţe, s.f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu flori galben deschis, dispuse în capitule (Senecio erucifolius). – Bătător + suf. -niţă.',0,1022569200,1022569200,0),(3789,10,1,'bătătură',6286,'@BĂTĂTÚRĂ, @$bătături, $s.f. @1. @Teren bătătorit (în faţa casei); $p. ext. $(pop.) ogradă, curte (la casele ţărăneşti). @2. @Îngroşare a pielii palmelor sau tălpilor. * Expr. (Fam.) $A călca $(pe cineva) $pe bătătură $= a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. @3. @Băteală. - Lat. @battitura.@','BĂTĂTÚRĂ, bătături, s.f. 1. Teren bătătorit (în faţa casei); p. ext. (pop.) ogradă, curte (la casele ţărăneşti). 2. Îngroşare a pielii palmelor sau tălpilor. ♢ Expr. (Fam.) A călca (pe cineva) pe bătătură = a supăra, a enerva, a atinge (pe cineva) unde îl doare mai tare. 3. Băteală. – Lat. battitura.',0,1022569200,1022569200,0),(3790,10,1,'bătături',410,'@BĂTĂTURÍ @vb. IV. v. @bătători.@','BĂTĂTURÍ vb. IV. v. bătători.',0,1022569200,1022569200,0),(3791,10,1,'bătăuş',2311,'@BĂTĂÚŞ, -Ă, @$bătăuşi, -e, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care caută motiv sau prilej de bătaie, căreia îi place să se bată. ** Scandalagiu. - @Bate @+ suf. -$uş.$','BĂTĂÚŞ, -Ă, bătăuşi, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care caută motiv sau prilej de bătaie, căreia îi place să se bată. ♦ Scandalagiu. – Bate + suf. -uş.',0,1022569200,1022569200,0),(3792,10,1,'băteală',2021,'@BĂTEÁLĂ, @$băteli, $s.f. Firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală pentru a forma ţesătura; bătătură (@3@), bătaie. - @Bate @+ suf. -$eală.$','BĂTEÁLĂ, băteli, s.f. Firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală pentru a forma ţesătura; bătătură (3), bătaie. – Bate + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3793,10,1,'bătelişte',1357,'@BĂTÉLIŞTE, @$bătelişti, $s.f. (Reg.) @1. @Loc sau pământ bătătorit (de vite); loc în care stau de obicei animalele (sălbatice). @2. @Loc de întâlnire, de adunare. - @Bate @+ suf. $-elişte.$','BĂTÉLIŞTE, bătelişti, s.f. (Reg.) 1. Loc sau pământ bătătorit (de vite); loc în care stau de obicei animalele (sălbatice). 2. Loc de întâlnire, de adunare. – Bate + suf. -elişte.',0,1022569200,1022569200,0),(3794,10,1,'bătrâior',457,'@BĂTRÂIÓR, -OARĂ, @$bătrâiori, -oare, $adj. Diminutiv al lui $bătrân$; cam bătrân. [Pr.: -$trâ-ior. $Var.: @bătrâniór, -oáră@ adj.] - @Bătrân @+ suf. -$ior.$','BĂTRÂIÓR, -OARĂ, bătrâiori, -oare, adj. Diminutiv al lui bătrân; cam bătrân. [Pr.: -trâ-ior. Var.: bătrâniór, -oáră adj.] – Bătrân + suf. -ior.',0,1022569200,1189656119,0),(3795,10,1,'bătrân',9906,'@BĂTRẤN, -Ă, @$bătrâni, -e, $adj., s.m. şi f. @I. @Adj. @1@ Care trăieşte de mulţi ani, care este înaintat în vârstă. * $Fată bătrână $= fată rămasă nemăritată după vremea măritişului. ** (Despre faţa sau înfăţişarea cuiva) Care şi-a pierdut frăgezimea, care trădează bătrâneţe. @2.@ Care există de mult timp, de demult. @II. @S. m. şi f. @1. @Persoană în vârstă înaintată. * Loc. adj. şi adv. $Din bătrâni$ = din vremea veche, din moşi-strămoşi. @2. @(Fam., la m. sg.) Tată; (la f. sg.) mamă; (la m. pl.) părinţi. - Lat. @betranus @(= $veteranus).$','BĂTRẤN, -Ă, bătrâni, -e, adj., s.m. şi f. I. Adj. 1 Care trăieşte de mulţi ani, care este înaintat în vârstă. ♢ Fată bătrână = fată rămasă nemăritată după vremea măritişului. ♦ (Despre faţa sau înfăţişarea cuiva) Care şi-a pierdut frăgezimea, care trădează bătrâneţe. 2. Care există de mult timp, de demult. II. S. m. şi f. 1. Persoană în vârstă înaintată. ♢ Loc. adj. şi adv. Din bătrâni = din vremea veche, din moşi-strămoşi. 2. (Fam., la m. sg.) Tată; (la f. sg.) mamă; (la m. pl.) părinţi. – Lat. betranus (= veteranus).',0,1022569200,1022569200,0),(3796,10,1,'bătrânel',516,'@BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, @$bătrânei, -ele, $adj., s.m. şi f. Diminutiv al lui $bătrân$. - @Bătrân @+ suf. -$el.$','BĂTRÂNÉL, -ÍCĂ, bătrânei, -ele, adj., s.m. şi f. Diminutiv al lui bătrân. – Bătrân + suf. -el.',0,1022569200,1189656119,0),(3797,10,1,'bătrânesc',1387,'@BĂTRÂNÉSC, -EÁSCĂ, @$bătrâneşti, $adj. Caracteristic bătrânilor, potrivit pentru bătrâni. ** Rămas de la (sau din) bătrâni; de demult. * $Cântec bătrânesc $= baladă populară. $Vorbă bătrânească $= zicătoare, proverb. - @Bătrân @+ suf. -$esc.$','BĂTRÂNÉSC, -EÁSCĂ, bătrâneşti, adj. Caracteristic bătrânilor, potrivit pentru bătrâni. ♦ Rămas de la (sau din) bătrâni; de demult. ♢ Cântec bătrânesc = baladă populară. Vorbă bătrânească = zicătoare, proverb. – Bătrân + suf. -esc.',0,1022569200,1022569200,0),(3798,10,1,'bătrâneşte',231,'@BĂTRÂNÉŞTE @adv. Ca bătrânii. - @Bătrân @+ suf. -$eşte.$','BĂTRÂNÉŞTE adv. Ca bătrânii. – Bătrân + suf. -eşte.',0,1022569200,1022569200,0),(3799,10,1,'bătrânet',306,'@BĂTRÂNÉT @s.n. (Rar) Bătrânime. - @Bătrân @+ suf. -$et.$','BĂTRÂNÉT s.n. (Rar) Bătrânime. – Bătrân + suf. -et.',0,1022569200,1189656119,0),(3800,10,15,'bătrâneţă',272,'@BĂTRÂNÉŢĂ @s.f. v. @bătrâneţe@.','BĂTRÂNÉŢĂ s.f. v. bătrâneţe.',0,1022569200,1189656119,0),(3801,10,1,'bătrâneţe',3800,'@BĂTRÂNÉŢE @s.f. @1.@Etapă finală din viaţa fiinţelor, caracterizată prin diminuarea treptată a funcţiilor fiziologice; vârstă înaintată a unui om. @2. @(Rar) Bătrânime. - @Bătrân @+ suf. -$eţe.$','BĂTRÂNÉŢE s.f. 1.Etapă finală din viaţa fiinţelor, caracterizată prin diminuarea treptată a funcţiilor fiziologice; vârstă înaintată a unui om. 2. (Rar) Bătrânime. – Bătrân + suf. -eţe.',0,1022569200,1022569200,0),(3802,10,1,'bătrânicios',691,'@BĂTRÂNICIÓS, -OÁSĂ, @$bătrânicioşi, -oase, $adj. Îmbătrânit înainte de vreme; cu apucături, cu înfăţişare etc. de bătrân. - @Bătrân @+ suf. -$icios.$','BĂTRÂNICIÓS, -OÁSĂ, bătrânicioşi, -oase, adj. Îmbătrânit înainte de vreme; cu apucături, cu înfăţişare etc. de bătrân. – Bătrân + suf. -icios.',0,1022569200,1022569200,0),(3803,10,1,'bătrânime',449,'@BĂTRÂNÍME @s.f. Mulţime de bătrâni; bătrânet, bătrâneţe. - @Bătrân @+ suf. -$ime.$','BĂTRÂNÍME s.f. Mulţime de bătrâni; bătrânet, bătrâneţe. – Bătrân + suf. -ime.',0,1022569200,1022569200,0),(3804,10,1,'bătrânior',123,'@BĂTRÂNIÓR, -OÁRĂ, @adj. v. @bătrâior.@','BĂTRÂNIÓR, -OÁRĂ, adj. v. bătrâior.',0,1022569200,1022569200,0),(3805,10,1,'bătrâniş',1076,'@BĂTRÂNÍŞ @s.m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală $(Erigeron canadensis). $- @Bătrân @+ suf. -$iş.$','BĂTRÂNÍŞ s.m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis). - Bătrân + suf. -iş.',0,1022569200,1022569200,0),(3806,10,1,'bătuci',1918,'@BĂTUCÍ, @$bătucesc, $vb. IV. @1. @Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. @2.@ Refl.A se îngroşa, a se acoperi cu bătături (@2@). @3.@ Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. - Cf. %bate%.','BĂTUCÍ, bătucesc, vb. IV. 1. Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. 2. Refl.A se îngroşa, a se acoperi cu bătături (2). 3. Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. – Cf. b a t e.',0,1022569200,1022569200,0),(3807,10,1,'bătucit',1434,'@BĂTUCÍT, -Ă, @$bătuciţi, -te, $adj. @1.@ (Despre pământ, mai ales despre drumuri sau poteci) Îndesat, bătătorit^2; $p. ext. $pe care se umblă mult. @2.@ Cu pielea îngroşată, cu bătături (@2@). - V. @bătuci.@','BĂTUCÍT, -Ă, bătuciţi, -te, adj. 1. (Despre pământ, mai ales despre drumuri sau poteci) Îndesat, bătătorit2; p. ext. pe care se umblă mult. 2. Cu pielea îngroşată, cu bătături (2). – V. bătuci.',0,1022569200,1022569200,0),(3808,10,1,'bătut',3061,'@BĂTÚT^1@ s.n. Batere - V. @bate.@','BĂTÚT1 s.n. Batere – V. bate.',0,1022569200,1022569200,0),(3809,10,1,'bătut',5907,'@BĂTÚT^2, -Ă, @$bătuţi, -te, $adj., s.f. @I: @Adj. @1.@ (Despre fiinţe) Care este sau a fost lovit, care a suferit lovituri. @2. @(În sintagma) $Bani bătuţi $= bani în numerar, disponibili, bani gheaţă, bani peşin. @3. @(Despre flori) Învolt^2 (@1@). @4. @(Despre o cale, un drum etc.) Pe care se umblă mult; bătătorit. @5.@ (În sintagma) $Lapte bătut $= lapte fermentat, cu gust acrişor. @II. @S. f. Numele mai multor dansuri populare; melodia după care se execută aceste dansuri. @III. @Adj. (Despre ţesături, tricotaje) Care este ţesut sau tricotat foarte strâns; des^2 (@I 1@). - V. @bate.@','BĂTÚT2, -Ă, bătuţi, -te, adj., s.f. I: Adj. 1. (Despre fiinţe) Care este sau a fost lovit, care a suferit lovituri. 2. (În sintagma) Bani bătuţi = bani în numerar, disponibili, bani gheaţă, bani peşin. 3. (Despre flori) Învolt2 (1). 4. (Despre o cale, un drum etc.) Pe care se umblă mult; bătătorit. 5. (În sintagma) Lapte bătut = lapte fermentat, cu gust acrişor. II. S. f. Numele mai multor dansuri populare; melodia după care se execută aceste dansuri. III. Adj. (Despre ţesături, tricotaje) Care este ţesut sau tricotat foarte strâns; des2 (I 1). – V. bate.',0,1022569200,1022569200,0),(3810,10,1,'băţ',7835,'@BĂŢ, @$beţe, $s.n. @1.@ Bucată de lemn lungă şi subţire. * Expr. $A pune $(cuiva) $beţe în roate $= a face (cuiva) dificultăţi pentru a zădărnici o acţiune, un plan. (Reg.) $A da (ca câinele) prin băţ $= a fi extrem de insistent, de obraznic. $A rămâne cu traista-n băţ $= a sărăci. $A-şi lua traista-n băţ $= a porni la drum, a pleca. ** (Adverbial) Drept ţeapăn, rigid. $Stă băţ. $@2.@Fig. Lovitură cu băţul (@1@). @3.@Piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, maşini etc. $Băţul iţelor. -$ Et. nec.','BĂŢ, beţe, s.n. 1. Bucată de lemn lungă şi subţire. ♢ Expr. A pune (cuiva) beţe în roate = a face (cuiva) dificultăţi pentru a zădărnici o acţiune, un plan. (Reg.) A da (ca câinele) prin băţ = a fi extrem de insistent, de obraznic. A rămâne cu traista-n băţ = a sărăci. A-şi lua traista-n băţ = a porni la drum, a pleca. ♦ (Adverbial) Drept ţeapăn, rigid. Stă băţ. 2.Fig. Lovitură cu băţul (1). 3.Piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, maşini etc. Băţul iţelor. - Et. nec.',0,1022569200,1022569200,0),(3811,10,1,'băţos',2061,'@BĂŢÓS, -OÁSĂ, @$băţoşi, -oase, $adj. @1.@ Drept, ţeapăn, rigid ca un băţ. ** Fig. (Despre oameni sau firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. @2. @(Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. - @Băţ @+ suf. -$os.$','BĂŢÓS, -OÁSĂ, băţoşi, -oase, adj. 1. Drept, ţeapăn, rigid ca un băţ. ♦ Fig. (Despre oameni sau firea lor) Lipsit de mlădiere; rigid; îngâmfat, plin de sine. 2. (Despre plante) Cu tulpina lemnoasă. – Băţ + suf. -os.',0,1022569200,1022569200,0),(3812,10,1,'băubil',1126,'@BĂÚBIL, -Ă, @$băubili, -e, $adj. Care poate fi băut; (franţuzism) buvabil. - @Bea @+ suf. -$bil.$','BĂÚBIL, -Ă, băubili, -e, adj. Care poate fi băut; (franţuzism) buvabil. – Bea + suf. -bil.',0,1022569200,1022569200,0),(3813,10,1,'băuni',2147,'@BĂUNÍ, @$bắun, $vb. IV. Intranz. (Reg.; despre lupi şi câini) A urla; (despre vite) a mugi; (despre copii) a ţipa tare; $p. ext. $a se văita. [Pr.: $bă-u-$] - Cf. %bau%.','BĂUNÍ, bắun, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre lupi şi câini) A urla; (despre vite) a mugi; (despre copii) a ţipa tare; p. ext. a se văita. [Pr.: bă-u-] – Cf. b a u.',0,1022569200,1022569200,0),(3814,10,1,'băut',1387,'@BĂÚT^1@ s.n. Faptul de $a bea. - $V. @bea.@','BĂÚT1 s.n. Faptul de a bea. – V. bea.',0,1022569200,1022569200,0),(3815,10,1,'băut',1474,'@BĂÚT^2, -Ă, @$băuţi, -te, $adj. @1.@ Care şi-a astâmpărat setea cu apă. @2. @Beat. - V. @bea.@','BĂÚT2, -Ă, băuţi, -te, adj. 1. Care şi-a astâmpărat setea cu apă. 2. Beat. – V. bea.',0,1022569200,1022569200,0),(3816,10,1,'băutor',1231,'@BĂUTÓR, -OÁRE, @$băutori, -oare, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care are obiceiul să consume mult alcool; beţiv. [Pr.: $bă-u-$] - @Bea @+ suf. -$tor.$','BĂUTÓR, -OÁRE, băutori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are obiceiul să consume mult alcool; beţiv. [Pr.: bă-u-] – Bea + suf. -tor.',0,1022569200,1022569200,0),(3817,10,1,'băutură',2845,'@BĂUTÚRĂ, @$băuturi, $s.f. @1.@ Orice lichid de astâmpărat setea. ** Lichid alcoolic potabil. @2. @Consum de mari cantităţi de lichide alcoolice. * Expr.$ A (nu) ţine la băutură $= a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [Pr.: $bă-u-. $- Var.: (reg.) @beutúră @s.f.] - Lat. *@bibitura.@','BĂUTÚRĂ, băuturi, s.f. 1. Orice lichid de astâmpărat setea. ♦ Lichid alcoolic potabil. 2. Consum de mari cantităţi de lichide alcoolice. ♢ Expr. A (nu) ţine la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice. [Pr.: bă-u-. - Var.: (reg.) beutúră s.f.] – Lat. *bibitura.',0,1022569200,1022569200,0),(3818,10,1,'băuturică',153,'@BĂUTURÍCĂ @s.f. Diminutiv al lui $băutură. $[Pr.: $bă-u-$] - @Băutură @+ suf. -$ică.$','BĂUTURÍCĂ s.f. Diminutiv al lui băutură. [Pr.: bă-u-] – Băutură + suf. -ică.',0,1022569200,1022569200,0),(3819,10,18,'bâc',4649,'@BÂC, BÂC-BÂC@ (cioc-cioc, sâc) interj.','BÂC, BÂC-BÂC (cioc-cioc, sâc) interj.',0,1022569200,1022569200,0),(3820,10,18,'bâca',4207,'@BẤCA @adv. Atenţionare făcută unui copil mic care ar putea să se lovească.','BẤCA adv. Atenţionare făcută unui copil mic care ar putea să se lovească.',0,1022569200,1161787187,0),(3821,10,15,'bâcâi',1248,'@BÂCÂÍ, @$bấcâi, $vb. IV. Intranz. (Înv. şi reg.; despre inimă) A bate neregulat; a ticăi. ** A lovi făcând zgomot.','BÂCÂÍ, bấcâi, vb. IV. Intranz. (Înv. şi reg.; despre inimă) A bate neregulat; a ticăi. ♦ A lovi făcând zgomot.',0,1022569200,1022569200,0),(3822,10,15,'bâhlă',93,'@BẤHLĂ @s.f. (Reg.) Apă stătută. - Postverbal al lui @bâhli@.','BẤHLĂ s.f. (Reg.) Apă stătută. – Postverbal al lui bâhli.',0,1022569200,1201895059,0),(500537,3,15,'bahmet',0,'@BAHMÉT@, $bahmeţi$, s.m. (Înv.) Cal tătăresc. - Tătar @bahmat@.','BAHMÉT, bahmeţi, s.m. (Înv.) Cal tătăresc. – Tătar bahmat.',2,1201895175,1201895265,0),(477062,471,21,'moabit',96,'@MOABÍT, -Ă@ $adj., s. m. f.$ (locuitor) din regiunea Moab (Palestina). * (s. f.) limbă semitică din ramura cananeeană. (< fr. $moabit$)','MOABÍT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din regiunea Moab (Palestina). ♢ (s. f.) limbă semitică din ramura cananeeană. (< fr. moabit)',0,1189834610,1189834610,0),(3823,10,1,'bâhli',1257,'@BÂHLÍ, @pers. 3 $bâhleşte, $vb. IV. Refl. (Reg., mai ales despre apă) A căpăta un miros greu de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice). - Cf. @bahnă.@','BÂHLÍ, pers. 3 bâhleşte, vb. IV. Refl. (Reg., mai ales despre apă) A căpăta un miros greu de stătut (din cauza putrezirii materiilor organice). – Cf. bahnă.',0,1022569200,1022569200,0),(3824,10,1,'bâhlit',856,'@BÂHLÍT, -Ă, @$bâhliţi, -te, $adj. (Reg.; mai ales despre apă) Stătut, care miroase urât. - V. @bâhli.@','BÂHLÍT, -Ă, bâhliţi, -te, adj. (Reg.; mai ales despre apă) Stătut, care miroase urât. – V. bâhli.',0,1022569200,1022569200,0),(3825,10,1,'bâigui',2507,'@BÂIGUÍ, @$bấigui, $vb. IV. Intranz. şi refl. A vorbi incoerent, încurcat; a spune prostii. - Cf. magh. %bolyongni% \"a rătăci\".','BÂIGUÍ, bấigui, vb. IV. Intranz. şi refl. A vorbi incoerent, încurcat; a spune prostii. – Cf. magh. b o l y o n g n i „a rătăci”.',0,1022569200,1101846855,0),(3826,10,1,'bâiguială',320,'@BÂIGUIÁLĂ, @$bâiguieli, $s.f. Faptul de $a (se) bâigui; $exprimare fără şir, încurcată. [Pr.: $-gu-ia-$] - @Bâigui @+ suf. -$eală.$','BÂIGUIÁLĂ, bâiguieli, s.f. Faptul de a (se) bâigui; exprimare fără şir, încurcată. [Pr.: -gu-ia-] – Bâigui + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3827,10,1,'bâiguit',1294,'@BÂIGUÍT, -Ă, @$bâiguiţi, -te, $adj. (Despre vorbire) Fără noimă, fără sens, rău articulat. ** (Despre oameni) Zăpăcit, buimac. - V. @bâigui.@','BÂIGUÍT, -Ă, bâiguiţi, -te, adj. (Despre vorbire) Fără noimă, fără sens, rău articulat. ♦ (Despre oameni) Zăpăcit, buimac. – V. bâigui.',0,1022569200,1022569200,0),(3828,10,1,'bâiguitor',109,'@BÂIGUITÓR, -OÁRE, @$bâiguitori, -oare, $adj. Care bâiguie. [Pr.: -$gu-i-$] - @Bâigui @+ suf. -$tor.$','BÂIGUITÓR, -OÁRE, bâiguitori, -oare, adj. Care bâiguie. [Pr.: -gu-i-] – Bâigui + suf. -tor.',0,1022569200,1022569200,0),(3829,10,1,'bâjbâi',2017,'@BÂJBÂÍ, @$bấjbâi, $vb. IV. Intranz. A orbecăi (în întuneric, în ceaţă etc.). ** Tranz. A căuta ceva pipăind prin întuneric. * Loc. adv. $Pe bâjbâite $= pe dibuite, dibuind, bâjbâind. - Formaţie onomatopeică.','BÂJBÂÍ, bấjbâi, vb. IV. Intranz. A orbecăi (în întuneric, în ceaţă etc.). ♦ Tranz. A căuta ceva pipăind prin întuneric. ♢ Loc. adv. Pe bâjbâite = pe dibuite, dibuind, bâjbâind. – Formaţie onomatopeică.',0,1022569200,1022569200,0),(3830,10,1,'bâjbâială',597,'@BÂJBÂIÁLĂ, @$bâjbâieli, $s.f. Faptul de $a bâjbâi; $bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură. [Pr.: -$bâ-ia$] - @Bâjbâi @+ suf. -$eală.$','BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s.f. Faptul de a bâjbâi; bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură. [Pr.: -bâ-ia] – Bâjbâi + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3831,10,1,'bâjbâire',73,'@BÂJBÂÍRE, @$bâjbâiri, $s.f. Bâjbâială. - V. @bâjbâi.@','BÂJBÂÍRE, bâjbâiri, s.f. Bâjbâială. – V. bâjbâi.',0,1022569200,1022569200,0),(3832,10,1,'bâjbâit',220,'@BÂJBÂÍT @s.n. Bâjbâială. - V. @bâjbâi.@','BÂJBÂÍT s.n. Bâjbâială. – V. bâjbâi.',0,1022569200,1022569200,0),(3833,10,1,'bâjbâitură',77,'@BÂJBÂITÚRĂ, @$bâjbâituri, $s.f. (Rar) Bâjbâială. [Pr.: -$bâ-i-$] - @Bâjbâi @+ suf. -$tură.$','BÂJBÂITÚRĂ, bâjbâituri, s.f. (Rar) Bâjbâială. [Pr.: -bâ-i-] – Bâjbâi + suf. -tură.',0,1022569200,1022569200,0),(3834,10,1,'bâlbâi',2807,'@BÂLBÂÍ, @$bấlbâi, $vb. IV. Intranz., refl. şi tranz. A pronunţa nedesluşit sunetele sau cuvintele, repetându-le şi împiedicându-se în rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emoţiei sau a enervării; a gângăvi. ** Refl. A-şi pierde şirul vorbelor, a bolborosi cuvinte şi fraze fără sens. - Formaţie onomatopeică.','BÂLBÂÍ, bấlbâi, vb. IV. Intranz., refl. şi tranz. A pronunţa nedesluşit sunetele sau cuvintele, repetându-le şi împiedicându-se în rostirea lor, din cauza unui defect natural, a emoţiei sau a enervării; a gângăvi. ♦ Refl. A-şi pierde şirul vorbelor, a bolborosi cuvinte şi fraze fără sens. – Formaţie onomatopeică.',0,1022569200,1022569200,0),(3835,10,1,'bâlbâială',1209,'@BÂLBÂIÁLĂ, @$bâlbâieli, $s.f. Faptul de $a (se) bâlbâi; $pronunţare neclară.[Pr.: -$bâ-ia$] - @Bâlbâi @+ suf. -$eală.$','BÂLBÂIÁLĂ, bâlbâieli, s.f. Faptul de a (se) bâlbâi; pronunţare neclară.[Pr.: -bâ-ia] – Bâlbâi + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3836,10,1,'bâlbâit',1012,'@BÂLBÂÍT, -Ă, @$bâlbâiţi, -te, $adj. (Adesea substantivat şi adverbial) Care (se) bâlbâie, care vorbeşte greu, gângav. - V. @bâlbâi.@','BÂLBÂÍT, -Ă, bâlbâiţi, -te, adj. (Adesea substantivat şi adverbial) Care (se) bâlbâie, care vorbeşte greu, gângav. – V. bâlbâi.',0,1022569200,1022569200,0),(3837,10,15,'bâlbor',76,'@BÂLBÓR, @$bâlboare, $s.n. (Reg.) Bulboană.','BÂLBÓR, bâlboare, s.n. (Reg.) Bulboană.',0,1022569200,1189656119,0),(3838,10,1,'bâlci',4025,'@BÂLCI, @$bấlciuri, $s.n. Târg mare ţinut la anumite epoci ale anului, la sărbătorile importante şi însoţit de spectacole şi de petreceri populare; iarmaroc. ** Fig. (Fam.) Gălăgie, hărmălaie, zăpăceală. - Din magh. @bolcsu.@','BÂLCI, bấlciuri, s.n. Târg mare ţinut la anumite epoci ale anului, la sărbătorile importante şi însoţit de spectacole şi de petreceri populare; iarmaroc. ♦ Fig. (Fam.) Gălăgie, hărmălaie, zăpăceală. – Din magh. bolcsu.',0,1022569200,1205345775,0),(3839,10,1,'bâldâbâc',904,'@BÂLDÂBẤC @interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă; bâltâc. - Onomatopee.','BÂLDÂBẤC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă; bâltâc. – Onomatopee.',0,1022569200,1022569200,0),(3840,10,18,'bâlină',319,'@BÂLÍNĂ, @$bâline, $s.f.','BÂLÍNĂ, bâline, s.f.',0,1022569200,1022569200,0),(3841,10,1,'bâltâc',475,'@BÂLTẤC @interj. Bâldâbâc. - Onomatopee.','BÂLTẤC interj. Bâldâbâc. – Onomatopee.',0,1022569200,1022569200,0),(3842,10,15,'bâltâcâi',574,'@BÂLTÂCÂÍ, @$bâltấcâi, $vb. IV. Intranz. A cădea pe neaşteptate în apă. - Din @bâltâc@.','BÂLTÂCÂÍ, bâltấcâi, vb. IV. Intranz. A cădea pe neaşteptate în apă. – Din bâltâc.',0,1022569200,1189656119,0),(477061,471,21,'moa',202,'@MÓA@ $s. m.$ dinornis. (< germ. $Moa$)','MÓA s. m. dinornis. (< germ. Moa)',0,1189834610,1222937055,0),(3843,10,15,'bânşag',759,'@BÂNŞÁG, @$bânşaguri, $s.n. (Reg.) Vegetaţie de copăcei şi ierburi care creşte printre arborii unei păduri.','BÂNŞÁG, bânşaguri, s.n. (Reg.) Vegetaţie de copăcei şi ierburi care creşte printre arborii unei păduri.',0,1022569200,1022569200,0),(3844,10,1,'bântui',4742,'@BÂNTUÍ, @$bấntui, $vb. IV. @1. @Tranz. şi intranz. (Despre forţele naturii: la pers.3) A lovi insistent şi cu violenţă (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producând pagube. A cutreiera. ** Tranz. (Despre boli, războaie, năvăliri) A pustii, a devasta, a face ravagii. @2. @Tranz. (Înv.) A împila, a chinui, a asupri. ** (Reg., în imprecaţii) A pedepsi, a bate. $Să (mă) bântuie (Dumnezeu)! $- Din magh. @bántani.@','BÂNTUÍ, bấntui, vb. IV. 1. Tranz. şi intranz. (Despre forţele naturii: la pers.3) A lovi insistent şi cu violenţă (o regiune, recolta, livezile, satele etc.), producând pagube. A cutreiera. ♦ Tranz. (Despre boli, războaie, năvăliri) A pustii, a devasta, a face ravagii. 2. Tranz. (Înv.) A împila, a chinui, a asupri. ♦ (Reg., în imprecaţii) A pedepsi, a bate. Să (mă) bântuie (Dumnezeu)! - Din magh. bántani.',0,1022569200,1022569200,0),(3845,10,1,'bântuială',408,'@BÂNTUIÁLĂ, @$bântuieli, $s.f. (Pop.) Supărare, necaz. [Pr.: -$tu-ia-$] - @Bântui @+ suf. -$eală.$','BÂNTUIÁLĂ, bântuieli, s.f. (Pop.) Supărare, necaz. [Pr.: -tu-ia-] – Bântui + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3846,10,1,'bântuire',210,'@BÂNTUÍRE, @$bântuiri, $s.f. (Rar) Acţiunea de $a bântui. -$V. @bântui.@','BÂNTUÍRE, bântuiri, s.f. (Rar) Acţiunea de a bântui. -V. bântui.',0,1022569200,1160828380,0),(3847,10,1,'bântuitor',172,'@BÂNTUITÓR, -OÁRE, @$bântuitori, -oare, $adj. Care bântuie. [Pr.: -$tu-i-$] - @Bântui @+ suf. -$tor.$','BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adj. Care bântuie. [Pr.: -tu-i-] – Bântui + suf. -tor.',0,1022569200,1022569200,0),(3848,10,1,'bâr',6967,'@BÂR @interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. - Onomatopee.','BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.',0,1022569200,1022569200,0),(3849,10,1,'bârâi',1017,'@BÂRÂÍ, @$bấrâi, $vb. IV. Tranz. A bodogăni; a cicăli pe cineva. - @Bâr @+ suf. -$âi.$','BÂRÂÍ, bấrâi, vb. IV. Tranz. A bodogăni; a cicăli pe cineva. – Bâr + suf. -âi.',0,1022569200,1022569200,0),(3850,10,1,'bârcoace',1304,'@BÂRCOÁCE@, $bârcoci$, s.f. Arbust cu flori şi cu fructe roşii, care creşte pe stânci, în pădurile de munte $(Cotoneaster integerrima).$ - Et. nec.','BÂRCOÁCE, bârcoci, s.f. Arbust cu flori şi cu fructe roşii, care creşte pe stânci, în pădurile de munte (Cotoneaster integerrima). – Et. nec.',0,1022569200,1022569200,0),(3851,10,1,'bârdan',274,'@BÂRDÁN, @$bârdane, $s.n. (Reg.) Burduhan. - Et. nec.','BÂRDÁN, bârdane, s.n. (Reg.) Burduhan. – Et. nec.',0,1022569200,1189656119,0),(3852,10,1,'bârfă',9335,'@BẤRFĂ, @$bârfe, $s.f. (Fam.) Bârfeală. - Din @bârfi @(derivat regresiv).','BẤRFĂ, bârfe, s.f. (Fam.) Bârfeală. – Din bârfi (derivat regresiv).',0,1022569200,1183288033,0),(3853,10,1,'bârfeală',1535,'@BÂRFEÁLĂ, @$bârfeli, $s.f. Faptul de $a (se) bârfi; $vorbe răuvoitoare la adresa cuiva: bârfire, bârfă, bârfit, cancan^1. - @Bârfi @+ suf. -$eală.$','BÂRFEÁLĂ, bârfeli, s.f. Faptul de a (se) bârfi; vorbe răuvoitoare la adresa cuiva: bârfire, bârfă, bârfit, cancan1. – Bârfi + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3854,10,1,'bârfi',5925,'@BÂRFÍ, @$bârfesc, $vb. IV. Tranz., intranz. şi refl. recipr. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima, a calomnia, a cleveti. ** Tranz. A flecări, a îndruga verzi şi uscate. - Et. nec.','BÂRFÍ, bârfesc, vb. IV. Tranz., intranz. şi refl. recipr. A (se) vorbi de rău, a (se) ponegri, a (se) defăima, a calomnia, a cleveti. ♦ Tranz. A flecări, a îndruga verzi şi uscate. – Et. nec.',0,1022569200,1022569200,0),(3855,10,1,'bârfire',413,'@BÂRFÍRE, @$bârfiri, $s.f. Bârfeală. - V. @bârfi.@','BÂRFÍRE, bârfiri, s.f. Bârfeală. – V. bârfi.',0,1022569200,1022569200,0),(3856,10,1,'bârfit',649,'@BÂRFÍT @s.f. Bârfeală. - V. @bârfi.@','BÂRFÍT s.f. Bârfeală. – V. bârfi.',0,1022569200,1022569200,0),(3857,10,1,'bârfitor',1209,'@BÂRFITÓR, -OÁRE, @$bârfitori, -oare, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care bârfeşte. - @Bârfi @+ suf. -$tor.$','BÂRFITÓR, -OÁRE, bârfitori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care bârfeşte. – Bârfi + suf. -tor.',0,1022569200,1022569200,0),(3858,10,1,'bârlădean',243,'@BÂRLĂDEÁN, -Ă, @$bârlădeni, -e, $s.m., adj. @1. @S. m. Persoană născută şi crescută în municipiul Bârlad. @2. @Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Bârlad. - @Bîrlad@ + suf. -$ean.$','BÂRLĂDEÁN, -Ă, bârlădeni, -e, s.m., adj. 1. S. m. Persoană născută şi crescută în municipiul Bârlad. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Bârlad. – Bîrlad + suf. -ean.',0,1022569200,1022569200,0),(3859,10,1,'bârlădeancă',363,'@BÂRLĂDEÁNCĂ, @$bârlădence, $s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Bârlad. ** Locuitoare din municipiul Bârlad. - @Bârlădean @+ suf. -$că.@@$','BÂRLĂDEÁNCĂ, bârlădence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Bârlad. ♦ Locuitoare din municipiul Bârlad. – Bârlădean + suf. -că.',0,1022569200,1022569200,0),(3860,10,1,'bârliga',661,'@BÂRLIGÁ, @pers. 3 $bârlígă, $vb. I. Tranz. (Despre vite) A(-şi) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus; a îmbârliga. - Et. nec.','BÂRLIGÁ, pers. 3 bârlígă, vb. I. Tranz. (Despre vite) A(-şi) ridica coada (încârligată) cu vârful în sus; a îmbârliga. – Et. nec.',0,1022569200,1022569200,0),(3861,10,1,'bârligată',528,'@BÂRLIGÁTĂ, @$bârligate, $adj. (Mai ales despre coada sau coarnele animalelor) Ridicat (şi încârligat) în sus; îmbârligat. - V. @bârliga.@','BÂRLIGÁTĂ, bârligate, adj. (Mai ales despre coada sau coarnele animalelor) Ridicat (şi încârligat) în sus; îmbârligat. – V. bârliga.',0,1022569200,1022569200,0),(3862,10,1,'bârlog',1690,'@BÂRLÓG, @$bârloguri, $s.n. Vizuină de urs; $p. gener. $Vizuină a altor animale sălbatice. ** Fig. Culcuş; locuinţă. - Din sl. @brŭlogŭ.@','BÂRLÓG, bârloguri, s.n. Vizuină de urs; p. gener. Vizuină a altor animale sălbatice. ♦ Fig. Culcuş; locuinţă. – Din sl. brŭlogŭ.',0,1022569200,1022569200,0),(3863,10,1,'bârnă',3649,'@BẤRNĂ, @$bârne, $s.f. @1.@ Trunchi de copac (cojit şi făţuit cu barda) folosit în construcţii. @2. @Aparat de gimnastică feminină, format dintr-o grindă de lemn lungă, dispusă orizontal deasupra solului, la o anumită înălţime, pe care se execută exerciţii de echilibru. - Din sl. @brŭvĩno.@','BẤRNĂ, bârne, s.f. 1. Trunchi de copac (cojit şi făţuit cu barda) folosit în construcţii. 2. Aparat de gimnastică feminină, format dintr-o grindă de lemn lungă, dispusă orizontal deasupra solului, la o anumită înălţime, pe care se execută exerciţii de echilibru. – Din sl. brŭvĩno.',0,1022569200,1022569200,0),(3864,10,1,'bârneţ',384,'@BÂRNÉŢ @s.n. v. @brâneţ.@','BÂRNÉŢ s.n. v. brâneţ.',0,1022569200,1227976874,0),(3865,10,1,'bârsan',1912,'@BÂRSÁN, -Ă, @$bârsani, -e, $adj. @1.@ Care priveşte Ţara Bârsei. @2.@(Despre oi; adesea substantivat) Cu lână lungă şi aspră. ** (Despre lâna acestor oi) Lungă şi aspră. - @Bârsa @(n. pr.) + suf. -$an.$','BÂRSÁN, -Ă, bârsani, -e, adj. 1. Care priveşte Ţara Bârsei. 2.(Despre oi; adesea substantivat) Cu lână lungă şi aspră. ♦ (Despre lâna acestor oi) Lungă şi aspră. – Bârsa (n. pr.) + suf. -an.',0,1022569200,1022569200,0),(3866,10,18,'bârsancă',158,'@BÂRSÁNCĂ, @$bârsance, $s.f. Locuitoare a Ţării Bârsei.','BÂRSÁNCĂ, bârsance, s.f. Locuitoare a Ţării Bârsei.',0,1022569200,1022569200,0),(3867,10,1,'bârsă',2458,'@BẤRSĂ, @$bârse, $s.f. Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana şi plazul plugului. - Cf. alb. %vërz%.','BẤRSĂ, bârse, s.f. Bucată de fier sau de lemn care leagă între ele brăzdarul, cormana şi plazul plugului. – Cf. alb. v ë r z.',0,1022569200,1022569200,0),(3868,10,1,'bârzoi',669,'@BÂRZÓI @adv. (Reg., în expr.) $Cu coada bârzoi $= cu coada ridicată în sus. - Et. nec.','BÂRZÓI adv. (Reg., în expr.) Cu coada bârzoi = cu coada ridicată în sus. – Et. nec.',0,1022569200,1022569200,0),(3869,10,1,'bârzoia',602,'@BÂRZOIÁ, @$bârzoiez, $vb. I. Refl. (Reg.) @1. @A se îngâmfa, a se umfla în pene. @2. @A se bosumfla. [Pr.: -$zo-ia$] - Din @bârzoi.@','BÂRZOIÁ, bârzoiez, vb. I. Refl. (Reg.) 1. A se îngâmfa, a se umfla în pene. 2. A se bosumfla. [Pr.: -zo-ia] – Din bârzoi.',0,1022569200,1022569200,0),(3870,10,1,'bârzoiat',452,'@BÂRZOIÁT, -Ă, @$bârzoiaţi, -te, $adj. (Reg., mai ales despre coada animalelor) Ridicat în sus, îmbârligat, bârligat. [Pr.: -$zo-iat$] - V. @bârzoia.@','BÂRZOIÁT, -Ă, bârzoiaţi, -te, adj. (Reg., mai ales despre coada animalelor) Ridicat în sus, îmbârligat, bârligat. [Pr.: -zo-iat] – V. bârzoia.',0,1022569200,1022569200,0),(3871,10,1,'bât',15386,'@BÂT, -Ă, @$bâţi, bâte, $adj., s.m. şi f. (Reg.) @1.@ Adj. Bătrân. @2. @S. m. şi f. Bunic. - Cf. %bătrân%.','BÂT, -Ă, bâţi, bâte, adj., s.m. şi f. (Reg.) 1. Adj. Bătrân. 2. S. m. şi f. Bunic. – Cf. b ă t r â n.',0,1022569200,1191690968,0),(3872,10,1,'bâtă',13462,'@BẤTĂ, @$bâte, $s.f. Băţ lung şi gros (cu măciulie la un capăt); ciomag, botă^2, ceatlău. - Et. nec.','BẤTĂ, bâte, s.f. Băţ lung şi gros (cu măciulie la un capăt); ciomag, botă2, ceatlău. – Et. nec.',0,1022569200,1022569200,0),(3873,10,15,'bâtcă',1472,'@BẤTCĂ, @$bâtci, $s.f. (Reg.) Înălţime pe coasta unui munte; ridicătură de pământ împădurită; măgură.','BẤTCĂ, bâtci, s.f. (Reg.) Înălţime pe coasta unui munte; ridicătură de pământ împădurită; măgură.',0,1022569200,1022569200,0),(3874,10,15,'bâtlan',2830,'@BÂTLÁN, @$bâtlani, $s.m. Pasăre mare de baltă, cu gâtul şi picioarele lungi şi cu penele cenuşii $(Ardea cinerea$); stârc. - Din bg. @batlan@.','BÂTLÁN, bâtlani, s.m. Pasăre mare de baltă, cu gâtul şi picioarele lungi şi cu penele cenuşii (Ardea cinerea); stârc. – Din bg. batlan.',0,1022569200,1189656119,0),(3875,10,15,'bâtlănaş',1005,'@BÂTLĂNÁŞ, @$bâtlănaşi, $s.m. Pasăre din ordinul picioroangelor, cu ciocul lung şi cu penele roşcate şi negre $(Ardea minuta). $- Din @bâtlan @+ suf. -$aş$.','BÂTLĂNÁŞ, bâtlănaşi, s.m. Pasăre din ordinul picioroangelor, cu ciocul lung şi cu penele roşcate şi negre (Ardea minuta). - Din bâtlan + suf. -.',0,1022569200,1022569200,0),(3876,1,1,'bâţ',7077,'@BÂŢ@ interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită o mişcare rapidă şi nervoasă (într-o parte şi în alta). [Var.: @bâţa@ interj.] - Onomatopee.','BÂŢ interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită o mişcare rapidă şi nervoasă (într-o parte şi în alta). [Var.: bâţa interj.] – Onomatopee.',0,1048665600,1048665600,0),(3877,1,1,'bâţa',1444,'@BẤŢA@ interj. v. @bâţ@.','BẤŢA interj. v. bâţ.',0,1048665600,1189656119,0),(477060,471,21,'mnezie',336,'@-MNEZÍE@ $elem.$ mnem(o)-.','-MNEZÍE elem. mnem(o)-.',0,1189834610,1189834610,0),(3878,10,15,'bâţan',774,'@BÂŢÁN, @$bâţani, $s.m. (Reg.) Mic ţânţar care tremură din picioare când stă pe loc $(Chironomus leucopogon). $- Din @bâţâi@.','BÂŢÁN, bâţani, s.m. (Reg.) Mic ţânţar care tremură din picioare când stă pe loc (Chironomus leucopogon). - Din bâţâi.',0,1022569200,1189656119,0),(3879,10,1,'bâţâi',4722,'@BÂŢÂÍ, @$bấţâi, $vb. IV. Intranz., tranz şi refl. A tremura, a mişca nervos şi repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. - @Bâţ @+ suf. -$âi.$','BÂŢÂÍ, bấţâi, vb. IV. Intranz., tranz şi refl. A tremura, a mişca nervos şi repede din mâini, din picioare sau din cap; a da repede din coadă. – Bâţ + suf. -âi.',0,1022569200,1022569200,0),(3880,10,1,'bâţâială',1722,'@BÂŢÂIÁLĂ, @$bâţâieli, $s.m. Tremur nervos al mâinilor, al picioarelor, al capului sau (la animale) al cozii. [Pr.: -$ţâ-ia-$] - @Bâţâi @+ suf. -$eală.$','BÂŢÂIÁLĂ, bâţâieli, s.m. Tremur nervos al mâinilor, al picioarelor, al capului sau (la animale) al cozii. [Pr.: -ţâ-ia-] – Bâţâi + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3881,1,1,'bâţâit',307,'@BÂŢÂÍT@, $bâţâituri$, s.n. Faptul de $a (se) bâţâi$. - V. @bâţâi@.','BÂŢÂÍT, bâţâituri, s.n. Faptul de a (se) bâţâi. – V. bâţâi.',0,1048665600,1189656119,0),(3882,10,1,'bâz',1945,'@BÂZ @interj. Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. - Onomatopee.','BÂZ interj. Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. – Onomatopee.',0,1022569200,1022569200,0),(3883,10,1,'bâză',10517,'@BẤZĂ, @$bâze, $s.f. Joc de copii în care partenerii lovesc pe la spate, pe rând, cu palma în palma aşezată la subsuoara braţului opus a celui care se pune \"bâză\" şi care trebuie să ghicească cine l-a lovit, în timp ce partenerii de joc strigă \"bâzzz!\". - @Bâz @+ suf. -$ă.$','BẤZĂ, bâze, s.f. Joc de copii în care partenerii lovesc pe la spate, pe rând, cu palma în palma aşezată la subsuoara braţului opus a celui care se pune „bâză” şi care trebuie să ghicească cine l-a lovit, în timp ce partenerii de joc strigă „bâzzz!”. – Bâz + suf. -ă.',0,1022569200,1022569200,0),(3884,10,15,'bâzălău',124,'@BÂZĂLẮU, @$bâzălăi, $s.m. (Entom.; reg.) Gărgăun. - Din @bâz@(âi) + suf. -$ălău$.','BÂZĂLẮU, bâzălăi, s.m. (Entom.; reg.) Gărgăun. – Din bâz(âi) + suf. -ălău.',0,1022569200,1189656119,0),(477059,471,21,'mnezic',1764,'@MNÉZIC, -Ă@ $adj.$ referitor la memorie. (< fr. $mnésique$)','MNÉZIC, -Ă adj. referitor la memorie. (< fr. mnésique)',0,1189834610,1189834610,0),(3885,10,1,'bâzâi',2945,'@BÂZÂÍ, @$bấzâi, $vb. IV. @1.@ Intranz. (Despre insectele care zboară) A produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi. @2.@ Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plânge, a scânci. @3. @Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli; a bârfi. - @Bâz @+ suf. -$âi.$','BÂZÂÍ, bấzâi, vb. IV. 1. Intranz. (Despre insectele care zboară) A produce zgomotul caracteristic zborului; a zumzăi, a zâzâi, a zumbăi. 2. Intranz. (Mai ales despre copii; fam.) A plânge, a scânci. 3. Tranz. (Fam.) A sâcâi, a cicăli; a bârfi. – Bâz + suf. -âi.',0,1022569200,1022569200,0),(3886,10,1,'bâzâială',619,'@BÂZÂIÁLĂ, @$bâzâieli, $s.f. Faptul de $a bâzâi; $zgomot produs de insectele care zboară; bâzâit, bâzâitură. [Pr.: -$zâ-ia$] - @Bâzâi @+ suf. -$eală.$','BÂZÂIÁLĂ, bâzâieli, s.f. Faptul de a bâzâi; zgomot produs de insectele care zboară; bâzâit, bâzâitură. [Pr.: -zâ-ia] – Bâzâi + suf. -eală.',0,1022569200,1022569200,0),(3887,10,1,'bâzâit',1436,'@BÂZÂÍT @s.n. Bâzâială. - V. @bâzâi.@','BÂZÂÍT s.n. Bâzâială. – V. bâzâi.',0,1022569200,1022569200,0),(3888,10,1,'bâzâitor',960,'@BÂZÂITÓR, -OARE, @$bâzâitori, -oare, $adj., s.f. @1.@ Adj. Care bâzâie. @2.@ S.f. Jucărie de copii care produce zgomote asemănătoare unui bâzâit; sfârâitoare, zbârnâitoare. [Pr.: -$zâ-i-$] - @Bâzâi @+ suf. -$tor.$','BÂZÂITÓR, -OARE, bâzâitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care bâzâie. 2. S.f. Jucărie de copii care produce zgomote asemănătoare unui bâzâit; sfârâitoare, zbârnâitoare. [Pr.: -zâ-i-] – Bâzâi + suf. -tor.',0,1022569200,1022569200,0),(3889,10,1,'bâzâitură',278,'@BÂZÂITÚRĂ, @$bâzâituri, $s.f. Bâzâială. [Pr.: -$zâ-i-$] - @Bâzâi @+ suf. -$tură.$','BÂZÂITÚRĂ, bâzâituri, s.f. Bâzâială. [Pr.: -zâ-i-] – Bâzâi + suf. -tură.',0,1022569200,1022569200,0),(3890,10,1,'bâzdâc',1733,'@BÂZDẤC @s.n. (Fam.) Toană^1, capriciu, hachiţă. * Expr. $A-i sări $(cuiva) $bâzdâcul $= a se supăra. - Et. nec.','BÂZDẤC s.n. (Fam.) Toană1, capriciu, hachiţă. ♢ Expr. A-i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra. – Et. nec.',0,1022569200,1189656119,0),(3891,10,1,'bâzdâganie',1310,'@BÂZDÂGÁNIE, @$bâzdâganii, $s.f. (Pop. şi fam.) Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudăţenie, drăcie. - Din sl. @bezdyhanĩnŭ.@','BÂZDÂGÁNIE, bâzdâganii, s.f. (Pop. şi fam.) Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudăţenie, drăcie. – Din sl. bezdyhanĩnŭ.',0,1022569200,1189656119,0),(477058,471,21,'mneză',123,'@-MNÉZĂ@ $elem.$ mnem(o)-.','-MNÉZĂ elem. mnem(o)-.',0,1189834610,1189834610,0),(3892,10,15,'bâzdoacă',168,'@BÂZDOÁCĂ, @$bâzdoace, $s.f. (Reg.) Ciomag gros.','BÂZDOÁCĂ, bâzdoace, s.f. (Reg.) Ciomag gros.',0,1022569200,1022569200,0),(3893,10,1,'bâzoi',654,'@BÂZÓI @s.n. (Pop.) Coarda cu timbrul cel mai de jos a unor instrumente muzicale. - @Bâz @+ suf. -$oi.$','BÂZÓI s.n. (Pop.) Coarda cu timbrul cel mai de jos a unor instrumente muzicale. – Bâz + suf. -oi.',0,1022569200,1022569200,0),(3894,10,1,'bea',12525,'@BEA, @$beau, $vb. II. @1.@ Tranz. (Adesea fig.) A înghiţi un lichid. * Expr. $A bea paharul până-n fund $= a îndura un necaz, o durere până la capăt. @2.@ Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. * Expr. (Fam.) $A bea în sănătatea$ (sau $în cinstea, pentru succesul) cuiva $= a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (şi pe socoteala) lui. @3.@ Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. * Expr. $A-şi bea şi cămaşa $= a cheltui totul pe băutură. $A-şi bea (şi) minţile$= a bea până la inconştienţă sau până la nebunie. @4.@ Tranz. (Pop.; în expr.) $A bea tutun$ = a fuma. - Lat. @bibere.@','BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiţi un lichid. ♢ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ♢ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (şi pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ♢ Expr. A-şi bea şi cămaşa = a cheltui totul pe băutură. A-şi bea (şi) minţile= a bea până la inconştienţă sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.',0,1023001200,1208417709,0),(3895,1,1,'beat',4876,'@BEAT^1@, adj. invar. @1.@ Care aparţine beatnicilor, specific beatnicilor. @2.@ Care aparţine unui stil distinct în rockul modern (şi în jaz). [Pr.: $bit$] - Cuv. engl.','BEAT1, adj. invar. 1. Care aparţine beatnicilor, specific beatnicilor. 2. Care aparţine unui stil distinct în rockul modern (şi în jaz). [Pr.: bit] – Cuv. engl.',0,1023001200,1023001200,0),(3896,10,1,'beat',6222,'@BEÁT^2, -Ă, @$beţi, -te, $adj. @1. @Care este în stare de ebrietate; aghesmuit, afumat, ameţit, băut^2 (@2@), cherchelit, făcut^2, matosit. ** Fig. Copleşit, ameţit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. $Beat de amor. Beat de fericire$. - Lat. @bibitus@.','BEÁT2, -Ă, beţi, -te, adj. 1. Care este în stare de ebrietate; aghesmuit, afumat, ameţit, băut2 (2), cherchelit, făcut2, matosit. ♦ Fig. Copleşit, ameţit, tulburat de o stare sufletească foarte plăcută. Beat de amor. Beat de fericire. – Lat. bibitus.',0,1023001200,1196846578,0),(3897,10,1,'beatifica',2981,'@BEATIFICÁ, @$beatífic, $vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoană în categoria fericiţilor bisericii, aflaţi pe o treaptă inferioară sfinţilor. [Pr.: $be-a-$] - Din lat. @beatificare. @Cf. fr. %béatifier%.','BEATIFICÁ, beatífic, vb. I. Tranz. (La catolici) A trece o persoană în categoria fericiţilor bisericii, aflaţi pe o treaptă inferioară sfinţilor. [Pr.: be-a-] – Din lat. beatificare. Cf. fr. b é a t i f i e r.',0,1023001200,1023001200,0),(3898,10,1,'beatificare',1062,'@BEATIFICÁRE, @$beatificări, $s.f. Faptul de a $beatifica$. [Pr.: $be-a-$] - V. @beatifica.@','BEATIFICÁRE, beatificări, s.f. Faptul de a beatifica. [Pr.: be-a-] – V. beatifica.',0,1023001200,1189656119,0),(3899,10,1,'beatitudine',11270,'@BEATITÚDINE @s.f. (Livr.) Stare de fericire deplină. [Pr.: $be-a-$] - Din lat. @beatitudo, -inis.@ Cf. fr. %béatitude%.','BEATITÚDINE s.f. (Livr.) Stare de fericire deplină. [Pr.: be-a-] – Din lat. beatitudo, -inis. Cf. fr. b é a t i t u d e.',0,1023001200,1167228749,0),(3900,10,1,'beatnic',1232,'@BEATNIC, @$beatnici, $s.m. Intelectual (american) care practică o filozofie contestatară şi are o ţinută neîngrijită; $p. gener. $tânăr (din Occident) cu plete şi ţinută neîngrijită. V. @hippy. @[Pr.: $bít-$] - Din engl. @beatnic.@','BEATNIC, beatnici, s.m. Intelectual (american) care practică o filozofie contestatară şi are o ţinută neîngrijită; p. gener. tânăr (din Occident) cu plete şi ţinută neîngrijită. V. hippy. [Pr.: bít-] – Din engl. beatnic.',0,1023001200,1023001200,0),(3901,10,1,'bebe',3176,'@BEBÉ@ s.m. Copil în primele luni sau în primii ani ai vieţii. [Acc. şi: $bébe$] - Din fr. @bébé.@','BEBÉ s.m. Copil în primele luni sau în primii ani ai vieţii. [Acc. şi: bébe] – Din fr. bébé.',0,1023001200,1197728846,0),(3902,1,1,'bebeluş',2637,'@BEBELÚŞ@, $bebeluşi$, s.m. Copil mic în primele luni de viaţă. - @Bebe@ + suf. $-ăluş$.','BEBELÚŞ, bebeluşi, s.m. Copil mic în primele luni de viaţă. – Bebe + suf. -ăluş.',0,1048665600,1189656119,0),(3903,1,1,'bebi',464,'@BÉBI@ s.m. v. bebe.','BÉBI s.m. v. bebe.',0,1023001200,1189656119,0),(3904,10,1,'bec',7617,'@BEC^1@, $becuri, $s.n. @1. @Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; $p.ext.$ Lampă electrică. * Expr. (Fam.) $A fi $(sau $a cădea$) $pe bec $= A fi sau a ajunge într-o situaţie fără ieşire; a i se înfunda, a o păţi. @2.@ Sita unei lămpi de gaz. @3.@ Orificiu prin care ţâşneşte un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse. - Din fr. @bec@ [de gaz].','BEC1, becuri, s.n. 1. Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; p.ext. Lampă electrică. ♢ Expr. (Fam.) A fi (sau a cădea) pe bec = A fi sau a ajunge într-o situaţie fără ieşire; a i se înfunda, a o păţi. 2. Sita unei lămpi de gaz. 3. Orificiu prin care ţâşneşte un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse. – Din fr. bec [de gaz].',0,1023001200,1189656119,0),(477057,471,21,'mnemotehnie',186,'@MNEMOTEHNÍE@ $s. f.$ mnemotehnică. (< fr. $mnémotechnie$)','MNEMOTEHNÍE s. f. mnemotehnică. (< fr. mnémotechnie)',0,1189834610,1189834610,0),(3905,10,1,'bec',5566,'@BEC^2@, $beci, $s.m. (Sport, rar) Fundaş la jocul de fotbal. - Din engl. @back.@','BEC2, beci, s.m. (Sport, rar) Fundaş la jocul de fotbal. – Din engl. back.',0,1023001200,1023001200,0),(3906,10,1,'becar',2087,'@BECÁR, @$becari, $s.m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. - Din fr. @bécarre.@','BECÁR, becari, s.m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre.',0,1023001200,1189656119,0),(3907,10,1,'becaţă',1823,'@BECÁŢĂ, @$becaţe, $s.f. Numele dat mai multor păsări călătoare cu ciocul lung, cu carnea gustoasă, care trăiesc în regiuni mlăştinoase; becaţină. $(Capella).$ - Din ngr.@becatsa.@ Cf. fr. %bécasse%.','BECÁŢĂ, becaţe, s.f. Numele dat mai multor păsări călătoare cu ciocul lung, cu carnea gustoasă, care trăiesc în regiuni mlăştinoase; becaţină. (Capella). – Din ngr.becatsa. Cf. fr. b é c a s s e.',0,1023001200,1023001200,0),(3908,10,1,'becaţină',330,'@BECAŢÍNĂ, @$becaţine, $s.f. Becaţă. - Din fr. @bécassine @(după $becaţă$).','BECAŢÍNĂ, becaţine, s.f. Becaţă. – Din fr. bécassine (după becaţă).',0,1023001200,1023001200,0),(3909,10,1,'becer',1458,'@BECÉR, @$beceri$, s.m. Vechi dregător domnesc însărcinat cu supravegherea bucătăriei domneşti; $p.ext.$ Bucătar domnesc. - @Beci @+ suf. -$ar.$','BECÉR, beceri, s.m. Vechi dregător domnesc însărcinat cu supravegherea bucătăriei domneşti; p.ext. Bucătar domnesc. – Beci + suf. -ar.',0,1023001200,1023001200,0),(3910,10,1,'becerie',260,'@BECERÍE, @$becerii, $s.f. (Înv.) Bucătărie domnească. - @Becer@ + suf. $-ie.$','BECERÍE, becerii, s.f. (Înv.) Bucătărie domnească. – Becer + suf. -ie.',0,1023001200,1023001200,0),(3911,10,1,'becher',2039,'@BECHÉR, @$becheri, $s.m. (Fam.) Burlac, holtei^1. - Din tc@. bekâr.@','BECHÉR, becheri, s.m. (Fam.) Burlac, holtei1. – Din tc. bekâr.',0,1023001200,1023001200,0),(3912,10,1,'becheraş',90,'@BECHERÁŞ, @$becheraşi, $s.m. (Fam.) Diminutiv al lui $becher. - $@Becher @+ suf. -$aş.$','BECHERÁŞ, becheraşi, s.m. (Fam.) Diminutiv al lui becher. – Becher + suf. -aş.',0,1023001200,1023001200,0),(3913,10,15,'bechi',863,'@BECHI @s.n. (Reg.; în expr.) $Nici bechi $= absolut nimic, de loc. - Comp. magh.@ betu @\"literă\".','BECHI s.n. (Reg.; în expr.) Nici bechi = absolut nimic, de loc. – Comp. magh. betu „literă”.',0,1023001200,1023001200,0),(3914,10,1,'bechie',1719,'@BECHÍE, @$bechii, $s.f. @1. @Dispozitiv aşezat la coada fuzelajului unui avion, care serveşte la rezemarea acestuia pe sol. @2.@ Piesă de metal care protejează elicea unei ambarcaţii cu motor ce navighează în ape puţin adânci. - Din fr. @béquille@ [de queue].','BECHÍE, bechii, s.f. 1. Dispozitiv aşezat la coada fuzelajului unui avion, care serveşte la rezemarea acestuia pe sol. 2. Piesă de metal care protejează elicea unei ambarcaţii cu motor ce navighează în ape puţin adânci. – Din fr. béquille [de queue].',0,1023001200,1023001200,0),(3915,10,1,'bechiu',1462,'@BÉCHIU @subst. (Reg., în expr.) $A nu şti $(sau $a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nici) bechiu $= a nu şti (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic, nici un cuvânt, nici o boabă. - Et. nec.','BÉCHIU subst. (Reg., în expr.) A nu şti (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe nici) bechiu = a nu şti (sau a nu zice, a nu pomeni, a nu pricepe) nimic, nici un cuvânt, nici o boabă. – Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(3916,10,1,'beci',3393,'@BECI, @$beciuri, $s.n. @1. @Pivniţă. @2.@ Închisoare (în subsolul unei clădiri). - Et. nec.','BECI, beciuri, s.n. 1. Pivniţă. 2. Închisoare (în subsolul unei clădiri). – Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(3917,10,1,'becisnic',8733,'@BECÍSNIC, -Ă, @$becisnici, -ce, $adj., s.m. şi f. (Pop.) @1.@(Om) vrednic de compătimire, lipsit de personalitate, de inteligenţă şi de energie; ticăit^2. @2. @(Om) debil, slăbănog, neputincios, bolnăvicios. [Var.: @bicísnic, -ă @adj., s.m. şi f.] - Din sl. @bečistĩnikŭ.@','BECÍSNIC, -Ă, becisnici, -ce, adj., s.m. şi f. (Pop.) 1.(Om) vrednic de compătimire, lipsit de personalitate, de inteligenţă şi de energie; ticăit2. 2. (Om) debil, slăbănog, neputincios, bolnăvicios. [Var.: bicísnic, -ă adj., s.m. şi f.] – Din sl. bečistĩnikŭ.',0,1023001200,1023001200,0),(3918,10,1,'becisnicie',350,'@BECISNICÍE, @$becisnicii, $s.f. (Pop.) @1.@ Faptă de becisnic. @2.@ Starea omului becisnic. - @Becisnic @+ suf. -$ie.$','BECISNICÍE, becisnicii, s.f. (Pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. – Becisnic + suf. -ie.',0,1023001200,1023001200,0),(3919,10,18,'bectemis',76,'@BECTEMÍS, @$bectemisuri, $s.n.','BECTEMÍS, bectemisuri, s.n.',0,1023001200,1023001200,0),(3920,10,15,'bedă',516,'@BÉDĂ, @$bede, $s.f. (Înv. şi reg.) Necaz, pacoste. - Din sl. @beda@.','BÉDĂ, bede, s.f. (Înv. şi reg.) Necaz, pacoste. – Din sl. beda.',0,1023001200,1023001200,0),(3921,10,1,'bedreag',455,'@BEDREÁG, @$bedreaguri, $ s.n. (Reg.) Butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar. - Et. nec.','BEDREÁG, bedreaguri, s.n. (Reg.) Butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar. – Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(3922,10,1,'beduin',2821,'@BEDUÍN, -Ă, @$beduini, -e, $s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Arab nomad din Peninsula Arabia şi din Africa de nord. @2.@ Adj. Care aparţine beduinilor (@1@), privitor la beduini. - Din fr. @bédouin.@','BEDUÍN, -Ă, beduini, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Arab nomad din Peninsula Arabia şi din Africa de nord. 2. Adj. Care aparţine beduinilor (1), privitor la beduini. – Din fr. bédouin.',0,1023001200,1023001200,0),(3923,10,1,'bee',1481,'@BÉE @interj. v. @behehe.@','BÉE interj. v. behehe.',0,1023001200,1189656119,0),(3924,10,1,'beethovenian',117,'@BEETHOVENIÁN, -Ă, @$beethovenieni, -e, $adj. De Beethoven, al lui Beethoven; în maniera lui Beethoven. [Pr.: $ be-to-ve-ni-an$] - @Beethoven @(n.pr.) + suf.-$ian.$','BEETHOVENIÁN, -Ă, beethovenieni, -e, adj. De Beethoven, al lui Beethoven; în maniera lui Beethoven. [Pr.: be-to-ve-ni-an] – Beethoven (n.pr.) + suf.-ian.',0,1023001200,1023001200,0),(3925,10,1,'beglerbeg',183,'@BEGLERBÉG @s.m. v. @beilerbei.@','BEGLERBÉG s.m. v. beilerbei.',0,1023001200,1189656119,0),(3926,10,1,'beglerbei',110,'@BEGLERBÉI @s.m. v. @beilerbei.@','BEGLERBÉI s.m. v. beilerbei.',0,1023001200,1023001200,0),(3927,10,1,'begonie',912,'@BEGÓNIE, @$begonii, $s.f. Gen de plante ornamentale, cultivate pentru flori şi pentru frunzele lor decorative ($Begonia)$. - Din fr. @bégonia.@','BEGÓNIE, begonii, s.f. Gen de plante ornamentale, cultivate pentru flori şi pentru frunzele lor decorative (Begonia). – Din fr. bégonia.',0,1023001200,1023001200,0),(3928,10,18,'behaism',205,'@BEHAÍSM @s.n. Mişcare ecumenică persană. - Din fr. @behaïsme.@','BEHAÍSM s.n. Mişcare ecumenică persană. – Din fr. behaïsme.',0,1023001200,1023001200,0),(3929,10,1,'behaviorism',4992,'@BEHAVIORÍSM @s.n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferenţială a omului şi animalului faţă de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pr.: $-vi-o-$] - Din engl. @behaviorism, @fr. @béhaviorisme.@','BEHAVIORÍSM s.n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferenţială a omului şi animalului faţă de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pr.: -vi-o-] – Din engl. behaviorism, fr. béhaviorisme.',0,1023001200,1106772478,0),(3930,10,1,'behăi',2454,'@BEHĂÍ, @$béhăi, $vb. IV. Intranz. (Despre capre şi oi; la pers. 3) A scoate strigătul caracteristic speciei; a mehăi. ** Tranz. şi intranz. Fig. (Despre oameni) A cânta urât, nearmonios. - @Bee(h) @+ suf. -$ăi.$','BEHĂÍ, béhăi, vb. IV. Intranz. (Despre capre şi oi; la pers. 3) A scoate strigătul caracteristic speciei; a mehăi. ♦ Tranz. şi intranz. Fig. (Despre oameni) A cânta urât, nearmonios. – Bee(h) + suf. -ăi.',0,1023001200,1023001200,0),(3931,10,1,'behăit',895,'@BEHĂÍT @s.n. Faptul de $a behăi$; sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behăitură. - V. @behăi.@','BEHĂÍT s.n. Faptul de a behăi; sunete caracteristice scoase de oi, miei, capre; behăitură. – V. behăi.',0,1023001200,1023001200,0),(3932,10,1,'behăitor',115,'@BEHĂITÓR, -OÁRE, @$behăitori, -oare, $adj. Care behăie. - @Behăi @+ suf. -$tor.$','BEHĂITÓR, -OÁRE, behăitori, -oare, adj. Care behăie. – Behăi + suf. -tor.',0,1023001200,1023001200,0),(3933,10,1,'behăitură',430,'@BEHĂITÚRĂ, @$behăituri, $s.f. Strigăt specific al caprelor, al oilor şi al mieilor; behăit. - @Behăit @+ suf. -$tură.$','BEHĂITÚRĂ, behăituri, s.f. Strigăt specific al caprelor, al oilor şi al mieilor; behăit. – Behăit + suf. -tură.',0,1023001200,1023001200,0),(3934,10,1,'behehe',615,'@BEHEHÉ @interj., subst. @1. @Interj. Cuvânt care imită strigătul oilor sau al caprelor; mehehe. @2.@ Subst. Miel; oaie; capră. [Var.: @bée@ interj.] - Onomatopee.','BEHEHÉ interj., subst. 1. Interj. Cuvânt care imită strigătul oilor sau al caprelor; mehehe. 2. Subst. Miel; oaie; capră. [Var.: bée interj.] – Onomatopee.',0,1023001200,1023001200,0),(3935,10,15,'behliţă',560,'@BÉHLIŢĂ, @$behliţe, $s.f. Nume dat mai multor specii de peşti mici. - Comp. rus @bieglyi @\"repede\".','BÉHLIŢĂ, behliţe, s.f. Nume dat mai multor specii de peşti mici. – Comp. rus bieglyi „repede”.',0,1023001200,1023001200,0),(3936,10,1,'bei',3951,'@BEI, @$bei, $s.m. Guvernator al unui oraş sau al unei provincii din fostul Imperiu otoman. ** Titlu dat de turci domnilor ţărilor româneşti; $p. ext. $prinţ oriental. - Din tc. @bey.@','BEI, bei, s.m. Guvernator al unui oraş sau al unei provincii din fostul Imperiu otoman. ♦ Titlu dat de turci domnilor ţărilor româneşti; p. ext. prinţ oriental. – Din tc. bey.',0,1023001200,1216729761,0),(3937,10,15,'beică',338,'@BÉICĂ, @(@1@) $beici, $s.f. @1. @Mamifer răpitor înrudit cu jderul ($Martes foina$). @2. @(Reg.) Cuarţ. - (@2@) Comp. magh. @béka-só@.','BÉICĂ, (1) beici, s.f. 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). 2. (Reg.) Cuarţ. – (2) Comp. magh. béka-só.',0,1023001200,1189656119,0),(477056,471,21,'mnemotehnic',1770,'@MNEMOTÉHNIC, -Ă@ I. $adj.$ referitor la mnemotehnică; mnemonic. II. s. f. ansamblu de procedee pentru întipărirea în memorie a unor informaţii necesare; mnemonică (II, 1), mnemotehnie. (< fr. $mnémotechnique$)','MNEMOTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la mnemotehnică; mnemonic. II. s. f. ansamblu de procedee pentru întipărirea în memorie a unor informaţii necesare; mnemonică (II, 1), mnemotehnie. (< fr. mnémotechnique)',0,1189834610,1189834610,0),(3938,10,1,'beilerbei',571,'@BEILERBÉI, @$beilerbei, $s.m. Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. [Var.: @beglerbég, beglerbéi @s.m.] - Din tc. @beylerbeyi.@','BEILERBÉI, beilerbei, s.m. Guvernator general al unei provincii din Imperiul Otoman. [Var.: beglerbég, beglerbéi s.m.] – Din tc. beylerbeyi.',0,1023001200,1023001200,0),(3939,10,1,'beilic',2543,'@BEILÍC, @$beilicuri, $s.n. @1. @Casă în care erau găzduiţi beii şi alţi trimişi oficiali ai Porţii otomane în ţările româneşti. @2.@ Vânzare forţată de oi în ţările româneşti, făcută în favoarea sultanului la preţuri fixate de turci; dijmă (în oi). @3.@ Muncă efectuată gratuit în folosul unui bei sau al feudalilor autohtoni. - Din tc. @beylik.@','BEILÍC, beilicuri, s.n. 1. Casă în care erau găzduiţi beii şi alţi trimişi oficiali ai Porţii otomane în ţările româneşti. 2. Vânzare forţată de oi în ţările româneşti, făcută în favoarea sultanului la preţuri fixate de turci; dijmă (în oi). 3. Muncă efectuată gratuit în folosul unui bei sau al feudalilor autohtoni. – Din tc. beylik.',0,1023001200,1023001200,0),(29702,2,1,'anemometric',116,'@ANEMOMÉTRIC, -Ă@, $anemometrici, -ce$, adj. Care aparţine anemometriei, privitor la anemometrie. - Din fr. @anémométrique@.','ANEMOMÉTRIC, -Ă, anemometrici, -ce, adj. Care aparţine anemometriei, privitor la anemometrie. – Din fr. anémométrique.',0,1076400000,1189656119,0),(3941,10,1,'beizadea',4739,'@BEIZADEÁ, @$beizadele, $s.f. (Înv.) Fiu de domn; principe. - Din tc. @beyzade.@','BEIZADEÁ, beizadele, s.f. (Înv.) Fiu de domn; principe. – Din tc. beyzade.',0,1023001200,1023001200,0),(3942,10,1,'bej',3464,'@BEJ @adj. invar., subst. invar. @1.@Adj. invar. Cafeniu foarte deschis. @2.@ Subst. invar. Culoare cafeniu-deschis. - Din fr. @beige.@','BEJ adj. invar., subst. invar. 1.Adj. invar. Cafeniu foarte deschis. 2. Subst. invar. Culoare cafeniu-deschis. – Din fr. beige.',0,1023001200,1110212992,0),(3943,10,1,'bejanie',2778,'@BEJÁNIE @s.f. v. @băjenie.@','BEJÁNIE s.f. v. băjenie.',0,1023001200,1228249499,0),(3944,10,1,'bejănar',87,'@BEJĂNÁR @s.m. v. @băjenar.@','BEJĂNÁR s.m. v. băjenar.',0,1023001200,1023001200,0),(3945,10,1,'bejănări',82,'@BEJĂNĂRÍ @vb. IV. v. @băjenări.@','BEJĂNĂRÍ vb. IV. v. băjenări.',0,1023001200,1023001200,0),(3946,10,1,'bejănărie',68,'@BEJĂNĂRÍE @s.f. v. @băjenărie.@','BEJĂNĂRÍE s.f. v. băjenărie.',0,1023001200,1023001200,0),(3947,10,1,'bejănărit',44,'@BEJĂNĂRÍT @s.n. v. @băjenărit.@','BEJĂNĂRÍT s.n. v. băjenărit.',0,1023001200,1023001200,0),(3948,10,1,'bejăni',641,'@BEJĂNÍ @vb. IV. v. @băjeni.@','BEJĂNÍ vb. IV. v. băjeni.',0,1023001200,1179665901,0),(3949,10,1,'bejenar',313,'@BEJENÁR @s.m. v. @băjenar.@','BEJENÁR s.m. v. băjenar.',0,1023001200,1023001200,0),(3950,10,1,'bejenerie',52,'@BEJENERÍE @s.f. v. @băjenărie.@','BEJENERÍE s.f. v. băjenărie.',0,1023001200,1023001200,0),(3951,10,1,'bejeni',361,'@BEJENÍ @vb. IV. v. @băjeni.@','BEJENÍ vb. IV. v. băjeni.',0,1023001200,1023001200,0),(3952,10,1,'bejenie',1846,'@BEJÉNIE @s.f. v. @băjenie.@','BEJÉNIE s.f. v. băjenie.',0,1023001200,1023001200,0),(3953,10,1,'bel',3580,'@BEL, @$beli, $s.m. Unitate de măsură pentru intensitatea sunetelor. - Din fr. @bel.@','BEL, beli, s.m. Unitate de măsură pentru intensitatea sunetelor. – Din fr. bel.',0,1023001200,1023001200,0),(3954,10,1,'beladonă',1352,'@BELADÓNĂ, @$beladone, $s.f. (Bot.) Mătrăgună. ** Medicament făcut din frunzele şi rădăcinile acestei plante. - Din fr. @belladone.@','BELADÓNĂ, beladone, s.f. (Bot.) Mătrăgună. ♦ Medicament făcut din frunzele şi rădăcinile acestei plante. – Din fr. belladone.',0,1023001200,1023001200,0),(3955,10,1,'belaliu',1907,'@BELALÍU, -ÍE, @$belalii, $adj. (Reg.) @1.@ Dificil, greu. @2.@ Mofturos, năzuros, capricios. - Din tc. @belâli.@','BELALÍU, -ÍE, belalii, adj. (Reg.) 1. Dificil, greu. 2. Mofturos, năzuros, capricios. – Din tc. belâli.',0,1023001200,1023001200,0),(3956,10,1,'belcanto',696,'@BELCÁNTO @s.n. Stil italienesc de interpretare în muzica vocală, caracterizat prin puritatea liniei melodice. - Din it. @bel-canto.@','BELCÁNTO s.n. Stil italienesc de interpretare în muzica vocală, caracterizat prin puritatea liniei melodice. – Din it. bel-canto.',0,1023001200,1023001200,0),(3957,10,1,'belciug',5128,'@BELCIÚG, @$belciuge, $s.n. @1.@ Verigă de metal de care se prinde un lacăt, un lanţ etc. * Expr. $A pune $(sau $a atârna $cuiva) $belciugul în nas $= a pune stăpânire (pe cineva), a avea (pe cineva) în mână. (Fam.) $A (nu) fi câştigat la belciuge $= a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de serviciu. @2. @Braţ de râu care în perioadele de secetă rămâne ca un lac sinuos. - Din. sl.@ bĕličugŭ.@','BELCIÚG, belciuge, s.n. 1. Verigă de metal de care se prinde un lacăt, un lanţ etc. ♢ Expr. A pune (sau a atârna cuiva) belciugul în nas = a pune stăpânire (pe cineva), a avea (pe cineva) în mână. (Fam.) A (nu) fi câştigat la belciuge = a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de serviciu. 2. Braţ de râu care în perioadele de secetă rămâne ca un lac sinuos. – Din. sl. bĕličugŭ.',0,1023001200,1023001200,0),(3958,10,1,'belciugat',430,'@BELCIUGÁT, -Ă, @$belciugaţi, -te, $adj. (Pop.; despre coarnele animalelor) Încârligat, încovoiat (în formă de spirală). - @Belciug @+ suf. -$at.$','BELCIUGÁT, -Ă, belciugaţi, -te, adj. (Pop.; despre coarnele animalelor) Încârligat, încovoiat (în formă de spirală). – Belciug + suf. -at.',0,1023001200,1023001200,0),(3959,10,1,'beldie',1689,'@BÉLDIE, @$beldii, $s.f. (Reg.) @1.@ Prăjină lungă şi subţire; par lung. @2.@ Cotor, tulpină la unele plante erbacee. - Et. nec.','BÉLDIE, beldii, s.f. (Reg.) 1. Prăjină lungă şi subţire; par lung. 2. Cotor, tulpină la unele plante erbacee. – Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(3960,10,1,'beldiţă',1547,'@BÉLDIŢĂ, @$beldiţe, $s.f. Peşte mic, asemănător cu obleţul, cu spinarea albastră-verzuie, având pe părţile laterale câte două linii paralele întrerupte ($Alburnoides bipunctatus) $- Et. nec.','BÉLDIŢĂ, beldiţe, s.f. Peşte mic, asemănător cu obleţul, cu spinarea albastră-verzuie, având pe părţile laterale câte două linii paralele întrerupte (Alburnoides bipunctatus) - Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(3961,10,1,'belea',5747,'@BELEÁ, @$belele, $s.f. (Fam.) Întâmplare neprevăzută care aduce necaz; pacoste, bucluc. * Expr. $A da de belea$ = a avea o supărare, un necaz. ** Fiinţă care provoacă numai neplăceri, necazuri, încurcături. - Din. tc. @belâ.@','BELEÁ, belele, s.f. (Fam.) Întâmplare neprevăzută care aduce necaz; pacoste, bucluc. ♢ Expr. A da de belea = a avea o supărare, un necaz. ♦ Fiinţă care provoacă numai neplăceri, necazuri, încurcături. – Din. tc. belâ.',0,1023001200,1195028729,0),(3962,10,1,'belearte',882,'@BELE-ÁRTE @s.f. pl. (Rar) Arte frumoase. - Din it. @belle arte.@','BELE-ÁRTE s.f. pl. (Rar) Arte frumoase. – Din it. belle arte.',0,1023001200,1023001200,0),(3963,10,1,'belemnit',633,'@BELEMNÍT, @$belemniţi, $s.m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor. - Din fr. @bélemnite.@','BELEMNÍT, belemniţi, s.m. Gen de moluscă fosilă din clasa cefalopodelor. – Din fr. bélemnite.',0,1023001200,1023001200,0),(3964,24,1,'beletristic',15275,'@BELETRÍSTIC, -Ă@, $beletristici, -ce$, adj. Care aparţine literaturii artistice, privitor la literatura artistică. ** (Substantivat, f.) Literatură artistică. - Din germ. @belletristisch, Belletristik@.','BELETRÍSTIC, -Ă, beletristici, -ce, adj. Care aparţine literaturii artistice, privitor la literatura artistică. ♦ (Substantivat, f.) Literatură artistică. – Din germ. belletristisch, Belletristik.',0,1016006400,1152880982,0),(3965,10,1,'belfer',3144,'@BÉLFER, @$belferi, $s.m. (Reg., fam. sau depr.) @1. @Învăţător; profesor. @2. @Om care se lăfăieşte în lux şi bogăţie. - Din idiş @Belfer@ (= germ. $Beihelfer$).','BÉLFER, belferi, s.m. (Reg., fam. sau depr.) 1. Învăţător; profesor. 2. Om care se lăfăieşte în lux şi bogăţie. – Din idiş Belfer (= germ. Beihelfer).',0,1023001200,1023001200,0),(3966,10,1,'belgi',945,'@BELGI @s.m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena şi Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a.Cr. - Din fr. @Belges.@','BELGI s.m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena şi Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a.Cr. – Din fr. Belges.',0,1023001200,1023001200,0),(3967,10,1,'belgian',588,'@BELGIÁN, -Ă, @$belgieni, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Belgiei sau care este originară de acolo. @2. @Adj. Care aparţine Belgiei sau populaţiei ei, privitor la Belgia sau la populaţia ei. [Pr.: -$gi-an$] - @Belgia @(n. pr.) + suf. -$ean.$','BELGIÁN, -Ă, belgieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Belgiei sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Belgiei sau populaţiei ei, privitor la Belgia sau la populaţia ei. [Pr.: -gi-an] – Belgia (n. pr.) + suf. -ean.',0,1023001200,1023001200,0),(3968,10,18,'belgiancă',345,'@BELGIÁNCĂ, @$belgience, $ s.f. $$Locuitoare originară din Belgia.','BELGIÁNCĂ, belgience, s.f. Locuitoare originară din Belgia.',0,1023001200,1023001200,0),(3969,10,18,'belgrădean',409,'@BELGRĂDEÁN, -Ă, @$belgrădeni, -ne, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Persoană care locuieşte sau care este originară din oraşul Belgrad. @2. @Adj. Care aparţine Belgradului sau privitor la Belgrad.','BELGRĂDEÁN, -Ă, belgrădeni, -ne, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Persoană care locuieşte sau care este originară din oraşul Belgrad. 2. Adj. Care aparţine Belgradului sau privitor la Belgrad.',0,1023001200,1023001200,0),(3970,10,18,'belgrădeancă',239,'@BELGRĂDEÁNCĂ, @$belgrădence, $s.f. Locuitoare a oraşului Belgrad.','BELGRĂDEÁNCĂ, belgrădence, s.f. Locuitoare a oraşului Belgrad.',0,1023001200,1023001200,0),(3971,10,15,'belhiţă',1656,'@BÉLHIŢĂ, @$belhiţe, $ s.f. Animal mic, din ordinul rozătoarelor, cu coadă lungă acoperită cu păr des $(Myoxus glis)$.','BÉLHIŢĂ, belhiţe, s.f. Animal mic, din ordinul rozătoarelor, cu coadă lungă acoperită cu păr des (Myoxus glis).',0,1023001200,1023001200,0),(3972,10,1,'beli',7046,'@BELÍ, @$belesc, $vb. IV. (Pop.) @1. @Tranz. A jupui. @2.@ Tranz. şi refl. A (se) juli. @3.@ Tranz. (În expr.) $A-(şi) beli ochii $= a deschide ochii mari; a privi cu mirare, prosteşte. * Refl. $Ce te beleşti aşa la mine? - $Din sl. @bĕliti.@','BELÍ, belesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz. A jupui. 2. Tranz. şi refl. A (se) juli. 3. Tranz. (În expr.) A-(şi) beli ochii = a deschide ochii mari; a privi cu mirare, prosteşte. ♢ Refl. Ce te beleşti aşa la mine? – Din sl. bĕliti.',0,1023001200,1154541737,0),(3973,10,1,'belicist',261,'@BELICÍST, -Ă, @$belicişti, -ste, $adj. (Rar) De război, războinic. - Din fr. @belliciste.@','BELICÍST, -Ă, belicişti, -ste, adj. (Rar) De război, războinic. – Din fr. belliciste.',0,1023001200,1023001200,0),(3974,10,1,'belicos',12303,'@BELICÓS, -OÁSĂ, @$belicoşi, $ -$oase, $adj. (Livr.) Care are o atitudine războinică, bătăioasă, agresivă; ameninţător. - Din. lat. @bellicosus.@','BELICÓS, -OÁSĂ, belicoşi, -oase, adj. (Livr.) Care are o atitudine războinică, bătăioasă, agresivă; ameninţător. – Din. lat. bellicosus.',0,1023001200,1023001200,0),(3975,10,1,'beligerant',11245,'@BELIGERÁNT, -Ă, @$beligeranţi, -te, $adj. (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. $Armate beligerante. - $Din fr. @belligérant, @lat. @belligerans, -ntis.@','BELIGERÁNT, -Ă, beligeranţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. Armate beligerante. – Din fr. belligérant, lat. belligerans, -ntis.',0,1023001200,1023001200,0),(3976,10,1,'beligeranţă',4066,'@BELIGERÁNŢĂ @s.f. Situaţia în care se află un beligerant; stare de război. - Din fr. @belligérance.@','BELIGERÁNŢĂ s.f. Situaţia în care se află un beligerant; stare de război. – Din fr. belligérance.',0,1023001200,1023001200,0),(3977,10,1,'belinograf',711,'@BELINOGRÁF, @$belinografe, $s.n. Aparat de transmis imaginile la distanţă pe cale electromagnetică. - Din fr. @bélinographe.@','BELINOGRÁF, belinografe, s.n. Aparat de transmis imaginile la distanţă pe cale electromagnetică. – Din fr. bélinographe.',0,1023001200,1023001200,0),(3978,10,1,'belinogramă',173,'@BELINOGRÁMĂ, @$belinograme, $s.f. Imagine transmisă prin belinograf. - Din fr. @bélinogramme.@','BELINOGRÁMĂ, belinograme, s.f. Imagine transmisă prin belinograf. – Din fr. bélinogramme.',0,1023001200,1023001200,0),(3979,10,15,'beliş',279,'@BELÍŞ, @$belişuri, $s.n. (Reg.) Ţesătură pentru căptuşeli.','BELÍŞ, belişuri, s.n. (Reg.) Ţesătură pentru căptuşeli.',0,1023001200,1023001200,0),(3980,10,1,'belit',2237,'@BELÍT, -Ă, @$beliţi, -te, $adj. (Pop.) Jupuit^2; $fig. $Jigărit, prăpădit. ** (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. - V. @beli.@','BELÍT, -Ă, beliţi, -te, adj. (Pop.) Jupuit2; fig. Jigărit, prăpădit. ♦ (Despre ochi) Bulbucat, exoftalmic. – V. beli.',0,1023001200,1023001200,0),(3981,10,1,'belită',667,'@BELÍTĂ @s.f. Exploziv de siguranţă întrebuinţat în minele de cărbuni. - Din fr. @bellite.@','BELÍTĂ s.f. Exploziv de siguranţă întrebuinţat în minele de cărbuni. – Din fr. bellite.',0,1023001200,1023001200,0),(3982,10,15,'belitoare',159,'@BELITOÁRE, @$belitori, $s.f. (Reg.) Abator. - Din @beli @+ suf. -$toare$.','BELITOÁRE, belitori, s.f. (Reg.) Abator. – Din beli + suf. -toare.',0,1023001200,1023001200,0),(3983,10,1,'belotă',2154,'@BELÓTĂ @s.f. Numele dat unui joc de cărţi care se joacă pe puncte, cu 32 de cărţi, între doi, trei sau patru jucători. - Din fr. @belote.@','BELÓTĂ s.f. Numele dat unui joc de cărţi care se joacă pe puncte, cu 32 de cărţi, între doi, trei sau patru jucători. – Din fr. belote.',0,1023001200,1023001200,0),(3984,10,1,'belşiţă',14990,'@BELŞÍŢĂ, @$belşiţe, $s.f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze mari, verzui sau purpurii, şi cu flori mari roşii, galbene sau pestriţe ($Canna indica). $-Et. nec.','BELŞÍŢĂ, belşiţe, s.f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze mari, verzui sau purpurii, şi cu flori mari roşii, galbene sau pestriţe (Canna indica). -Et. nec.',0,1023001200,1183653921,0),(3985,10,1,'belşug',10753,'@BELŞÚG @s.n. Cantitate îndestulătoare de bunuri (necesare traiului); abundenţă, bogăţie. * Loc. adv. $Din belşug $= în cantitate mare, din plin. [Var.: (reg.) @bielşúg, bilşúg @s.n.] - Din magh. @böség.@','BELŞÚG s.n. Cantitate îndestulătoare de bunuri (necesare traiului); abundenţă, bogăţie. ♢ Loc. adv. Din belşug = în cantitate mare, din plin. [Var.: (reg.) bielşúg, bilşúg s.n.] – Din magh. böség.',0,1023001200,1023001200,0),(3986,10,1,'beltea',234,'@BELTEÁ @s.f. v. @peltea.@','BELTEÁ s.f. v. peltea.',0,1023001200,1023001200,0),(3987,10,1,'belvedere',2669,'@BELVEDÉRE @subst. Construcţie aşezată pe un loc ridicat, de unde se poate privi departe; $p.ext. $loc, terasă, platformă de unde se vede departe. - Din fr. @belvédère.@','BELVEDÉRE subst. Construcţie aşezată pe un loc ridicat, de unde se poate privi departe; p.ext. loc, terasă, platformă de unde se vede departe. – Din fr. belvédère.',0,1023001200,1023001200,0),(3988,10,1,'belzebut',689,'@BELZEBÚT @s.m. (Livr.) unul dintre numele date diavolului; $p. restr. $căpetenie a diavolilor. - Cf. fr. %Belzébuth%.','BELZEBÚT s.m. (Livr.) unul dintre numele date diavolului; p. restr. căpetenie a diavolilor. – Cf. fr. B e l z é b u t h.',0,1023001200,1023001200,0),(3989,10,1,'bemberg',279,'@BÉMBERG @subst. Ţesătură de mătase artificială, folosită pentru lenjerie. - Din fr. @bemberg.@','BÉMBERG subst. Ţesătură de mătase artificială, folosită pentru lenjerie. – Din fr. bemberg.',0,1023001200,1023001200,0),(3990,10,1,'bemol',2338,'@BEMÓL, @$bemoli, $s.m. Semn grafic muzical (asemănător cu literatura \"b\"), care arată că nota sau şirul de note de după el coboară cu un semiton. - Din fr. @bémol, @it. @bemolle.@','BEMÓL, bemoli, s.m. Semn grafic muzical (asemănător cu literatura „b”), care arată că nota sau şirul de note de după el coboară cu un semiton. – Din fr. bémol, it. bemolle.',0,1023001200,1023001200,0),(3991,10,1,'bemoliza',503,'@BEMOLIZÁ, @$bemolizez, $vb. I. Tranz. A pune bemolul înaintea unei note sau a unui şir de note. - Din fr. @bémoliser.@','BEMOLIZÁ, bemolizez, vb. I. Tranz. A pune bemolul înaintea unei note sau a unui şir de note. – Din fr. bémoliser.',0,1023001200,1093812614,0),(3992,10,1,'benă',5160,'@BÉNĂ, @$bene, $s.f. @1.@ Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. @2.@ Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. - Din fr. @benne.@','BÉNĂ, bene, s.f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. – Din fr. benne.',0,1023001200,1023001200,0),(3993,10,1,'benchet',321,'@BENCHÉT, @$benchete, $s.n. (Pop.) Petrecere mare, chef, zaiafet. [Pl. şi $bencheturi$] - Din ucr. @benket.@','BENCHÉT, benchete, s.n. (Pop.) Petrecere mare, chef, zaiafet. [Pl. şi bencheturi] – Din ucr. benket.',0,1023001200,1023001200,0),(3994,10,1,'benchetui',674,'@BENCHETUÍ, @$benchetuiesc, $vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. - @Benchet @+ suf. $-ui.$','BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A chefui. – Benchet + suf. -ui.',0,1023001200,1023001200,0),(3995,10,1,'benchetuială',383,'@BENCHETUIÁLĂ, @$benchetuieli, $s.f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -$tu-ia-$] -@Benchetui @+ suf. -$eală.$','BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s.f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -tu-ia-] -Benchetui + suf. -eală.',0,1023001200,1023001200,0),(3996,10,1,'benchi',419,'@BENCHI @s.n. v. @benghi.@','BENCHI s.n. v. benghi.',0,1023001200,1023001200,0),(3997,10,1,'bendiţă',426,'@BENDÍŢĂ @s.f. v. @bentiţă.@','BENDÍŢĂ s.f. v. bentiţă.',0,1023001200,1023001200,0),(3998,10,1,'bendix',1033,'@BENDÍX, @$bendixuri, $s.n. Mecanism care permite angrenarea pinionului demarorului cu coroana dinţată de pe volantul motorului, la automobile, avioane etc. - Din fr. @bendix.@','BENDÍX, bendixuri, s.n. Mecanism care permite angrenarea pinionului demarorului cu coroana dinţată de pe volantul motorului, la automobile, avioane etc. – Din fr. bendix.',0,1023001200,1023001200,0),(3999,10,1,'benedictin',2149,'@BENEDICTÍN, -Ă,@ $benedictini, -e,$ subst., adj. @1.@ S.m. şi f. Călugăr (sau călugăriţă) din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI. @2.@ Adj. Care aparţine benedictinilor (@1@), privitor la benedictini. ** Fig. Laborios, harnic, muncitor. @3.@ S.f. Băutură spirtoasă, fină, de culoare galbenă, cu gust dulce (preparată la început de benedictini). - Din fr. @bénédictin.@','BENEDICTÍN, -Ă, benedictini, -e, subst., adj. 1. S.m. şi f. Călugăr (sau călugăriţă) din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI. 2. Adj. Care aparţine benedictinilor (1), privitor la benedictini. ♦ Fig. Laborios, harnic, muncitor. 3. S.f. Băutură spirtoasă, fină, de culoare galbenă, cu gust dulce (preparată la început de benedictini). – Din fr. bénédictin.',0,1023001200,1090628215,0),(4000,10,1,'benedicţiune',299,'@BENEDICŢIÚNE, @$benedicţiuni, $s.f. (Bis.) Binecuvântare. [Pr.: $-ţi-u-$] - Din lat. @benedictio, -onis, @fr.@ bénédiction.@','BENEDICŢIÚNE, benedicţiuni, s.f. (Bis.) Binecuvântare. [Pr.: -ţi-u-] – Din lat. benedictio, -onis, fr. bénédiction.',0,1023001200,1023001200,0),(4001,10,1,'benefic',8952,'@BENÉFIC, -Ă, @$benefici, -ce, $adj. Favorabil, binefăcător. - Din fr. @bénéfique.@','BENÉFIC, -Ă, benefici, -ce, adj. Favorabil, binefăcător. – Din fr. bénéfique.',0,1023001200,1023001200,0),(4002,10,1,'beneficia',8540,'@BENEFICIÁ, @$beneficiez, $vb. I. @1.@ Intranz. A trage folos; a profita, a avea un câştig de pe urma cuiva sau din ceva. [Pr.: $-ci-a$] - Din fr. @bénéficier@.','BENEFICIÁ, beneficiez, vb. I. 1. Intranz. A trage folos; a profita, a avea un câştig de pe urma cuiva sau din ceva. [Pr.: -ci-a] – Din fr. bénéficier.',0,1023001200,1023001200,0),(4003,10,1,'beneficiar',4724,'@BENEFICIÁR, -Ă, @$beneficiari, -e, $s.m. şi f. Persoană, colectivitate sau instituţie care are folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii. [Pr.: $-ci-ar$] - Din fr. @bénéficiaire, @lat. @beneficiarius.@','BENEFICIÁR, -Ă, beneficiari, -e, s.m. şi f. Persoană, colectivitate sau instituţie care are folos din ceva; destinatar al unor bunuri materiale sau al unor servicii. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. bénéficiaire, lat. beneficiarius.',0,1023001200,1023001200,0),(4004,1,1,'beneficiere',391,'@BENEFICIÉRE@, $beneficieri$, s.f. Faptul de $a beneficia$. [Pr.: $-ci-e-$] - V. @beneficia@.','BENEFICIÉRE, beneficieri, s.f. Faptul de a beneficia. [Pr.: -ci-e-] – V. beneficia.',0,1048665600,1189656119,0),(4005,10,1,'beneficiu',13583,'@BENEFÍCIU, @$beneficii, $s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea. * Expr. $Sub beneficiu de inventar $= în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior. - Din fr. @bénéfice, @lat. @beneficium.@','BENEFÍCIU, beneficii, s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea. ♢ Expr. Sub beneficiu de inventar = în mod provizoriu, sub rezerva controlului ulterior. – Din fr. bénéfice, lat. beneficium.',0,1023001200,1023001200,0),(4006,10,1,'benevol',5980,'@BENEVÓL, -Ă, @$benevoli, -e, $adj. Făcut de bunăvoie; facultativ. - Din fr. @bénévole, @lat. @benevolus.@','BENEVÓL, -Ă, benevoli, -e, adj. Făcut de bunăvoie; facultativ. – Din fr. bénévole, lat. benevolus.',0,1023001200,1023001200,0),(4007,10,1,'benga',1712,'@BÉNGA @subst. (Fam.; în expr.) $A-l lua benga$ (pe cineva) = a-l lua dracul, a o păţi; a muri. - Din ţig. @benga.@','BÉNGA subst. (Fam.; în expr.) A-l lua benga (pe cineva) = a-l lua dracul, a o păţi; a muri. – Din ţig. benga.',0,1023001200,1023001200,0),(4008,10,1,'bengal',1035,'@BENGÁL, @$bengale, $adj. (În sintagma) $Foc bengal $= foc de artificii. - Din fr. (feu de) @Bengale.@','BENGÁL, bengale, adj. (În sintagma) Foc bengal = foc de artificii. – Din fr. (feu de) Bengale.',0,1023001200,1023001200,0),(4009,10,1,'bengalez',970,'@BENGALÉZ, -Ă, @$bengalezi, -e, $s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. (La pl.) Popor indo-european care populează regiunile de pe malurile cursului inferior al Gangelui şi al Brahmaputrei; (şi la sg.) persoană care face parte din acest popor. @2. @Adj. Care aparţine bengalezilor (@1@), privitor la bengalezi. - @Bengal @(n.pr.) + suf. $-ez.$','BENGALÉZ, -Ă, bengalezi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Popor indo-european care populează regiunile de pe malurile cursului inferior al Gangelui şi al Brahmaputrei; (şi la sg.) persoană care face parte din acest popor. 2. Adj. Care aparţine bengalezilor (1), privitor la bengalezi. – Bengal (n.pr.) + suf. -ez.',0,1023001200,1023001200,0),(4010,10,1,'bengali',1201,'@BENGALÍ @s.m., adj. (Rar) @1.@ S.m. Nume dat mai multor păsări, înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. @2.@ Adj. (În sintagma) $Limba bengali $= limba vorbită în Bengal (India). [Acc. şi: $bengáli]$ - Din fr. @bengali.@','BENGALÍ s.m., adj. (Rar) 1. S.m. Nume dat mai multor păsări, înrudite cu vrabia, cu penajul colorat în albastru ori cafeniu, originare din India. 2. Adj. (În sintagma) Limba bengali = limba vorbită în Bengal (India). [Acc. şi: bengáli] – Din fr. bengali.',0,1023001200,1023001200,0),(4011,10,1,'benghi',1598,'@BENGHI, @$benghiuri, $s.n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ** (În superstiţii) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: @benchi, zbenghi@ s.n.] - Cf. tc. %benek.%','BENGHI, benghiuri, s.n. (Pop.) Mic semn negru (natural sau artificial) pe obraz sau pe trup. ♦ (În superstiţii) Semn făcut pe fruntea cuiva ca să fie ferit de deochi. [Var.: benchi, zbenghi s.n.] – Cf. tc. b e n e k.',0,1023001200,1023001200,0),(4012,10,1,'benign',15411,'@BENÍGN, -Ă, @$benigni, -e, $adj. (Despre boli) Lipsit de gravitate; uşor. - Din lat. @benignus, @fr. @bénin, -igne.@','BENÍGN, -Ă, benigni, -e, adj. (Despre boli) Lipsit de gravitate; uşor. – Din lat. benignus, fr. bénin, -igne.',0,1023001200,1023001200,0),(4013,10,1,'benignitate',318,'@BENIGNITÁTE @s.f. Stare uşoară a unei boli. - Din fr. @bénignité.@','BENIGNITÁTE s.f. Stare uşoară a unei boli. – Din fr. bénignité.',0,1023001200,1023001200,0),(4014,10,1,'beninez',406,'@BENINÉZ, -Ă, @$beninezi, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Persoană născută şi crescută în Benin. @2.@ Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din Benin. - @Benin @(n. pr.) + suf. -$ez.$','BENINÉZ, -Ă, beninezi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Persoană născută şi crescută în Benin. 2. Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din Benin. – Benin (n. pr.) + suf. -ez.',0,1023001200,1094727502,0),(4015,10,1,'beniş',597,'@BENÍŞ @s.n. v. @biniş.@','BENÍŞ s.n. v. biniş.',0,1023001200,1189656119,0),(4016,10,1,'benjamin',1412,'@BENJAMÍN @s.m. (Rar) Cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup. - Din fr. @benjamin.@','BENJAMÍN s.m. (Rar) Cel mai mic copil al unei familii; cel mai tânăr membru al unui grup. – Din fr. benjamin.',0,1023001200,1023001200,0),(4017,10,1,'benoar',957,'@BENOÁR, @$benoare, $s.n. Lojă situată la nivelul parterului. - Din fr. @baignoire.@','BENOÁR, benoare, s.n. Lojă situată la nivelul parterului. – Din fr. baignoire.',0,1023001200,1023001200,0),(4018,10,1,'bentiţă',1483,'@BENTÍŢĂ, @$bentiţe, $s.f. Diminutiv al lui $bantă. $[Var.: @bendiţă@ s.f.] - @Bantă @+ suf. -$iţă.$','BENTÍŢĂ, bentiţe, s.f. Diminutiv al lui bantă. [Var.: bendiţă s.f.] – Bantă + suf. -iţă.',0,1023001200,1023001200,0),(4019,10,1,'bentonic',957,'@BENTÓNIC, -Ă, @$bentonici, -ce, $adj. Care trăieşte pe fundul apelor. - Din fr. @benthonique.@','BENTÓNIC, -Ă, bentonici, -ce, adj. Care trăieşte pe fundul apelor. – Din fr. benthonique.',0,1023001200,1023001200,0),(4020,10,1,'bentonit',1129,'@BENTONÍT @s.n. Rocă sedimentară argiloasă cu proprietăţi absorbante, utilizată ca decolorant sau dezodorizant. [Var.: @bentonită @s. f] - Din fr. @bentonite.@','BENTONÍT s.n. Rocă sedimentară argiloasă cu proprietăţi absorbante, utilizată ca decolorant sau dezodorizant. [Var.: bentonită s. f] – Din fr. bentonite.',0,1023001200,1023001200,0),(4021,10,1,'bentonită',1478,'@BENTONÍTĂ @s.f. v. @bentonit.@','BENTONÍTĂ s.f. v. bentonit.',0,1023001200,1023001200,0),(4022,10,1,'bentos',1332,'@BÉNTOS @s.n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. - Din fr. @benthos.@','BÉNTOS s.n. Totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor. – Din fr. benthos.',0,1023001200,1023001200,0),(4023,10,15,'benzaldehidă',668,'@BENZALDEHÍDĂ @s.f. Aldehidă derivată din benzen şi întrebuinţată ca materie primă în industria materiilor colorante. - Din fr. @benzaldéhyde@.','BENZALDEHÍDĂ s.f. Aldehidă derivată din benzen şi întrebuinţată ca materie primă în industria materiilor colorante. – Din fr. benzaldéhyde.',0,1023001200,1189656119,0),(4024,10,1,'benzedrină',1261,'@BENZEDRÍNĂ @s.f. (Farm.) Excitant cerebral care înlătură temporar somnul şi foamea; amfetamină. - Din engl. @benzedrine.@','BENZEDRÍNĂ s.f. (Farm.) Excitant cerebral care înlătură temporar somnul şi foamea; amfetamină. – Din engl. benzedrine.',0,1023001200,1023001200,0),(4025,10,1,'benzen',2484,'@BENZÉN, @$benzeni, $s.m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, şi care se foloseşte, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuşi organici etc. - Din fr. @benzène.@','BENZÉN, benzeni, s.m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, şi care se foloseşte, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuşi organici etc. – Din fr. benzène.',0,1023001200,1023001200,0),(4026,10,1,'benzenic',491,'@BENZÉNIC, -Ă, @$benzenici, -ce, $adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) în a cărui compoziţie intră benzenul; care aparţine familiei benzenului. - Din fr. @benzénique.@','BENZÉNIC, -Ă, benzenici, -ce, adj. (Despre corpuri sau grupuri moleculare) în a cărui compoziţie intră benzenul; care aparţine familiei benzenului. – Din fr. benzénique.',0,1023001200,1023001200,0),(4027,10,18,'benzidină',297,'@BENZIDÍNĂ, @$benzidine, $s.f. Derivat al benzenului. - Din fr. @benzidine@.','BENZIDÍNĂ, benzidine, s.f. Derivat al benzenului. – Din fr. benzidine.',0,1023001200,1023001200,0),(4028,10,18,'benzil',358,'@BENZÍL @s.m. Radical univalent. - Din fr. @benzyle@.','BENZÍL s.m. Radical univalent. – Din fr. benzyle.',0,1023001200,1023001200,0),(4029,10,18,'benziliden',169,'@BENZILIDÉN @s.m. Compus chimic.','BENZILIDÉN s.m. Compus chimic.',0,1023001200,1023001200,0),(4030,10,1,'benzină',2670,'@BENZÍNĂ, @$benzine, $s.f. Lichid incolor, uşor inflamabil, cu miros caracteristic, produs petrolier sau de sinteză, folosit mai ales drept combusibil la motoarele cu explozie. - Din fr. @benzine.@','BENZÍNĂ, benzine, s.f. Lichid incolor, uşor inflamabil, cu miros caracteristic, produs petrolier sau de sinteză, folosit mai ales drept combusibil la motoarele cu explozie. – Din fr. benzine.',0,1023001200,1023001200,0),(4031,10,1,'benzipiren',158,'@BENZIPIRÉN @s.n. Substanţă extrasă din gudron, folosită în oncologie. - Din engl. @benzipiren.@','BENZIPIRÉN s.n. Substanţă extrasă din gudron, folosită în oncologie. – Din engl. benzipiren.',0,1023001200,1023001200,0),(4032,10,1,'benzoat',732,'@BENZOÁT, @$benzoaţi, $s.m. Sare sau ester al acidului benzoic. [Pr.: $-zo-at$] - Din fr. @benzoate.@','BENZOÁT, benzoaţi, s.m. Sare sau ester al acidului benzoic. [Pr.: -zo-at] – Din fr. benzoate.',0,1023001200,1023001200,0),(4033,10,1,'benzoe',1086,'@BENZÓE @s.f. Produs natural, vegetal, solid, care conţine răşini, acid benzoic şi un ulei volatil şi care este folosit în dermatologie şi în parfumerie; smirnă. - Din fr. @benzoë.@','BENZÓE s.f. Produs natural, vegetal, solid, care conţine răşini, acid benzoic şi un ulei volatil şi care este folosit în dermatologie şi în parfumerie; smirnă. – Din fr. benzoë.',0,1023001200,1143306927,0),(4034,10,1,'benzoic',1051,'@BENZÓIC, @$benzoici, $adj. (În sintagma) $Acid benzoic $= substanţă cristalină, albă, extrasă din răşini naturale sau fabricată sintetic şi întrebuinţată în industria coloranţilor, a medicamentelor etc. [Pr.: $-zo-ic$] - Din fr. @benzoïque.@','BENZÓIC, benzoici, adj. (În sintagma) Acid benzoic = substanţă cristalină, albă, extrasă din răşini naturale sau fabricată sintetic şi întrebuinţată în industria coloranţilor, a medicamentelor etc. [Pr.: -zo-ic] – Din fr. benzoïque.',0,1023001200,1023001200,0),(4035,10,18,'benzoil',433,'@BENZOÍL @s.m. Radical derivat al acidului benzoic. - Din fr. @benzoyle@.','BENZOÍL s.m. Radical derivat al acidului benzoic. – Din fr. benzoyle.',0,1023001200,1023001200,0),(4036,10,18,'benzoilare',429,'@BENZOILÁRE, @$benzoilări, $s.f. Reacţia chimică dintre un derivat al acidului benzoic cu alţi compuşi chimici.','BENZOILÁRE, benzoilări, s.f. Reacţia chimică dintre un derivat al acidului benzoic cu alţi compuşi chimici.',0,1023001200,1023001200,0),(4037,10,15,'benzol',279,'@BENZÓL @s.m. (Chim.) Benzen. - Din fr. @benzol@.','BENZÓL s.m. (Chim.) Benzen. – Din fr. benzol.',0,1023001200,1023001200,0),(4038,10,1,'benzolism',335,'@BENZOLÍSM @s.n. Totalitatea tulburărilor care apar în intoxicaţia (profesională) cu benzen. - Din fr. @benzolisme.@','BENZOLÍSM s.n. Totalitatea tulburărilor care apar în intoxicaţia (profesională) cu benzen. – Din fr. benzolisme.',0,1023001200,1023001200,0),(4039,10,1,'benzonaftol',148,'@BENZONAFTÓL, @$benzonaftoli, $s.m. Benzoat de naftol, folosit ca medicament antibiotic în infecţiile intestinale. - Din fr. @benzonaphtol.@','BENZONAFTÓL, benzonaftoli, s.m. Benzoat de naftol, folosit ca medicament antibiotic în infecţiile intestinale. – Din fr. benzonaphtol.',0,1023001200,1023001200,0),(4040,10,1,'benzopirină',203,'@BENZOPIRÍNĂ @s.f. Substanţă gudronată care se găseşte în fumul de ţigară. - Din fr. @benzopirine.@','BENZOPIRÍNĂ s.f. Substanţă gudronată care se găseşte în fumul de ţigară. – Din fr. benzopirine.',0,1023001200,1023001200,0),(4041,10,1,'benzopurpurină',550,'@BENZOPURPURÍNĂ @s.f. Substanţă colorantă care constituie unul dintre cei mai importanţi coloranţi roşii pentru bumbac. - Din fr. @benzopurpurine.@','BENZOPURPURÍNĂ s.f. Substanţă colorantă care constituie unul dintre cei mai importanţi coloranţi roşii pentru bumbac. – Din fr. benzopurpurine.',0,1023001200,1023001200,0),(4042,10,18,'benzpiren',128,'@BENZPIRÉN @s.n. Hidrocarbură. - Din fr. @benzopyrène@.','BENZPIRÉN s.n. Hidrocarbură. – Din fr. benzopyrène.',0,1023001200,1023001200,0),(4043,10,15,'beracea',275,'@BERÁCEA @s.f. art. Numele dat unui dans popular şi melodia după care se execută.','BERÁCEA s.f. art. Numele dat unui dans popular şi melodia după care se execută.',0,1023001200,1023001200,0),(4044,10,1,'berar',1038,'@BERÁR, @$berari, $s.m. Specialist în fabricarea berii^1. ** Negustor care ţine o berărie. - @Bere^1@ + suf. -$ar.$','BERÁR, berari, s.m. Specialist în fabricarea berii1. ♦ Negustor care ţine o berărie. – Bere1 + suf. -ar.',0,1023001200,1023001200,0),(4045,10,18,'berat',489,'@BERÁT, @$beraturi, $s.n.','BERÁT, beraturi, s.n.',0,1023001200,1023001200,0),(4046,10,1,'berărie',1036,'@BERĂRÍE, @$berării, $s.f. Locul în care se bea bere^1; braserie; $p. ext. $restaurant. ** (Rar) Fabrică de bere^1. - @Bere^1@ + suf. -$ărie.$','BERĂRÍE, berării, s.f. Locul în care se bea bere1; braserie; p. ext. restaurant. ♦ (Rar) Fabrică de bere1. – Bere1 + suf. -ărie.',0,1023001200,1023001200,0),(4047,10,1,'berbant',2816,'@BERBÁNT, @$berbanţi, $s.m. (Înv. şi fam.) Bărbat afemeiat, crai. - Din ngr. @berbántis.@','BERBÁNT, berbanţi, s.m. (Înv. şi fam.) Bărbat afemeiat, crai. – Din ngr. berbántis.',0,1023001200,1023001200,0),(4048,10,1,'berbantlâc',265,'@BERBANTLẤC, @$berbantlâcuri, $s.n. (Înv. şi fam.) Putere, faptă de berbant. - @Berbant @+ suf. -$lâc.$','BERBANTLẤC, berbantlâcuri, s.n. (Înv. şi fam.) Putere, faptă de berbant. – Berbant + suf. -lâc.',0,1023001200,1023001200,0),(4049,10,1,'berbec',5835,'@BERBÉC, @$berbeci, $s.m. @I. 1. @Masculul oii; arete. @2. @(La sg. art.) Constelaţie din emisfera boreală; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului. * $Zodia berbecului $= perioada dintre 21 martie şi 21 aprilie, când soarele trece în dreptul berbecului (@I 2@). @II. 1. @Maşină de război întrebuinţată odinioară la spargerea zidurilor şi porţilor unei cetăţi asediate. @2. @Greutate mare, acţionată mecanic sau manual, care prin cădere, serveşte la baterea pilonilor, la bătucit pământul, la spargerea bucăţilor mari de fontă etc. [Var.: @berbéce@ s.m.] - Lat. @berbex, -ecis @(= $vervex$).','BERBÉC, berbeci, s.m. I. 1. Masculul oii; arete. 2. (La sg. art.) Constelaţie din emisfera boreală; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului. ♢ Zodia berbecului = perioada dintre 21 martie şi 21 aprilie, când soarele trece în dreptul berbecului (I 2). II. 1. Maşină de război întrebuinţată odinioară la spargerea zidurilor şi porţilor unei cetăţi asediate. 2. Greutate mare, acţionată mecanic sau manual, care prin cădere, serveşte la baterea pilonilor, la bătucit pământul, la spargerea bucăţilor mari de fontă etc. [Var.: berbéce s.m.] – Lat. berbex, -ecis (= vervex).',0,1023001200,1149610305,0),(4050,10,1,'berbecar',208,'@BERBECÁR, @$berbecari, $s.m. Păstor de berbeci (@I 1@). - @Berbec @+ suf. -$ar.$','BERBECÁR, berbecari, s.m. Păstor de berbeci (I 1). – Berbec + suf. -ar.',0,1023001200,1023001200,0),(4051,10,1,'berbecat',953,'@BERBECÁT, -Ă, @$berbecaţi, -te, $adj. (Rar; despre capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului (@I 1@); (despre botul sau fruntea unui animal) cu profil convex. - @Berbec @+ suf. -$at.$','BERBECÁT, -Ă, berbecaţi, -te, adj. (Rar; despre capul unui animal) Cu fruntea bombată ca a berbecului (I 1); (despre botul sau fruntea unui animal) cu profil convex. – Berbec + suf. -at.',0,1023001200,1023001200,0),(4052,10,1,'berbecărie',722,'@BERBECĂRÍE, @$berbecării, $s.f. Ţarc, îngrăditură unde se ţin berbecii (@I 1@) despărţiţi de oi. - @Berbec @+ suf. -$ărie.$','BERBECĂRÍE, berbecării, s.f. Ţarc, îngrăditură unde se ţin berbecii (I 1) despărţiţi de oi. – Berbec + suf. -ărie.',0,1023001200,1023001200,0),(4053,10,1,'berbece',1444,'@BERBÉCE @s.m. v. @berbec.@','BERBÉCE s.m. v. berbec.',0,1023001200,1023001200,0),(4054,10,1,'berbecel',169,'@BERBECÉL, @$berbecei, $s.m. @1.@(Zool.) Berbecuţ. @2.@ (Ornit.) Sfrâncioc mare. - @Berbec @+ suf. -$el.$','BERBECÉL, berbecei, s.m. 1.(Zool.) Berbecuţ. 2. (Ornit.) Sfrâncioc mare. – Berbec + suf. -el.',0,1023001200,1023001200,0),(4055,10,1,'berbeci',502,'@BERBECÍ, @$berbecesc, $vb. IV. Tranz. (Rar) A izbi, a lovi puternic. - Din @berbec.@','BERBECÍ, berbecesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A izbi, a lovi puternic. – Din berbec.',0,1023001200,1023001200,0),(4056,10,1,'berbecuţ',328,'@BERBECÚŢ, @$berbecuţi, $s.m. Diminutiv al lui $berbec $(@I 1@); berbecel. [Var.: @bărbăcúţ@ s.m.] - @Berbec @+ suf. -$uţ.$','BERBECÚŢ, berbecuţi, s.m. Diminutiv al lui berbec (I 1); berbecel. [Var.: bărbăcúţ s.m.] – Berbec + suf. -uţ.',0,1023001200,1023001200,0),(4057,10,1,'berbeleacul',1016,'@BERBELEÁCUL @s.n. art. (În loc. adv.) $De-a berbeleacul $= de-a rostogolul, peste cap. - Cf. %berbec%.','BERBELEÁCUL s.n. art. (În loc. adv.) De-a berbeleacul = de-a rostogolul, peste cap. – Cf. b e r b e c.',0,1023001200,1023001200,0),(4058,10,1,'berber',1483,'@BERBÉR, -Ă, @$berberi, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S.m. şi f. (La pl.) Populaţie hamito-semitică din nordul Africii; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. @2.@ Adj. Care aparţine berberilor (@1@), privitor la berberi. - Din fr. @berbère.@','BERBÉR, -Ă, berberi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. (La pl.) Populaţie hamito-semitică din nordul Africii; (şi la sg.) persoană care aparţine acestei populaţii. 2. Adj. Care aparţine berberilor (1), privitor la berberi. – Din fr. berbère.',0,1023001200,1150830655,0),(4059,10,18,'berberidacee',126,'@BERBERIDACÉE @s.f. pl. Plantă din specia mahonia. - Din fr. @berberidacée@.','BERBERIDACÉE s.f. pl. Plantă din specia mahonia. – Din fr. berberidacée.',0,1023001200,1023001200,0),(4060,10,1,'berbinţă',106,'@BERBÍNŢĂ@ s.f. v. @bărbânţă.@','BERBÍNŢĂ s.f. v. bărbânţă.',0,1023001200,1023001200,0),(4061,10,1,'berc',2560,'@BERC^1@, $bercuri, $s.n. (Reg.) Dumbravă, pădurice. - Din magh. @berek.@','BERC1, bercuri, s.n. (Reg.) Dumbravă, pădurice. – Din magh. berek.',0,1023001200,1023001200,0),(4062,10,1,'berc',2770,'@BERC^2, BEÁRCĂ, @$berci, -ce, $adj. @1.@ (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă. @2.@ (Despre căciuli; la f.) Fără vârf, fără ţugui, teşit. - Et. nec.','BERC2, BEÁRCĂ, berci, -ce, adj. 1. (Despre animale) Cu coada scurtă sau scurtată; fără coadă. 2. (Despre căciuli; la f.) Fără vârf, fără ţugui, teşit. – Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(4063,10,1,'berceuse',495,'@BERCEUSE @s.f. Piesă instrumentală care are la bază un cântec de leagăn. [Pr.: $bersöz$] - Cuv. fr.','BERCEUSE s.f. Piesă instrumentală care are la bază un cântec de leagăn. [Pr.: bersöz] – Cuv. fr.',0,1023001200,1023001200,0),(4064,10,1,'bere',4236,'@BÉRE^1@, (rar) $beri, $s.f. @1. @Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. @2. @(Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere^1 (@1@). - Din germ. @Bier @(influenţat de $bere^2$).','BÉRE1, (rar) beri, s.f. 1. Băutură slab alcoolică, obţinută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malţului şi a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Ţap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influenţat de bere2).',0,1023001200,1140802674,0),(4065,10,1,'bere',3464,'@BÉRE^2@ s.f. Faptul de $a bea$. - V. @bea.@','BÉRE2 s.f. Faptul de a bea. – V. bea.',0,1023001200,1023001200,0),(4066,10,1,'berechet',2669,'@BERECHÉT, @(@1, 2@) $berecheturi, $ s.n., (@3, 4@) $berecheţi, $s.m. (Reg.) @1. @S. n. Belşug, abundenţă. ** (Adverbial; sens curent) Din belşug, din abundenţă. @2. @S. n. Noroc, prosperitate (neaşteptată). @3. @ S.m. (Ir.) Om care aduce belşug, noroc. @4.@ S.m. Om şiret, mincinos, şmecher, care înşeală pe alţii, haimana. - Din tc. @bereket.@','BERECHÉT, (1, 2) berecheturi, s.n., (3, 4) berecheţi, s.m. (Reg.) 1. S. n. Belşug, abundenţă. ♦ (Adverbial; sens curent) Din belşug, din abundenţă. 2. S. n. Noroc, prosperitate (neaşteptată). 3. S.m. (Ir.) Om care aduce belşug, noroc. 4. S.m. Om şiret, mincinos, şmecher, care înşeală pe alţii, haimana. – Din tc. bereket.',0,1023001200,1023001200,0),(4067,10,1,'beregată',1533,'@BEREGÁTĂ, @$beregate, $s.f. (Pop.) Laringe; $p. ext. $gâtlej. - Cf. scr. %berikat%.','BEREGÁTĂ, beregate, s.f. (Pop.) Laringe; p. ext. gâtlej. – Cf. scr. b e r i k a t.',0,1023001200,1023001200,0),(4068,10,1,'beret',985,'@BERÉT @s.n. v. @beretă.@','BERÉT s.n. v. beretă.',0,1023001200,1233640315,0),(4069,10,1,'beretă',2189,'@BERÉTĂ, @$berete, $s.f. Şapcă marinărească fără cozoroc; $p. ext. $bască. [Var.: (rar) @berét @s.m.] - Din fr. @béret.@','BERÉTĂ, berete, s.f. Şapcă marinărească fără cozoroc; p. ext. bască. [Var.: (rar) berét s.m.] – Din fr. béret.',0,1023001200,1023001200,0),(4070,1,1,'bergamot',1433,'@BERGAMÓT, -Ă@ adj. v. @pergamut@.','BERGAMÓT, -Ă adj. v. pergamut.',0,1048665600,1189656119,0),(477055,471,21,'mnemotaxie',60,'@MNEMOTAXÍE@ $s. f.$ reacţie de orientare direcţională la animale şi păsări, care le permite să se întoarcă la locul de hrănire şi adăpost. (< fr. $mnémotaxie$)','MNEMOTAXÍE s. f. reacţie de orientare direcţională la animale şi păsări, care le permite să se întoarcă la locul de hrănire şi adăpost. (< fr. mnémotaxie)',0,1189834610,1189834610,0),(29701,1,1,'aneantizat',360,'@ANEANTIZÁT, -Ă@, $aneantizaţi, -te$, adj. Care a fost distrus în întregime, care a fost redus la nimic. [Pr.: $-ne-an-$] - V. @aneantiza@.','ANEANTIZÁT, -Ă, aneantizaţi, -te, adj. Care a fost distrus în întregime, care a fost redus la nimic. [Pr.: -ne-an-] – V. aneantiza.',0,1076486400,1076486400,0),(4072,1,1,'bergamut',174,'@BERGAMÚT, -Ă@ adj. v. @pergamut@.','BERGAMÚT, -Ă adj. v. pergamut.',0,1048665600,1189656119,0),(4073,10,1,'beriberi',697,'@BERI-BÉRI @s.n. Boală din Extremul Orient datorată lipsei vitaminei B_1 din organism. - Din fr. @béribéri.@','BERI-BÉRI s.n. Boală din Extremul Orient datorată lipsei vitaminei B1 din organism. – Din fr. béribéri.',0,1023001200,1100557391,0),(4074,10,1,'beril',1491,'@BERÍL, @$beriluri, $s.n. Piatră preţioasă de diverse culori, reprezentând un silicat natural de beriliu şi aluminiu. - Din fr. @béryl, @lat. @beryllus.@','BERÍL, beriluri, s.n. Piatră preţioasă de diverse culori, reprezentând un silicat natural de beriliu şi aluminiu. – Din fr. béryl, lat. beryllus.',0,1023001200,1023001200,0),(4075,10,1,'beriliu',765,'@BERÍLIU @s.n. Metal alb, ductil şi maleabil, foarte dur, întrebuinţat la aliaje şi ca dezoxidant; gluciniu. - Din fr. @beryllium.@','BERÍLIU s.n. Metal alb, ductil şi maleabil, foarte dur, întrebuinţat la aliaje şi ca dezoxidant; gluciniu. – Din fr. beryllium.',0,1023001200,1189656119,0),(4076,10,1,'berjeră',1585,'@BERJÉRĂ, @$berjere, $s.f. Fotoliu adânc şi larg, având un spătar înalt cu rezemătoare laterale pentru cap. - Din fr. @bergère.@','BERJÉRĂ, berjere, s.f. Fotoliu adânc şi larg, având un spătar înalt cu rezemătoare laterale pentru cap. – Din fr. bergère.',0,1023001200,1023001200,0),(4077,10,18,'berkeliu',197,'@BERKÉLIU @s.n. Element chimic radioactiv. - Din fr. @berkélium@.','BERKÉLIU s.n. Element chimic radioactiv. – Din fr. berkélium.',0,1023001200,1023001200,0),(4078,10,1,'berlină',2129,'@BERLÍNĂ, @$berline, $s.f. (Înv.) @1. @Trăsură mare închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete aşezate faţă în faţă. @2. @Autoturism cu două sau patru portiere şi cu patru geamuri laterale. - Din fr. @berline, @it. @berlina.@','BERLÍNĂ, berline, s.f. (Înv.) 1. Trăsură mare închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete aşezate faţă în faţă. 2. Autoturism cu două sau patru portiere şi cu patru geamuri laterale. – Din fr. berline, it. berlina.',0,1023001200,1023001200,0),(4079,10,15,'bermă',1836,'@BÉRMĂ, @$berme, $s.f. Banchetă lată de circa un metru, amenajată pe |taluzele|taluz| mai înalte de 4 metri pentru a le mări stabilitatea. - Din fr. @berme@.','BÉRMĂ, berme, s.f. Banchetă lată de circa un metru, amenajată pe taluzele mai înalte de 4 metri pentru a le mări stabilitatea. – Din fr. berme.',0,1023001200,1189656119,0),(4080,10,1,'bernardin',1023,'@BERNARDÍN^1@, $bernardini, $s.m. Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roşcate, originar din Elveţia, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munţi; saint-bernard. - Din germ. @Bernhardiner.@','BERNARDÍN1, bernardini, s.m. Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roşcate, originar din Elveţia, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munţi; saint-bernard. – Din germ. Bernhardiner.',0,1023001200,1023001200,0),(4081,10,1,'bernardin',988,'@BERNARDÍN^2, -Ă, @$bernardini, -e, $s.m. şi f. Călugăr sau călugăriţă catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard. - Din fr. @bernardin.@','BERNARDÍN2, -Ă, bernardini, -e, s.m. şi f. Călugăr sau călugăriţă catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard. – Din fr. bernardin.',0,1023001200,1023001200,0),(4082,10,1,'bernă',3038,'@BÉRNĂ @s.f. (În sintagma) $Pavilion $(sau $drapel$) $în bernă $= pavilion, drapel naţional coborât pe jumătate în semn de doliu. - Din fr. @berne.@','BÉRNĂ s.f. (În sintagma) Pavilion (sau drapel) în bernă = pavilion, drapel naţional coborât pe jumătate în semn de doliu. – Din fr. berne.',0,1023001200,1023001200,0),(4083,10,1,'berneveci',790,'@BERNEVÉCI @s.m. pl. (Reg.) Pantaloni ţărăneşti largi, făcuţi din stofă groasă. [Var.: @bernevíci, bernivíci @s.m. pl.] - Din bg. @benevreci.@','BERNEVÉCI s.m. pl. (Reg.) Pantaloni ţărăneşti largi, făcuţi din stofă groasă. [Var.: bernevíci, bernivíci s.m. pl.] – Din bg. benevreci.',0,1023001200,1023001200,0),(4084,10,1,'bernevici',557,'@BERNEVÍCI @s.m. pl. v. @berneveci.@','BERNEVÍCI s.m. pl. v. berneveci.',0,1023001200,1189656119,0),(4085,10,1,'bernivici',88,'@BERNIVÍCI @s.m. pl. v. @berneveci.@','BERNIVÍCI s.m. pl. v. berneveci.',0,1023001200,1189656119,0),(4086,10,18,'bernsteinian',87,'@BERNSTEINIÁN, -Ă@, $bernsteiniéni, -e$, adj. Care aparţine lui Bernstein. [Sil.: $-stei-ni-an$, $-stei-$ pron. germ. $-ştai-$]','BERNSTEINIÁN, -Ă, bernsteiniéni, -e, adj. Care aparţine lui Bernstein. [Sil.: -stei-ni-an, -stei- pron. germ. -ştai-]',0,1023001200,1090357713,0),(4087,10,18,'bernsteinist',84,'@BERNSTEINÍST, @$bernsteinişti, $s.m. Adept al lui Eduard Bernstein, v. bernsteinism.','BERNSTEINÍST, bernsteinişti, s.m. Adept al lui Eduard Bernstein, v. bernsteinism.',0,1023001200,1189656119,0),(477054,471,21,'mnemoniza',31,'@MNEMONIZÁ@ $vb. tr.$ a face ceva să fie uşor de memorizat. (< fr. $mnémoniser$)','MNEMONIZÁ vb. tr. a face ceva să fie uşor de memorizat. (< fr. mnémoniser)',0,1189834610,1197051696,0),(4088,10,1,'bersalier',402,'@BERSALIÉR, @$bersalieri, $s.m. Soldat italian de infanterie uşoară. - Din fr. @bersaglier@.','BERSALIÉR, bersalieri, s.m. Soldat italian de infanterie uşoară. – Din fr. bersaglier.',0,1023001200,1023001200,0),(4089,10,15,'bertă',559,'@BÉRTĂ, @$berte, $s.f. (Reg.) Broboadă de lână croşetată, cu ciucuri. - Din fr. @berthe @\"pelerină\".','BÉRTĂ, berte, s.f. (Reg.) Broboadă de lână croşetată, cu ciucuri. – Din fr. berthe „pelerină”.',0,1023001200,1189656119,0),(4090,10,1,'berton',420,'@BERTÓN, @$bertoane, $s.n. Barcă cu vâsle, din pânză cauciucată folosită la bordul submarinelor şi al navelor mici. - Din fr. @berthon@.','BERTÓN, bertoane, s.n. Barcă cu vâsle, din pânză cauciucată folosită la bordul submarinelor şi al navelor mici. – Din fr. berthon.',0,1023001200,1023001200,0),(4092,10,1,'besactea',2197,'@BESACTEÁ, @$besactele, $s.f. (Înv.) Cutioară (de lemn) frumos ornamentată, în care se păstrau bijuterii, obiecte de cusut, tutun etc. [Var.: (reg.) @besacté, besecteá @s.f.] - Din ngr. @bestahtas.@','BESACTEÁ, besactele, s.f. (Înv.) Cutioară (de lemn) frumos ornamentată, în care se păstrau bijuterii, obiecte de cusut, tutun etc. [Var.: (reg.) besacté, besecteá s.f.] – Din ngr. bestahtas.',0,1023001200,1152817739,0),(4093,10,1,'beschie',1338,'@BÉSCHIE@, $beschii$, s.f. Ferăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acţionat de două persoane. [Var.: @béşchie@ s.f.] - Cf. bg. %bičkija%.','BÉSCHIE, beschii, s.f. Ferăstrău format dintr-o pânză lată, prevăzut cu două mânere pentru a putea fi acţionat de două persoane. [Var.: béşchie s.f.] – Cf. bg. b i č k i j a.',0,1023001200,1023001200,0),(4094,10,1,'besectea',113,'@BESECTEÁ @s.f. v. @besactea.@','BESECTEÁ s.f. v. besactea.',0,1023001200,1023001200,0),(4095,10,1,'bessi',1909,'@BESSI @s.m. pl. @1. @Nume dat de romani tribului trac aşezat în antichitate între munţii Rodopi şi cursul superior al râului Mariţa. @2. @Numele pecenegilor în izvoarele scrise latine. - Cuv. lat.','BESSI s.m. pl. 1. Nume dat de romani tribului trac aşezat în antichitate între munţii Rodopi şi cursul superior al râului Mariţa. 2. Numele pecenegilor în izvoarele scrise latine. – Cuv. lat.',0,1023001200,1189656119,0),(4096,10,1,'bestial',2955,'@BESTIÁL, -Ă, @$bestiali, -e, $adj. De bestie, ca de bestie; de o cruzime feroce; animalic, sălbatic, fioros. [Pr.: $-ti-al$] - Din fr. @bestial, @lat. @bestialis.@','BESTIÁL, -Ă, bestiali, -e, adj. De bestie, ca de bestie; de o cruzime feroce; animalic, sălbatic, fioros. [Pr.: -ti-al] – Din fr. bestial, lat. bestialis.',0,1023001200,1225294801,0),(4097,10,1,'bestialitate',821,'@BESTIALITÁTE, @(rar) $bestialităţi, $s.f. Cruzime feroce, faptă bestială. [Pr.: -$ti-a-$] - Din fr. @bestialité.@','BESTIALITÁTE, (rar) bestialităţi, s.f. Cruzime feroce, faptă bestială. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. bestialité.',0,1023001200,1023001200,0),(4098,10,1,'bestiar',2392,'@BESTIÁR, @$bestiare, $s.n. Antologie medievală de fabule sau de povestiri alegorice cu animale. [Pr.: -$ti-ar$] - Din fr. @bestiaire.@','BESTIÁR, bestiare, s.n. Antologie medievală de fabule sau de povestiri alegorice cu animale. [Pr.: -ti-ar] – Din fr. bestiaire.',0,1023001200,1023001200,0),(4099,10,1,'bestie',1993,'@BÉSTIE, @$bestii, $s.f. Fiară. ** Fig. Om cu apucături sau cu instincte de fiară. - Din it., lat. @bestia.@','BÉSTIE, bestii, s.f. Fiară. ♦ Fig. Om cu apucături sau cu instincte de fiară. – Din it., lat. bestia.',0,1023001200,1023001200,0),(4100,10,1,'bestseller',3950,'@BEST-SELLER @subst. @1. @Lucrare (literară) care deţine recordul la vânzare. @2. @Autor popular al unei lucrări (beletristice) de mare succes. @3. @Articol sau produs foarte căutat la un moment dat. [Pr.: $bestsélăr$] - Cuv. engl.','BEST-SELLER subst. 1. Lucrare (literară) care deţine recordul la vânzare. 2. Autor popular al unei lucrări (beletristice) de mare succes. 3. Articol sau produs foarte căutat la un moment dat. [Pr.: bestsélăr] – Cuv. engl.',0,1023001200,1023001200,0),(4101,10,1,'beşchie',468,'@BÉŞCHIE@ s.f. v. @beschie@.','BÉŞCHIE s.f. v. beschie.',0,1023001200,1023001200,0),(4102,10,1,'beşica',1071,'@BEŞICÁ @vb. I. v. @băşica.@','BEŞICÁ vb. I. v. băşica.',0,1023001200,1023001200,0),(4103,10,1,'beşicare',74,'@BEŞICÁRE @s.f. v. @băşicare.@','BEŞICÁRE s.f. v. băşicare.',0,1023001200,1023001200,0),(4104,10,1,'beşicat',100,'@BEŞICÁT, -Ă @adj. v. @băşicat.@','BEŞICÁT, -Ă adj. v. băşicat.',0,1023001200,1023001200,0),(4105,10,1,'beşică',969,'@BEŞÍCĂ @s.f. v. @băşică.@','BEŞÍCĂ s.f. v. băşică.',0,1023001200,1023001200,0),(4106,10,1,'beşicos',58,'@BEŞICÓS, -OÁSĂ @adj., s.f. v. @băşicos.@','BEŞICÓS, -OÁSĂ adj., s.f. v. băşicos.',0,1023001200,1023001200,0),(4107,10,1,'beşicuţă',53,'@BEŞICÚŢĂ @s.f. v. @băşicuţă.@','BEŞICÚŢĂ s.f. v. băşicuţă.',0,1023001200,1023001200,0),(4108,10,1,'beşleagă',1303,'@BEŞLEÁGĂ, @$beşlegi, s.m. $Căpitan de beşlii. ** Fig. Om bătrân, ramolit, prost. [Var.: @beşli-agá @s.m.] - Din tc. @beşli ağasi.@','BEŞLEÁGĂ, beşlegi, s.m. Căpitan de beşlii. ♦ Fig. Om bătrân, ramolit, prost. [Var.: beşli-agá s.m.] – Din tc. beşli ağasi.',0,1023001200,1023001200,0),(4109,10,1,'beşliaga',132,'@BEŞLI-AGÁ @s.m. v. @beşleagă.@','BEŞLI-AGÁ s.m. v. beşleagă.',0,1023001200,1023001200,0),(4110,10,1,'beşlic',904,'@BEŞLÍC, @$beşlici, $s.m. Monedă turcească de cinci parale, care a circulat şi în Ţara Românească. - Din tc. @beşlik.@','BEŞLÍC, beşlici, s.m. Monedă turcească de cinci parale, care a circulat şi în Ţara Românească. – Din tc. beşlik.',0,1023001200,1023001200,0),(4111,10,1,'beşliu',1164,'@BEŞLÍU, @$beşlii, $s.m. Soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. ** (La pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldaţi. - Din tc. @beşli.@','BEŞLÍU, beşlii, s.m. Soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. ♦ (La pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldaţi. – Din tc. beşli.',0,1023001200,1023001200,0),(4112,10,1,'beşteleală',166,'@BEŞTELEÁLĂ @s.f. (Fam.) Faptul de $a beşteli. $- @Beşteli @+ suf. -$eală.$','BEŞTELEÁLĂ s.f. (Fam.) Faptul de a beşteli. - Beşteli + suf. -eală.',0,1023001200,1023001200,0),(4113,10,1,'beşteli',956,'@BEŞTELÍ, @$beştelesc, $vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte. - Et. nec.','BEŞTELÍ, beştelesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte. – Et. nec.',0,1023001200,1023001200,0),(4114,10,1,'beta',2960,'@BETA @s.m. @1. @A doua literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului $b. $@2. @(Fiz.; în sintagmele) $Particulă beta $= electron negativ sau pozitiv emis de unele substanţe radioactive. $Radiaţie beta $= radiaţie constituită din particule beta. - Din fr. @bêta.@','BETA s.m. 1. A doua literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului b. 2. (Fiz.; în sintagmele) Particulă beta = electron negativ sau pozitiv emis de unele substanţe radioactive. Radiaţie beta = radiaţie constituită din particule beta. – Din fr. bêta.',0,1023001200,1023001200,0),(4115,10,1,'betatron',160,'@BETATRÓN, @$betatroane, $s.n. (Fiz.) Aparat de accelerare a electronilor. - Din fr. @bêtatron.@','BETATRÓN, betatroane, s.n. (Fiz.) Aparat de accelerare a electronilor. – Din fr. bêtatron.',0,1023001200,1023001200,0),(4116,10,1,'beteag',1842,'@BETEÁG, -Ă, @$betegi, -ge, $adj., s.m. şi f. (Pop.) @1. @(Om) infirm, schilod. @2. @(Om) bolnav. - Din magh. @beteg.@','BETEÁG, -Ă, betegi, -ge, adj., s.m. şi f. (Pop.) 1. (Om) infirm, schilod. 2. (Om) bolnav. – Din magh. beteg.',0,1023001200,1023001200,0),(4117,10,1,'beteală',6223,'@BETEÁLĂ @s.f. @1.@ (Adesea fig.) Fir lung de metal auriu sau argintiu. ** Spec. Podoabă făcută din asemenea fire (pentru mirese). [Var.: @peteală @s.f.] @2. @(Bot.) Orzoaică-de-baltă $(Vallisneria spiralis).$ [Var.: @peteálă@ s.f.] - Din ngr. @petálion.@','BETEÁLĂ s.f. 1. (Adesea fig.) Fir lung de metal auriu sau argintiu. ♦ Spec. Podoabă făcută din asemenea fire (pentru mirese). [Var.: peteală s.f.] 2. (Bot.) Orzoaică-de-baltă (Vallisneria spiralis). [Var.: peteálă s.f.] – Din ngr. petálion.',0,1023001200,1023001200,0),(4118,10,1,'betegeală',74,'@BETEGEÁLĂ @s.f. v. @betejeală.@','BETEGEÁLĂ s.f. v. betejeală.',0,1023001200,1023001200,0),(4119,10,1,'betegi',277,'@BETEGÍ @vb. IV. v. @beteji.@','BETEGÍ vb. IV. v. beteji.',0,1023001200,1023001200,0),(4120,10,1,'betegie',124,'@BETEGÍE, @$betegii, $s.f. (Reg.) Infirmitate. - @Beteag @+ suf. -$ie.$','BETEGÍE, betegii, s.f. (Reg.) Infirmitate. – Beteag + suf. -ie.',0,1023001200,1023001200,0),(4121,10,1,'betejeală',121,'@BETEJEÁLĂ, @$betejeli, $s.f. (Pop.) Infirmitate. [Var.. @betegeálă @s.f.] - @Betegi @+ suf. -$eală.$','BETEJEÁLĂ, betejeli, s.f. (Pop.) Infirmitate. [Var.. betegeálă s.f.] – Betegi + suf. -eală.',0,1023001200,1023001200,0),(4122,10,1,'beteji',523,'@BETEJÍ, @$betejesc, $vb. IV. @1. @Tranz. şi refl. (Pop.) A provoca cuiva o infirmitate sau a rămâne infirm. ** Refl. Spec. A face o hernie. @2. @Refl. (Reg.)@ @A se îmbolnăvi. [Var.: @betegí @vb. IV] - Din @beteag.@','BETEJÍ, betejesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. (Pop.) A provoca cuiva o infirmitate sau a rămâne infirm. ♦ Refl. Spec. A face o hernie. 2. Refl. (Reg.) A se îmbolnăvi. [Var.: betegí vb. IV] – Din beteag.',0,1023001200,1023001200,0),(4123,10,18,'betel',1339,'@BETÉL, @$beteli, $s.m. Arbust căţărător ale cărui frunze pot fi mestecate. - Din fr. @bétel@.','BETÉL, beteli, s.m. Arbust căţărător ale cărui frunze pot fi mestecate. – Din fr. bétel.',0,1023001200,1023001200,0),(4124,10,1,'betelie',2830,'@BETELÍE, @$betelii, $s.f. Fâşie îngustă cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în acelaşi loc (ca să se treacă prin ea un şiret etc.); bată; $p. ext. $margine tivită la gâtul sau la mânecile cămăşii sau ale iei. - Din @bată.@','BETELÍE, betelii, s.f. Fâşie îngustă cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în acelaşi loc (ca să se treacă prin ea un şiret etc.); bată; p. ext. margine tivită la gâtul sau la mânecile cămăşii sau ale iei. – Din bată.',0,1023001200,1023001200,0),(4125,10,1,'beteşug',1699,'@BETEŞÚG, @$beteşuguri, $s.n. @1. @(Pop.) Infirmitate, invaliditate. ** Fig. Defect moral; cusur. ** Fig. Defecţiune. @2. @(Reg.) Boală. - Din magh. @betegség.@','BETEŞÚG, beteşuguri, s.n. 1. (Pop.) Infirmitate, invaliditate. ♦ Fig. Defect moral; cusur. ♦ Fig. Defecţiune. 2. (Reg.) Boală. – Din magh. betegség.',0,1023001200,1023001200,0),(4126,10,1,'beton',7119,'@BETÓN @s.n. @1. @Amestec de pietriş, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) şi apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă şi se foloseşte în construcţii. * $Beton armat $= amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice. (În sintagma) $Beton vibrat $= beton de ciment a cărui compactitate este sporită după turnarea în cofraje prin imprimarea unor oscilaţii rapide cu ajutorul unor aparate speciale. @2. @(Sport) Sistem de apărare folosit în unele jocuri sportive (mai ales în fotbal), constând în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linia defensivă. - Din fr. @béton.@','BETÓN s.n. 1. Amestec de pietriş, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) şi apă, care se transformă prin uscare într-o masă foarte rezistentă şi se foloseşte în construcţii. ♢ Beton armat = amestecul descris mai sus, turnat peste o armătură de vergele metalice. (În sintagma) Beton vibrat = beton de ciment a cărui compactitate este sporită după turnarea în cofraje prin imprimarea unor oscilaţii rapide cu ajutorul unor aparate speciale. 2. (Sport) Sistem de apărare folosit în unele jocuri sportive (mai ales în fotbal), constând în utilizarea supranumerică a jucătorilor în linia defensivă. – Din fr. béton.',0,1023001200,1023001200,0),(4127,10,1,'betona',910,'@BETONÁ, @$betonez, $vb. I. Intranz. şi tranz. A turna betonul moale în cofrajele unei construcţii, în săpăturile de fundaţii etc. - Din fr. @bétonner.@','BETONÁ, betonez, vb. I. Intranz. şi tranz. A turna betonul moale în cofrajele unei construcţii, în săpăturile de fundaţii etc. – Din fr. bétonner.',0,1023001200,1023001200,0),(4128,10,1,'betonare',122,'@BETONÁRE, @$betonări, $s.f. Acţiunea de $a betona. -$ V. @betona.@','BETONÁRE, betonări, s.f. Acţiunea de a betona. - V. betona.',0,1023001200,1023001200,0),(4129,10,18,'betonică',108,'@BETÓNICĂ, @$betónice $s.f. (g.-d. art. sg. $betónicei$)','BETÓNICĂ, betónice s.f. (g.-d. art. sg. betónicei)',0,1023001200,1023001200,0),(4130,10,1,'betonier',322,'@BETONIÉR, @$betonieri, $s.m. Betonist. [Pr.: -$ni-er$] - @Beton @+ suf. -$ier.$','BETONIÉR, betonieri, s.m. Betonist. [Pr.: -ni-er] – Beton + suf. -ier.',0,1023001200,1023001200,0),(4131,10,1,'betonieră',885,'@BETONIÉRĂ, @$betoniere, $s.f. Maşină pentru prepararea betonului. [Pr.: $-ni-e-$] - Din fr. @bétonnière.@','BETONIÉRĂ, betoniere, s.f. Maşină pentru prepararea betonului. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bétonnière.',0,1023001200,1023001200,0),(4132,10,1,'betonist',440,'@BETONÍST, -Ă, @$betonişti, -ste, $s.m. şi f. Muncitor, tehnician sau inginer specializat în lucrări de beton; betonier. - @Beton @+ suf. -$ist.$','BETONÍST, -Ă, betonişti, -ste, s.m. şi f. Muncitor, tehnician sau inginer specializat în lucrări de beton; betonier. – Beton + suf. -ist.',0,1023001200,1023001200,0),(4133,10,1,'betulacee',538,'@BETULACÉE, @$betulacee, $s.f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu flori unisexuate grupate în amenţi, care se polenizează prin intermediul vântului; (şi la sg.) plantă din această familie. - Din fr. @bétulacées.@','BETULACÉE, betulacee, s.f. (La pl.) Familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu flori unisexuate grupate în amenţi, care se polenizează prin intermediul vântului; (şi la sg.) plantă din această familie. – Din fr. bétulacées.',0,1023001200,1023001200,0),(4134,10,1,'beţie',4398,'@BEŢÍE, @$beţii, $s.f. @1. @Stare în care se află omul alcoolizat; stare de ebrietate. ** Consumare regulată de alcool în mari cantităţi; alcoolism, etilism. @2. @Petrecere la care se bea foarte mult alcool; chef. @3. @(În sintagmele) $Beţie rece $(sau $cu stupefiante$) = stare de ameţeală, de hiperexcitaţie sau de halucinaţie provocată de introducerea stupefiantelor în organism. $Beţie albă $= toxicomanie. $Beţia adâncurilor$ = stare de euforie provocată de creşterea azotului în sânge la persoane care coboară la mari adâncimi în mări sau oceane. @4. @Fig. Stare sufletească de tulburare,D

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu