rss

sâmbătă, 11 aprilie 2009

Dex DB - Part.9

de uitare de sine. ** $Beţie de cuvinte $= înşirare bombastică de cuvinte, stil umflat. - @Beat @+ suf. -$ie.$','BEŢÍE, beţii, s.f. 1. Stare în care se află omul alcoolizat; stare de ebrietate. ♦ Consumare regulată de alcool în mari cantităţi; alcoolism, etilism. 2. Petrecere la care se bea foarte mult alcool; chef. 3. (În sintagmele) Beţie rece (sau cu stupefiante) = stare de ameţeală, de hiperexcitaţie sau de halucinaţie provocată de introducerea stupefiantelor în organism. Beţie albă = toxicomanie. Beţia adâncurilor = stare de euforie provocată de creşterea azotului în sânge la persoane care coboară la mari adâncimi în mări sau oceane. 4. Fig. Stare sufletească de tulburare, de uitare de sine. ♦ Beţie de cuvinte = înşirare bombastică de cuvinte, stil umflat. – Beat + suf. -ie.',0,1023001200,1023001200,0),(4135,10,1,'beţigaş',535,'@BEŢIGÁŞ, @$beţigaşe, $s.n. Beţişor. - Din @băţ.@','BEŢIGÁŞ, beţigaşe, s.n. Beţişor. – Din băţ.',0,1023001200,1215615457,0),(4136,10,1,'beţişor',624,'@BEŢIŞÓR, @$beţişoare, $s.n. Diminutiv al lui $băţ; $beţigaş. - @Băţ @+ suf. -$işor.$','BEŢIŞÓR, beţişoare, s.n. Diminutiv al lui băţ; beţigaş. – Băţ + suf. -işor.',0,1023001200,1023001200,0),(4137,10,1,'beţiv',2935,'@BEŢÍV, -Ă, @$beţivi, -e, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care are viciul beţiei (@1@); (om) alcoolic, băutor. - Cf. lat. *%bibitivus%.','BEŢÍV, -Ă, beţivi, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are viciul beţiei (1); (om) alcoolic, băutor. – Cf. lat. *b i b i t i v u s.',0,1023001200,1023001200,0),(4138,10,1,'beţivan',803,'@BEŢIVÁN, -Ă, @$beţivani, -e, $adj., s.m. şi f. Augmentativ al lui $beţiv. - $@Beţiv @+ suf. -$an.$','BEŢIVÁN, -Ă, beţivani, -e, adj., s.m. şi f. Augmentativ al lui beţiv. – Beţiv + suf. -an.',0,1023001200,1023001200,0),(4139,10,18,'beţivancă',218,'@BEŢIVÁNCĂ, @$beţivance, $s.f. Augmentativ al lui $beţivă$.','BEŢIVÁNCĂ, beţivance, s.f. Augmentativ al lui beţivă.',0,1023001200,1023001200,0),(4140,10,15,'beucă',279,'@BEÚCĂ, @$beuci, $s.f. Văgăună, scobitură neregulată săpată de ape; loc prăpăstios. [Pr.: $be-u-$]','BEÚCĂ, beuci, s.f. Văgăună, scobitură neregulată săpată de ape; loc prăpăstios. [Pr.: be-u-]',0,1023001200,1189656119,0),(4141,10,1,'beutură',139,'@BEUTÚRĂ @s.f. v. @băutură.@','BEUTÚRĂ s.f. v. băutură.',0,1023001200,1023001200,0),(4142,10,15,'beuţă',473,'@BEÚŢĂ, @$beuţe, $s.f. (Reg.) Pietricică albă şi rotundă care se găseşte prin râuri. - Din sl. @bioce@.','BEÚŢĂ, beuţe, s.f. (Reg.) Pietricică albă şi rotundă care se găseşte prin râuri. – Din sl. bioce.',0,1023001200,1023001200,0),(4143,10,18,'bevatron',108,'@BEVATRÓN@, $bevatroane$ s.n. (Fiz.) Accelerator de particule. [Sil. $-tro-$] - Din fr. @bévatron@.','BEVATRÓN, bevatroane s.n. (Fiz.) Accelerator de particule. [Sil. -tro-] – Din fr. bévatron.',0,1023001200,1023001200,0),(4144,10,1,'bez',1464,'@BEZ @adv. (Înv.; astăzi glumeţ) Afară de..., lăsând la o parte...; fără. - Din sl. @bezŭ.@','BEZ adv. (Înv.; astăzi glumeţ) Afară de..., lăsând la o parte...; fără. – Din sl. bezŭ.',0,1023001200,1023001200,0),(4145,10,1,'bezea',2622,'@BEZEÁ, @$bezele, $s.f. @1. @(Fam.) Sărutare simbolică trimisă cuiva cu vârful degetelor. @2. @Prăjitură făcută din albuş de ou bătut cu zahăr. - Din fr. @baiser.@','BEZEÁ, bezele, s.f. 1. (Fam.) Sărutare simbolică trimisă cuiva cu vârful degetelor. 2. Prăjitură făcută din albuş de ou bătut cu zahăr. – Din fr. baiser.',0,1023001200,1023001200,0),(4146,10,1,'bezmen',852,'@BEZMÉN @s.n. (Înv. şi reg.) Închiriere pe termen lung sau fără termen a unui teren, cu obligaţia de a plăti o sumă de bani sau în natură. - Din ucr. @bezmyn@.','BEZMÉN s.n. (Înv. şi reg.) Închiriere pe termen lung sau fără termen a unui teren, cu obligaţia de a plăti o sumă de bani sau în natură. – Din ucr. bezmyn.',0,1023001200,1023001200,0),(4147,10,1,'bezmetec',103,'@BEZMÉTEC, -Ă @adj. v. @bezmetic.@','BEZMÉTEC, -Ă adj. v. bezmetic.',0,1023001200,1023001200,0),(4148,10,1,'bezmetic',3868,'@BEZMÉTIC, -Ă, @$bezmetici, -ce, $adj. (Adesea adverbial) Fără rost, fără căpătâi; $p. ext. $zăpăcit, năuc, bezmeticit, dezmeticit. [Var.: @bezmétec, -ă @adj.] - Din ucr.@ bezmatok @\"[stup] fără matcă\".','BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit, năuc, bezmeticit, dezmeticit. [Var.: bezmétec, -ă adj.] – Din ucr. bezmatok „[stup] fără matcă”.',0,1023001200,1089820919,0),(4149,10,1,'bezmetici',341,'@BEZMETICÍ, @$bezmeticesc, $vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. - Din @bezmetic.@','BEZMETICÍ, bezmeticesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A umbla ca un bezmetic. – Din bezmetic.',0,1023001200,1023001200,0),(4150,10,1,'bezmeticit',75,'@BEZMETICÍT, -Ă, @$bezmeticiţi, -te, $adj. Bezmetic. - @Bezmetic @+ suf. -$it.$','BEZMETICÍT, -Ă, bezmeticiţi, -te, adj. Bezmetic. – Bezmetic + suf. -it.',0,1023001200,1023001200,0),(4151,10,15,'beznatic',125,'@BEZNÁTIC, -Ă, @$beznatici, -e, $adj. (Rar) Întunecos, umbros. - Din @beznă @+ suf. $-atic$.','BEZNÁTIC, -Ă, beznatici, -e, adj. (Rar) Întunecos, umbros. – Din beznă + suf. -atic.',0,1023001200,1023001200,0),(4152,10,1,'beznă',2518,'@BÉZNĂ, @$bezne, $s.f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. - Din sl. @bezdŭna@.','BÉZNĂ, bezne, s.f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna.',0,1023001200,1023001200,0),(4153,10,1,'bi',3943,'@BI- @Element de compunere însemnând \"de două ori\", \"dublu\", care serveşte la formarea de adjective şi substantive. - Din fr. @bi-@','BI- Element de compunere însemnând „de două ori”, „dublu”, care serveşte la formarea de adjective şi substantive. – Din fr. bi-',0,1024642800,1024642800,0),(4154,10,1,'biacid',477,'@BIACÍD, @$biacizi, $adj. (În sintagma) $Acid biacid $= acid bibazic. [Pr.: -$bi-a-$] - Din fr. @biacide.@','BIACÍD, biacizi, adj. (În sintagma) Acid biacid = acid bibazic. [Pr.: -bi-a-] – Din fr. biacide.',0,1024642800,1024642800,0),(4155,10,1,'bianual',2735,'@BIANUÁL, -Ă, @$bianuali, -e, $adj. Care se produce, care apare de două ori pe an. ** (Despre plante) Care poate da două recolte pe an. [Pr.: $bi-a-nu-al$] - @Bi-@ + @anual.@ Cf. fr. %bisannuel.%','BIANUÁL, -Ă, bianuali, -e, adj. Care se produce, care apare de două ori pe an. ♦ (Despre plante) Care poate da două recolte pe an. [Pr.: bi-a-nu-al] – Bi- + anual. Cf. fr. b i s a n n u e l.',0,1024642800,1221729152,0),(4156,10,1,'biatlon',1598,'@BIATLÓN, @$biatloane, $s.n. Probă sportivă care constă din două încercări atletice combinate: parcurgere a 20 km pe schiuri şi tragere la ţintă a 20 de focuri în diverse puncte situate de-a lungul traseului. [Pr.: $bi-a-$] - Din rus. @biatlon.@','BIATLÓN, biatloane, s.n. Probă sportivă care constă din două încercări atletice combinate: parcurgere a 20 km pe schiuri şi tragere la ţintă a 20 de focuri în diverse puncte situate de-a lungul traseului. [Pr.: bi-a-] – Din rus. biatlon.',0,1024642800,1024642800,0),(4157,10,1,'biatlonist',242,'@BIATLONÍST, -Ă, @$biatlonişti, -ste, $s.m. şi f. Persoană care practică biatlonul. [Pr.: -$bi-a-$] - @Biatlon @+ suf. -$ist.$','BIATLONÍST, -Ă, biatlonişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care practică biatlonul. [Pr.: -bi-a-] – Biatlon + suf. -ist.',0,1024642800,1189656119,0),(4158,10,1,'biatomic',253,'@BIATÓMIC, -Ă, @$biatomici, -ce, $adj. (Despre o substanţă) A cărei moleculă e formată din doi atomi. [Pr.: $bi-a-$] - Din fr. @biatomique.@','BIATÓMIC, -Ă, biatomici, -ce, adj. (Despre o substanţă) A cărei moleculă e formată din doi atomi. [Pr.: bi-a-] – Din fr. biatomique.',0,1024642800,1024642800,0),(4159,10,1,'biban',2803,'@BIBÁN, @$bibani, $s.m. Peşte răpitor de apă dulce, cu laturile corpului acoperite cu dungi negre transversale, cu carnea albă, gustoasă; baboi, costraş. $(Perca fluviatilis). $- Din bg. @biban.@','BIBÁN, bibani, s.m. Peşte răpitor de apă dulce, cu laturile corpului acoperite cu dungi negre transversale, cu carnea albă, gustoasă; baboi, costraş. (Perca fluviatilis). - Din bg. biban.',0,1024642800,1189656119,0),(477053,471,21,'mnemonic',2517,'@MNEMÓNIC, -Ă@ I. $adj.$ mnemotehnic. II. s. f. 1. mnemotehnică. 2. (inform.)','MNEMÓNIC, -Ă I. adj. mnemotehnic. II. s. f. 1. mnemotehnică. 2. (inform.)',0,1189834610,1189834610,0),(4160,10,1,'bibazic',488,'@BIBÁZIC, @$bibazici, $adj. (În sintagma) $Acid bibazic $= acid care conţine într-o moleculă doi atomi de hidrogen, care pot fi înlocuiţi printr-un metal; acid biacid. - Din fr. @bibasique.@','BIBÁZIC, bibazici, adj. (În sintagma) Acid bibazic = acid care conţine într-o moleculă doi atomi de hidrogen, care pot fi înlocuiţi printr-un metal; acid biacid. – Din fr. bibasique.',0,1024642800,1024642800,0),(4161,10,1,'bibelou',1189,'@BIBELÓU, @$bibelouri, $s, n. Mic obiect decorativ. - Din fr. @bibelot.@','BIBELÓU, bibelouri, s, n. Mic obiect decorativ. – Din fr. bibelot.',0,1024642800,1024642800,0),(4162,10,1,'biber',1196,'@BÍBER, @(@1@) $biberi, $s.m. @1. @(Zool.) Castor. @2.@ Blană de castor. - Din germ. @Biber.@','BÍBER, (1) biberi, s.m. 1. (Zool.) Castor. 2. Blană de castor. – Din germ. Biber.',0,1024642800,1024642800,0),(4163,10,1,'biberet',887,'@BIBERÉT, @$bibereţi, $s.m. @1. @Blăniţă de culoare maro-roşcată imitând blana de biber, obţinută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. @2. @Pluş de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tuşeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. - Din germ. @Biberet.@','BIBERÉT, bibereţi, s.m. 1. Blăniţă de culoare maro-roşcată imitând blana de biber, obţinută prin sacrificarea mieilor carnabat de câteva luni. 2. Pluş de culoare gri sau maro, din lână sau din fibre sintetice, cu tuşeu moale, folosit pentru gulere, căciuli etc. – Din germ. Biberet.',0,1024642800,1024642800,0),(4164,10,1,'biberon',1224,'@BIBERÓN, @$biberoane, $s.n. Sticluţă prevăzută cu un vârf de cauciuc în formă de sfârc, care serveşte la alăptarea artificială a sugarilor. ** (Impr.) Vârful de cauciuc în formă de mamelon al unui biberon. - din fr. @biberon.@','BIBERÓN, biberoane, s.n. Sticluţă prevăzută cu un vârf de cauciuc în formă de sfârc, care serveşte la alăptarea artificială a sugarilor. ♦ (Impr.) Vârful de cauciuc în formă de mamelon al unui biberon. – din fr. biberon.',0,1024642800,1024642800,0),(4165,10,1,'bibi',2324,'@BIBÍ @subst. invar. (Franţuzism; fam.) Termen de mângâiere pentru cineva drag, iubit. - Din fr. @bibi.@','BIBÍ subst. invar. (Franţuzism; fam.) Termen de mângâiere pentru cineva drag, iubit. – Din fr. bibi.',0,1024642800,1024642800,0),(4166,10,1,'bibic',1187,'@BIBÍC^1@, $bibici, $s.m. (Ornit.) Nagâţ. - Din magh. @bibic.@','BIBÍC1, bibici, s.m. (Ornit.) Nagâţ. – Din magh. bibic.',0,1024642800,1189656119,0),(4167,10,1,'bibic',1596,'@BIBÍC^2 -Ă, @$bibici, -ce, $s.m. şi f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. - Cf. %bibi%.','BIBÍC2 -Ă, bibici, -ce, s.m. şi f. (Fam.) Termen de dezmierdare adresat unei persoane iubite; bibiloi. – Cf. b i b i.',0,1024642800,1024642800,0),(4168,10,1,'bibilică',3128,'@BIBILÍCĂ, @$bibilici, $s.f. @1.@ Pasăre domestică de mărimea unei găini, cu pene negre-cenuşii împestriţate cu alb şi cu o proeminenţă cornoasă pe frunte ($Numida meleagris). $@2.@ Plantă erbacee cu flori pestriţe $(Fritillaria meleagris). $- Cf. bg., scr. %biba%.','BIBILÍCĂ, bibilici, s.f. 1. Pasăre domestică de mărimea unei găini, cu pene negre-cenuşii împestriţate cu alb şi cu o proeminenţă cornoasă pe frunte (Numida meleagris). 2. Plantă erbacee cu flori pestriţe (Fritillaria meleagris). - Cf. bg., scr. b i b a.',0,1024642800,1189656119,0),(4169,10,1,'bibiloi',761,'@BIBILÓI, @$bibiloi, $s.m. @1. @Masculul bibilicii (@1@). @2.@Fig. (Fam.) Bibic^2. - @Bibil@[ică] + suf. -$oi.$','BIBILÓI, bibiloi, s.m. 1. Masculul bibilicii (1). 2.Fig. (Fam.) Bibic2. – Bibil[ică] + suf. -oi.',0,1024642800,1024642800,0),(4170,10,1,'bibiluri',502,'@BIBÍLURI @s.n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu colţişori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămăşii). - Din ngr. @bibíla.@','BIBÍLURI s.n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu colţişori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămăşii). – Din ngr. bibíla.',0,1024642800,1024642800,0),(4171,10,1,'biblic',1160,'@BÍBLIC, -Ă, @$biblici, -ce, $Care aparţine Bibliei, privitor la Biblie; din timpul Bibliei, asemănător cu Biblia. ** Străvechi. - Din fr. @biblique.@','BÍBLIC, -Ă, biblici, -ce, Care aparţine Bibliei, privitor la Biblie; din timpul Bibliei, asemănător cu Biblia. ♦ Străvechi. – Din fr. biblique.',0,1024642800,1024642800,0),(4172,10,1,'biblie',4819,'@BÍBLIE, @$biblii, $s.f. Carte sacră a mozaismului şi a creştinismului, alcătuită din Vechiul Testament şi din Noul Testament, acesta din urmă fiind recunoscut numai de creştini. ** Fig. Carte voluminoasă. ** Fig. Carte fundamentală a unei literaturi, a unei ştiinţe. - Din lat. @biblia.@','BÍBLIE, biblii, s.f. Carte sacră a mozaismului şi a creştinismului, alcătuită din Vechiul Testament şi din Noul Testament, acesta din urmă fiind recunoscut numai de creştini. ♦ Fig. Carte voluminoasă. ♦ Fig. Carte fundamentală a unei literaturi, a unei ştiinţe. – Din lat. biblia.',0,1024642800,1189656119,0),(477052,471,21,'mnemă',263,'@MNÉMĂ@ $s. f.$ engramă. (< fr. $mnème$, gr. $mneme$)','MNÉMĂ s. f. engramă. (< fr. mnème, gr. mneme)',0,1189834610,1189834610,0),(4173,10,1,'bibliobuz',345,'@BIBLIOBÚZ, @$bibliobuze, $s.n. Automobil amenajat cu o bibliotecă volantă. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliobus.@','BIBLIOBÚZ, bibliobuze, s.n. Automobil amenajat cu o bibliotecă volantă. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliobus.',0,1024642800,1024642800,0),(4174,10,1,'bibliofag',306,'@BIBLIOFÁG, -Ă, @$bibliofagi, -ge, $adj., s.m. şi f. (Insectă) care se hrăneşte cu celuloza din hârtie. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliophague.@','BIBLIOFÁG, -Ă, bibliofagi, -ge, adj., s.m. şi f. (Insectă) care se hrăneşte cu celuloza din hârtie. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliophague.',0,1024642800,1024642800,0),(4175,10,1,'bibliofil',4192,'@BIBLIOFÍL, -Ă, @$bibliofili, -e, $s.m. şi f. Iubitor şi colecţionar de cărţi rare şi preţioase. * (Adjectival) $Ediţie bibliofilă $= carte rară, frumoasă, preţioasă, editată în condiţii grafice deosebite; ediţie de lux. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliophile.@','BIBLIOFÍL, -Ă, bibliofili, -e, s.m. şi f. Iubitor şi colecţionar de cărţi rare şi preţioase. ♢ (Adjectival) Ediţie bibliofilă = carte rară, frumoasă, preţioasă, editată în condiţii grafice deosebite; ediţie de lux. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliophile.',0,1024642800,1221466720,0),(4176,10,1,'bibliofilie',2130,'@BIBLIOFILÍE @s.f. Pasiunea de a cunoaşte, de a evalua şi de a colecţiona cărţi rare şi preţioase. @2. @Ramură a bibliofiliei care se ocupă cu studiul cărţilor rare şi al valorii lor artistice. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliophilie.@','BIBLIOFILÍE s.f. Pasiunea de a cunoaşte, de a evalua şi de a colecţiona cărţi rare şi preţioase. 2. Ramură a bibliofiliei care se ocupă cu studiul cărţilor rare şi al valorii lor artistice. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliophilie.',0,1024642800,1231826247,0),(4177,10,1,'bibliofilistic',95,'@BIBLIOFILÍSTIC, -Ă, @$bibliofilistici, -ce, $adj., adv. @1. @Adj. (Rar) De bibliofil. @2. @Adv. Ca bibliofilii. [Pr.: -$bli-o-$] - @Bibliofil @+ suf. -$istic.$','BIBLIOFILÍSTIC, -Ă, bibliofilistici, -ce, adj., adv. 1. Adj. (Rar) De bibliofil. 2. Adv. Ca bibliofilii. [Pr.: -bli-o-] – Bibliofil + suf. -istic.',0,1024642800,1024642800,0),(4178,10,1,'bibliofilm',574,'@BIBLIOFÍLM, @ $bibliofilme, $ s.n. Copie a unui text (preţios), executată pe film fotografic. [Pr.: $-bli-o-$] - Din fr. @bibliofilm.@','BIBLIOFÍLM, bibliofilme, s.n. Copie a unui text (preţios), executată pe film fotografic. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliofilm.',0,1024642800,1024642800,0),(4179,10,1,'bibliofob',1087,'@BIBLIOFÓB, @$bibliofobi, $s.m. Duşman al cărţilor. [Pr.: -$bli-o-$] - Din germ. @Bibliophobe, @engl. @bibliophob.@','BIBLIOFÓB, bibliofobi, s.m. Duşman al cărţilor. [Pr.: -bli-o-] – Din germ. Bibliophobe, engl. bibliophob.',0,1024642800,1024642800,0),(4180,10,1,'bibliofobie',1191,'@BIBLIOFOBÍE @s.f. Ură faţă de cărţi. [Pr.: -$bli-o-$] - Din germ. @Bibliophobie, @engl. @bibliophobia.@','BIBLIOFOBÍE s.f. Ură faţă de cărţi. [Pr.: -bli-o-] – Din germ. Bibliophobie, engl. bibliophobia.',0,1024642800,1024642800,0),(4181,10,1,'bibliograf',930,'@BIBLIOGRÁF, @$bibliografi, $s.m. Specialist în domeniul bibliografiei (@3@). [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliographe.@','BIBLIOGRÁF, bibliografi, s.m. Specialist în domeniul bibliografiei (3). [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliographe.',0,1024642800,1024642800,0),(4182,10,1,'bibliografic',1040,'@BIBLIOGRÁFIC, -Ă, @$bibliografici, -ce, $adj. Care aparţine bibliografiei, privitor la bibliografie. [Pr.: -$bli-o$] - Din fr. @bibliographique.@','BIBLIOGRÁFIC, -Ă, bibliografici, -ce, adj. Care aparţine bibliografiei, privitor la bibliografie. [Pr.: -bli-o] – Din fr. bibliographique.',0,1024642800,1024642800,0),(4183,10,1,'bibliografie',9146,'@BIBLIOGRAFÍE, @$bibliografii, $s.f. @1.@ Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. @2. @Carte care cuprinde o bibliografie (@1@). @3. @Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea şi răspândirea publicaţiilor. @4.@ Material informativ asupra unei probleme. [Pr.: -$bli-o$] - Din fr. @bibliographie.@','BIBLIOGRAFÍE, bibliografii, s.f. 1. Descriere de specialitate a lucrărilor unui autor sau a lucrărilor referitoare la o anumită problemă. 2. Carte care cuprinde o bibliografie (1). 3. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu descrierea, aprecierea, sistematizarea şi răspândirea publicaţiilor. 4. Material informativ asupra unei probleme. [Pr.: -bli-o] – Din fr. bibliographie.',0,1024642800,1024642800,0),(4184,10,1,'bibliolog',147,'@BIBLIOLÓG, -Ă, @$bibliologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în bibliologie. [Pr.: $bli-o-$] - Din fr. @bibliologue.@','BIBLIOLÓG, -Ă, bibliologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în bibliologie. [Pr.: bli-o-] – Din fr. bibliologue.',0,1024642800,1024642800,0),(4185,10,1,'bibliologic',80,'@BIBLIOLÓGIC, -Ă, @$bibliologici, -ce, $adj. Care aparţine bibliologiei, privitor la bibliologie. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliologique.@','BIBLIOLÓGIC, -Ă, bibliologici, -ce, adj. Care aparţine bibliologiei, privitor la bibliologie. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliologique.',0,1024642800,1024642800,0),(4186,10,1,'bibliologie',2180,'@BIBLIOLOGÍE @s.f. Studiul cărţii ca fenomen al vieţii sociale, care cuprinde istoria, producţia şi răspândirea cărţii. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliologie.@','BIBLIOLOGÍE s.f. Studiul cărţii ca fenomen al vieţii sociale, care cuprinde istoria, producţia şi răspândirea cărţii. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliologie.',0,1024642800,1024642800,0),(4187,10,1,'biblioman',1174,'@BIBLIOMÁN, -Ă, @$bibliomani, $-e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are pasiune excesivă pentru cărţi, pentru raritatea, legătura, ediţiile lor etc. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliomane.@','BIBLIOMÁN, -Ă, bibliomani, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană) care are pasiune excesivă pentru cărţi, pentru raritatea, legătura, ediţiile lor etc. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliomane.',0,1024642800,1024642800,0),(4188,10,1,'bibliomanie',1002,'@BIBLIOMANÍE @s.f. Pasiune exagerată pentru cărţi. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliomanie.@','BIBLIOMANÍE s.f. Pasiune exagerată pentru cărţi. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliomanie.',0,1024642800,1024642800,0),(4189,10,1,'biblioraft',4113,'@BIBLIORÁFT, @$bibliorafturi, $s.n. Clasor de carton în formă de carte pentru păstrarea corespondenţei, a actelor etc. [Pr.: -$bli-o-$] - @Biblio@[tecă] + @raft.@','BIBLIORÁFT, bibliorafturi, s.n. Clasor de carton în formă de carte pentru păstrarea corespondenţei, a actelor etc. [Pr.: -bli-o-] – Biblio[tecă] + raft.',0,1024642800,1024642800,0),(4190,10,1,'bibliotecar',1215,'@BIBLIOTECÁR, -Ă, @$bibliotecari, $s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu administrarea şi cu funcţionarea unei biblioteci. - Din fr. @bibliothécaire.@','BIBLIOTECÁR, -Ă, bibliotecari, s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu administrarea şi cu funcţionarea unei biblioteci. – Din fr. bibliothécaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4191,10,1,'bibliotecă',7757,'@BIBLIOTÉCĂ, @$biblioteci, $s.f. @1. @Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ţinut cărţi. @2. @Încăpere, sală în care se păstrează şi se citesc cărţile. @3.@ Colecţie de cărţi, periodice, foi volante, imprimate etc. ** Instituţie care colecţionează cărţi, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziţia cititorilor. @4. @Nume dat unei serii de cărţi care prezintă caractere comune şi sunt publicate de aceeaşi editură. - Din fr. @bibliothèque, @lat. @bibliotheca.@','BIBLIOTÉCĂ, biblioteci, s.f. 1. Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ţinut cărţi. 2. Încăpere, sală în care se păstrează şi se citesc cărţile. 3. Colecţie de cărţi, periodice, foi volante, imprimate etc. ♦ Instituţie care colecţionează cărţi, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziţia cititorilor. 4. Nume dat unei serii de cărţi care prezintă caractere comune şi sunt publicate de aceeaşi editură. – Din fr. bibliothèque, lat. bibliotheca.',0,1024642800,1211383356,0),(4192,10,1,'biblioteconomic',145,'@BIBLIOTECONÓMIC, -Ă, @$biblioteconomici, -ce, $adj. Care aparţine biblioteconomiei, privitor la biblioteconomie. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliothéconomique.@','BIBLIOTECONÓMIC, -Ă, biblioteconomici, -ce, adj. Care aparţine biblioteconomiei, privitor la biblioteconomie. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliothéconomique.',0,1024642800,1024642800,0),(4193,10,1,'biblioteconomie',1064,'@BIBLIOTECONOMÍE @s.f. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu formarea, administrarea şi organizarea bibliotecilor. [Pr.: -$bli-o-$] - Din fr. @bibliothéconomie.@','BIBLIOTECONOMÍE s.f. Ramură a bibliologiei care se ocupă cu formarea, administrarea şi organizarea bibliotecilor. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliothéconomie.',0,1024642800,1024642800,0),(4194,10,1,'bibliotehnică',989,'@BIBLIOTÉHNICĂ @s.f. Tehnica producerii materiale a unei cărţi. [Pr.: -$bli-o-$] - După fr. @bibliotechnie.@','BIBLIOTÉHNICĂ s.f. Tehnica producerii materiale a unei cărţi. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie.',0,1024642800,1024642800,0),(4195,10,1,'bicameral',707,'@BICAMERÁL, -Ă, @$bicamerale, -e, $adj. (Despre sistemul reprezentativ al unui stat) Care constă din două adunări reprezentative, denumite, uneori, camere. - Din fr. @bicaméral.@','BICAMERÁL, -Ă, bicamerale, -e, adj. (Despre sistemul reprezentativ al unui stat) Care constă din două adunări reprezentative, denumite, uneori, camere. – Din fr. bicaméral.',0,1024642800,1024642800,0),(4196,10,1,'bicarbonat',1297,'@BICARBONÁT, @$bicarbonaţi, $s.m. Sare a acidului carbonic, în care un atom de hidrogen a fost înlocuit printr-un metal. * $Bicarbonat (de sodiu) $= sare în formă de pulbere albă, folosită în farmacie şi în bucătărie. - Din fr. @bicarbonate.@','BICARBONÁT, bicarbonaţi, s.m. Sare a acidului carbonic, în care un atom de hidrogen a fost înlocuit printr-un metal. ♢ Bicarbonat (de sodiu) = sare în formă de pulbere albă, folosită în farmacie şi în bucătărie. – Din fr. bicarbonate.',0,1024642800,1024642800,0),(4197,10,1,'bicarpelar',92,'@BICARPELÁR, -Ă, @$bicarpelari, -e, $adj. (Despre gineceu) Format din două carpele. - Din fr. @bicarpelaire.@','BICARPELÁR, -Ă, bicarpelari, -e, adj. (Despre gineceu) Format din două carpele. – Din fr. bicarpelaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4198,10,15,'bicaş',260,'@BICÁŞ @s.n (Reg.) Cremene; cuarţ. - Magh. @béka-só.@','BICÁŞ s.n (Reg.) Cremene; cuarţ. – Magh. béka-só.',0,1029826800,1189656119,0),(477051,471,21,'mnemastenie',51,'@MNEMASTENÍE@ $s. f.$ slăbire a memoriei. (< fr. $mnemasthénie$)','MNEMASTENÍE s. f. slăbire a memoriei. (< fr. mnemasthénie)',0,1189834610,1189834610,0),(4199,10,1,'bicefal',1708,'@BICEFÁL, -Ă, @$bicefali, -e, $adj. (Despre un animal) Cu două capete. - Din fr. @bicéphale.@','BICEFÁL, -Ă, bicefali, -e, adj. (Despre un animal) Cu două capete. – Din fr. bicéphale.',0,1024642800,1024642800,0),(4200,10,1,'bicentenar',1029,'@BICENTENÁR, -Ă, @$bicentenari, -e, $adj., s.n. @1.@ Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. @2.@ S.n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. - Din fr. @bicentenaire.@','BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s.n. 1. Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. S.n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4201,10,1,'biceps',1868,'@BÍCEPS, @$bicepşi, $s.m. Muşchi cu extremitatea superioară despărţită în două ligamente; (în special) muşchiul dintre umăr şi cot, care face să se îndoaie antebraţul. - Din fr., lat. @biceps.@','BÍCEPS, bicepşi, s.m. Muşchi cu extremitatea superioară despărţită în două ligamente; (în special) muşchiul dintre umăr şi cot, care face să se îndoaie antebraţul. – Din fr., lat. biceps.',0,1024642800,1024642800,0),(4202,10,1,'bichiri',406,'@BICHIRÍ, @$bichiresc, $vb. IV. Tranz. (Reg.) A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind. - Et. nec.','BICHIRÍ, bichiresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A face, a drege un lucru pe îndelete, migălind. – Et. nec.',0,1024642800,1024642800,0),(4203,10,1,'bici',5577,'@BÍCI, @$bice, $s.n. (Adesea fig.) Obiect alcătuit dintr-o curea sau o împletitură de curele, mai rar de cânepă, legată de un băţ, cu care se lovesc sau se îndeamnă animalele să meargă. ** Lovitură dată cu obiectul descris mai sus. [Var.: (reg.) @zbici@ s.n.] - Din sl. @biči.@','BÍCI, bice, s.n. (Adesea fig.) Obiect alcătuit dintr-o curea sau o împletitură de curele, mai rar de cânepă, legată de un băţ, cu care se lovesc sau se îndeamnă animalele să meargă. ♦ Lovitură dată cu obiectul descris mai sus. [Var.: (reg.) zbici s.n.] – Din sl. biči.',0,1024642800,1024642800,0),(4204,10,1,'bicicletă',3326,'@BICICLÉTĂ, @$biciclete, $s.f. Vehicul cu două roţi pus în mişcare prin două pedale acţionate cu picioarele şi folosit, de obicei, pentru transportul unei singure persoane. * $Bicicletă-tandem $= bicicletă pentru două persoane, fiecare acţionând câte o pereche de pedale. - Din fr. @bicyclette.@','BICICLÉTĂ, biciclete, s.f. Vehicul cu două roţi pus în mişcare prin două pedale acţionate cu picioarele şi folosit, de obicei, pentru transportul unei singure persoane. ♢ Bicicletă-tandem = bicicletă pentru două persoane, fiecare acţionând câte o pereche de pedale. – Din fr. bicyclette.',0,1024642800,1024642800,0),(4205,10,1,'biciclic',214,'@BICÍCLIC, -Ă, @$biciclici, -ce, $adj. Cu două cicluri. - @Bi- @+ @ciclic.@','BICÍCLIC, -Ă, biciclici, -ce, adj. Cu două cicluri. – Bi- + ciclic.',0,1024642800,1024642800,0),(4206,10,1,'biciclist',563,'@BICICLÍST, -Ă, @$biciclişti, -ste, $s.m. şi f. Persoană care umblă pe bicicletă; ciclist (@1@). - Din fr. @bicycliste.@','BICICLÍST, -Ă, biciclişti, -ste, s.m. şi f. Persoană care umblă pe bicicletă; ciclist (1). – Din fr. bicycliste.',0,1024642800,1024642800,0),(4207,10,1,'biciclu',455,'@BICÍCLU, @$bicicle, $s.n. Velociped cu două roţi inegale, dintre care prima este roata motoare. - Din fr. @bicycle.@','BICÍCLU, bicicle, s.n. Velociped cu două roţi inegale, dintre care prima este roata motoare. – Din fr. bicycle.',0,1024642800,1024642800,0),(4208,10,1,'bicisnic',8385,'@BICÍSNIC, -Ă, @adj., s.m. şi f. v. @becisnic.@','BICÍSNIC, -Ă, adj., s.m. şi f. v. becisnic.',0,1024642800,1228049306,0),(4209,10,1,'biciui',2021,'@BICIUÍ, @$biciuiesc, $vb. IV. @1. @Tranz. şi refl. A (se) lovi cu biciul. ** Tranz. A lovi cu ceva (subţire ca biciul), producând usturime; a flagela; a cravaşa. @2. @Tranz. Fig. A critica, a satiriza fără cruţare. [Prez. ind. şi $bíciui. - $Var.: (reg.) @zbiciuí @vb. IV] - @Bici @+ suf. -$ui.$','BICIUÍ, biciuiesc, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ Tranz. A lovi cu ceva (subţire ca biciul), producând usturime; a flagela; a cravaşa. 2. Tranz. Fig. A critica, a satiriza fără cruţare. [Prez. ind. şi bíciui. – Var.: (reg.) zbiciuí vb. IV] – Bici + suf. -ui.',0,1024642800,1024642800,0),(4210,10,1,'biciuială',103,'@BICIUIÁLĂ, @$biciuieli, $s.f. Biciuire. [Pr.: $-ciu-ia-$] - @Biciui @+ suf. -$eală.$','BICIUIÁLĂ, biciuieli, s.f. Biciuire. [Pr.: -ciu-ia-] – Biciui + suf. -eală.',0,1024642800,1024642800,0),(4211,10,1,'biciuire',280,'@BICIUÍRE, @$biciuiri, $s.f. Acţiunea de $a (se) biciui $şi rezultatul ei; biciuială. - V. @biciui.@','BICIUÍRE, biciuiri, s.f. Acţiunea de a (se) biciui şi rezultatul ei; biciuială. – V. biciui.',0,1024642800,1024642800,0),(4212,10,1,'biciuitor',203,'@BICIUITÓR, -OÁRE, @$biciuitori, -oare, $adj. (Adesea fig.) Care biciuieşte; usturător. - @Biciui @+ suf. -$tor.$','BICIUITÓR, -OÁRE, biciuitori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care biciuieşte; usturător. – Biciui + suf. -tor.',0,1024642800,1024642800,0),(4213,10,1,'biciuşcă',869,'@BICIÚŞCĂ, @$biciuşti, $s.f. @1.@ Cravaşă. @2.@ Bici scurt şi subţire. - @Bici @+ suf. -$uşcă.$','BICIÚŞCĂ, biciuşti, s.f. 1. Cravaşă. 2. Bici scurt şi subţire. – Bici + suf. -uşcă.',0,1024642800,1024642800,0),(4214,10,1,'biciuşor',340,'@BICIUŞÓR, @$biciuşoare, $s.n. Diminutiv al lui $bici. - $@Bici @+ suf. -$uşor.$','BICIUŞÓR, biciuşoare, s.n. Diminutiv al lui bici. – Bici + suf. -uşor.',0,1024642800,1024642800,0),(4215,10,18,'biclorură',482,'@BICLORÚRĂ, @$bicloruri, $s.f. Sare a acidului clorhidric.','BICLORÚRĂ, bicloruri, s.f. Sare a acidului clorhidric.',0,1029826800,1029826800,0),(4216,10,1,'bicolor',486,'@BICOLÓR, -Ă, @$bicolori, -e, $adj. Care are două culori. - Din fr. @bicolore.@','BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Din fr. bicolore.',0,1024642800,1024642800,0),(4217,10,1,'biconcav',347,'@BICONCÁV, -Ă, @$biconcavi, -e, $adj. Care are două feţe concave opuse. - Din fr. @biconcave.@','BICONCÁV, -Ă, biconcavi, -e, adj. Care are două feţe concave opuse. – Din fr. biconcave.',0,1024642800,1024642800,0),(4218,10,1,'biconvex',475,'@BICONVÉX, -Ă, @$biconvecşi, -xe, $adj. Care are două feţe convexe opuse. - Din fr. @biconvexe.@','BICONVÉX, -Ă, biconvecşi, -xe, adj. Care are două feţe convexe opuse. – Din fr. biconvexe.',0,1024642800,1024642800,0),(4219,10,1,'bicorn',592,'@BICÓRN, @$bicornuri, $s.n. Pălărie bărbătească (de uniformă) cu două colţuri. - Din fr. @bicorne.@','BICÓRN, bicornuri, s.n. Pălărie bărbătească (de uniformă) cu două colţuri. – Din fr. bicorne.',0,1024642800,1024642800,0),(4220,10,1,'bicromat',755,'@BICROMÁT, @$bicromaţi, $s.m. Sare obţinută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. * $Bicromat de potasiu $= sare cristalizată, portocalie, întrebuinţată ca oxidant şi colorant. - Din fr. @bichromate.@','BICROMÁT, bicromaţi, s.m. Sare obţinută prin tratarea cu acid a cromatului unui metal. ♢ Bicromat de potasiu = sare cristalizată, portocalie, întrebuinţată ca oxidant şi colorant. – Din fr. bichromate.',0,1024642800,1024642800,0),(4221,10,1,'bicuspid',415,'@BICUSPÍD, -Ă, @$bicuspizi, -de, $adj. (Despre unele formaţii anatomice) cu două vârfuri. - Din fr. @bicuspide.@','BICUSPÍD, -Ă, bicuspizi, -de, adj. (Despre unele formaţii anatomice) cu două vârfuri. – Din fr. bicuspide.',0,1024642800,1024642800,0),(4222,10,1,'bideu',8094,'@BIDÉU, @$bideuri, $s.n. Vas de toaletă pentru spălături intime. - Din fr. @bidet.@','BIDÉU, bideuri, s.n. Vas de toaletă pentru spălături intime. – Din fr. bidet.',0,1024642800,1024642800,0),(4223,10,1,'bidibiu',100,'@BIDIBÍU @s.m. v. @bidiviu.@','BIDIBÍU s.m. v. bidiviu.',0,1024642800,1024642800,0),(4224,10,1,'bididiu',941,'@BIDIDÍU @s.m. v. @bidiviu.@','BIDIDÍU s.m. v. bidiviu.',0,1024642800,1201606259,0),(4225,10,15,'bidiganie',197,'@BIDIGÁNIE, @$bidigănii, $s.f. Dihanie. - V. $bâzdâganie.$','BIDIGÁNIE, bidigănii, s.f. Dihanie. – V. bâzdâganie.',0,1029826800,1189656119,0),(4226,10,1,'bidinea',1601,'@BIDINEÁ, @$bidinele, $s.f. Pensulă mare, de obicei rotundă (cu coadă lungă), pentru văruit. [Var.: (reg.) @badaná @s.f.] - Din tc. @badana.@','BIDINEÁ, bidinele, s.f. Pensulă mare, de obicei rotundă (cu coadă lungă), pentru văruit. [Var.: (reg.) badaná s.f.] – Din tc. badana.',0,1024642800,1024642800,0),(4227,10,1,'bidiviu',4840,'@BIDIVÍU, @$bidivii, $s.m. Cal tânăr, iute şi frumos. [Var.: (reg.) @bidibíu, bididíu @s.m.] - Din tc.@bedevî.@','BIDIVÍU, bidivii, s.m. Cal tânăr, iute şi frumos. [Var.: (reg.) bidibíu, bididíu s.m.] – Din tc.bedevî.',0,1024642800,1024642800,0),(4228,10,1,'bidon',2134,'@BIDÓN, @$bidoane, $s.n. Vas (de tablă) pentru păstrarea sau transportul lichidelor. ** Ploscă de tablă simplă sau emailată (îmbrăcată în postav sau piele), de ţinut apă sau altă băutură. - Din fr. @bidon.@','BIDÓN, bidoane, s.n. Vas (de tablă) pentru păstrarea sau transportul lichidelor. ♦ Ploscă de tablă simplă sau emailată (îmbrăcată în postav sau piele), de ţinut apă sau altă băutură. – Din fr. bidon.',0,1024642800,1024642800,0),(4229,10,1,'bidonvil',968,'@BIDONVÍL, @$bidonviluri, $s.n. Cartier sărăcăcios cu locuinţe improvizate, la periferia marilor oraşe. [Scris şi $bidonville$] - Din fr. @bidonville.@','BIDONVÍL, bidonviluri, s.n. Cartier sărăcăcios cu locuinţe improvizate, la periferia marilor oraşe. [Scris şi bidonville] – Din fr. bidonville.',0,1024642800,1152881083,0),(4230,10,1,'bie',2590,'@BIÉ @s.n. Linie, direcţie oblică. * Loc. adj. şi adv. $În bie $= oblic. ** (Concr.) Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie. - Din fr. @biais.@','BIÉ s.n. Linie, direcţie oblică. ♢ Loc. adj. şi adv. În bie = oblic. ♦ (Concr.) Fâşie de material textil tăiată oblic, utilizată în croitorie. – Din fr. biais.',0,1024642800,1024642800,0),(4231,10,1,'bief',2216,'@BIÉF @s.n. Porţiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [Pr.: $bi-ef$] - Din fr. @bief.@','BIÉF s.n. Porţiune de canal sau de râu cuprinsă între două ecluze sau baraje. [Pr.: bi-ef] – Din fr. bief.',0,1024642800,1024642800,0),(4232,10,1,'bielă',4777,'@BIÉLĂ, @$biele, $s.f. Organ de maşină în formă de bară articulată, care transformă mişcarea rectilinie în mişcare de rotaţie şi invers. [Pr.: $bi-e-$] - Din fr. @bielle.@','BIÉLĂ, biele, s.f. Organ de maşină în formă de bară articulată, care transformă mişcarea rectilinie în mişcare de rotaţie şi invers. [Pr.: bi-e-] – Din fr. bielle.',0,1024642800,1024642800,0),(4233,10,1,'bieletă',1116,'@BIELÉTĂ, @$bielete, $s.f. Bielă de dimensiuni mai mici, folosită la anumite motoare sau maşini. [Pr.: $bi-e-$] - Din fr. @biellette.@','BIELÉTĂ, bielete, s.f. Bielă de dimensiuni mai mici, folosită la anumite motoare sau maşini. [Pr.: bi-e-] – Din fr. biellette.',0,1024642800,1024642800,0),(4234,10,1,'bielorus',1390,'@BIELORÚS, -Ă, @$bieloruşi, -se, $s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Bielorusiei sau este originară de acolo. @2. @Adj. Care aparţine Bielorusiei, sau populaţiei ei, privitor la Bielorusia sau la populaţia ei. - Din rus. @belorus.@','BIELORÚS, -Ă, bieloruşi, -se, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Bielorusiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Bielorusiei, sau populaţiei ei, privitor la Bielorusia sau la populaţia ei. – Din rus. belorus.',0,1024642800,1024642800,0),(4235,10,1,'bielşug',222,'@BIELŞÚG @s.n. v. @belşug.@','BIELŞÚG s.n. v. belşug.',0,1024642800,1024642800,0),(4236,10,1,'bienal',3810,'@BIENÁL, -Ă, @$bienali, -e, $adj. @1.@ Care durează doi ani. ** (Despre plante) Care dă recolte la doi ani după semănare. @2.@ Adj., s.f. (Întrunire, consfătuire etc.) Care are loc o dată la doi ani. [Pr.: $bi-e-$] - Din fr. @biennal, @lat. @biennalis.@','BIENÁL, -Ă, bienali, -e, adj. 1. Care durează doi ani. ♦ (Despre plante) Care dă recolte la doi ani după semănare. 2. Adj., s.f. (Întrunire, consfătuire etc.) Care are loc o dată la doi ani. [Pr.: bi-e-] – Din fr. biennal, lat. biennalis.',0,1024642800,1024642800,0),(4237,10,1,'biet',3922,'@BIET, BIÁTĂ, @$bieţi, biete$, adj. @1.@ (Precedă nume de fiinţe) Vrednic de milă, de plâns; sărman. ** (Despre morţi) Regretat. @2.@ Vrednic de dispreţ; fără însemnătate, fără valoare. - Cf. sl. %bĕdinŭ%.','BIET, BIÁTĂ, bieţi, biete, adj. 1. (Precedă nume de fiinţe) Vrednic de milă, de plâns; sărman. ♦ (Despre morţi) Regretat. 2. Vrednic de dispreţ; fără însemnătate, fără valoare. – Cf. sl. b ĕ d i n ŭ.',0,1024642800,1024642800,0),(4238,10,1,'bifa',4410,'@BIFÁ, @$bifez, $vb. I. Tranz. A pune un mic semn (în formă de \"v\") la anumite cifre sau cuvinte dintr-un registru, dintr-o listă etc. spre a şti că au fost verificate, controlate etc. - Din fr. @biffer.@','BIFÁ, bifez, vb. I. Tranz. A pune un mic semn (în formă de „v”) la anumite cifre sau cuvinte dintr-un registru, dintr-o listă etc. spre a şti că au fost verificate, controlate etc. – Din fr. biffer.',0,1024642800,1024642800,0),(4239,10,1,'bifare',452,'@BIFÁRE, @$bifări, $s.f. Acţiunea de $a bifa. $- V. @bifa.@','BIFÁRE, bifări, s.f. Acţiunea de a bifa. - V. bifa.',0,1024642800,1024642800,0),(4240,10,1,'bifazat',211,'@BIFAZÁT, -Ă, @$bifazaţi, -te, $adj. (Elt.) Difazat; bifazic. - Din fr. @biphasé.@','BIFAZÁT, -Ă, bifazaţi, -te, adj. (Elt.) Difazat; bifazic. – Din fr. biphasé.',0,1024642800,1024642800,0),(4241,1,1,'bifazic',428,'@BIFÁZIC, -Ă@, $bifazici, -ce$, adj. Bifazat. - Cf. %bifazat%.','BIFÁZIC, -Ă, bifazici, -ce, adj. Bifazat. – Cf. b i f a z a t.',0,1024642800,1024642800,0),(4242,10,1,'bifid',1030,'@BIFÍD, -Ă, @$bifizi, -de, $adj. (Anat.; despre vase de sânge, canale etc.) Care este despărţit în două. - Din fr. @bifide, @lat. @bifidus.@','BIFÍD, -Ă, bifizi, -de, adj. (Anat.; despre vase de sânge, canale etc.) Care este despărţit în două. – Din fr. bifide, lat. bifidus.',0,1024642800,1024642800,0),(4243,10,1,'bifilar',479,'@BIFILÁR, -Ă, @$bifilari, -e, $adj. @1. @(Despre circuite) Format din două fire. @2.@ (Tehn.; despre cabluri electrice) Format din doi conductori separaţi. - Din fr. @bifilaire, @engl.@ biphilar.@','BIFILÁR, -Ă, bifilari, -e, adj. 1. (Despre circuite) Format din două fire. 2. (Tehn.; despre cabluri electrice) Format din doi conductori separaţi. – Din fr. bifilaire, engl. biphilar.',0,1024642800,1024642800,0),(4244,10,1,'biflor',120,'@BIFLÓR, -Ă, @$biflori, -e, $adj. (Bot.; despre plante) Cu două flori. - Din fr. @biphlor.@','BIFLÓR, -Ă, biflori, -e, adj. (Bot.; despre plante) Cu două flori. – Din fr. biphlor.',0,1024642800,1024642800,0),(4245,10,1,'bifocal',530,'@BIFOCÁL, -Ă, @$bifocali, -e, $adj. (Despre lentile) Cu două distanţe focale diferite; (despre ochelari) cu lentile bifocale. - Din fr. @bifocal.@','BIFOCÁL, -Ă, bifocali, -e, adj. (Despre lentile) Cu două distanţe focale diferite; (despre ochelari) cu lentile bifocale. – Din fr. bifocal.',0,1024642800,1024642800,0),(4246,10,18,'bifoliat',635,'@BIFOLIÁT, -Ă, @$bifoliaţi, -te, $adj. @1. @Care are două frunze, cu două foi. @2. @(Chim.) Dispus în două lame subţiri. [Pr.: $-li-at$] - @Bi- +foliat.@','BIFOLIÁT, -Ă, bifoliaţi, -te, adj. 1. Care are două frunze, cu două foi. 2. (Chim.) Dispus în două lame subţiri. [Pr.: -li-at] – Bi- +foliat.',0,1029826800,1029826800,0),(4247,1,1,'bifoliat',174,'@BIFOLIÁT, -Ă@, $bifoliaţi, -te$, adj. Care are două foliole. [Pr.: $-li-at$] - @Bi-@ + @foliat@.','BIFOLIÁT, -Ă, bifoliaţi, -te, adj. Care are două foliole. [Pr.: -li-at] – Bi- + foliat.',0,1048665600,1189656119,0),(4248,10,1,'biforă',639,'@BIFÓRĂ, @$bifore, $adj. (În stilul gotic; despre o fereastră, o uşă etc.) Împărţită în două printr-o colonetă, fiecare despărţitură fiind terminată cu un arc. - Et. nec.','BIFÓRĂ, bifore, adj. (În stilul gotic; despre o fereastră, o uşă etc.) Împărţită în două printr-o colonetă, fiecare despărţitură fiind terminată cu un arc. – Et. nec.',0,1024642800,1024642800,0),(4249,10,1,'biftec',2725,'@BÍFTEC, @$biftecuri, $s.n. Felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie. - Din fr. @bifteck.@','BÍFTEC, biftecuri, s.n. Felie de carne de vacă friptă la grătar sau în tigaie. – Din fr. bifteck.',0,1024642800,1024642800,0),(4250,10,1,'bifurca',1821,'@BIFURCÁ, @pers. 3 $bifúrcă, $vb. I. Refl. A se despărţi în două ramuri, în două direcţii, în două sensuri. - Din fr. @bifurquer.@','BIFURCÁ, pers. 3 bifúrcă, vb. I. Refl. A se despărţi în două ramuri, în două direcţii, în două sensuri. – Din fr. bifurquer.',0,1024642800,1024642800,0),(4251,10,1,'bifurcare',742,'@BIFURCÁRE, @$bifurcări, $s.f. Faptul de $a se bifurca; $(concr.) loc unde se bifurcă ceva; bifurcaţie. - V. @bifurca.@','BIFURCÁRE, bifurcări, s.f. Faptul de a se bifurca; (concr.) loc unde se bifurcă ceva; bifurcaţie. – V. bifurca.',0,1024642800,1024642800,0),(4252,10,1,'bifurcaţie',580,'@BIFURCÁŢIE, @$bifurcaţii, $s.f. Bifurcare. - Din fr. @bifurcation.@','BIFURCÁŢIE, bifurcaţii, s.f. Bifurcare. – Din fr. bifurcation.',0,1024642800,1024642800,0),(4253,10,1,'big',3682,'@BIG, @$biguri, $s.n. Unitate comercială complexă. - Din iniţialele @B@[ăcănie] + @I@[ndustriale] + @G@[ospodina].','BIG, biguri, s.n. Unitate comercială complexă. – Din iniţialele B[ăcănie] + I[ndustriale] + G[ospodina].',0,1024642800,1024642800,0),(4254,10,1,'bigbang',2250,'@BIG BANG @s.n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a iniţiat expansiunea universului observabil. [Pr.: $beng$] - Din engl. @big bang @[theory].','BIG BANG s.n. (Astron.) Marea explozie (ipotetică) ce a iniţiat expansiunea universului observabil. [Pr.: beng] – Din engl. big bang [theory].',0,1024642800,1024642800,0),(4255,10,1,'bigam',4307,'@BIGÁM, -Ă, @$bigami, -e, $adj., s.m. şi f. (Persoană care are două soţii, respectiv doi soţi; (persoană) culpabilă de a fi contractat două căsătorii paralele. - Din fr. @bigame, @lat. @bigamus.@','BIGÁM, -Ă, bigami, -e, adj., s.m. şi f. (Persoană care are două soţii, respectiv doi soţi; (persoană) culpabilă de a fi contractat două căsătorii paralele. – Din fr. bigame, lat. bigamus.',0,1024642800,1024642800,0),(4256,10,1,'bigamie',3563,'@BIGAMÍE, @$bigamii, $s.f. Situaţia unei persoane bigame. - Din fr. @bigamie.@','BIGAMÍE, bigamii, s.f. Situaţia unei persoane bigame. – Din fr. bigamie.',0,1024642800,1024642800,0),(4257,10,1,'bigă',2839,'@BÍGĂ, @$bigi, $s.f. Aparat format din două sau trei braţe de sprijin unite printr-o bară prevăzută de scripeţi, cu ajutorul căreia se încarcă sau se descarcă mărfurile în porturi. - Din fr. @bigue.@','BÍGĂ, bigi, s.f. Aparat format din două sau trei braţe de sprijin unite printr-o bară prevăzută de scripeţi, cu ajutorul căreia se încarcă sau se descarcă mărfurile în porturi. – Din fr. bigue.',0,1024642800,1157406961,0),(4258,10,1,'bigibigi',1003,'@BÍGI-BÍGI @s.n. invar. Pastă gelatinoasă comestibilă (roşie), dulce, amestecată cu miez de nucă, asemănătoare cu rahatul. - Cf. tc. %cici bici%.','BÍGI-BÍGI s.n. invar. Pastă gelatinoasă comestibilă (roşie), dulce, amestecată cu miez de nucă, asemănătoare cu rahatul. – Cf. tc. c i c i  b i c i.',0,1024642800,1024642800,0),(4259,10,1,'bigot',25989,'@BIGÓT, -Ă, @$bigoţi, -te, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii; (om) habotnic; bisericos. - Din fr. @bigot.@','BIGÓT, -Ă, bigoţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care urmează cu mare severitate toate preceptele rituale ale unei religii; (om) habotnic; bisericos. – Din fr. bigot.',0,1024642800,1221054781,0),(4260,10,1,'bigoterie',475,'@BIGOTERÍE, @$bigoterii, $s.f. (Livr.) Bigotism. - Din fr. @bigoterie.@','BIGOTERÍE, bigoterii, s.f. (Livr.) Bigotism. – Din fr. bigoterie.',0,1024642800,1024642800,0),(4261,10,1,'bigotism',8553,'@BIGOTÍSM @s.n. Atitudine, comportare de bigot; bigoterie, habotnicie. - Din fr. @bigotisme.@','BIGOTÍSM s.n. Atitudine, comportare de bigot; bigoterie, habotnicie. – Din fr. bigotisme.',0,1024642800,1189656119,0),(4262,10,1,'bigudiu',1180,'@BIGUDÍU, @$bigudiuri, $s.n. Obiect de toaletă feminină, confecţionat din metal, material plastic etc., în jurul căruia se răsuceşte o şuviţă de păr pentru a o ondula. - Din fr. @bigoudi.@','BIGUDÍU, bigudiuri, s.n. Obiect de toaletă feminină, confecţionat din metal, material plastic etc., în jurul căruia se răsuceşte o şuviţă de păr pentru a o ondula. – Din fr. bigoudi.',0,1024642800,1024642800,0),(4263,10,1,'bihindisi',56,'@BIHINDISÍ @vb. IV. v. @bindisi.@','BIHINDISÍ vb. IV. v. bindisi.',0,1024642800,1024642800,0),(4264,10,1,'bihorean',270,'@BIHOREÁN, -Ă, @$bihoreni, -e, $s.m., adj. @1.@ S.m. Persoană născută şi crescută în judeţul Bihor. @2.@ Adj., s.m. (Locuitor) din judeţul Bihor. - @Bihor @(n.pr.) + suf. -$ean.$','BIHOREÁN, -Ă, bihoreni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în judeţul Bihor. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din judeţul Bihor. – Bihor (n.pr.) + suf. -ean.',0,1024642800,1024642800,0),(4265,10,1,'bihoreancă',354,'@BIHOREÁNCĂ, @$bihorence, $s.f. Femeie născută şi crescută în judeţul Bihor. ** Locuitoare din judeţul Bihor. - @Bihorean @+ suf. -$că.$','BIHOREÁNCĂ, bihorence, s.f. Femeie născută şi crescută în judeţul Bihor. ♦ Locuitoare din judeţul Bihor. – Bihorean + suf. -că.',0,1024642800,1024642800,0),(4266,10,1,'bihuncă',1649,'@BIHÚNCĂ, @$bihunci, $s.f. (Reg.) Trăsură uşoară pe patru roţi, trasă de obicei de un singur cal. - Din ucr. @bihunky.@','BIHÚNCĂ, bihunci, s.f. (Reg.) Trăsură uşoară pe patru roţi, trasă de obicei de un singur cal. – Din ucr. bihunky.',0,1024642800,1024642800,0),(4267,10,1,'bijoi',750,'@BIJÓI, @$bijoaie, $s.n. (Reg.) Şipot; izvor. - Probabil formaţie onomatopeică.','BIJÓI, bijoaie, s.n. (Reg.) Şipot; izvor. – Probabil formaţie onomatopeică.',0,1024642800,1024642800,0),(4268,10,1,'bijuterie',4338,'@BIJUTERÍE, @$bijuterii, $s.f. Obiect de podoabă făcut din metal nobil (şi pietre preţioase); giuvaer. ** Magazin specializat în confecţionarea şi vânzarea giuvaerurilor. - Din fr. @bijouterie.@','BIJUTERÍE, bijuterii, s.f. Obiect de podoabă făcut din metal nobil (şi pietre preţioase); giuvaer. ♦ Magazin specializat în confecţionarea şi vânzarea giuvaerurilor. – Din fr. bijouterie.',0,1024642800,1024642800,0),(4269,10,1,'bijutier',1139,'@BIJUTIÉR, @$bijutieri, $s.m. Persoană care face sau vinde bijuterii; giuvaergiu. [Pr.: -$ti-er.$] - Din fr. @bijoutier.@','BIJUTIÉR, bijutieri, s.m. Persoană care face sau vinde bijuterii; giuvaergiu. [Pr.: -ti-er.] – Din fr. bijoutier.',0,1024642800,1024642800,0),(4270,10,1,'bikini',1749,'@BIKÍNI @s.n. Costum feminin de baie, format dintr-un slip şi dintr-un sutien de dimensiuni reduse. - Din engl. @Bikini, @fr. @bikini.@','BIKÍNI s.n. Costum feminin de baie, format dintr-un slip şi dintr-un sutien de dimensiuni reduse. – Din engl. Bikini, fr. bikini.',0,1024642800,1024642800,0),(4271,10,1,'bikinian',220,'@BIKINIÁN, -Ă, @$bikinieni, -e, $s.m. şi f. adj. @1. @S. m. şi f. Persoană născută şi crescută în atolul Bikini. @2. @Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din atolul Bikini. [Pr.: -$ni-an$] - Din engl. @bikinian.@','BIKINIÁN, -Ă, bikinieni, -e, s.m. şi f. adj. 1. S. m. şi f. Persoană născută şi crescută în atolul Bikini. 2. Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din atolul Bikini. [Pr.: -ni-an] – Din engl. bikinian.',0,1024642800,1024642800,0),(4272,3,1,'bilabial',959,'@BILABIÁL, -Ă@, $bilabiali, -e$, adj. (Despre sunete) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: $-bi-al$] - Din fr. @bilabial@.','BILABIÁL, -Ă, bilabiali, -e, adj. (Despre sunete) La articularea cărora participă amândouă buzele. [Pr.: -bi-al] – Din fr. bilabial.',0,1018422000,1018422000,0),(4273,10,1,'bilabiat',642,'@BILABIÁT, -Ă, @$bilabiaţi, -te, $adj. (Despre corola sau caliciul unei flori, $p. ext. $despre flori) care seamănă cu buzele unei guri deschise. [Pr.: -$bi-at$] - Din fr. @bilabié.@','BILABIÁT, -Ă, bilabiaţi, -te, adj. (Despre corola sau caliciul unei flori, p. ext. despre flori) care seamănă cu buzele unei guri deschise. [Pr.: -bi-at] – Din fr. bilabié.',0,1024642800,1024642800,0),(4274,10,1,'bilanţ',7109,'@BILÁNŢ, @$bilanţuri, $s.n. Tablou contabil al activului şi pasivului unei intreprinderi sau al unei activităţi financiare pentru o anumită perioadă de timp. ** Fig. Rezultatul sintetic al unei activităţi desfăşurate într-o perioadă dată. - Din germ. @Bilanz. @Cf. it. %bilancio%.','BILÁNŢ, bilanţuri, s.n. Tablou contabil al activului şi pasivului unei intreprinderi sau al unei activităţi financiare pentru o anumită perioadă de timp. ♦ Fig. Rezultatul sintetic al unei activităţi desfăşurate într-o perioadă dată. – Din germ. Bilanz. Cf. it. b i l a n c i o.',0,1024642800,1024642800,0),(4275,10,1,'bilanţier',511,'@BILANŢIÉR, -Ă, @$bilanţieri, -e, $adj., s.n. @1. @Adj. De bilanţ. @2.@ S.n. Registru în care sunt înscrise bilanţuri. [Pr.: -$ţi-er$] - @Bilanţ @+ suf. -$ier.$','BILANŢIÉR, -Ă, bilanţieri, -e, adj., s.n. 1. Adj. De bilanţ. 2. S.n. Registru în care sunt înscrise bilanţuri. [Pr.: -ţi-er] – Bilanţ + suf. -ier.',0,1024642800,1024642800,0),(4276,10,1,'bilateral',4506,'@BILATERÁL, -Ă, @$bilaterali, -e, $adj. @1.@Care are două părţi (sau două laturi) opuse, simetrice. @2.@ Care priveşte în acelaşi timp două laturi sau aspecte (fundamentale) ale unui întreg. @3. @(Despre date, contracte, convenţii) Care obligă în mod reciproc părţile interesate. - Din fr. @bilatéral.@','BILATERÁL, -Ă, bilaterali, -e, adj. 1.Care are două părţi (sau două laturi) opuse, simetrice. 2. Care priveşte în acelaşi timp două laturi sau aspecte (fundamentale) ale unui întreg. 3. (Despre date, contracte, convenţii) Care obligă în mod reciproc părţile interesate. – Din fr. bilatéral.',0,1024642800,1024642800,0),(4277,10,1,'bilateralism',1701,'@BILATERALÍSM @s.n. Metodă de politică comercială internaţională, care constă în acordul dintre două ţări în privinţa bunurilor şi serviciilor pe care le schimbă între ele. - @Bilateral @+ suf. -$ism.$','BILATERALÍSM s.n. Metodă de politică comercială internaţională, care constă în acordul dintre două ţări în privinţa bunurilor şi serviciilor pe care le schimbă între ele. – Bilateral + suf. -ism.',0,1024642800,1024642800,0),(4278,10,1,'bilă',4593,'@BÍLĂ^1@, $bile, $s.f. (Anat.) Fiere. - Din fr. @bile, @lat. @bilis.@','BÍLĂ1, bile, s.f. (Anat.) Fiere. – Din fr. bile, lat. bilis.',0,1024642800,1024642800,0),(4279,10,1,'bilă',7139,'@BÍLĂ^2, @ $bile, $ s.f. Sferă (de mici dimensiuni) fabricată din diferite materiale şi întrebuinţată în diverse scopuri (ca rulmenţi, la unele jocuri de copii, la jocul de popice, ca modalitate de vot etc.). * $Bilă albă $= expresie a votului pozitiv. $Bilă neagră$ = expresie a votului negativ. (La notarea răspunsurilor studenţilor; în trecut) $Bilă albă $= calificativ între \"foarte bine\" şi \"bine\". $Bilă roşie $= calificativ între \"bine\" şi \"suficient\". $Bilă neagră $= calificativul \"insuficient\". - Din fr. @bille.@','BÍLĂ2, bile, s.f. Sferă (de mici dimensiuni) fabricată din diferite materiale şi întrebuinţată în diverse scopuri (ca rulmenţi, la unele jocuri de copii, la jocul de popice, ca modalitate de vot etc.). ♢ Bilă albă = expresie a votului pozitiv. Bilă neagră = expresie a votului negativ. (La notarea răspunsurilor studenţilor; în trecut) Bilă albă = calificativ între „foarte bine” şi „bine”. Bilă roşie = calificativ între „bine” şi „suficient”. Bilă neagră = calificativul „insuficient”. – Din fr. bille.',0,1024642800,1024642800,0),(4280,10,1,'bilă',4845,'@BÍLĂ^3@, $bile, $s.f. Trunchi (subţire), mai ales de brad, întrebuinţat în construcţii, la schele. - Din bg. @bilo.@','BÍLĂ3, bile, s.f. Trunchi (subţire), mai ales de brad, întrebuinţat în construcţii, la schele. – Din bg. bilo.',0,1024642800,1024642800,0),(4281,10,1,'bildungsroman',4245,'@BILDUNGSROMÁN, @$bildungsromane, $ s.n. (Lit.) Roman care prezintă procesul de formare a unui caracter (@2@). - Din germ. @Bildungsroman.@','BILDUNGSROMÁN, bildungsromane, s.n. (Lit.) Roman care prezintă procesul de formare a unui caracter (2). – Din germ. Bildungsroman.',0,1024642800,1024642800,0),(4282,10,1,'bildungsromanesc',191,'@BILDUNGSROMANÉSC, -Ă, @$bildungsromaneşti, $adj. (Lit., rar) De bildungsroman. - @Bildungsroman @+ suf. -$esc.$','BILDUNGSROMANÉSC, -Ă, bildungsromaneşti, adj. (Lit., rar) De bildungsroman. – Bildungsroman + suf. -esc.',0,1024642800,1024642800,0),(4283,10,1,'bilet',5224,'@BILÉT, @$bilete, $s.n. @1. @Scrisoare de câteva rânduri. @2. @Bucată mică de hârtie sau de carton imprimat care dă dreptul la intrarea (şi ocuparea unui loc) într-o sală de spectacol, într-o arenă sportivă etc. *@ @$Bilet de bancă $= hârtie de valoare emisă de o bancă, prin care acesta se obligă să plătească deţinătorului, la prezentare, suma înscrisă pe hârtie. $Bilet de ordin$ = hârtie prin care o persoană se obligă să plătească altei persoane o anumită sumă de bani la cererea acesteia din urmă; cambie. - Din fr. @billet. @Cf. it. %biglietto%.','BILÉT, bilete, s.n. 1. Scrisoare de câteva rânduri. 2. Bucată mică de hârtie sau de carton imprimat care dă dreptul la intrarea (şi ocuparea unui loc) într-o sală de spectacol, într-o arenă sportivă etc. * Bilet de bancă = hârtie de valoare emisă de o bancă, prin care acesta se obligă să plătească deţinătorului, la prezentare, suma înscrisă pe hârtie. Bilet de ordin = hârtie prin care o persoană se obligă să plătească altei persoane o anumită sumă de bani la cererea acesteia din urmă; cambie. – Din fr. billet. Cf. it. b i g l i e t t o.',0,1024642800,1024642800,0),(4284,10,1,'biletă',685,'@BILÉTĂ, @$bilete, $s.f. (Tehn.) Ţaglă. - Din fr. @billette.@','BILÉTĂ, bilete, s.f. (Tehn.) Ţaglă. – Din fr. billette.',0,1024642800,1189656119,0),(4285,10,1,'bileţel',395,'@BILEŢÉL, @$bileţele, $s.n. Diminutiv al lui $bilet. - $@Bilet @+ suf. -$el.$','BILEŢÉL, bileţele, s.n. Diminutiv al lui bilet. – Bilet + suf. -el.',0,1024642800,1024642800,0),(4286,10,1,'biliar',1396,'@BILIÁR, -Ă, @$biliari, -e, $adj. Care se referă la bilă^1, care formează bilă^1. [Pr.: -$li-ar$] - Din fr. @biliaire.@','BILIÁR, -Ă, biliari, -e, adj. Care se referă la bilă1, care formează bilă1. [Pr.: -li-ar] – Din fr. biliaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4287,10,1,'biliard',2954,'@BILIÁRD, @$biliarde, $s.n. Joc în care o serie de bile^2 sunt deplasate pe o masă specială prin lovirea uneia dintre ele cu tacul. ** Masă pe care se practică acest joc. [Pr.: -$li-ard$] - Din it. @biliardo, @rus. @biliard. @Cf. fr. %billard%.','BILIÁRD, biliarde, s.n. Joc în care o serie de bile2 sunt deplasate pe o masă specială prin lovirea uneia dintre ele cu tacul. ♦ Masă pe care se practică acest joc. [Pr.: -li-ard] – Din it. biliardo, rus. biliard. Cf. fr. b i l l a r d.',0,1024642800,1024642800,0),(4288,10,1,'biliargiu',142,'@BILIARGÍU, @$biliargii, $s.m. (Fam.) Jucător (pasionat) de biliard. [Pr.: -$li-ar-$] -@Biliard @+ suf. -$giu.$','BILIARGÍU, biliargii, s.m. (Fam.) Jucător (pasionat) de biliard. [Pr.: -li-ar-] -Biliard + suf. -giu.',0,1024642800,1024642800,0),(4289,10,1,'bilingv',4483,'@BILÍNGV, -Ă, @$bilingvi, -e, $adj. @1.@Care utilizează în mod curent şi la fel de bine două limbi. @2. @Scris în două limbi. - Din fr. @billingue, @lat. @bilinguis.@','BILÍNGV, -Ă, bilingvi, -e, adj. 1.Care utilizează în mod curent şi la fel de bine două limbi. 2. Scris în două limbi. – Din fr. billingue, lat. bilinguis.',0,1024642800,1208417752,0),(4290,10,1,'bilingvism',1367,'@BILINGVÍSM @s.n. Fenomen de utilizare curentă de către aceeaşi persoană a două limbi diferite. - Din fr. @bilinguisme.@','BILINGVÍSM s.n. Fenomen de utilizare curentă de către aceeaşi persoană a două limbi diferite. – Din fr. bilinguisme.',0,1024642800,1024642800,0),(4291,10,1,'bilion',5950,'@BILIÓN, @$bilioane, $s.n. Număr egal cu o mie miliarde sau (în unele ţări) cu un miliard. [Pr.: -$li-on$] - Din fr. @billion.@','BILIÓN, bilioane, s.n. Număr egal cu o mie miliarde sau (în unele ţări) cu un miliard. [Pr.: -li-on] – Din fr. billion.',0,1024642800,1024642800,0),(4292,10,1,'bilios',1005,'@BILIÓS, -OÁSĂ, @$bilioşi, -oase, $adj. (Rar) Care suferă de un exces de secreţie biliară; care are la bază o secreţie biliară excesivă. * $Temperament bilios$ = temperament irascibil. [Pr.: -$li-os$] - Din fr. @bilieux, @lat. @biliosus.@','BILIÓS, -OÁSĂ, bilioşi, -oase, adj. (Rar) Care suferă de un exces de secreţie biliară; care are la bază o secreţie biliară excesivă. ♢ Temperament bilios = temperament irascibil. [Pr.: -li-os] – Din fr. bilieux, lat. biliosus.',0,1024642800,1024642800,0),(4293,10,1,'bilirubină',2104,'@BILIRUBÍNĂ @s.f. Pigment biliar, derivat al hemoglobinei, prezent în sânge, în bilă^1 şi în calculii biliari. - Din fr. @bilirubine.@','BILIRUBÍNĂ s.f. Pigment biliar, derivat al hemoglobinei, prezent în sânge, în bilă1 şi în calculii biliari. – Din fr. bilirubine.',0,1024642800,1024642800,0),(4294,10,15,'biliţă',305,'@BÍLIŢĂ@, $biliţe, $s.f. (Reg.) Capcană (de sârmă, cu arc) pentru animale mici.','BÍLIŢĂ, biliţe, s.f. (Reg.) Capcană (de sârmă, cu arc) pentru animale mici.',0,1029826800,1029826800,0),(4295,10,1,'biliverdină',471,'@BILIVERDÍNĂ @s.f. Pigment de culoare verde, derivat prin oxidare din bilirubină. - Din fr. @biliverdine.@','BILIVERDÍNĂ s.f. Pigment de culoare verde, derivat prin oxidare din bilirubină. – Din fr. biliverdine.',0,1024642800,1024642800,0),(4296,10,1,'bilobat',392,'@BILOBÁT, -Ă, @$bilobaţi, -te, $adj. (Bot.) Alcătuit din doi lobi. - Din fr. @bilobé.@','BILOBÁT, -Ă, bilobaţi, -te, adj. (Bot.) Alcătuit din doi lobi. – Din fr. bilobé.',0,1024642800,1024642800,0),(4297,10,1,'bilşug',261,'@BILŞÚG @s.n. v. @belşug.@','BILŞÚG s.n. v. belşug.',0,1024642800,1024642800,0),(4298,10,1,'bilunar',3610,'@BILUNÁR, -Ă, @$bilunari, -e, $adj. Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună; bimensual. - @Bi- @+ lunar (după fr. $bimensuel$).','BILUNÁR, -Ă, bilunari, -e, adj. Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună; bimensual. – Bi- + lunar (după fr. bimensuel).',0,1024642800,1024642800,0),(4299,10,1,'biman',724,'@BIMÁN, -Ă, @$bimani, -e, $adj. Cu două mâini. - Din fr. @bimane.@','BIMÁN, -Ă, bimani, -e, adj. Cu două mâini. – Din fr. bimane.',0,1024642800,1024642800,0),(4300,10,1,'bimbaşă',832,'@BÍMBAŞĂ, @$bimbaşi, $s.m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldaţi în armata turcă. * (Astăzi fam. în expr.) $A trăi ca (un) bimbaşă $= a trăi în belşug. [Var.: @bímpaşă @s.m.] - Din tc.@ binbaşi.@','BÍMBAŞĂ, bimbaşi, s.m. (Înv.) Comandant peste 1 000 de soldaţi în armata turcă. ♢ (Astăzi fam. în expr.) A trăi ca (un) bimbaşă = a trăi în belşug. [Var.: bímpaşă s.m.] – Din tc. binbaşi.',0,1024642800,1024642800,0),(4301,10,1,'bimensual',418,'@BIMENSUÁL, -Ă, @$bimensuali, -e, $adj. Bilunar. [Pr.: -$su-al$] - Din fr. @bimensuel.@','BIMENSUÁL, -Ă, bimensuali, -e, adj. Bilunar. [Pr.: -su-al] – Din fr. bimensuel.',0,1024642800,1024642800,0),(4302,10,15,'bimestrial',945,'@BIMESTRIÁL, -Ă, @$bimestriali, -e, $adj. Care se întâmplă sau apare din două în două luni. [Pr.: $-tri-al$] - Din fr. @bimestriel, @it. @bimestriale.@','BIMESTRIÁL, -Ă, bimestriali, -e, adj. Care se întâmplă sau apare din două în două luni. [Pr.: -tri-al] – Din fr. bimestriel, it. bimestriale.',0,1029826800,1029826800,0),(4303,10,15,'bimestru',459,'@BIMÉSTRU, @$bimestre, $s.n. Interval de două luni. - Din fr. @bimestre @(lat. lit. @bimestris@).','BIMÉSTRU, bimestre, s.n. Interval de două luni. – Din fr. bimestre (lat. lit. bimestris).',0,1029826800,1029826800,0),(4304,10,1,'bimetal',975,'@BIMETÁL, @$bimetale, $s.n. @1. @Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. @2.@ Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări datorate dilataţiei termice, pot acţiona un mecanism. - Din fr. @bimétal.@','BIMETÁL, bimetale, s.n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări datorate dilataţiei termice, pot acţiona un mecanism. – Din fr. bimétal.',0,1024642800,1024642800,0),(4305,10,1,'bimetalic',380,'@BIMETÁLIC, -Ă, @$bimetalici, -ce, $adj. @1. @Alcătuit din două metale diferite. @2. @(Despre un sistem monetar) Bazat pe bimetalism; bimetalist. - Din fr. @bimétallique.@','BIMETÁLIC, -Ă, bimetalici, -ce, adj. 1. Alcătuit din două metale diferite. 2. (Despre un sistem monetar) Bazat pe bimetalism; bimetalist. – Din fr. bimétallique.',0,1024642800,1024642800,0),(4306,10,1,'bimetalism',755,'@BIMETALÍSM @s.n. Sistem monetar bazat pe valoarea a două metale-etalon, aur şi argint. - Din fr. @bimétallisme.@','BIMETALÍSM s.n. Sistem monetar bazat pe valoarea a două metale-etalon, aur şi argint. – Din fr. bimétallisme.',0,1024642800,1024642800,0),(4307,10,1,'bimetalist',96,'@BIMETALÍST, -Ă, @$bimetalişti, -ste, $adj. Bimetalic (@2@). - Din fr. @bimétalliste.@','BIMETALÍST, -Ă, bimetalişti, -ste, adj. Bimetalic (2). – Din fr. bimétalliste.',0,1024642800,1024642800,0),(4308,10,1,'bimilenar',287,'@BIMILENÁR, -Ă, @$bimilenari, -e, $adj. Care durează sau are o vechime de (circa) două mii de ani. - Din fr. @bimillénaire.@','BIMILENÁR, -Ă, bimilenari, -e, adj. Care durează sau are o vechime de (circa) două mii de ani. – Din fr. bimillénaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4309,10,1,'bimileniu',195,'@BIMILÉNIU, @$bimilenii, $s.n. (Rar) Perioadă de două mii de ani. - @Bi- @+ @mileniu.@','BIMILÉNIU, bimilenii, s.n. (Rar) Perioadă de două mii de ani. – Bi- + mileniu.',0,1024642800,1024642800,0),(4310,10,1,'bimolecular',89,'@BIMOLECULÁR, -Ă, @$bimoleculari, -e, $adj. (Fiz., Chim.) Cu două molecule. - Din fr. @bimoléculaire.@','BIMOLECULÁR, -Ă, bimoleculari, -e, adj. (Fiz., Chim.) Cu două molecule. – Din fr. bimoléculaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4311,10,1,'bimotor',194,'@BIMOTÓR, -OÁRE, @$bimotori, -oare, $adj. Cu două motoare. ** (Substantivat, n.) Avion cu două motoare. - Din fr. @bimoteur.@','BIMOTÓR, -OÁRE, bimotori, -oare, adj. Cu două motoare. ♦ (Substantivat, n.) Avion cu două motoare. – Din fr. bimoteur.',0,1024642800,1024642800,0),(4312,10,1,'bimpaşă',117,'@BÍMPAŞĂ @s.m. v. @bimbaşă.@','BÍMPAŞĂ s.m. v. bimbaşă.',0,1024642800,1024642800,0),(4314,10,1,'binagiu',575,'@BINAGÍU, @$binagii, $s.m. (Rar) Antreprenor de construcţii. - @Bina @+ suf. -$giu.$','BINAGÍU, binagii, s.m. (Rar) Antreprenor de construcţii. – Bina + suf. -giu.',0,1024642800,1024642800,0),(4315,10,1,'binar',4316,'@BINÁR, -Ă, @$binari, -e, $adj. @1. @Compus din două unităţi, din două elemente; care se divide în câte două elemente. @2.@ (Despre plante) Cu organele dispuse perechi. @3.@ (Mat.) A cărui bază este numărul doi. * $Relaţie binară $= relaţie care are loc între doi termeni. - Din fr. @binaire, @lat. @binarius.@','BINÁR, -Ă, binari, -e, adj. 1. Compus din două unităţi, din două elemente; care se divide în câte două elemente. 2. (Despre plante) Cu organele dispuse perechi. 3. (Mat.) A cărui bază este numărul doi. ♢ Relaţie binară = relaţie care are loc între doi termeni. – Din fr. binaire, lat. binarius.',0,1024642800,1024642800,0),(4316,10,1,'binaritate',742,'@BINARITÁTE @s.f. (Mat.) Însuşirea de a se diviza în două unităţi sau elemente. - @Binar @+ suf. -$itate.$','BINARITÁTE s.f. (Mat.) Însuşirea de a se diviza în două unităţi sau elemente. – Binar + suf. -itate.',0,1024642800,1024642800,0),(4317,10,1,'binder',1573,'@BÍNDER @s.n. Strat de beton asfaltic folosit ca strat de legătură între fundaţia unui drum şi stratul de uzură, ca fundaţie la trotuarele de asfalt etc. - Din germ. @Binder.@','BÍNDER s.n. Strat de beton asfaltic folosit ca strat de legătură între fundaţia unui drum şi stratul de uzură, ca fundaţie la trotuarele de asfalt etc. – Din germ. Binder.',0,1024642800,1024642800,0),(4318,10,1,'bindisi',609,'@BINDISÍ, @$bindisesc, $vb. IV. Intranz. (Reg.) A-i păsa, a se sinchisi de ceva. [Var.: (înv.) @bihindisí @vb. IV] - Din ngr. @beghendízo.@','BINDISÍ, bindisesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A-i păsa, a se sinchisi de ceva. [Var.: (înv.) bihindisí vb. IV] – Din ngr. beghendízo.',0,1024642800,1024642800,0),(4319,10,1,'bine',28849,'@BÍNE @adv., s.n. sg. @I. @Adv. @1. @În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. * Expr. $A(-i) prinde $(cuiva) $bine $(un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. $A(-i) veni cuiva bine (să...)$ = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situaţie prielnică. * (În formule de salut) $Bine ai$ (sau $aţi) venit (sănătos, sănătoşi)!$ * (Referitor la sănătate) $A se simţi bine. A(-i) face$ (cuiva) $bine$ (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). $A dormi$ (sau $a se odihni$ etc.) $bine.$ $(Ce), nu ţi-e bine?$ = @a)@ (ce), nu eşti sănătos? ai o slăbiciune fizică?; @b)@ (ce), eşti nebun? nu eşti în toate minţile? @2.@ În concordanţă cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. $Să te porţi bine cu oricine.$ ** Expr. (Fam. şi ir.) $Bine ţi-a făcut!$ = aşa trebuia, aşa se cuvenea să-şi facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ** În concordanţă cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. $Cântă şi dansează bine. Cu rochia asta iţi şade bine.$ * $Bărbat$ sau $femeie bine făcut(ă)$ = bărbat sau femeie chipeş(ă). ** În concordanţă cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. $Vezi bine că aşa stau lucrurile. Să ştiu bine că mor, şi nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!$ * $De-a binelea$ = de-adevărat, cu adevărat. ** (Având valoarea unei afirmaţii) $Bine, am să procedez cum vrei tu!$ * Expr. $(Că) bine zici$ = (că) zici aşa cum trebuie. $Ei bine...$ = după cum spuneam... ** Cu grijă, cu atenţie. $Uită-te bine şi învaţă.$ @3.@ Deplin, în întregime, complet. $E cherchelit bine.$ ** (La comparativ) Mult. $A fost plecat doi ani şi mai bine.$ ** Mult şi prielnic. $A plouat bine. A mâncat şi a băut bine.$ @II.@ S.n. sg. @1.@ Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. * $Om de bine$ = om care acţionează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. * Expr. $A face (cuiva un mare) bine$ sau $a face$ (cuiva) $bine$ (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. $Să-ţi$ (sau $să vă) fie de bine!$ = @a)@ să-ţi (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; @b)@ (ir.) se spune cuiva care a procedat (greşit) împotriva sfaturilor primite. $A vorbi$ (pe cineva) $de bine$ = a lăuda (pe cineva). @2.@ Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. * Expr. $A lua$ (pe cineva) $cu binele$ = a proceda cu blândeţe, cu înţelegere, cu bunăvoinţă faţă de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. @3.@ (Fil.; art.) Obiectul moralei ca ştiinţă. @4.@ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. - Lat. @bene@ (în sensul @II 3@, calc după gr. $Agathos,$ germ. $das Gut).$','BÍNE adv., s.n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ♢ Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învăţătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situaţie prielnică. ♢ (În formule de salut) Bine ai (sau aţi) venit (sănătos, sănătoşi)! ♢ (Referitor la sănătate) A se simţi bine. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ţi-e bine? = a) (ce), nu eşti sănătos? ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), eşti nebun? nu eşti în toate minţile? 2. În concordanţă cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porţi bine cu oricine. ♦ Expr. (Fam. şi ir.) Bine ţi-a făcut! = aşa trebuia, aşa se cuvenea să-şi facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ♦ În concordanţă cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă şi dansează bine. Cu rochia asta iţi şade bine.Bărbat sau femeie bine făcut(ă) = bărbat sau femeie chipeş(ă). ♦ În concordanţă cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că aşa stau lucrurile. Să ştiu bine că mor, şi nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat. ♦ (Având valoarea unei afirmaţii) Bine, am să procedez cum vrei tu! ♢ Expr. (Că) bine zici = (că) zici aşa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam... ♦ Cu grijă, cu atenţie. Uită-te bine şi învaţă. 3. Deplin, în întregime, complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani şi mai bine. ♦ Mult şi prielnic. A plouat bine. A mâncat şi a băut bine. II. S.n. sg. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. ♢ Om de bine = om care acţionează în folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său. ♢ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Să-ţi (sau să vă) fie de bine! = a) să-ţi (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greşit) împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ♢ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândeţe, cu înţelegere, cu bunăvoinţă faţă de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei ca ştiinţă. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. – Lat. bene (în sensul II 3, calc după gr. Agathos, germ. das Gut).',0,1024642800,1201189613,0),(4320,10,4,'binecrescut',3105,'@BINECRESCÚT, -Ă, @$binecrescuţi, -te, $ adj. Care a primit o educaţie aleasă; cu purtări cuviincioase. - @Bine + crescut@ (după fr. $bien-élevé$). [idem $DEX\'84$]','BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuţi, -te, adj. Care a primit o educaţie aleasă; cu purtări cuviincioase. – Bine + crescut (după fr. bien-élevé). [idem DEX\'84]',0,1024642800,1113933145,0),(4321,10,4,'binecunoscut',5814,'@BINECUNOSCÚT, -Ă, @$binecunoscuţi, -te, $adj. Care este foarte cunoscut. - @Bine + cunoscut.@ [idem $DEX\'84$]','BINECUNOSCÚT, -Ă, binecunoscuţi, -te, adj. Care este foarte cunoscut. – Bine + cunoscut. [idem DEX\'84]',0,1024642800,1193066809,0),(4322,10,1,'binecuvânta',7313,'@BINECUVÂNTÁ, @$binecuvântez, $vb. I. Tranz. @1. @(Despre Dumnezeu) A revărsa graţia divină; a blagoslovi. ** (Despre preoţi) A revărsa harul divinităţii asupra unui lucru sau asupra oamenilor; a blagoslovi. ** P.anal. A dori prosperitate şi fericire cuiva (invocând adesea numele lui Dumnezeu). @2.@ A lăuda, a slăvi pe Dumnezeu. ** P. anal. A lăuda, a preamări pe cineva în semn de recunoştinţă. [Prez. ind. şi: (rar) $binecuvấnt$] - @Bine + cuvânta @(după sl. $blagosloviti$).','BINECUVÂNTÁ, binecuvântez, vb. I. Tranz. 1. (Despre Dumnezeu) A revărsa graţia divină; a blagoslovi. ♦ (Despre preoţi) A revărsa harul divinităţii asupra unui lucru sau asupra oamenilor; a blagoslovi. ♦ P.anal. A dori prosperitate şi fericire cuiva (invocând adesea numele lui Dumnezeu). 2. A lăuda, a slăvi pe Dumnezeu. ♦ P. anal. A lăuda, a preamări pe cineva în semn de recunoştinţă. [Prez. ind. şi: (rar) binecuvấnt] – Bine + cuvânta (după sl. blagosloviti).',0,1024642800,1136406509,0),(4323,10,1,'binecuvântare',3056,'@BINECUVÂNTÁRE, @$binecuvântări, $s.f. Acţiunea, formula sau gestul de a binecuvânta; benedicţiune, blagoslovire, blagoslovenie. * Expr. $A ($sau $a-şi) da binecuvântarea $= a fi de acord (cu ceva); a aproba. - V. @binecuvânta.@','BINECUVÂNTÁRE, binecuvântări, s.f. Acţiunea, formula sau gestul de a binecuvânta; benedicţiune, blagoslovire, blagoslovenie. ♢ Expr. A (sau a-şi) da binecuvântarea = a fi de acord (cu ceva); a aproba. – V. binecuvânta.',0,1024642800,1024642800,0),(4324,10,1,'binecuvântat',2925,'@BINECUVÂNTÁT, -Ă, @$binecuvântaţi, -te, $adj. @1.@ Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ** Fig. Înzestrat, talentat, dotat. @2. @(Despre lucruri) Care are o acţiune binefăcătoare. @3. @(Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptăţit, justificat. - V. @binecuvânta.@','BINECUVÂNTÁT, -Ă, binecuvântaţi, -te, adj. 1. Care a primit binecuvântare religioasă; blagoslovit. ♦ Fig. Înzestrat, talentat, dotat. 2. (Despre lucruri) Care are o acţiune binefăcătoare. 3. (Despre cauze, motive etc.) Bine întemeiat, îndreptăţit, justificat. – V. binecuvânta.',0,1024642800,1192796484,0),(4325,10,1,'binefacere',3977,'@BINEFÁCERE, @$binefaceri, $s.f. (Adesea fig.) Faptă bună, ajutor dat cuiva. - @Bine + facere @(după lat. $benefacere).$','BINEFÁCERE, binefaceri, s.f. (Adesea fig.) Faptă bună, ajutor dat cuiva. – Bine + facere (după lat. benefacere).',0,1024642800,1222936769,0),(4326,10,1,'binefăcător',2548,'@BINEFĂCĂTÓR, -OÁRE, @$binefăcători, -oare, $adj., s.m. şi f. @1.@ Adj. Care face bine, care foloseşte. @2.@ S.m. şi f. Persoană care face bine altora. - @Bine + făcător @(după fr. $bienfaiteur $şi $bienfaisant).$','BINEFĂCĂTÓR, -OÁRE, binefăcători, -oare, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care face bine, care foloseşte. 2. S.m. şi f. Persoană care face bine altora. – Bine + făcător (după fr. bienfaiteur şi bienfaisant).',0,1024642800,1024642800,0),(4327,10,1,'bineînţeles',13592,'@BINEÎNŢELÉS @adv. Desigur, fireşte. - @Bine + înţeles @(după fr. $bien entendu).$','BINEÎNŢELÉS adv. Desigur, fireşte. – Bine + înţeles (după fr. bien entendu).',0,1024642800,1223559697,0),(4328,10,1,'binemerita',3423,'@BINEMERITÁ @vb. I. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. \" de la\") A câştiga dreptul la recunoştinţa cuiva. - @Bine + merita.@','BINEMERITÁ vb. I. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „ de la”) A câştiga dreptul la recunoştinţa cuiva. – Bine + merita.',0,1024642800,1024642800,0),(4329,10,4,'binemirositor',1020,'@BINEMIROSITÓR, -OÁRE, @$binemirositori, -oare, $adj. Care miroase frumos; parfumat, aromat. - @Bine + mirositor.@ [idem $DEX\'84$]','BINEMIROSITÓR, -OÁRE, binemirositori, -oare, adj. Care miroase frumos; parfumat, aromat. – Bine + mirositor. [idem DEX\'84]',0,1024642800,1113933163,0),(4330,10,1,'bineţe',1438,'@BINÉŢE @s.f. (Pop.; în expr.) $A(-şi) da bineţe $= a (se) saluta. - Din @bine aţi @[venit].','BINÉŢE s.f. (Pop.; în expr.) A(-şi) da bineţe = a (se) saluta. – Din bine aţi [venit].',0,1024642800,1024642800,0),(4331,10,4,'binevenit',18681,'@BINEVENÍT, -Ă, @$bineveniţi, -te, $adj. Care soseşte la momentul oportun; care face plăcere, bucurie venind. - @Bine + venit @(după fr. $bienvenu$). [idem $DEX\'84$]','BINEVENÍT, -Ă, bineveniţi, -te, adj. Care soseşte la momentul oportun; care face plăcere, bucurie venind. – Bine + venit (după fr. bienvenu). [idem DEX\'84]',0,1024642800,1197994697,0),(4332,10,1,'binevoi',3559,'@BINEVOÍ, @$binevoiesc, $vb. IV. Tranz. A avea dispoziţie, o atitudine favorabilă faţă de o cerere, de o plângere etc; a catadicsi, a cabulipsi. - @Bine + voi.@','BINEVOÍ, binevoiesc, vb. IV. Tranz. A avea dispoziţie, o atitudine favorabilă faţă de o cerere, de o plângere etc; a catadicsi, a cabulipsi. – Bine + voi.',0,1024642800,1189656119,0),(477050,471,21,'mnemo',222,'@MNEM(O)-, -MNÉZĂ, -MNEZÍE@ $elem.$ \"memo-rie\". (< fr. $mném/o/-$, -mnèse, -mnésie, cf. $gr. mneme$, mnesia)','MNEM(O)-, -MNÉZĂ, -MNEZÍE elem. „memo-rie”. (< fr. mném/o/-, -mnèse, -mnésie, cf. gr. mneme, mnesia)',0,1189834610,1189834610,0),(4333,10,1,'binevoitor',7642,'@BINEVOITÓR, -OÁRE, @$binevoitori, -oare, $adj. (Adesea substantivat) Care are bunăvoinţă; amiabil. ** P.ext. Amabil, prietenos. [Pr.: -$vo-i-$] - @Binevoi @+ suf. -$tor.$','BINEVOITÓR, -OÁRE, binevoitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care are bunăvoinţă; amiabil. ♦ P.ext. Amabil, prietenos. [Pr.: -vo-i-] – Binevoi + suf. -tor.',0,1024642800,1238146751,1157),(4334,10,1,'biniş',1661,'@BINÍŞ, @$binişuri, $s.n. Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi şi despicate, strânsă pe bust şi largă în poale, căptuşită cu blană şi devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. şi reg.) @beníş @s.n.] - Din tc. @biniş.@','BINÍŞ, binişuri, s.n. Haină boierească lungă de ceremonie, cu mânecile largi şi despicate, strânsă pe bust şi largă în poale, căptuşită cu blană şi devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari. [Var.: (înv. şi reg.) beníş s.n.] – Din tc. biniş.',0,1024642800,1024642800,0),(4335,10,1,'binişliu',543,'@BINIŞLÍU, @$binşlii, $s.m. (Înv.) Persoană care purta biniş; $p. ext. $curtean. - Din tc. @binişli.@','BINIŞLÍU, binşlii, s.m. (Înv.) Persoană care purta biniş; p. ext. curtean. – Din tc. binişli.',0,1024642800,1024642800,0),(4336,10,1,'binişor',1998,'@BINIŞÓR @adv. Diminutiv al lui $bine. $** Cu băgare de seamă; fără grabă, cu calm. * Expr. $Şezi binişor! $= fii cuminte! astâmpără-te! ** Cu blândeţe, prietenos. * Expr. (Substantivat) ($A lua pe cineva $sau $a o lua) cu binişorul $= (a proceda) cu blândeţe, cu răbdare, cu tact. - @Bine @+ suf. -$işor.$','BINIŞÓR adv. Diminutiv al lui bine. ** Cu băgare de seamă; fără grabă, cu calm. ♢ Expr. Şezi binişor! = fii cuminte! astâmpără-te! ♦ Cu blândeţe, prietenos. ♢ Expr. (Substantivat) (A lua pe cineva sau a o lua) cu binişorul = (a proceda) cu blândeţe, cu răbdare, cu tact. – Bine + suf. -işor.',0,1024642800,1199392882,0),(4337,10,1,'binoclu',4212,'@BINÓCLU, @$binocluri, $s.n. Instrument optic alcătuit din două mici lunete terestre, folosit pentru a vedea obiectele situate la (mare) distanţă. - Din fr. @binocle.@','BINÓCLU, binocluri, s.n. Instrument optic alcătuit din două mici lunete terestre, folosit pentru a vedea obiectele situate la (mare) distanţă. – Din fr. binocle.',0,1024642800,1024642800,0),(4338,10,1,'binocular',1512,'@BINOCULÁR, -Ă, @$binoculari, -e, $adj. Prevăzut cu două oculare. ** Care poate fi văzut cu amândoi ochii. - Din fr. @binoculaire.@','BINOCULÁR, -Ă, binoculari, -e, adj. Prevăzut cu două oculare. ♦ Care poate fi văzut cu amândoi ochii. – Din fr. binoculaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4339,10,1,'binom',2726,'@BINÓM, @$binoame, $s.n. Expresie algebrică formată din doi termeni (monoame) separaţi de semnul + sau -. - Din fr. @binôme.@','BINÓM, binoame, s.n. Expresie algebrică formată din doi termeni (monoame) separaţi de semnul + sau -. – Din fr. binôme.',0,1024642800,1024642800,0),(4340,10,1,'bintă',859,'@BÍNTĂ, @$binte, $s.f. (Mar.) Baba. - Din it. @binda.@','BÍNTĂ, binte, s.f. (Mar.) Baba. – Din it. binda.',0,1024642800,1024642800,0),(4341,10,1,'bio',4302,'@BIO- @Element de compunere cu sensul \"(referitor la) viaţă\", care serveşte la formarea de substantive şi adjective. [Pr.: $bi-o$] - Din fr. @bio-@','BIO- Element de compunere cu sensul „(referitor la) viaţă”, care serveşte la formarea de substantive şi adjective. [Pr.: bi-o] – Din fr. bio-',0,1024642800,1224404729,0),(4342,10,1,'bioacumulare',1108,'@BIOACUMULÁRE, @$bioacumulări, $s.f. Proces de acumulare în sol a substanţelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale şi animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: $bi-o-a-$] - @Bio- + acumulare.@','BIOACUMULÁRE, bioacumulări, s.f. Proces de acumulare în sol a substanţelor organice în urma descompunerii resturilor vegetale şi animale, care contribuie la fertilizarea pământului. [Pr.: bi-o-a-] – Bio- + acumulare.',0,1024642800,1024642800,0),(4343,10,1,'bioacustic',712,'@BIOACÚSTIC, -Ă, @$bioacustici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii şi funcţiei semnalelor acustice la organismele vii. @2. @Adj. De bioacustică (@1@). [Pr.: $bi-o-a$] - Din germ. @Bioakustik, @engl. @bioacoustics.@','BIOACÚSTIC, -Ă, bioacustici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii şi funcţiei semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustică (1). [Pr.: bi-o-a] – Din germ. Bioakustik, engl. bioacoustics.',0,1024642800,1024642800,0),(4344,10,1,'bioamplificator',109,'@BIOAMPLIFICATÓR, @$bioamplificatoare, $s.n. (Med.) Aparat electronic folosit pentru amplificarea biopotenţialelor musculare. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @bioamplificateur.@','BIOAMPLIFICATÓR, bioamplificatoare, s.n. (Med.) Aparat electronic folosit pentru amplificarea biopotenţialelor musculare. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioamplificateur.',0,1024642800,1024642800,0),(4345,10,1,'bioastronautic',796,'@BIOASTRONAÚTIC, -Ă, @$bioastronautici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. Ramură a biologiei care studiază condiţiile vieţii în cosmos. @2. @Adj. De bioastronautică (@1@). [Pr.: $bi-o-as-tro-na-u-$] - Din germ. @Bioastronautik, @fr. @bioastronautique.@','BIOASTRONAÚTIC, -Ă, bioastronautici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. Ramură a biologiei care studiază condiţiile vieţii în cosmos. 2. Adj. De bioastronautică (1). [Pr.: bi-o-as-tro-na-u-] – Din germ. Bioastronautik, fr. bioastronautique.',0,1024642800,1024642800,0),(4346,10,1,'biobibliografic',336,'@BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă,@ $biobibliografici, -ce,$ adj. Care aparţine biobibliografiei, privitor la biobibliografie. [Pr.: $bi-o-bi-bli-o-$] - @Bio-@ + @bibliografic.@','BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă, biobibliografici, -ce, adj. Care aparţine biobibliografiei, privitor la biobibliografie. [Pr.: bi-o-bi-bli-o-] – Bio- + bibliografic.',0,1024642800,1228800716,0),(4347,10,1,'biobibliografie',990,'@BIOBIBLIOGRAFÍE, @$biobibliografii, $s.f. Biografia unui autor împreună cu titlurile lucrărilor lui şi ale celor privitoare la viaţa şi la activitatea lui. [Pr.: $bi-o-bi-bli-o-$] - Din fr. @biobibliographie.@','BIOBIBLIOGRAFÍE, biobibliografii, s.f. Biografia unui autor împreună cu titlurile lucrărilor lui şi ale celor privitoare la viaţa şi la activitatea lui. [Pr.: bi-o-bi-bli-o-] – Din fr. biobibliographie.',0,1024642800,1024642800,0),(4348,10,1,'biocatalizator',795,'@BIOCATALIZATÓR, @$biocatalizatori, $s.m. Substanţă care provoacă sau grăbeşte o reacţie chimică în organismele vii. [Pr.: $bi-o-$] - @Bio-@ + @catalizator @(după fr. $biocatalyseur$).','BIOCATALIZATÓR, biocatalizatori, s.m. Substanţă care provoacă sau grăbeşte o reacţie chimică în organismele vii. [Pr.: bi-o-] – Bio- + catalizator (după fr. biocatalyseur).',0,1024642800,1024642800,0),(4349,10,1,'biocenotic',253,'@BIOCENÓTIC, -Ă, @$biocenotici, -ce, $adj. (Biol.) De biocenoză. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biocénotique.@','BIOCENÓTIC, -Ă, biocenotici, -ce, adj. (Biol.) De biocenoză. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocénotique.',0,1024642800,1024642800,0),(4350,10,1,'biocenoză',5336,'@BIOCENÓZĂ, @$biocenoze, $s.f. (Biol.) Asociaţie biologică de plante care se află într-un echilibru dinamic dependent de mediu. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biocénose.@','BIOCENÓZĂ, biocenoze, s.f. (Biol.) Asociaţie biologică de plante care se află într-un echilibru dinamic dependent de mediu. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocénose.',0,1024642800,1024642800,0),(4351,10,1,'biochimic',557,'@BIOCHÍMIC, -Ă, @$biochimici, -ce, $adj. Care aparţine biochimiei, care priveşte biochimia. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biochimique.@','BIOCHÍMIC, -Ă, biochimici, -ce, adj. Care aparţine biochimiei, care priveşte biochimia. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biochimique.',0,1024642800,1024642800,0),(4352,10,1,'biochimie',1535,'@BIOCHIMÍE @s.f. Ştiinţă care studiază compoziţia şi procesele chimice ale materiei vii; chimie biologică. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biochimie.@','BIOCHIMÍE s.f. Ştiinţă care studiază compoziţia şi procesele chimice ale materiei vii; chimie biologică. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biochimie.',0,1024642800,1024642800,0),(4353,10,1,'biochimist',213,'@BIOCHIMÍST, -Ă, @$biochimişti, -te, $s.m. şi f. Specialist în biochimie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biochimiste.@','BIOCHIMÍST, -Ă, biochimişti, -te, s.m. şi f. Specialist în biochimie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biochimiste.',0,1024642800,1024642800,0),(4354,10,1,'biocibernetic',537,'@BIOCIBERNÉTIC, -Ă, @$biocibernetici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între cibernetică şi biologie. @2. @Adj. De biocibernetică (@1@). [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biocybernétique.@','BIOCIBERNÉTIC, -Ă, biocibernetici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între cibernetică şi biologie. 2. Adj. De biocibernetică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocybernétique.',0,1024642800,1024642800,0),(4355,10,1,'biocinetic',259,'@BIOCINÉTIC, -Ă, @$biocinetici, -ce, $s.f., adj. @1.@ S.f. Studiul mişcării organismelor vii. @2.@ De biocinetică (@1@). [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biocynétique.@','BIOCINÉTIC, -Ă, biocinetici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Studiul mişcării organismelor vii. 2. De biocinetică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocynétique.',0,1024642800,1024642800,0),(4356,10,1,'bioclimatic',121,'@BIOCLIMÁTIC, -Ă, @$bioclimatici, -ce, $adj. De bioclimatologie. - Din fr. @bioclimatique.@','BIOCLIMÁTIC, -Ă, bioclimatici, -ce, adj. De bioclimatologie. – Din fr. bioclimatique.',0,1024642800,1024642800,0),(4357,10,1,'bioclimatolog',78,'@BIOCLIMATOLÓG, -Ă, @$bioclimatologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în bioclimatologie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @bioclimatologue.@','BIOCLIMATOLÓG, -Ă, bioclimatologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în bioclimatologie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioclimatologue.',0,1024642800,1024642800,0),(4358,10,1,'bioclimatologie',618,'@BIOCLIMATOLOGÍE @s.f. Ştiinţă care studiază influenţa climei asupra fiinţelor vii. [Pr.: $bi-o$] - Din fr. @bioclimatologie.@','BIOCLIMATOLOGÍE s.f. Ştiinţă care studiază influenţa climei asupra fiinţelor vii. [Pr.: bi-o] – Din fr. bioclimatologie.',0,1024642800,1024642800,0),(4359,10,1,'biocombustibil',653,'@BIOCOMBUSTÍBIL, @$biocombustibili, $s.m. Combustibil de natură biologică. [Pr.: $bi-o-$] - @Bio- @+ @combustibil.@','BIOCOMBUSTÍBIL, biocombustibili, s.m. Combustibil de natură biologică. [Pr.: bi-o-] – Bio- + combustibil.',0,1024642800,1024642800,0),(4360,10,1,'biocompatibil',248,'@BIOCOMPATÍBIL, -Ă, @$biocompatibili, -e, $adj. Compatibil cu materia vie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biocompatible.@','BIOCOMPATÍBIL, -Ă, biocompatibili, -e, adj. Compatibil cu materia vie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocompatible.',0,1024642800,1024642800,0),(4361,10,1,'biocomplex',1264,'@BIOCOMPLÉX, @$biocomplexe, $s.n. Ansamblu de specii de organisme vegetale şi animale instalate într-o navă spaţială pentru cercetări în cosmos sau pentru asigurarea unui sistem ecologic la bordul acesteia. [Pr.: $bi-o-$] - @Bio- + complex.@','BIOCOMPLÉX, biocomplexe, s.n. Ansamblu de specii de organisme vegetale şi animale instalate într-o navă spaţială pentru cercetări în cosmos sau pentru asigurarea unui sistem ecologic la bordul acesteia. [Pr.: bi-o-] – Bio- + complex.',0,1024642800,1024642800,0),(4362,10,1,'bioconştiinţă',1031,'@BIOCONŞTIÍNŢĂ, @$bioconştiinţe, $s.f. Formă de conştiinţă atribuită animalelor, mai ales celor superioare. [Pr.: $bi-o-con-şti-in-$] - @Bio- + conştiinţă.@','BIOCONŞTIÍNŢĂ, bioconştiinţe, s.f. Formă de conştiinţă atribuită animalelor, mai ales celor superioare. [Pr.: bi-o-con-şti-in-] – Bio- + conştiinţă.',0,1024642800,1024642800,0),(4363,10,1,'biocrom',242,'@BIOCRÓM @s.n. Pigment de natură vegetală sau animală. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biochrome.@','BIOCRÓM s.n. Pigment de natură vegetală sau animală. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biochrome.',0,1024642800,1024642800,0),(4364,10,1,'biocurent',731,'@BIOCURÉNT, @$biocurenţi, $s.m. Activitate electrică prezentă în ţesuturile şi organele animalelor. [Pr.: -$bi-o-$] - @Bio- + curent.@','BIOCURÉNT, biocurenţi, s.m. Activitate electrică prezentă în ţesuturile şi organele animalelor. [Pr.: -bi-o-] – Bio- + curent.',0,1024642800,1024642800,0),(4365,10,1,'biodegradabil',2216,'@BIODEGRADÁBIL, -Ă, @$biodegradabili, -e, $adj. (Despre animale, produse chimice etc.). Care poate fi degradat de factori biologici. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biodégradable, @engl. @biodegradable.@','BIODEGRADÁBIL, -Ă, biodegradabili, -e, adj. (Despre animale, produse chimice etc.). Care poate fi degradat de factori biologici. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biodégradable, engl. biodegradable.',0,1024642800,1024642800,0),(4366,10,1,'biodetector',499,'@BIODETECTÓR, @$biodetectoare, $s.n. (Biol.) Organ de simţ al organismelor vii. [Pr.: $bi-o-$] - @Bio- + detector.@','BIODETECTÓR, biodetectoare, s.n. (Biol.) Organ de simţ al organismelor vii. [Pr.: bi-o-] – Bio- + detector.',0,1024642800,1024642800,0),(4367,10,1,'biodeteriorare',411,'@BIODETERIORÁRE, @$biodeteriorări, $s.f. Degradare sub acţiunea factorilor biologici. [Pr.. $bi-o-de-te-ri-o-$] - @Bio- + deteriorare.@','BIODETERIORÁRE, biodeteriorări, s.f. Degradare sub acţiunea factorilor biologici. [Pr.. bi-o-de-te-ri-o-] – Bio- + deteriorare.',0,1024642800,1024642800,0),(4368,10,1,'biodinamic',664,'@BIODINÁMIC, -Ă, @$biodinamici, -ce, $s.f., adj. @1.@ S.f. Disciplină care studiază dinamica funcţiilor organice. @2. @Adj. De biodinamică. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biodynamique.@','BIODINÁMIC, -Ă, biodinamici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Disciplină care studiază dinamica funcţiilor organice. 2. Adj. De biodinamică. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biodynamique.',0,1024642800,1024642800,0),(4369,10,1,'bioelectric',102,'@BIOELECTRÍC, -Ă, @$bioelectrici, -ce, $adj. De bioelectricitate. [Pr.: $bi-o-e-$] - Din engl. @bioelectric.@','BIOELECTRÍC, -Ă, bioelectrici, -ce, adj. De bioelectricitate. [Pr.: bi-o-e-] – Din engl. bioelectric.',0,1024642800,1024642800,0),(4370,10,1,'bioelectricitate',344,'@BIOELECTRICITÁTE @s.f. Ansamblu de fenomene electrice care însoţesc unele manifestări biologice. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @bioelectricity.@','BIOELECTRICITÁTE s.f. Ansamblu de fenomene electrice care însoţesc unele manifestări biologice. [Pr.: bi-o-] – Din engl. bioelectricity.',0,1024642800,1024642800,0),(4371,10,1,'bioelement',261,'@BIOELEMÉNT, @$bioelemente, $s.n. Element chimic din compoziţia celulelor vii. [Pr.: $bi-o-e-$] - Din fr. @bioélément.@','BIOELEMÉNT, bioelemente, s.n. Element chimic din compoziţia celulelor vii. [Pr.: bi-o-e-] – Din fr. bioélément.',0,1024642800,1024642800,0),(4372,10,1,'bioenergetic',1107,'@BIOENERGÉTIC, -Ă, @$bioenergetici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. Ramură a biofizicii care studiază sursele energetice şi transformările de energie la nivelul materiei vii. @2.@ Adj. De bioenergetică (@1@). [Pr.: $bi-o-e-$] - Din fr. @bioénergétique, @engl. @bioenergetics.@','BIOENERGÉTIC, -Ă, bioenergetici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. Ramură a biofizicii care studiază sursele energetice şi transformările de energie la nivelul materiei vii. 2. Adj. De bioenergetică (1). [Pr.: bi-o-e-] – Din fr. bioénergétique, engl. bioenergetics.',0,1024642800,1024642800,0),(4373,10,1,'bioenergie',967,'@BIOENERGÍE @s.f. Energie de natură organică. [Pr.: $bi-o-e-$] - Din engl. @bioenergy.@','BIOENERGÍE s.f. Energie de natură organică. [Pr.: bi-o-e-] – Din engl. bioenergy.',0,1024642800,1024642800,0),(4374,10,1,'biofiltru',314,'@BIOFÍLTRU, @$biofiltre, $s.n. Filtru^1 (@1@) biologic pentru curăţarea apei poluate a canalelor cu ajutorul bacteriilor aerobe. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biofiltre.@','BIOFÍLTRU, biofiltre, s.n. Filtru1 (1) biologic pentru curăţarea apei poluate a canalelor cu ajutorul bacteriilor aerobe. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biofiltre.',0,1024642800,1024642800,0),(4375,10,1,'biofizic',717,'@BIOFÍZIC, -Ă, @$biofizici, -ce, $adj. De biofizică. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biophysique.@','BIOFÍZIC, -Ă, biofizici, -ce, adj. De biofizică. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biophysique.',0,1024642800,1024642800,0),(4376,10,1,'biofizică',950,'@BIOFÍZICĂ @s.f. Ştiinţă care se ocupă cu aplicările fizicii în biologie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biophysique, @rus. @biofizika.@','BIOFÍZICĂ s.f. Ştiinţă care se ocupă cu aplicările fizicii în biologie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biophysique, rus. biofizika.',0,1024642800,1024642800,0),(4377,10,1,'biofizician',539,'@BIOFIZICIÁN, -Ă, @$biofizicieni, -e, $s.m. şi f. Specialist în biofizică. [Pr.: $bi-o-fi-zi-ci-an] - $Din fr. @biophysicien.@','BIOFIZICIÁN, -Ă, biofizicieni, -e, s.m. şi f. Specialist în biofizică. [Pr.: bi-o-fi-zi-ci-an] – Din fr. biophysicien.',0,1024642800,1024642800,0),(4378,10,1,'biofoton',334,'@BIOFOTÓN, @$biofotoni, $s.m. Radiaţie luminoasă emisă de unele substanţe aflate în organismele vii. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @biophoton.@','BIOFOTÓN, biofotoni, s.m. Radiaţie luminoasă emisă de unele substanţe aflate în organismele vii. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biophoton.',0,1024642800,1024642800,0),(4379,10,1,'biogaz',808,'@BIOGÁZ @s.n. Gaz rezultat în procesul de fermentare a materiei organice şi folosit drept combustibil; biometan. [Pr.: $bi-o-$] - Din germ. @Biogas.@','BIOGÁZ s.n. Gaz rezultat în procesul de fermentare a materiei organice şi folosit drept combustibil; biometan. [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biogas.',0,1024642800,1024642800,0),(4380,10,1,'biogen',1858,'@BIOGÉN, -Ă, @$biogeni, -e, $adj. @1.@ (Despre roci) Care rezultă din ţesuturi vii. @2.@ (Despre elemente chimice) Care a contribuit la apariţia vieţii pe Pământ. ** (Substantivat, n.) Îngrăşământ agricol obţinut din culturi de bacterii bogate în azot. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biogène.@','BIOGÉN, -Ă, biogeni, -e, adj. 1. (Despre roci) Care rezultă din ţesuturi vii. 2. (Despre elemente chimice) Care a contribuit la apariţia vieţii pe Pământ. ♦ (Substantivat, n.) Îngrăşământ agricol obţinut din culturi de bacterii bogate în azot. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biogène.',0,1024642800,1024642800,0),(4381,10,1,'biogenerator',207,'@BIOGENERATÓR, @$biogeneratori, $s.m. Generator (@III 1@) de biogaz. [Pr.: $bi-o-$] - @Bio- + generator.@','BIOGENERATÓR, biogeneratori, s.m. Generator (III 1) de biogaz. [Pr.: bi-o-] – Bio- + generator.',0,1024642800,1024642800,0),(4382,10,1,'biogenetic',360,'@BIOGENÉTIC, -Ă, @$biogenetici, -ce, $adj. Care se referă la biogeneză, care aparţine biogenezei. [Pr.: -$bi-o-$] - Din fr. @biogénétique.@','BIOGENÉTIC, -Ă, biogenetici, -ce, adj. Care se referă la biogeneză, care aparţine biogenezei. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biogénétique.',0,1024642800,1024642800,0),(4383,10,1,'biogeneză',1048,'@BIOGENÉZĂ @s.f.Teorie care susţine că orice fiinţă provine numai din altă fiinţă (care i-a dat naştere). [Pr.: -$bi-o-$] - Din fr. @biogenèse.@','BIOGENÉZĂ s.f.Teorie care susţine că orice fiinţă provine numai din altă fiinţă (care i-a dat naştere). [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biogenèse.',0,1024642800,1024642800,0),(4384,10,1,'biogeochimic',143,'@BIOGEOCHÍMIC, -Ă, @$biogeochimici, -ce, $adj. De biogeochimie. [Pr.: $bi-o-ge-o-$] - Din fr. @Biogéochimie.@','BIOGEOCHÍMIC, -Ă, biogeochimici, -ce, adj. De biogeochimie. [Pr.: bi-o-ge-o-] – Din fr. Biogéochimie.',0,1024642800,1024642800,0),(4385,1,1,'biogeochimie',274,'@BIOGEOCHIMÍE@ s.f. Ramură a geochimiei care studiază compoziţia chimică a biosferei. [Pr.: $bi-o-ge-o-$] - Din fr. @biogéochimie@.','BIOGEOCHIMÍE s.f. Ramură a geochimiei care studiază compoziţia chimică a biosferei. [Pr.: bi-o-ge-o-] – Din fr. biogéochimie.',0,1048665600,1189656119,0),(4386,10,1,'biogeograf',99,'@BIOGEOGRÁF, -Ă, @$biogeografi, -e, $s.m. şi f. Specialist în biogeografie. [Pr.: $bi-o-ge-o-$] - Din fr. @Biogéographe.@','BIOGEOGRÁF, -Ă, biogeografi, -e, s.m. şi f. Specialist în biogeografie. [Pr.: bi-o-ge-o-] – Din fr. Biogéographe.',0,1024642800,1024642800,0),(4387,10,1,'biogeografic',257,'@BIOGEOGRÁFIC, -Ă, @$biogeografici, -ce, $adj. De biogeografie. [Pr.: $bi-o-ge-o-$] - Din fr. @biogéographique.@','BIOGEOGRÁFIC, -Ă, biogeografici, -ce, adj. De biogeografie. [Pr.: bi-o-ge-o-] – Din fr. biogéographique.',0,1024642800,1024642800,0),(4388,10,1,'biogeografie',941,'@BIOGEOGRAFÍE @s.f. Ştiinţă care studiază repartiţia organismelor animale şi vegetale pe suprafaţa pământului. [Pr.: $bi-o-ge-o-$] - Din fr. @biogéographie.@','BIOGEOGRAFÍE s.f. Ştiinţă care studiază repartiţia organismelor animale şi vegetale pe suprafaţa pământului. [Pr.: bi-o-ge-o-] – Din fr. biogéographie.',0,1024642800,1024642800,0),(4389,10,1,'biograf',588,'@BIOGRÁF, -Ă, @$biografi, -e, $s.m. şi f. Autor al unei (sau al unor) biografii. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biographe.@','BIOGRÁF, -Ă, biografi, -e, s.m. şi f. Autor al unei (sau al unor) biografii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biographe.',0,1024642800,1024642800,0),(4390,10,1,'biografic',1032,'@BIOGRÁFIC, -Ă, @$biografici, -ce, $adj. Privitor la biografie, care aparţine biografiei. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biographique.@','BIOGRÁFIC, -Ă, biografici, -ce, adj. Privitor la biografie, care aparţine biografiei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biographique.',0,1024642800,1024642800,0),(4391,10,1,'biografie',7707,'@BIOGRAFÍE, @$biografii, $s.f. Expunere (scrisă şi comentată) a vieţii unei persoane. [Pr.: -$bi-o-$] - Din fr. @biographie.@','BIOGRAFÍE, biografii, s.f. Expunere (scrisă şi comentată) a vieţii unei persoane. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biographie.',0,1024642800,1024642800,0),(4392,10,1,'bioinginer',119,'@BIOINGINÉR, -Ă, @$bioingineri, -e, $s.m. şi f. Specialist în bioinginerie. [Pr.: $ bi-o-in-$] - Din @bioinginerie @(după engl.$ bioengineer$).','BIOINGINÉR, -Ă, bioingineri, -e, s.m. şi f. Specialist în bioinginerie. [Pr.: bi-o-in-] – Din bioinginerie (după engl. bioengineer).',0,1026630000,1026630000,0),(4393,10,5,'bioinginerie',1162,'@BIOINGINERÍE @s.f. @1. @Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi ştiinţe tehnice. @2. @Inginerie genetică. [Pr.: $bi-o-in-$] - @Bio- + inginerie @(după engl. $bioengineering$).','BIOINGINERÍE s.f. 1. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi ştiinţe tehnice. 2. Inginerie genetică. [Pr.: bi-o-in-] – Bio- + inginerie (după engl. bioengineering).',0,1026630000,1026630000,0),(4394,10,1,'biolog',1504,'@BIOLÓG, -Ă, @$biologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în biologie. [Pr.: $bi-o-$] - Din germ. @Biolog, @it. @biologo.@','BIOLÓG, -Ă, biologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în biologie. [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biolog, it. biologo.',0,1024642800,1024642800,0),(4395,10,1,'biologic',3323,'@BIOLÓGIC, -Ă, @$biologici, -ce, $adj. @1. @Care aparţine biologiei, privitor la biologie. * $Chimie biologică $= biochimie. @2. @Care se prepară dintr-o materie vie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biologique.@','BIOLÓGIC, -Ă, biologici, -ce, adj. 1. Care aparţine biologiei, privitor la biologie. ♢ Chimie biologică = biochimie. 2. Care se prepară dintr-o materie vie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologique.',0,1024642800,1024642800,0),(4396,10,1,'biologie',7776,'@BIOLOGÍE @s.f. Ştiinţă care studiază manifestările vieţii din punct de vedere anatomic, fiziologic, zoologic etc. ** Ştiinţa organismelor vii, animale şi vegetale. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biologie.@','BIOLOGÍE s.f. Ştiinţă care studiază manifestările vieţii din punct de vedere anatomic, fiziologic, zoologic etc. ♦ Ştiinţa organismelor vii, animale şi vegetale. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologie.',0,1024642800,1192536703,0),(4397,10,1,'biologism',889,'@BIOLOGÍSM @s.n. Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice şi sociale drept manifestări biologice. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biologisme.@','BIOLOGÍSM s.n. Doctrină care consideră fenomenele fizice, psihice şi sociale drept manifestări biologice. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologisme.',0,1024642800,1024642800,0),(4398,10,1,'biologizant',478,'@BIOLOGIZÁNT, -Ă, @$biologizanţi, -te, $adj. Care extinde principiile teoretice şi metodologice ale biologiei în alte domenii. [Pr.: $bi-o-$] - Din @biologie.@','BIOLOGIZÁNT, -Ă, biologizanţi, -te, adj. Care extinde principiile teoretice şi metodologice ale biologiei în alte domenii. [Pr.: bi-o-] – Din biologie.',0,1026630000,1189656119,0),(477049,471,21,'mizide',49,'@MIZÍDE@ $s. n. pl.$ ordin de crustacee marine, salmastricole şi dulcicole, asemănătoare crevetelor. (< lat. $mysidaceae$)','MIZÍDE s. n. pl. ordin de crustacee marine, salmastricole şi dulcicole, asemănătoare crevetelor. (< lat. mysidaceae)',0,1189834610,1189834610,0),(4399,10,1,'bioluminescent',480,'@BIOLUMINESCÉNT, -Ă@, $bioluminescenţi, -te, $adj. (Despre organisme) Care produce lumină prin oxidări interne. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr., engl. @bioluminescent.@','BIOLUMINESCÉNT, -Ă, bioluminescenţi, -te, adj. (Despre organisme) Care produce lumină prin oxidări interne. [Pr.: bi-o-] – Din fr., engl. bioluminescent.',0,1026630000,1026630000,0),(4400,10,15,'bioluminescenţă',721,'@BIOLUMINESCÉNŢĂ @s.f. Proprietatea unor fiinţe vii de a emite lumină. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @bioluminescence.@','BIOLUMINESCÉNŢĂ s.f. Proprietatea unor fiinţe vii de a emite lumină. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioluminescence.',0,1029826800,1029826800,0),(4401,10,1,'bioluminescenţă',722,'@BIOLUMINESCÉNŢĂ@ s.f. Proprietate a unor fiinţe vii de a fi bioluminescente; lumină produsă de organisme vii. [Pr.: $bi-o-$. - Var.: @bioluminiscenţă @s.f.] - Din fr., engl. @bioluminescence.@','BIOLUMINESCÉNŢĂ s.f. Proprietate a unor fiinţe vii de a fi bioluminescente; lumină produsă de organisme vii. [Pr.: bi-o-. – Var.: bioluminiscenţă s.f.] – Din fr., engl. bioluminescence.',0,1026630000,1026630000,0),(4402,10,1,'bioluminiscenţă',200,'@BIOLUMINISCÉNŢĂ@ s.f. v. @bioluminescenţă@.','BIOLUMINISCÉNŢĂ s.f. v. bioluminescenţă.',0,1026630000,1199810284,0),(4403,10,1,'biomasă',2809,'@BIOMÁSĂ@, $biomase, $s.f. Masă de substanţă organică raportată la o anumită unitate de suprafaţă şi de timp. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @biomass, @fr. @biomasse.@','BIOMÁSĂ, biomase, s.f. Masă de substanţă organică raportată la o anumită unitate de suprafaţă şi de timp. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biomass, fr. biomasse.',0,1026630000,1026630000,0),(4404,10,5,'biomatematic',539,'@BIOMATEMÁTIC, -Ă@, $biomatematici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi matematică. @2.@ Adj. De biomatematică (@1@). [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biomathématique, @engl. @biomathematics.@','BIOMATEMÁTIC, -Ă, biomatematici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi matematică. 2. Adj. De biomatematică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biomathématique, engl. biomathematics.',0,1026630000,1189656119,0),(4405,10,1,'biomatematician',155,'@BIOMATEMATICIÁN, -Ă@, $biomatematicieni, -e, $s.m. şi f. Specialist în biomatematică. [Pr.: $bi-o-ma-te-ma-ti-ci-an$] - Din fr. @biomathématicien.@','BIOMATEMATICIÁN, -Ă, biomatematicieni, -e, s.m. şi f. Specialist în biomatematică. [Pr.: bi-o-ma-te-ma-ti-ci-an] – Din fr. biomathématicien.',0,1026630000,1026630000,0),(4406,10,1,'biomecanică',966,'@BIOMECÁNICĂ @s.f. Ştiinţă care studiază, pe baza mecanicii generale, structura, evoluţia şi funcţiile aparatului motor al animalelor şi al omului. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biomécanique.@','BIOMECÁNICĂ s.f. Ştiinţă care studiază, pe baza mecanicii generale, structura, evoluţia şi funcţiile aparatului motor al animalelor şi al omului. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biomécanique.',0,1024642800,1024642800,0),(4407,10,1,'biomedical',168,'@BIOMEDICÁL, -Ă@, $biomedicali, -e, $adj. De biomedicină. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biomédical, @engl. @biomedical.@','BIOMEDICÁL, -Ă, biomedicali, -e, adj. De biomedicină. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biomédical, engl. biomedical.',0,1026630000,1026630000,0),(4408,10,1,'biomedicină',599,'@BIOMEDICÍNĂ@ s.f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi medicină. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @biomedicine.@','BIOMEDICÍNĂ s.f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi medicină. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biomedicine.',0,1026630000,1189656119,0),(477048,471,21,'mizeros',5,'@MIZERÓS, -OÁSĂ@ $adj.$ care se află în mizerie; nevoiaş. (< fr. $miséreux$)','MIZERÓS, -OÁSĂ adj. care se află în mizerie; nevoiaş. (< fr. miséreux)',0,1189834610,1189834610,0),(4409,10,1,'biometan',219,'@BIOMETÁN@ s.n. Biogaz. [Pr.: $bi-o-$] - @Bio-@ + @metan@.','BIOMETÁN s.n. Biogaz. [Pr.: bi-o-] – Bio- + metan.',0,1026630000,1189656119,0),(4410,10,1,'biometeorolog',71,'@BIOMETEOROLÓG, -Ă@, $biometeorologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în biometeorologie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biométéorologue.@','BIOMETEOROLÓG, -Ă, biometeorologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în biometeorologie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biométéorologue.',0,1026630000,1189656119,0),(4411,10,1,'biometeorologic',48,'@BIOMETEOROLÓGIC, -Ă@, $biometeorologici, -ce, $adj. De biometeorologie. [Pr.: $bi-o-me-te-o$-] - Din fr. @biométéorologique.@','BIOMETEOROLÓGIC, -Ă, biometeorologici, -ce, adj. De biometeorologie. [Pr.: bi-o-me-te-o-] – Din fr. biométéorologique.',0,1026630000,1189656119,0);
INSERT INTO `Definition` VALUES (4412,10,1,'biometeorologie',484,'@BIOMETEOROLOGÍE@ s.f. Studiu al influenţei factorilor meteorologici asupra organismelor vii. [Pr.: $bi-o-me-te-o-$] - Din fr. @biométéorologie, @engl. @biometeorology.@','BIOMETEOROLOGÍE s.f. Studiu al influenţei factorilor meteorologici asupra organismelor vii. [Pr.: bi-o-me-te-o-] – Din fr. biométéorologie, engl. biometeorology.',0,1026630000,1189656119,0),(4413,10,1,'biometrie',1511,'@BIOMETRÍE @s.f. Ştiinţă care aplică la animalele vii metodele statisticii şi ale calculului probabilităţilor. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biométrie.@','BIOMETRÍE s.f. Ştiinţă care aplică la animalele vii metodele statisticii şi ale calculului probabilităţilor. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biométrie.',0,1024642800,1024642800,0),(4414,10,1,'bionic',3872,'@BIÓNIC, -Ă@, $bionici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. (În sintagma) $Bionică informaţională= $ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepţie, stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei la sistemele biologice în vederea transpunerii lor în tehnica informaţională. @2. @Adj. De bionică (@1).@','BIÓNIC, -Ă, bionici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. (În sintagma) Bionică informaţională= ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepţie, stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei la sistemele biologice în vederea transpunerii lor în tehnica informaţională. 2. Adj. De bionică (1).',0,1026630000,1189656119,0),(4415,10,1,'bionică',2341,'@BIÓNICĂ @s.f. Denumire dată preocupărilor privitoare la dispozitivele şi mecanismele din sistemele vii, în scopul găsirii unor modele pentru ştiinţele tehnice. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @bionique.@','BIÓNICĂ s.f. Denumire dată preocupărilor privitoare la dispozitivele şi mecanismele din sistemele vii, în scopul găsirii unor modele pentru ştiinţele tehnice. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bionique.',0,1024642800,1024642800,0),(4416,10,1,'bionist',225,'@BIONÍST, -Ă@, $bionişti, -ste, $s.m. şi f. Specialist în bionică. [Pr.: $bi-o-$] - @Bionică @+ suf. -$ist.$','BIONÍST, -Ă, bionişti, -ste, s.m. şi f. Specialist în bionică. [Pr.: bi-o-] – Bionică + suf. -ist.',0,1026630000,1189656119,0),(4417,10,1,'bioplasmă',419,'@BIOPLÁSMĂ @s.f. (Biol.) Substanţă organică vie aflată în constituţia organismului oricărei vieţuitoare. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @bioplasme.@','BIOPLÁSMĂ s.f. (Biol.) Substanţă organică vie aflată în constituţia organismului oricărei vieţuitoare. [Pr.: bi-o-] – Din fr. bioplasme.',0,1026630000,1026630000,0),(4418,10,1,'biopolitică',1026,'@BIOPOLÍTICĂ @s.f. Concepţie politică care încearcă să motiveze unele acţiuni agresive de acaparare şi de aservire prin argumentul superiorităţii biologice, îndeosebi al deosebirilor de rasă. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biopolitique.@','BIOPOLÍTICĂ s.f. Concepţie politică care încearcă să motiveze unele acţiuni agresive de acaparare şi de aservire prin argumentul superiorităţii biologice, îndeosebi al deosebirilor de rasă. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biopolitique.',0,1024642800,1024642800,0),(4419,10,1,'biopotenţial',529,'@BIOPOTENŢIÁL@, $biopotenţiale, $s.n. (Biol.) Diferenţă de potenţial (@II 1@) datorată concentraţiei diferite de ioni existente în interiorul şi în afara celulei (@1@). [Pr.: $bi-o-po-ten-ţi-al$] - Din engl. @biopotential.@','BIOPOTENŢIÁL, biopotenţiale, s.n. (Biol.) Diferenţă de potenţial (II 1) datorată concentraţiei diferite de ioni existente în interiorul şi în afara celulei (1). [Pr.: bi-o-po-ten-ţi-al] – Din engl. biopotential.',0,1026630000,1189656119,0),(4420,10,1,'biopsic',848,'@BIÓPSIC, -Ă@, $biopsici, -ce, $adj. (Med.) (Care ţine) de biopsie. [Pr.: $bi-o-$] - @Biopsie @+ suf. -$ic.$','BIÓPSIC, -Ă, biopsici, -ce, adj. (Med.) (Care ţine) de biopsie. [Pr.: bi-o-] – Biopsie + suf. -ic.',0,1026630000,1189656119,0),(4421,10,1,'biopsie',3947,'@BIOPSÍE, @$biopsii, $s.f. Scoatere prin procedee chirurgicale a unui fragment dintr-un ţesut viu pentru a fi studiat la microscop. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biopsie.@','BIOPSÍE, biopsii, s.f. Scoatere prin procedee chirurgicale a unui fragment dintr-un ţesut viu pentru a fi studiat la microscop. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biopsie.',0,1024642800,1100729101,0),(4422,10,1,'bioritm',2108,'@BIORÍTM, @$biori$$tmuri, $s.n. (Biol.) Ritm (@2@) al activităţii organismului datorat particularităţilor biologice individuale. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @biorhythm.@','BIORÍTM, bioritmuri, s.n. (Biol.) Ritm (2) al activităţii organismului datorat particularităţilor biologice individuale. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biorhythm.',0,1026630000,1189656119,0),(4423,10,1,'bioritmogramă',245,'@BIORITMOGRÁMĂ@, $bioritmograme, $s.f. (Biol.) Grafic al evoluţiei bioritmului. [Pr.: $bi-o-$] - De la @bioritm @(după $diagramă, cardiogramă$).','BIORITMOGRÁMĂ, bioritmograme, s.f. (Biol.) Grafic al evoluţiei bioritmului. [Pr.: bi-o-] – De la bioritm (după diagramă, cardiogramă).',0,1026630000,1189656119,0),(4424,10,1,'bioritmologie',156,'@BIORITMOLOGÍE @s.f. Studiu al bioritmului. [Pr.: $bi-o-$] - De la @bioritm.@','BIORITMOLOGÍE s.f. Studiu al bioritmului. [Pr.: bi-o-] – De la bioritm.',0,1026630000,1189656119,0),(4425,10,1,'biosatelit',267,'@BIOSATELÍT@, $biosateliţi, $s.m. Satelit cu vieţuitoare la bord. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl., fr. @biosatellite.@$$','BIOSATELÍT, biosateliţi, s.m. Satelit cu vieţuitoare la bord. [Pr.: bi-o-] – Din engl., fr. biosatellite.',0,1026630000,1189656119,0),(477047,471,21,'mizerie',1591,'@MIZÉRIE@ $s. f.$ 1. stare de sărăcie extremă. * aspect exterior care dovedeşte o mare sărăcie; stare vrednică de plâns. 2. (pl.) lipsuri, griji; neplăceri, supărări, şicane. (< lat. $miseria$, fr. $misère$)','MIZÉRIE s. f. 1. stare de sărăcie extremă. ♢ aspect exterior care dovedeşte o mare sărăcie; stare vrednică de plâns. 2. (pl.) lipsuri, griji; neplăceri, supărări, şicane. (< lat. miseria, fr. misère)',0,1189834610,1189834610,0),(4426,10,1,'biosferă',4027,'@BIOSFÉRĂ @s.f. Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ, în apă şi în partea inferioară a atmosferei. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biosphère.@','BIOSFÉRĂ s.f. Totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ, în apă şi în partea inferioară a atmosferei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosphère.',0,1024642800,1024642800,0),(4427,10,1,'biosinteză',930,'@BIOSINTÉZĂ, @$biosinteze, $s.f. (Biol.) Sinteză a unui compus chimic care se produce în organism sau în contact cu celulele vii. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biosynthèse, @engl.@biosynthesis.@','BIOSINTÉZĂ, biosinteze, s.f. (Biol.) Sinteză a unui compus chimic care se produce în organism sau în contact cu celulele vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosynthèse, engl.biosynthesis.',0,1026630000,1207242460,0),(4428,10,1,'biosistem',557,'@BIOSISTÉM@, $biosisteme, $s.n. (Biol.) Grup de indivizi din specii diferite care convieţuiesc. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biosystème.@','BIOSISTÉM, biosisteme, s.n. (Biol.) Grup de indivizi din specii diferite care convieţuiesc. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosystème.',0,1026630000,1026630000,0),(4429,10,1,'biosociologic',107,'@BIOSOCIOLÓGIC, -Ă, @$biosociologici, -ce, $adj. De biosociologie. [Pr.: $bi-o-so-ci-o-$] - Din fr. @biosociologique.@','BIOSOCIOLÓGIC, -Ă, biosociologici, -ce, adj. De biosociologie. [Pr.: bi-o-so-ci-o-] – Din fr. biosociologique.',0,1026630000,1026630000,0),(4430,10,1,'biosociologie',1413,'@BIOSOCIOLOGÍE @s.f. Concepţie care explică viaţa socială şi politică în primul rând prin factori biologici, reduşi la noţiunea de rasă. [Pr.: -$bi-o-so-ci-o-$] - Din fr. @biosociologie.@','BIOSOCIOLOGÍE s.f. Concepţie care explică viaţa socială şi politică în primul rând prin factori biologici, reduşi la noţiunea de rasă. [Pr.: -bi-o-so-ci-o-] – Din fr. biosociologie.',0,1024642800,1024642800,0),(4431,10,1,'biospeolog',109,'@BIOSPEOLÓG, -Ă@, $biospeologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în biospeologie. [Pr.: $bi-o-spe-o-$] - Din @biospeologie @(der. regr.).','BIOSPEOLÓG, -Ă, biospeologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în biospeologie. [Pr.: bi-o-spe-o-] – Din biospeologie (der. regr.).',0,1026630000,1189656119,0),(4432,10,1,'biospeologic',530,'@BIOSPEOLÓGIC, -Ă, @$biospeologici, -ce, $adj. De biospeologie. [Pr.: $bi-o-spe-o-$] - @Biospeologie @+ suf. -$ic.$','BIOSPEOLÓGIC, -Ă, biospeologici, -ce, adj. De biospeologie. [Pr.: bi-o-spe-o-] – Biospeologie + suf. -ic.',0,1026630000,1189656119,0),(4433,10,1,'biospeologie',775,'@BIOSPEOLOGÍE @s.f. Ramură a biologiei care studiază fauna şi flora peşterilor. [Pr.: -$bi-o-spe-o-$] - @Bio- @+ @spelogie. @Cf. fr. %biospéléologie%.','BIOSPEOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază fauna şi flora peşterilor. [Pr.: -bi-o-spe-o-] – Bio- + spelogie. Cf. fr. b i o s p é l é o l o g i e.',0,1024642800,1024642800,0),(4434,10,1,'biostatistic',598,'@BIOSTATÍSTIC, -Ă, @$biostatistici, -ce, $s.f., adj. @1.@ S.f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi statistică. @2. @Adj. De biostatistică (@1@). [Pr.: $bi-o-$] - Din germ. @Biostatistik, @engl. @biostatistics.@','BIOSTATÍSTIC, -Ă, biostatistici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice şi metodologice între biologie şi statistică. 2. Adj. De biostatistică (1). [Pr.: bi-o-] – Din germ. Biostatistik, engl. biostatistics.',0,1026630000,1189656119,0),(477046,471,21,'mizericordios',592,'@MIZERICORDIÓS, -OÁSĂ@ $adj.$ milos, îndurător. (< fr. $miséricordieux$)','MIZERICORDIÓS, -OÁSĂ adj. milos, îndurător. (< fr. miséricordieux)',0,1189834610,1189834610,0),(4435,10,1,'biostazie',481,'@BIOSTAZÍE@ s.f. (Geol.) Fază de stabilitate în evoluţia reliefului datorată absenţei eroziunii, în condiţiile existenţei unei pături permanente de vegetaţie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biostasie.@','BIOSTAZÍE s.f. (Geol.) Fază de stabilitate în evoluţia reliefului datorată absenţei eroziunii, în condiţiile existenţei unei pături permanente de vegetaţie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biostasie.',0,1026630000,1026630000,0),(4436,10,1,'biostimula',393,'@BIOSTIMULÁ@, $biostimulez, $vb. I. Tranz. A stimula creşterea şi rezistenţa organismului prin biostimulatori. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biostimuler. @- @biostimulare @s.f.','BIOSTIMULÁ, biostimulez, vb. I. Tranz. A stimula creşterea şi rezistenţa organismului prin biostimulatori. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biostimuler. - biostimulare s.f.',0,1026630000,1026630000,0),(4437,1,1,'biostimulare',47,'@BIOSTIMULÁRE@, $biostimulări$, s.f. Acţiunea de $a biostimula$. [Pr.: $bi-o-$] - V. @biostimula@.','BIOSTIMULÁRE, biostimulări, s.f. Acţiunea de a biostimula. [Pr.: bi-o-] – V. biostimula.',0,1048665600,1189656119,0),(4438,10,1,'biostimulator',562,'@BIOSTIMULATÓR, -OÁRE, @$biostimulatori, -oare, $adj., s.m. (Substanţă) care stimulează asimilaţia, dezvoltarea şi sporeşte imunitatea organismului; biostimulent. [Pr.: $bi-o-. - $Var.: @biostimulatóriu, -ie @adj.] - Din fr. @biostimulateur.@','BIOSTIMULATÓR, -OÁRE, biostimulatori, -oare, adj., s.m. (Substanţă) care stimulează asimilaţia, dezvoltarea şi sporeşte imunitatea organismului; biostimulent. [Pr.: bi-o-. – Var.: biostimulatóriu, -ie adj.] – Din fr. biostimulateur.',0,1026630000,1026630000,0),(4439,10,1,'biostimulatoriu',64,'@BIOSTIMULATÓRIU, -IE@, adj. v. @biostimulator@.','BIOSTIMULATÓRIU, -IE, adj. v. biostimulator.',0,1026630000,1189656119,0),(4440,10,1,'biostimulent',44,'@BIOSTIMULÉNT@, -Ă, $biostimulenţi, -te, $adj., s.m. Biostimulator. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biostimulant.@','BIOSTIMULÉNT, -Ă, biostimulenţi, -te, adj., s.m. Biostimulator. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biostimulant.',0,1026630000,1189656119,0),(4441,10,1,'biot',1815,'@BIÓT@, $bioţi, $s.m. (Fiz.) Unitate de măsură tolerată pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pr.: $bi-ot$] - Din fr. @biot.@','BIÓT, bioţi, s.m. (Fiz.) Unitate de măsură tolerată pentru intensitatea curentului electric, egală cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot.',0,1026630000,1189656119,0),(477045,471,21,'mizericordie',1175,'@MIZERICÓRDIE@ $s. f.$ milă, îndurare. (< lat. $misericordia$)','MIZERICÓRDIE s. f. milă, îndurare. (< lat. misericordia)',0,1189834610,1189834610,0),(4442,10,1,'biotehnic',241,'@BIOTÉHNIC, -Ă@, $biotehnici, -ce, $s.f., adj. @1. @S. f. Bionică. @2. @Adj. De biotehnică (@1@). [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @biotechnics.@','BIOTÉHNIC, -Ă, biotehnici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. Bionică. 2. Adj. De biotehnică (1). [Pr.: bi-o-] – Din engl. biotechnics.',0,1026630000,1189656119,0),(4443,10,1,'biotelemetric',45,'@BIOTELEMÉTRIC, -Ă@, $biotelemetrici, -ce, $adj. De biotelemetrie. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biotélémétrique.@','BIOTELEMÉTRIC, -Ă, biotelemetrici, -ce, adj. De biotelemetrie. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotélémétrique.',0,1026630000,1189656119,0),(4444,10,1,'biotelemetrie',540,'@BIOTELEMETRÍE@ s.f. Ramură a biologiei moderne care studiază organismele vii de la distanţă cu ajutorul unor instrumente adecvate. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biotélémétrie, @engl. @biotelemetry.@','BIOTELEMETRÍE s.f. Ramură a biologiei moderne care studiază organismele vii de la distanţă cu ajutorul unor instrumente adecvate. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotélémétrie, engl. biotelemetry.',0,1026630000,1189656119,0),(4445,10,1,'bioterapie',307,'@BIOTERAPÍE @s.f. Utilizarea terapeutică a unor produse provenite de la fiinţe vii. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biothérapie.@','BIOTERAPÍE s.f. Utilizarea terapeutică a unor produse provenite de la fiinţe vii. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biothérapie.',0,1024642800,1024642800,0),(4446,10,1,'biotic',2684,'@BIÓTIC, -Ă, @$biotici, -ce, $adj. Referitor la viaţă, de viaţă. [Pr.: $bi-o$] - Din fr. @biotique.@','BIÓTIC, -Ă, biotici, -ce, adj. Referitor la viaţă, de viaţă. [Pr.: bi-o] – Din fr. biotique.',0,1024642800,1024642800,0),(4447,10,1,'biotină',550,'@BIOTÍNĂ @s.f. Vitamina H. [Pr.: -$bi-o-$] - Din fr. @biotine.@','BIOTÍNĂ s.f. Vitamina H. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biotine.',0,1024642800,1024642800,0),(4448,10,1,'biotip',715,'@BIOTÍP@, $biotipuri, $s.n. (Biol.) Grup de plante sau animale cu structură genetică. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr., engl. @biotype.@','BIOTÍP, biotipuri, s.n. (Biol.) Grup de plante sau animale cu structură genetică. [Pr.: bi-o-] – Din fr., engl. biotype.',0,1026630000,1026630000,0),(4449,10,1,'biotipologie',266,'@BIOTIPOLOGÍE @s.f. Ramură a biologiei care studiază biotipurile. [Pr.: $bi-o-$] - Din fr. @biotypologie, @engl. @biotypology.@','BIOTIPOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază biotipurile. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biotypologie, engl. biotypology.',0,1026630000,1189656119,0),(477044,471,21,'mizeraţie',5,'@MIZERÁŢIE@ $s. f.$ milă. (< fr. $misération$, lat. $miseratio$)','MIZERÁŢIE s. f. milă. (< fr. misération, lat. miseratio)',0,1189834610,1189834610,0),(4450,10,1,'biotit',1583,'@BIOTÍT @s.n. Mică de culoare neagră, brună sau verde. [Pr.: -$bi-o-$] - Din fr. @biotite.@','BIOTÍT s.n. Mică de culoare neagră, brună sau verde. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biotite.',0,1024642800,1024642800,0),(4451,10,1,'biotop',5889,'@BIOTÓP@, $biotopuri, $s.n. (Biol.) Mediu geografic în care trăieşte un grup de plante şi animale în condiţii omogene. [Pr.: $bi-o-$] - Din engl. @biotope.@','BIOTÓP, biotopuri, s.n. (Biol.) Mediu geografic în care trăieşte un grup de plante şi animale în condiţii omogene. [Pr.: bi-o-] – Din engl. biotope.',0,1026630000,1178556062,0),(4452,10,1,'bioxid',2330,'@BIOXÍD, @$bioxizi, $s.m. Oxid care conţine doi atomi de oxigen. [Pr.: -$bi-o-$] - Din fr. @bioxyde.@','BIOXÍD, bioxizi, s.m. Oxid care conţine doi atomi de oxigen. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. bioxyde.',0,1024642800,1024642800,0),(4453,10,1,'bipartid',1121,'@BIPARTÍD, @$bipartide, $adj. (În sintagma) $Sistem bipartid $= sistem de organizare politică în care, la putere, se succedă două partide. - @Bi- + partid.@','BIPARTÍD, bipartide, adj. (În sintagma) Sistem bipartid = sistem de organizare politică în care, la putere, se succedă două partide. – Bi- + partid.',0,1024642800,1024642800,0),(4454,10,1,'bipartit',2113,'@BIPARTÍT, -Ă, @$bipartiţi, -te, $adj. Care este constituit din două părţi. * $convenţie $(sau $înţelegere $etc.) $bipartită $= convenţie (sau înţelegere etc.) între două state, două partide etc. - Din fr. @biparti, @lat. @bipartitus.@','BIPARTÍT, -Ă, bipartiţi, -te, adj. Care este constituit din două părţi. ♢ convenţie (sau înţelegere etc.) bipartită = convenţie (sau înţelegere etc.) între două state, două partide etc. – Din fr. biparti, lat. bipartitus.',0,1024642800,1165943077,0),(4455,10,1,'bipartiţie',246,'@BIPARTÍŢIE, @$bipartiţii, $s.f. (Bot.) Diviziune în două părţi. $Bipartiţie a celulelor. $- Din fr. @bipartition, @lat. @bipartitio.@','BIPARTÍŢIE, bipartiţii, s.f. (Bot.) Diviziune în două părţi. Bipartiţie a celulelor. - Din fr. bipartition, lat. bipartitio.',0,1024642800,1106772538,0),(4456,10,15,'bipătrat',551,'@BIPĂTRÁT, -Ă, @$bipătraţi, -te, $adj. (Despre ecuaţii algebrice) Care conţine necunoscuta în doi termeni, dintre care unul are un exponent de două ori mai mare decât exponentul celuilalt. - Din @bi-@ + @pătrat @(după fr. $bicarré$).','BIPĂTRÁT, -Ă, bipătraţi, -te, adj. (Despre ecuaţii algebrice) Care conţine necunoscuta în doi termeni, dintre care unul are un exponent de două ori mai mare decât exponentul celuilalt. – Din bi- + pătrat (după fr. bicarré).',0,1029826800,1029826800,0),(4457,10,1,'biped',2774,'@BIPÉD, -Ă, @$bipezi, -de, $adj. (Adesea substantivat) Care stă sau umblă în două picioare. - Din fr. @bipède, @lat. @bipes, -edis.@','BIPÉD, -Ă, bipezi, -de, adj. (Adesea substantivat) Care stă sau umblă în două picioare. – Din fr. bipède, lat. bipes, -edis.',0,1024642800,1024642800,0),(4458,10,1,'biplan',1284,'@BIPLÁN, @$biplane, $s.n. Avion cu două aripi de acelaşi tip, aşezate paralel una deasupra celeilalte. - Din fr. @biplan.@','BIPLÁN, biplane, s.n. Avion cu două aripi de acelaşi tip, aşezate paralel una deasupra celeilalte. – Din fr. biplan.',0,1024642800,1024642800,0),(4459,10,1,'bipolar',2505,'@BIPOLÁR, -Ă, @$bipolari, -e, $adj. Care are doi poli. ** (Despre maşini electrice) Care are doi poli magnetici. - Din fr. @bipolaire.@','BIPOLÁR, -Ă, bipolari, -e, adj. Care are doi poli. ♦ (Despre maşini electrice) Care are doi poli magnetici. – Din fr. bipolaire.',0,1024642800,1024642800,0),(4460,10,1,'bipolaritate',760,'@BIPOLARITÁTE @s.f. Starea unui corp care are doi poli mangetici, electrici etc. - Din fr. @bipolarité.@','BIPOLARITÁTE s.f. Starea unui corp care are doi poli mangetici, electrici etc. – Din fr. bipolarité.',0,1024642800,1024642800,0),(4461,10,1,'bir',5592,'@BIR, @$biruri, $s.n. @1. @Impozitul principal perceput în statele feudale româneşti de la ţărani şi meşteşugari; $p. gener. $(pop.) impozit. * Expr. $A da bir cu fugiţii $= a dispărea, a fugi (în mod laş) dintr-un loc. @2. @(Înv.) Tribut. - Din magh. @bér.@','BIR, biruri, s.n. 1. Impozitul principal perceput în statele feudale româneşti de la ţărani şi meşteşugari; p. gener. (pop.) impozit. ♢ Expr. A da bir cu fugiţii = a dispărea, a fugi (în mod laş) dintr-un loc. 2. (Înv.) Tribut. – Din magh. bér.',0,1024642800,1024642800,0),(4462,10,15,'birar',638,'@BIRÁR, @$birari, $s.m. (Înv. şi arh.) Încasator de biruri; perceptor. - Din @bir@+ suf. -$ar.$','BIRÁR, birari, s.m. (Înv. şi arh.) Încasator de biruri; perceptor. – Din bir+ suf. -ar.',0,1029826800,1189656119,0),(4463,10,1,'birău',1076,'@BIRẮU, @$birăi, $s.m. (Înv. şi reg.) Primar rural. - Din magh. @bíró.@','BIRẮU, birăi, s.m. (Înv. şi reg.) Primar rural. – Din magh. bíró.',0,1024642800,1024642800,0),(4464,10,1,'bireactor',353,'@BIREACTÓR@, $bireactoare, $adj., s.n. (Avion) cu două reactoare. [Pr.: $re-ac-$] - Din fr. @biréacteur.@','BIREACTÓR, bireactoare, adj., s.n. (Avion) cu două reactoare. [Pr.: re-ac-] – Din fr. biréacteur.',0,1026630000,1189656119,0),(4465,10,1,'birefringent',1069,'@BIREFRINGÉNT, -Ă, @$birefringenţi, -te, $adj. (Despre un cristal sau alte medii optice) Care prezintă fenomenul birefringenţei. - Din fr. @biréfringent.@','BIREFRINGÉNT, -Ă, birefringenţi, -te, adj. (Despre un cristal sau alte medii optice) Care prezintă fenomenul birefringenţei. – Din fr. biréfringent.',0,1024642800,1024642800,0),(4466,10,1,'birefringenţă',1461,'@BIREFRINGÉNŢĂ, @$birefringenţe, $s.f. Dublarea prin refracţie a unei raze de lumină la pătrunderea în anumite medii. ** Însuşirea unor cristale de a dubla razele de lumină. - Din fr. @biréfringence.@','BIREFRINGÉNŢĂ, birefringenţe, s.f. Dublarea prin refracţie a unei raze de lumină la pătrunderea în anumite medii. ♦ Însuşirea unor cristale de a dubla razele de lumină. – Din fr. biréfringence.',0,1024642800,1024642800,0),(4467,10,1,'biremă',646,'@BIRÉMĂ, @$bireme, $s.f. Navă antică de război cu două rânduri de vâsle suprapuse. - Din fr. @birème, @lat. @biremis.@','BIRÉMĂ, bireme, s.f. Navă antică de război cu două rânduri de vâsle suprapuse. – Din fr. birème, lat. biremis.',0,1024642800,1024642800,0),(4468,10,15,'biriş',279,'@BÍRIŞ, @$birişi, $s.m. (Reg.) Argat. - Magh. @béres.@','BÍRIŞ, birişi, s.m. (Reg.) Argat. – Magh. béres.',0,1029826800,1189656119,0),(4469,10,15,'birişesc',80,'@BIRIŞÉSC, -EÁSCĂ, @$birişeşti, $adj. (Reg.) De biriş, privitor la biriş. - Din @biriş@ + suf. -$esc.$','BIRIŞÉSC, -EÁSCĂ, birişeşti, adj. (Reg.) De biriş, privitor la biriş. – Din biriş + suf. -esc.',0,1029826800,1189656119,0),(4470,10,1,'birjar',1815,'@BIRJÁR, @$birjari, $s.m. Vizitiu (şi proprietar) al unei birje; droşcar, muscal^2. - @Birjă @+ suf. -$ar.$','BIRJÁR, birjari, s.m. Vizitiu (şi proprietar) al unei birje; droşcar, muscal2. – Birjă + suf. -ar.',0,1024642800,1229169884,0),(4471,10,1,'birjă',2515,'@BÍRJĂ, @$birje, $s.f. Trăsură de piaţă; droşcă. - Din rus. @birja.@','BÍRJĂ, birje, s.f. Trăsură de piaţă; droşcă. – Din rus. birja.',0,1024642800,1024642800,0),(4472,10,1,'birjăresc',266,'@BIRJĂRÉSC, -EASCĂ, @$birjăreşti, $adj. @1.@ Care aparţine birjarului, de birjar. @2. @Fig. (Despre fapte, cuvinte) Grosolan, necioplit, vulgar. - @Birjar @+ suf. -$esc.$','BIRJĂRÉSC, -EASCĂ, birjăreşti, adj. 1. Care aparţine birjarului, de birjar. 2. Fig. (Despre fapte, cuvinte) Grosolan, necioplit, vulgar. – Birjar + suf. -esc.',0,1024642800,1024642800,0),(4473,10,1,'birjăreşte',438,'@BIRJĂRÉŞTE @adv. Ca birjarii, în felul birjarilor; $fig. $Necivilizat, trivial. - @Birjar @+ suf. -$eşte.$','BIRJĂRÉŞTE adv. Ca birjarii, în felul birjarilor; fig. Necivilizat, trivial. – Birjar + suf. -eşte.',0,1024642800,1024642800,0),(4474,10,1,'birjărie',215,'@BIRJĂRÍE, @$birjării, $s.f. Ocupaţia birjarului. - @Birjar @+ suf. -$ie.$','BIRJĂRÍE, birjării, s.f. Ocupaţia birjarului. – Birjar + suf. -ie.',0,1024642800,1024642800,0),(4475,10,1,'birlic',4272,'@BIRLÍC, @(@1@) $birlici, $s.m., (@2@) $birlicuri, $s.n. @1. @S. m. As (@1@). @2. @S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. - Din tc. @birlik.@','BIRLÍC, (1) birlici, s.m., (2) birlicuri, s.n. 1. S. m. As (1). 2. S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. – Din tc. birlik.',0,1024642800,1024642800,0),(4476,10,1,'birman',926,'@BIRMÁN, -Ă, @$birmani, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Birmaniei sau care este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Birmaniei sau birmanilor (@1@), referitor la Birmania sau la birmani. - Din n. pr. @Birmania @(derivat regresiv).','BIRMÁN, -Ă, birmani, -e, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Birmaniei sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Birmaniei sau birmanilor (1), referitor la Birmania sau la birmani. – Din n. pr. Birmania (derivat regresiv).',0,1024642800,1024642800,0),(4477,10,1,'birnic',892,'@BÍRNIC, -Ă, @$birnici, -ce, $s.m. şi f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir; $p. gener. $Contribuabil. - @Bir @+ suf. $-nic.$','BÍRNIC, -Ă, birnici, -ce, s.m. şi f. (Înv.) Persoană care era supusă la bir; p. gener. Contribuabil. – Bir + suf. -nic.',0,1024642800,1024642800,0),(4478,10,1,'birocrat',3455,'@BIROCRÁT, -Ă, @$birocraţi, -te, $s.m. şi f. Persoană care practică birocraţia. - Din fr. @bureaucrate.@','BIROCRÁT, -Ă, birocraţi, -te, s.m. şi f. Persoană care practică birocraţia. – Din fr. bureaucrate.',0,1024642800,1024642800,0),(4479,10,1,'birocratic',1833,'@BIROCRÁTIC, -Ă, @$birocratici, -ce, $adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocraţi; funcţionăresc. - Din fr. @bureaucratique.@','BIROCRÁTIC, -Ă, birocratici, -ce, adj. Care caracterizează birocratismul sau pe birocraţi; funcţionăresc. – Din fr. bureaucratique.',0,1024642800,1024642800,0),(4480,10,1,'birocratism',1754,'@BIROCRATÍSM @s.n. Birocraţie; funcţionarism. - @Birocrat @+ suf. -$ism. $Cf. rus. %biurokratizm%, fr. %bureaucratisme%.','BIROCRATÍSM s.n. Birocraţie; funcţionarism. – Birocrat + suf. -ism. Cf. rus. b i u r o k r a t i z m, fr. b u r e a u c r a t i s m e.',0,1024642800,1024642800,0),(4481,10,1,'birocratiza',588,'@BIROCRATIZÁ, @$birocratizez, $vb. I. Tranz. şi refl. A (se) transforma în birocrat; a (se) trata în mod birocratic. - Din fr. @bureaucratiser.@','BIROCRATIZÁ, birocratizez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) transforma în birocrat; a (se) trata în mod birocratic. – Din fr. bureaucratiser.',0,1024642800,1024642800,0),(4482,10,1,'birocratizare',684,'@BIROCRATIZÁRE @s.f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influenţa birocraţiei. - V. @birocratiza.@','BIROCRATIZÁRE s.f. Faptul de a deveni birocratic, de a se afla sub influenţa birocraţiei. – V. birocratiza.',0,1024642800,1024642800,0),(4483,1,1,'birocratizat',554,'@BIROCRATIZÁT, -Ă@, $birocratizaţi, -te$, adj. Care s-a transformat într-un birocrat; care a căpătat caracter birocratic. - V. @birocratiza@.','BIROCRATIZÁT, -Ă, birocratizaţi, -te, adj. Care s-a transformat într-un birocrat; care a căpătat caracter birocratic. – V. birocratiza.',0,1048665600,1189656119,0),(4484,10,1,'birocraţie',14598,'@BIROCRAŢÍE, @$birocraţii, $s.f. Interpretare şi aplicare a legilor, a dispoziţiilor, a regulamentelor etc. numai în litera lor, fără preocuparea de a le înţelege spiritul; birocratism, funcţionarism. - Din fr. @bureaucratie.@','BIROCRAŢÍE, birocraţii, s.f. Interpretare şi aplicare a legilor, a dispoziţiilor, a regulamentelor etc. numai în litera lor, fără preocuparea de a le înţelege spiritul; birocratism, funcţionarism. – Din fr. bureaucratie.',0,1024642800,1024642800,0),(4485,10,1,'birou',8934,'@BIRÓU, @$birouri, $s.n. @1. @Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) @2.@ Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. * Expr. ($A lucra, a rezolva $etc.) $din birou $= (a lucra, a rezolva etc.) fără a cunoaşte realităţile, birocratic. @3. @Organul executiv şi conducătorul activităţii curente a unei organizaţii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizaţii de mase. * $Birou politic $= organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politică şi organizatorică a partidului între două adunări plenare ale Comitetului Central. ** Grup de persoane alese de o adunare constituită ca să-i organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. - Din fr. @bureau, @rus. @biuro.@','BIRÓU, birouri, s.n. 1. Masă de scris (cu sertare şi compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. ♢ Expr. (A lucra, a rezolva etc.) din birou = (a lucra, a rezolva etc.) fără a cunoaşte realităţile, birocratic. 3. Organul executiv şi conducătorul activităţii curente a unei organizaţii de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizaţii de mase. ♢ Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politică şi organizatorică a partidului între două adunări plenare ale Comitetului Central. ♦ Grup de persoane alese de o adunare constituită ca să-i organizeze lucrările şi să asigure buna lor desfăşurare. – Din fr. bureau, rus. biuro.',0,1024642800,1024642800,0),(4486,10,1,'birt',4054,'@BIRT, @$birturi, $s.n. Restaurant (mic şi modest). $Birt economic. $** (Înv.) Han^2. - Din scr. @birt.@','BIRT, birturi, s.n. Restaurant (mic şi modest). Birt economic. ** (Înv.) Han2. – Din scr. birt.',0,1024642800,1024642800,0),(4487,10,1,'birtaş',478,'@BIRTÁŞ, @$birtaşi, $s.m. Deţinător al unui birt. - @Birt @+ suf. -$aş.$','BIRTÁŞ, birtaşi, s.m. Deţinător al unui birt. – Birt + suf. -aş.',0,1024642800,1024642800,0),(4488,10,1,'birtăşiţă',364,'@BIRTĂŞÍŢĂ, @$birtăşiţe, $s.f. Soţia birtaşului; femeie care ţine un birt. - @Birtaş @+ suf. -$iţă.$','BIRTĂŞÍŢĂ, birtăşiţe, s.f. Soţia birtaşului; femeie care ţine un birt. – Birtaş + suf. -iţă.',0,1024642800,1024642800,0),(4489,10,1,'birui',6046,'@BIRUÍ, @$bírui, $vb. IV. Tranz. @1. @A învinge, a înfrânge, a bate (un duşman, un adversar etc.) ** Fig. A(-şi) înfrâna, a(-şi) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ** Fig. A fi stăpânit, copleşit de un sentiment, de o emoţie etc. @2. @(Pop., mai ales în construcţii negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). - Din magh. @birni.@','BIRUÍ, bírui, vb. IV. Tranz. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un duşman, un adversar etc.) ♦ Fig. A(-şi) înfrâna, a(-şi) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. A fi stăpânit, copleşit de un sentiment, de o emoţie etc. 2. (Pop., mai ales în construcţii negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). – Din magh. birni.',0,1024642800,1180610858,0),(4490,10,1,'biruinţă',4087,'@BIRUÍNŢĂ, @$biruinţe, $s.f. Victorie, izbândă. - @Birui @+ suf. -$inţă.$','BIRUÍNŢĂ, biruinţe, s.f. Victorie, izbândă. – Birui + suf. -inţă.',0,1024642800,1024642800,0),(4491,1,1,'biruire',477,'@BIRUÍRE@, $biruiri$, s.f. Acţiunea de $a birui$ şi rezultatul ei; biruinţă. - V. @birui@.','BIRUÍRE, biruiri, s.f. Acţiunea de a birui şi rezultatul ei; biruinţă. – V. birui.',0,1048665600,1189656119,0),(4492,1,1,'biruit',2229,'@BIRUÍT, -Ă@, $biruiţi, -te$, adj. Bătut în luptă, întrecut într-o competiţie, învins, înfrânt. ** Fig. Stăpânit de un sentiment puternic, de o patimă etc. - V. @birui@.','BIRUÍT, -Ă, biruiţi, -te, adj. Bătut în luptă, întrecut într-o competiţie, învins, înfrânt. ♦ Fig. Stăpânit de un sentiment puternic, de o patimă etc. – V. birui.',0,1048665600,1189656119,0),(4493,10,1,'biruitor',4018,'@BIRUITÓR, -OÁRE, @$biruitori, -oare, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins. [Pr.: -$ru-i-$] - @Birui @+ suf. -$tor.$','BIRUITÓR, -OÁRE, biruitori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins. [Pr.: -ru-i-] – Birui + suf. -tor.',0,1024642800,1195693349,0),(4494,10,5,'bis',2744,'@BIS@, $bisuri, $s.n. Număr (@II 2@) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program.','BIS, bisuri, s.n. Număr (II 2) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program.',0,1026630000,1026630000,0),(4495,10,1,'bis',3788,'@BIS@, (@1@) adj. invar., (@2@) $bisuri$, s.n. @1.@ Adj. invar. (Precedat de un număr) A doua oară; repetat. $Numărul 3 bis. $** (Cu valoare de interjecţie) Strigăt prin care spectatorii solicită repetarea unei părţi dintr-un program artistic. @2.@ S.n. Număr (@II 2@) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program. - Din fr., lat. @bis.@','BIS, (1) adj. invar., (2) bisuri, s.n. 1. Adj. invar. (Precedat de un număr) A doua oară; repetat. Numărul 3 bis. ** (Cu valoare de interjecţie) Strigăt prin care spectatorii solicită repetarea unei părţi dintr-un program artistic. 2. S.n. Număr (II 2) prezentat la cererea publicului a doua oară sau ca supliment de program. – Din fr., lat. bis.',0,1024642800,1024642800,0),(4496,10,1,'bisa',2480,'@BISÁ, @$bisez, $vb. I. Tranz. @1.@ A repeta o parte a programului artistic la cererea publicului. @2.@ A cere din sală să se execute încă o dată o parte dintr-un program artistic. - Din fr. @bisser.@','BISÁ, bisez, vb. I. Tranz. 1. A repeta o parte a programului artistic la cererea publicului. 2. A cere din sală să se execute încă o dată o parte dintr-un program artistic. – Din fr. bisser.',0,1024642800,1024642800,0),(4497,10,1,'bisare',414,'@BISÁRE, @$bisări, $s.f. Faptul de $a bisa. $- V. @bisa.@','BISÁRE, bisări, s.f. Faptul de a bisa. - V. bisa.',0,1024642800,1024642800,0),(4498,10,1,'bisăptămânal',875,'@BISĂPTĂMÂNÁL, -Ă, @$bisăptămânali, -e, $adj. Care apare de două ori pe săptămână. ** (Substantivat, n.) Publicaţie care are două apariţii săptămânal. - @Bi- @+ @săptămânal.@','BISĂPTĂMÂNÁL, -Ă, bisăptămânali, -e, adj. Care apare de două ori pe săptămână. ♦ (Substantivat, n.) Publicaţie care are două apariţii săptămânal. – Bi- + săptămânal.',0,1024642800,1024642800,0),(4499,10,1,'biscuit',4374,'@BISCUÍT, @$biscuiţi, $s.m. @1. @Produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prăjitură în diferite forme (cerculeţe, pătrăţele, litere etc.). @2.@ Semifabricat de ceramică neglazurată, ars numai o dată şi folosit la fabricarea faianţei sau a porţelanului. @3. @Porţelan supus la două arderi succesive, a cărui structură imită marmura. - Din fr. @biscuit.@','BISCUÍT, biscuiţi, s.m. 1. Produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prăjitură în diferite forme (cerculeţe, pătrăţele, litere etc.). 2. Semifabricat de ceramică neglazurată, ars numai o dată şi folosit la fabricarea faianţei sau a porţelanului. 3. Porţelan supus la două arderi succesive, a cărui structură imită marmura. – Din fr. biscuit.',0,1024642800,1024642800,0),(4500,10,1,'bisect',2766,'@BISÉCT, @$bisecţi, $adj. (În sintagma) $An bisect $= an de 366 de zile; an bisextil. - Din fr. @bissexte, @lat. @bissextus.@','BISÉCT, bisecţi, adj. (În sintagma) An bisect = an de 366 de zile; an bisextil. – Din fr. bissexte, lat. bissextus.',0,1024642800,1239088585,1157),(4501,10,1,'bisector',1165,'@BISECTÓR, -OÁRE, @$bisectoare, $s.f., adj. @1.@ S.f. Dreaptă care împarte un unghi în două părţi egale. @2.@ Adj. (În sintagma) $Plan bisector $= plan care împarte un diedru în două diedre egale. - Din fr. @bissecteur.@','BISECTÓR, -OÁRE, bisectoare, s.f., adj. 1. S.f. Dreaptă care împarte un unghi în două părţi egale. 2. Adj. (În sintagma) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre egale. – Din fr. bissecteur.',0,1024642800,1152881235,0),(4502,10,1,'bisecular',162,'@BISECULÁR, -Ă, @$biseculari, -e, $adj. (Rar.) Cu vechime de două secole. - Din fr. @biséculaire.@','BISECULÁR, -Ă, biseculari, -e, adj. (Rar.) Cu vechime de două secole. – Din fr. biséculaire.',0,1026630000,1026630000,0),(4503,10,1,'biserică',10870,'@BISÉRICĂ, @$biserici, $s.f. @1.@ Clădire destinată celebrării unui cult creştin. * Expr. $A lua calea bisericii $= a deveni evlavios, pios. $A (nu) fi uşă de biserică $= a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-şi îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viaţă pioasă; $p. ext.$ a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. $A nu fi dus (de multe ori) la biserică $= a nu da importanţă convenienţelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în faţă lucruri neplăcute. @2.@ Instituţia creştinismului în ansamblu. @3.@ Comunitate religioasă de acelaşi cult. $Biserica ortodoxă. $- Lat. @basilica.@','BISÉRICĂ, biserici, s.f. 1. Clădire destinată celebrării unui cult creştin. ♢ Expr. A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios. A (nu) fi uşă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-şi îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viaţă pioasă; p. ext. a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanţă convenienţelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în faţă lucruri neplăcute. 2. Instituţia creştinismului în ansamblu. 3. Comunitate religioasă de acelaşi cult. Biserica ortodoxă. - Lat. basilica.',0,1024642800,1160220840,0),(4504,10,1,'bisericesc',1390,'@BISERICÉSC, -EÁSCĂ, @$bisericeşti, $adj. Care aparţine bisericii, privitor la biserică; ecleziastic. - @Biserică @+ suf. -$esc.$','BISERICÉSC, -EÁSCĂ, bisericeşti, adj. Care aparţine bisericii, privitor la biserică; ecleziastic. – Biserică + suf. -esc.',0,1024642800,1024642800,0),(4505,10,1,'bisericeşte',148,'@BISERICÉŞTE @adv. (Rar) Ca la biserică. - @Biserică @+ suf. -$eşte.$','BISERICÉŞTE adv. (Rar) Ca la biserică. – Biserică + suf. -eşte.',0,1024642800,1024642800,0),(4506,10,1,'bisericos',920,'@BISERICÓS, -OÁSĂ, @$bisericoşi, -oase, $adj., s.m. şi f. (Persoană) care respectă dogmele bisericii; bigot. - @Biserică @+ suf. -$os.$','BISERICÓS, -OÁSĂ, bisericoşi, -oase, adj., s.m. şi f. (Persoană) care respectă dogmele bisericii; bigot. – Biserică + suf. -os.',0,1024642800,1024642800,0),(4507,10,1,'bisericuţă',1087,'@BISERICÚŢĂ, @$bisericuţe, $s.f. @1.@ Diminutiv al lui $biserică. $@2. @Fig. Cerc îngust de oameni uniţi prin dorinţa de a-şi rezolva interesele lor personale în dauna colectivităţii din care fac parte. - @Biserică @+ suf. -$uţă.$','BISERICÚŢĂ, bisericuţe, s.f. 1. Diminutiv al lui biserică. 2. Fig. Cerc îngust de oameni uniţi prin dorinţa de a-şi rezolva interesele lor personale în dauna colectivităţii din care fac parte. – Biserică + suf. -uţă.',0,1024642800,1024642800,0),(4508,10,1,'bisextil',283,'@BISEXTÍL, @$bisextili, $adj. (Rar, în sintagma) $An bisextil $= an bisect. - Din fr. @bissextil, @lat. @bissextilis.@','BISEXTÍL, bisextili, adj. (Rar, în sintagma) An bisextil = an bisect. – Din fr. bissextil, lat. bissextilis.',0,1024642800,1189656119,0),(4509,10,1,'bisexual',18633,'@BISEXUÁL, -Ă, @$bisexuali, -e, $adj. (Despre plante şi animale) Care dispune de organe de reproducere ale ambelor sexe; hermafrodit, bisexuat, androgin. [Pr.: -$xu-al$] - Din fr. @bissexuel.@','BISEXUÁL, -Ă, bisexuali, -e, adj. (Despre plante şi animale) Care dispune de organe de reproducere ale ambelor sexe; hermafrodit, bisexuat, androgin. [Pr.: -xu-al] – Din fr. bissexuel.',0,1024642800,1024642800,0),(4510,10,1,'bisexualitate',2547,'@BISEXUALITÁTE @s.f. Existenţa simultană la acelaşi individ a organelor de reproducere ale ambelor sexe; hermafroditism, androginie. [Pr.: -$xu-a-$] - Din fr. @bissexualité.@','BISEXUALITÁTE s.f. Existenţa simultană la acelaşi individ a organelor de reproducere ale ambelor sexe; hermafroditism, androginie. [Pr.: -xu-a-] – Din fr. bissexualité.',0,1024642800,1024642800,0),(4511,10,1,'bisexuat',2657,'@BISEXUÁT, -Ă, @$bisexuaţi, -te, $adj. (Despre plante şi animale) Care are organele de reproducere ale ambelor sexe; androgin, bisexual, hermafrodit. [Pr.: -$xu-at$] - Din fr. @bissexué.@','BISEXUÁT, -Ă, bisexuaţi, -te, adj. (Despre plante şi animale) Care are organele de reproducere ale ambelor sexe; androgin, bisexual, hermafrodit. [Pr.: -xu-at] – Din fr. bissexué.',0,1024642800,1024642800,0),(4512,10,1,'bisilabic',726,'@BISILÁBIC, -Ă, @$bisilabici, -ce, $adj. Format din două silabe. - @Bi- @+ @silabic.@','BISILÁBIC, -Ă, bisilabici, -ce, adj. Format din două silabe. – Bi- + silabic.',0,1024642800,1024642800,0),(4513,10,1,'bisimetric',195,'@BISIMÉTRIC, -Ă@, $bisimetrici, -ce, $adj. Cu două planuri de simetrie. - Din fr. @bisymétrique.@','BISIMÉTRIC, -Ă, bisimetrici, -ce, adj. Cu două planuri de simetrie. – Din fr. bisymétrique.',0,1026630000,1189656119,0),(4514,10,1,'bismut',1401,'@BISMÚT @s.n. Metal alb cu reflexe roşietice, ale cărui săruri au întrebuinţări în medicină. [Acc. şi $bísmut$] - Din fr. @bismuth.@','BISMÚT s.n. Metal alb cu reflexe roşietice, ale cărui săruri au întrebuinţări în medicină. [Acc. şi bísmut] – Din fr. bismuth.',0,1024642800,1024642800,0),(4515,10,1,'bismutină',144,'@BISMUTÍNĂ @s.f. Sulfură de bismut naturală. - Din fr. @bismuthine.@','BISMUTÍNĂ s.f. Sulfură de bismut naturală. – Din fr. bismuthine.',0,1024642800,1024642800,0),(4516,10,1,'bistriţ',457,'@BÍSTRIŢ, -Ă, @$bistriţi, -e, $adj. (Reg., în sintagmele) $Prune bistriţe $= prune brumării. $Prun bistriţ $= prun care rodeşte prune brumării. - Et. nec.','BÍSTRIŢ, -Ă, bistriţi, -e, adj. (Reg., în sintagmele) Prune bistriţe = prune brumării. Prun bistriţ = prun care rodeşte prune brumării. – Et. nec.',0,1024642800,1024642800,0),(4517,10,1,'bistriţean',341,'@BISTRIŢEÁN, -Ă@, $bistriţeni, -e, $s.m., adj. @1. @S. m. Persoană născută şi crescută în municipiul Bistriţa sau în judeţul Bistriţa-Năsăud. @2. @Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Bistriţa sau din judeţul Bistriţa-Năsăud. - @Bistriţa @(n. pr.) + suf. -$ean.$','BISTRIŢEÁN, -Ă, bistriţeni, -e, s.m., adj. 1. S. m. Persoană născută şi crescută în municipiul Bistriţa sau în judeţul Bistriţa-Năsăud. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul Bistriţa sau din judeţul Bistriţa-Năsăud. – Bistriţa (n. pr.) + suf. -ean.',0,1026630000,1026630000,0),(4518,10,1,'bistriţeancă',406,'@BISTRIŢEÁNCĂ, @$bistriţence, $s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Bistriţa sau în judeţul Bistriţa-Năsăud. ** Locuitoare din municipiul Bistriţa sau din judeţul Bistriţa-Năsăud. - @Bistriţean @+ suf. -$că.$','BISTRIŢEÁNCĂ, bistriţence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Bistriţa sau în judeţul Bistriţa-Năsăud. ♦ Locuitoare din municipiul Bistriţa sau din judeţul Bistriţa-Năsăud. – Bistriţean + suf. -că.',0,1026630000,1026630000,0),(4519,10,1,'bistro',2000,'@BISTRÓ @s.n. v. @bistrou@.','BISTRÓ s.n. v. bistrou.',0,1026630000,1189656119,0),(4520,10,1,'bistrou',1979,'@BISTRÓU@, $bistrouri, $s.n. (Franţuzism) Mic restaurant. [Var.: @bistró @s.n.] - Din fr. @bistro.@','BISTRÓU, bistrouri, s.n. (Franţuzism) Mic restaurant. [Var.: bistró s.n.] – Din fr. bistro.',0,1026630000,1189656119,0),(4521,10,1,'bisturiu',1567,'@BISTURÍU, @$bisturie, $s.n. Instrument chirurgical în formă de cuţitaş, care serveşte la incizii. - Din fr. @bistouri.@','BISTURÍU, bisturie, s.n. Instrument chirurgical în formă de cuţitaş, care serveşte la incizii. – Din fr. bistouri.',0,1024642800,1024642800,0),(4522,10,1,'bisulc',97,'@BISÚLC, -Ă, @$bisulci, -ce, $adj. (Despre animale) Care are copite despicate. - Din fr. @bisulque, @lat. @bisulcus.@','BISÚLC, -Ă, bisulci, -ce, adj. (Despre animale) Care are copite despicate. – Din fr. bisulque, lat. bisulcus.',0,1024642800,1024642800,0),(4523,10,1,'bisulfat',612,'@BISULFÁT, @$bisulfaţi, $s.m. Sare a acidului sulfuric în care un atom de hidrogen e înlocuit cu un atom de metal; sulfat acid. - Din fr. @bisulfate.@','BISULFÁT, bisulfaţi, s.m. Sare a acidului sulfuric în care un atom de hidrogen e înlocuit cu un atom de metal; sulfat acid. – Din fr. bisulfate.',0,1024642800,1024642800,0),(4524,10,1,'bisulfit',621,'@BISULFÍT, @$bisulfiţi, $s.m. Sare a acidului sulfuros în care un atom de hidrogen e înlocuit cu un atom de metal; sulfit acid. - Din fr. @bisulfite.@','BISULFÍT, bisulfiţi, s.m. Sare a acidului sulfuros în care un atom de hidrogen e înlocuit cu un atom de metal; sulfit acid. – Din fr. bisulfite.',0,1024642800,1024642800,0),(4525,10,1,'bişniţar',2096,'@BIŞNIŢÁR, @$bişniţari, $s.m. (Fam.) Persoană care practică afacerismul, realizând profituri personale pe căi necinstite, meschine; gheşeftar. - @Bişniţă @+ suf. -$ar.$','BIŞNIŢÁR, bişniţari, s.m. (Fam.) Persoană care practică afacerismul, realizând profituri personale pe căi necinstite, meschine; gheşeftar. – Bişniţă + suf. -ar.',0,1024642800,1189656119,0),(477043,471,21,'mizerabil',1129,'@MIZERÁBIL, -Ă@ $adj.$ 1. (şi s.) ticălos, mârşav, nemernic. * (fig.) aspru, rău. 2. lipsit de valoare, prost, rău. 3. neîngrijit, vrednic de plâns. (< fr. $misérable$, lat. $miserabilis$)','MIZERÁBIL, -Ă adj. 1. (şi s.) ticălos, mârşav, nemernic. ♢ (fig.) aspru, rău. 2. lipsit de valoare, prost, rău. 3. neîngrijit, vrednic de plâns. (< fr. misérable, lat. miserabilis)',0,1189834610,1189834610,0),(4526,10,1,'bişniţă',1481,'@BÍŞNIŢĂ, @$bişniţe, $s.f. (Fam.) Afacere necinstită, măruntă; găinărie^2; gheşeft. - Din engl. @business.@','BÍŞNIŢĂ, bişniţe, s.f. (Fam.) Afacere necinstită, măruntă; găinărie2; gheşeft. – Din engl. business.',0,1024642800,1024642800,0),(4527,10,1,'bit',5844,'@BIT@, $biţi, $s.m. (Inform.) Unitate de măsură pentru cantitatea de informaţie (@3@) dintr-un semnal, corespunzător logaritmului în baza 2. - Din engl., fr. @bit.@','BIT, biţi, s.m. (Inform.) Unitate de măsură pentru cantitatea de informaţie (3) dintr-un semnal, corespunzător logaritmului în baza 2. – Din engl., fr. bit.',0,1026630000,1188812103,0),(4528,10,1,'bitang',2586,'@BITÁNG, -Ă, @$bitangi, -ge, $s.m. şi f. (Reg.; adesea adjectival) Copil nelegitim; bastard. - Din magh. @bitang.@','BITÁNG, -Ă, bitangi, -ge, s.m. şi f. (Reg.; adesea adjectival) Copil nelegitim; bastard. – Din magh. bitang.',0,1024642800,1024642800,0),(4529,10,1,'biter',1219,'@BÍTER @subst. Nume dat unui lichior amar, consumat ca aperitiv. [Pr.: $bităr$] - Din germ. @Bitter. @Cf. fr. %bitter%.','BÍTER subst. Nume dat unui lichior amar, consumat ca aperitiv. [Pr.: bităr] – Din germ. Bitter. Cf. fr. b i t t e r.',0,1024642800,1024642800,0),(4530,10,1,'bitum',4134,'@BITÚM @s.n. Produs solid, plastic, de culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. şi: $bítum$] - Din fr. @bitume.@','BITÚM s.n. Produs solid, plastic, de culoare neagră, obţinut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. [Acc. şi: bítum] – Din fr. bitume.',0,1024642800,1024642800,0),(4531,10,1,'bituma',557,'@BITUMÁ, @$bitumez, $vb. I. Tranz. @1.@ A amesteca cu bitum un material granular. @2.@ A face bitumajul unei şosele. ** A umple cu o substanţă bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei şosele. - Din fr. @bitumer.@','BITUMÁ, bitumez, vb. I. Tranz. 1. A amesteca cu bitum un material granular. 2. A face bitumajul unei şosele. ♦ A umple cu o substanţă bituminoasă locurile dintre pavelele sau dalele de beton ale unei şosele. – Din fr. bitumer.',0,1024642800,1024642800,0),(4532,10,1,'bitumaj',763,'@BITUMÁJ @s.n. Aşternere de bitum şi piatră măruntă pe suprafaţa unui drum. - Din fr. @bitumage.@','BITUMÁJ s.n. Aşternere de bitum şi piatră măruntă pe suprafaţa unui drum. – Din fr. bitumage.',0,1024642800,1024642800,0),(4533,10,1,'bitumare',90,'@BITUMÁRE, @$bitumări, $s.f. Acţiunea de $a bituma. $- V. @bituma.@','BITUMÁRE, bitumări, s.f. Acţiunea de a bituma. - V. bituma.',0,1024642800,1024642800,0),(4534,10,1,'bitumen',1183,'@BITÚMEN @s.n. Material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea în condiţii naturale a cerii şi a răşinii de origine vegetală. - Din germ. @Bitumen, @lat. @bitumen.@','BITÚMEN s.n. Material bogat în hidrocarburi, provenit din transformarea în condiţii naturale a cerii şi a răşinii de origine vegetală. – Din germ. Bitumen, lat. bitumen.',0,1024642800,1024642800,0),(4535,10,1,'bituminizare',449,'@BITUMINIZÁRE, @$bituminizări, $s.f. Proces natural de formare a asfaltului din nămolul rezultat prin descompunerea în absenţa aerului a organismelor animale şi vegetale în fundul mărilor. - Cf. fr. %bituminisation%.','BITUMINIZÁRE, bituminizări, s.f. Proces natural de formare a asfaltului din nămolul rezultat prin descompunerea în absenţa aerului a organismelor animale şi vegetale în fundul mărilor. – Cf. fr. b i t u m i n i s a t i o n.',0,1024642800,1024642800,0),(4536,10,1,'bituminos',1236,'@BITUMINÓS, -OÁSĂ, @$bituminoşi, -oase, $adj. Care este de natura bitumenului; care conţine bitum sau bitumen. - După fr. @bitumineux, @lat. @bituminosus.@','BITUMINÓS, -OÁSĂ, bituminoşi, -oase, adj. Care este de natura bitumenului; care conţine bitum sau bitumen. – După fr. bitumineux, lat. bituminosus.',0,1024642800,1024642800,0),(4537,10,15,'bituşcă',702,'@BITÚŞCĂ, @$bituşti, $s.f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă ţăranii.','BITÚŞCĂ, bituşti, s.f. (Reg.) Cojoc scurt (cu mâneci) pe care-l poartă ţăranii.',0,1029826800,1029826800,0),(4538,10,1,'biţă',1055,'@BÍŢĂ @s.m. v. @bădiţă.@','BÍŢĂ s.m. v. bădiţă.',0,1024642800,1024642800,0),(4539,10,1,'biunivoc',5799,'@BIUNIVÓC, -Ă, @$biunivoci, -ce, $adj. (Mat.) Care se află într-un raport reciproc şi exclusiv de unu la unu. [Pr.: $bi-u-$] - Din fr. @biunivoque.@','BIUNIVÓC, -Ă, biunivoci, -ce, adj. (Mat.) Care se află într-un raport reciproc şi exclusiv de unu la unu. [Pr.: bi-u-] – Din fr. biunivoque.',0,1024642800,1024642800,0),(4540,10,1,'biuretă',842,'@BIURÉTĂ, @$biurete, $s.f. Tub de sticlă gradat, de diverse forme, folosit la analizele chimice. - Din fr. @burette.@','BIURÉTĂ, biurete, s.f. Tub de sticlă gradat, de diverse forme, folosit la analizele chimice. – Din fr. burette.',0,1024642800,1024642800,0),(4541,10,1,'biv',2796,'@BIV @adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcţie) Fost. - Din sl.@ bivŭ.@','BIV adj. invar. (Înv.; urmat de un titlu, de o funcţie) Fost. – Din sl. bivŭ.',0,1024642800,1024642800,0),(4542,10,1,'bivalent',1713,'@BIVALÉNT, -Ă, @$bivalenţi, -te, $adj. (Despre un element sau un radical chimic) Care are valenţa doi. - Din fr. @bivalent.@','BIVALÉNT, -Ă, bivalenţi, -te, adj. (Despre un element sau un radical chimic) Care are valenţa doi. – Din fr. bivalent.',0,1024642800,1024642800,0),(4543,10,1,'bivalv',518,'@BIVÁLV, -Ă, @$bivalvi, -e, $adj. @1. @(Despre animale) Cu corpul acoperit de două valve. @2. @(Bot.: despre capsule) Compus din două părţi. - Din fr. @bivalve.@','BIVÁLV, -Ă, bivalvi, -e, adj. 1. (Despre animale) Cu corpul acoperit de două valve. 2. (Bot.: despre capsule) Compus din două părţi. – Din fr. bivalve.',0,1024642800,1024642800,0),(4544,10,1,'bivol',3277,'@BÍVOL, @$bivoli, $s.m. Vită cornută, rumegătoare, asemănătoare cu boul, cu păr negru sau alb, aspru şi rar, cu coarnele inelate întoarse spre spate $(Bos bubalus). $** Epitet dat unui om gras, mătăhălos, nesimţit. - Din sl. @byvolŭ.@','BÍVOL, bivoli, s.m. Vită cornută, rumegătoare, asemănătoare cu boul, cu păr negru sau alb, aspru şi rar, cu coarnele inelate întoarse spre spate (Bos bubalus). ** Epitet dat unui om gras, mătăhălos, nesimţit. – Din sl. byvolŭ.',0,1024642800,1024642800,0),(4545,10,1,'bivolar',231,'@BIVOLÁR, @$bivolari, $s.m. Păzitor al unei cirezi de bivoli. - @Bivol @+ suf. -$ar.$','BIVOLÁR, bivolari, s.m. Păzitor al unei cirezi de bivoli. – Bivol + suf. -ar.',0,1024642800,1024642800,0),(4546,10,1,'bivoliţă',1182,'@BÍVOLIŢĂ, @$bivoliţe, $s.f. Femela bivolului. ** Epitet dat unei femei grase, dizgraţioase, nesimţite. [Acc. şi: $bivolíţă$] - Din bg. @bivolica.@','BÍVOLIŢĂ, bivoliţe, s.f. Femela bivolului. ♦ Epitet dat unei femei grase, dizgraţioase, nesimţite. [Acc. şi: bivolíţă] – Din bg. bivolica.',0,1024642800,1024642800,0),(4547,10,1,'bivuac',5760,'@BIVUÁC, @$bivuacuri, $s.n. @1. @Staţionare temporară a trupelor în afara localităţilor sau a taberelor; porţiunea de teren pe care se face această staţionare. @2.@ (Rar) Adăpost al alpiniştilor sau al turiştilor (mai ales în timpul nopţii). [Pr.. -$vu-ac$] - Din fr. @bivouac.@','BIVUÁC, bivuacuri, s.n. 1. Staţionare temporară a trupelor în afara localităţilor sau a taberelor; porţiunea de teren pe care se face această staţionare. 2. (Rar) Adăpost al alpiniştilor sau al turiştilor (mai ales în timpul nopţii). [Pr.. -vu-ac] – Din fr. bivouac.',0,1024642800,1024642800,0),(4548,10,1,'bivuaca',873,'@BIVUACÁ, @$bivuachez, $vb. I. Intranz. (Despre unităţi militare) A staţiona în afara localităţilor, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -$vu-a-$] - Din fr. @bivouaquer.@','BIVUACÁ, bivuachez, vb. I. Intranz. (Despre unităţi militare) A staţiona în afara localităţilor, în corturi sau sub cerul liber. [Pr.: -vu-a-] – Din fr. bivouaquer.',0,1024642800,1024642800,0),(4549,10,1,'bizam',1520,'@BIZÁM, @$bizami, $s.m. Mamifer rozător lung de circa 30 cm, care trăieşte în preajma apelor şi a cărui blană, castanie-roşcată, este utilizată în blănărie ($Ondatra zibethica)$ ** Blana acestui animal. - Din germ. @Bisam.@','BIZÁM, bizami, s.m. Mamifer rozător lung de circa 30 cm, care trăieşte în preajma apelor şi a cărui blană, castanie-roşcată, este utilizată în blănărie (Ondatra zibethica) ♦ Blana acestui animal. – Din germ. Bisam.',0,1024642800,1024642800,0),(4550,10,1,'bizantin',2972,'@BIZANTÍN, -Ă, @$bizantini, -e, $s.m. şi f., adj. @1. @S. m. şi f. Locuitor din oraşul Bizanţ sau din Imperiul Bizantin. @2. @Adj. Care se referă la Bizanţ, care este propriu Bizanţului, din vremea împărăţiei bizantine. - Din fr. @byzantin, @lat. @byzantinus.@','BIZANTÍN, -Ă, bizantini, -e, s.m. şi f., adj. 1. S. m. şi f. Locuitor din oraşul Bizanţ sau din Imperiul Bizantin. 2. Adj. Care se referă la Bizanţ, care este propriu Bizanţului, din vremea împărăţiei bizantine. – Din fr. byzantin, lat. byzantinus.',0,1024642800,1024642800,0),(4551,10,1,'bizantinism',900,'@BIZANTINÍSM, @$bizantinisme, $s.n. Mod de a acţiona în viaţa publică şi particulară prin intrigi, prin subtilităţi inutile sau frivole. - Din fr. @byzantinisme.@','BIZANTINÍSM, bizantinisme, s.n. Mod de a acţiona în viaţa publică şi particulară prin intrigi, prin subtilităţi inutile sau frivole. – Din fr. byzantinisme.',0,1024642800,1024642800,0),(4552,10,1,'bizantinist',68,'@BIZANTINÍST, -Ă, @$bizantinişti, -ste, $s.m. şi f. Bizantinolog. - Din fr. @byzantiniste.@','BIZANTINÍST, -Ă, bizantinişti, -ste, s.m. şi f. Bizantinolog. – Din fr. byzantiniste.',0,1024642800,1024642800,0),(4553,10,1,'bizantinistică',45,'@BIZANTINÍSTICĂ @s.f. Bizantinologie. - Din germ. @Byzantinistik.@','BIZANTINÍSTICĂ s.f. Bizantinologie. – Din germ. Byzantinistik.',0,1024642800,1024642800,0),(4554,10,1,'bizantinolog',362,'@BIZANTINOLÓG, -Ă, @$bizantinologi, -ge, $s.m. şi f. Specialist în bizantinologie; bizantinist. - Din @bizantinologie@ (derivat regresiv).','BIZANTINOLÓG, -Ă, bizantinologi, -ge, s.m. şi f. Specialist în bizantinologie; bizantinist. – Din bizantinologie (derivat regresiv).',0,1024642800,1189656119,0),(4555,10,1,'bizantinologie',992,'@BIZANTINOLOGÍE @s.f. Disciplină care cercetează istoria, literatura, limba (medio-greacă) şi arta bizantină; bizantinistică. - Din fr. @byzantinologie.@','BIZANTINOLOGÍE s.f. Disciplină care cercetează istoria, literatura, limba (medio-greacă) şi arta bizantină; bizantinistică. – Din fr. byzantinologie.',0,1024642800,1024642800,0),(4556,10,1,'bizar',8995,'@BIZÁR, -Ă, @$bizari, -e, $adj. (Livr.; adesea adverbial) Ciudat, straniu. - Din fr. @bizarre.@','BIZÁR, -Ă, bizari, -e, adj. (Livr.; adesea adverbial) Ciudat, straniu. – Din fr. bizarre.',0,1024642800,1024642800,0),(4557,10,1,'bizarerie',1346,'@BIZARERÍE, @$bizarerii, $s.f. (Livr.) Ciudăţenie, extravaganţă. - Din fr. @bizarrerie.@','BIZARERÍE, bizarerii, s.f. (Livr.) Ciudăţenie, extravaganţă. – Din fr. bizarrerie.',0,1024642800,1024642800,0),(4558,10,1,'bizeţ',611,'@BIZÉŢ, @$bizeţe, $s.n. Garnitură ornamentală de piele la încălţăminte. [Pl. şi: $bizeţuri$] - Din germ. @Besatze. @(sg. $Besatz$).','BIZÉŢ, bizeţe, s.n. Garnitură ornamentală de piele la încălţăminte. [Pl. şi: bizeţuri] – Din germ. Besatze. (sg. Besatz).',0,1024642800,1024642800,0),(4559,10,1,'bizon',2725,'@BIZÓN, @$bizoni, $s.m. @1. @Animal rumegător sălbatic din subfamilia bovinelor, cu fruntea mare, bombată, cu coarne scurte, cu umerii mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă $(Bison bison$). @2.@ Pielea tăbăcită a acestui animal; piele de viţel tăbăcită care imită pielea bizonului (@1@). - Din fr., lat. @bison.@','BIZÓN, bizoni, s.m. 1. Animal rumegător sălbatic din subfamilia bovinelor, cu fruntea mare, bombată, cu coarne scurte, cu umerii mai ridicaţi decât crupa, cu o coamă deasă (Bison bison). 2. Pielea tăbăcită a acestui animal; piele de viţel tăbăcită care imită pielea bizonului (1). – Din fr., lat. bison.',0,1024642800,1024642800,0),(4560,10,1,'bizota',1444,'@BIZOTÁ@, $bizotez, $vb. I. Tranz. A şlefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre preţioase etc. - Din fr. @biseauter@.','BIZOTÁ, bizotez, vb. I. Tranz. A şlefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre preţioase etc. – Din fr. biseauter.',0,1026630000,1189656119,0),(4561,1,1,'bizotare',451,'@BIZOTÁRE@, $bizotări$, s.f. Acţiunea de $a bizota$ şi rezultatul ei. - V. @bizota@.','BIZOTÁRE, bizotări, s.f. Acţiunea de a bizota şi rezultatul ei. – V. bizota.',0,1048665600,1189656119,0),(4562,10,1,'bizui',4001,'@BIZUÍ, @$bízui, $vb. IV. Refl. @1.@ A se încrede, a se întemeia, a se baza. @2. @(Pop.) A cuteza, a se încumeta să... - Din magh. @bizni.@','BIZUÍ, bízui, vb. IV. Refl. 1. A se încrede, a se întemeia, a se baza. 2. (Pop.) A cuteza, a se încumeta să... – Din magh. bizni.',0,1024642800,1189656119,0),(477042,471,21,'mizer',1321,'@MIZÉR, -Ă@ $adj.$ sărman, nenorocit. * vrednic de milă; (p. ext.) sărac, sărăcăcios. (< lat. $miser$, it. $misero$)','MIZÉR, -Ă adj. sărman, nenorocit. ♢ vrednic de milă; (p. ext.) sărac, sărăcăcios. (< lat. miser, it. misero)',0,1189834610,1189834610,0),(4563,10,1,'bizuire',380,'@BIZUÍRE, @$bizuiri, $s.f. Faptul de $a se bizui$. - V. @bizui.@','BIZUÍRE, bizuiri, s.f. Faptul de a se bizui. – V. bizui.',0,1024642800,1189656119,0),(4564,10,1,'bizunie',115,'@BIZÚNIE @s.f. v. @vizunie@.','BIZÚNIE s.f. v. vizunie.',0,1029826800,1029826800,0),(4565,10,1,'blacheu',1771,'@BLACHÉU@, $blacheuri, $s.n. Bucată (semiovală) de tablă care se aplică pe vârful şi pe tocul încălţămintei pentru a le proteja. [Var.: @plachéu @s.n.] - Et. nec.','BLACHÉU, blacheuri, s.n. Bucată (semiovală) de tablă care se aplică pe vârful şi pe tocul încălţămintei pentru a le proteja. [Var.: plachéu s.n.] – Et. nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4566,10,15,'blagă',489,'@BLÁGĂ, @$blăgi, $s.f. (Reg.) Bogăţie, avere. - Din sb. @blago.@','BLÁGĂ, blăgi, s.f. (Reg.) Bogăţie, avere. – Din sb. blago.',0,1029826800,1029826800,0),(4567,10,1,'blagian',182,'@BLAGIÁN, -Ă, @$blagieni, -e, $adj. De Blaga, al lui Blaga; în maniera lui Blaga. [Pr.: -$gi-an$] -@Blaga + @suf. -$ian.$','BLAGIÁN, -Ă, blagieni, -e, adj. De Blaga, al lui Blaga; în maniera lui Blaga. [Pr.: -gi-an] -Blaga + suf. -ian.',0,1029826800,1029826800,0),(4568,10,1,'blagoslovenie',1054,'@BLAGOSLOVÉNIE, @$blagoslovenii, $s.f. Blagoslovire. - Din sl. @blagoslovenije.@','BLAGOSLOVÉNIE, blagoslovenii, s.f. Blagoslovire. – Din sl. blagoslovenije.',0,1029826800,1029826800,0),(4569,10,1,'blagoslovi',3240,'@BLAGOSLOVÍ@, $blagoslovesc, $vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A binecuvânta. - Din sl. @blagosloviti.@','BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A binecuvânta. – Din sl. blagosloviti.',0,1029826800,1029826800,0),(4570,10,1,'blagoslovire',547,'@BLAGOSLOVÍRE@, $blagosloviri, $s.f. Acţiunea de a blagoslovi; binecuvântare, blagoslovenie. - V. @blagoslovi.@','BLAGOSLOVÍRE, blagosloviri, s.f. Acţiunea de a blagoslovi; binecuvântare, blagoslovenie. – V. blagoslovi.',0,1029826800,1029826800,0),(4571,10,1,'blagoslovit',887,'@BLAGOSLOVÍT, -Ă@, $blagosloviţi, -te, $adj. Binecuvântat. - V. @blagoslovi.@','BLAGOSLOVÍT, -Ă, blagosloviţi, -te, adj. Binecuvântat. – V. blagoslovi.',0,1029826800,1029826800,0),(4572,10,1,'blagoveştenie',258,'@BLAGOVEŞTÉNIE@ s.f. (Pop.) Bunavestire. - Din sl. @blagovĕštenije.@','BLAGOVEŞTÉNIE s.f. (Pop.) Bunavestire. – Din sl. blagovĕštenije.',0,1029826800,1029826800,0),(4573,10,1,'blajin',6767,'@BLAJÍN, -Ă@, $blajini, -e, $adj. (Adesea fig.) Blând, omenos, paşnic. ** (Despre fizionomia, firea, manifestările oamenilor) Care exprimă bunătate, blândeţe. ** (Substantivat, f. pl. art.; mitol. pop.) Fiinţe blânde şi evlavioase care trăiesc departe de lume, pe apa Sâmbetei. - Din sl. @blažĕnŭ.@','BLAJÍN, -Ă, blajini, -e, adj. (Adesea fig.) Blând, omenos, paşnic. ♦ (Despre fizionomia, firea, manifestările oamenilor) Care exprimă bunătate, blândeţe. ♦ (Substantivat, f. pl. art.; mitol. pop.) Fiinţe blânde şi evlavioase care trăiesc departe de lume, pe apa Sâmbetei. – Din sl. blažĕnŭ.',0,1029826800,1210512183,0),(4574,10,1,'blajinătate',357,'@BLAJINĂTÁTE@ s.f. (Rar) Însuşirea de a fi blajin. - @Blajin @+ suf. -$ătate.$','BLAJINĂTÁTE s.f. (Rar) Însuşirea de a fi blajin. – Blajin + suf. -ătate.',0,1029826800,1029826800,0),(4575,10,1,'blam',3881,'@BLAM, @$blamuri, $s.n. Dezaprobare, condamnare publică a unei atitudini; exprimare a unei astfel de dezaprobări. - Din fr. @blâme.@','BLAM, blamuri, s.n. Dezaprobare, condamnare publică a unei atitudini; exprimare a unei astfel de dezaprobări. – Din fr. blâme.',0,1029826800,1029826800,0),(4576,10,1,'blama',11209,'@BLAMÁ@, $blamez, $vb. I. Tranz. A exprima public dezaprobarea faţă de o atitudine, un act, un gest etc. considerate reprobabile. ** A vorbi de rău, a defăima. - Din fr. @blâmer.@','BLAMÁ, blamez, vb. I. Tranz. A exprima public dezaprobarea faţă de o atitudine, un act, un gest etc. considerate reprobabile. ♦ A vorbi de rău, a defăima. – Din fr. blâmer.',0,1029826800,1029826800,0),(4577,10,1,'blamabil',1275,'@BLAMÁBIL, -Ă@, $blamabili, -e, $adj. (Livr.) Care merită să fie blamat; reprobabil. - Din fr. @blâmable.@','BLAMÁBIL, -Ă, blamabili, -e, adj. (Livr.) Care merită să fie blamat; reprobabil. – Din fr. blâmable.',0,1029826800,1029826800,0),(4578,10,1,'blamare',1131,'@BLAMÁRE@, $blamări, $s.f. Acţiunea de $a blama. $- V. @blama.@','BLAMÁRE, blamări, s.f. Acţiunea de a blama. - V. blama.',0,1029826800,1029826800,0),(4579,1,1,'blamat',2915,'@BLÁMAT, -Ă@, $blamaţi, -te$, adj. @1.@ Care a fost dezaprobat în mod public. @2.@ Defăimat. - V. @blama@.','BLÁMAT, -Ă, blamaţi, -te, adj. 1. Care a fost dezaprobat în mod public. 2. Defăimat. – V. blama.',0,1048665600,1189656119,0),(477041,471,21,'mizenă',91,'@MIZÉNĂ@ $s. f.$ catarg al unei nave, între botul acesteia şi arborele central. (< fr. $misaine$)','MIZÉNĂ s. f. catarg al unei nave, între botul acesteia şi arborele central. (< fr. misaine)',0,1189834610,1189834610,0),(4580,10,1,'blană',6045,'@BLÁNĂ@, $blăni, $s.f. @I. 1. @Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. ** Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. @2.@ Haină îmblănită; haină confecţionată din blană (@I 1@). @II. @(Pop.) Scândură groasă. [Pl. şi: (@I@) $blănuri$] - Din bg. @blana.@','BLÁNĂ, blăni, s.f. I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. ♦ Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 2. Haină îmblănită; haină confecţionată din blană (I 1). II. (Pop.) Scândură groasă. [Pl. şi: (I) blănuri] – Din bg. blana.',0,1029826800,1029826800,0),(4581,10,1,'blanc',2380,'@BLANC^1@ s.n. @1.@ Piele tăbăcită, suplă şi elastică, folosită în marochinărie. @2. @Fâşie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. - Din germ. @Blank.@','BLANC1 s.n. 1. Piele tăbăcită, suplă şi elastică, folosită în marochinărie. 2. Fâşie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. – Din germ. Blank.',0,1029826800,1029826800,0),(4582,10,1,'blanc',1722,'@BLANC^2@, $blancuri, $s.n. Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. - Din fr. @blanc.@','BLANC2, blancuri, s.n. Spaţiu alb care desparte două cuvinte tipărite. – Din fr. blanc.',0,1029826800,1029826800,0),(4583,10,1,'blanchetă',743,'@BLANCHÉTĂ@, $blanchete, $s.f. Formular (pentru telegrame, poliţe etc.). - Din germ. @Blankett.@','BLANCHÉTĂ, blanchete, s.f. Formular (pentru telegrame, poliţe etc.). – Din germ. Blankett.',0,1029826800,1029826800,0),(4584,10,1,'blanşare',545,'@BLANŞÁRE@ s.f. Operaţie de sterilizare, prin opărire, a alimentelor, folosită în industria conservelor. - Cf. fr. @blanchir.@','BLANŞÁRE s.f. Operaţie de sterilizare, prin opărire, a alimentelor, folosită în industria conservelor. – Cf. fr. blanchir.',0,1029826800,1092276379,0),(4585,10,1,'blanşir',169,'@BLANŞÍR@, $blanşiruri, $s.n. Rest nefolositor rezultat de la blanşiruire. - Cf. @blanşiruire@.','BLANŞÍR, blanşiruri, s.n. Rest nefolositor rezultat de la blanşiruire. – Cf. blanşiruire.',0,1029826800,1029826800,0),(4586,10,1,'blanşiruire',360,'@BLANŞIRUÍRE @s.f. Operaţie de curăţire a dosului pieilor tăbăcite. - Cf. fr. @blanchir@, germ. @Blanschieren@.','BLANŞIRUÍRE s.f. Operaţie de curăţire a dosului pieilor tăbăcite. – Cf. fr. blanchir, germ. Blanschieren.',0,1029826800,1029826800,0),(4587,10,1,'blasfemator',1140,'@BLASFEMATÓR, -OÁRE, @$blasfematori, -oare, $adj., s.m. şi f. (Livr.) (Persoană) care defăimează (cele sfinte). - Din fr. @blasphématoire.@','BLASFEMATÓR, -OÁRE, blasfematori, -oare, adj., s.m. şi f. (Livr.) (Persoană) care defăimează (cele sfinte). – Din fr. blasphématoire.',0,1029826800,1029826800,0),(4588,10,1,'blasfemie',10920,'@BLASFEMÍE@ s.f. (Livr.) Defăimare a religiei, a dogmelor şi a obiectelor de cult; defăimare a lucrurilor sfinte; hulă^1. - Din lat. @blasphemia.@','BLASFEMÍE s.f. (Livr.) Defăimare a religiei, a dogmelor şi a obiectelor de cult; defăimare a lucrurilor sfinte; hulă1. – Din lat. blasphemia.',0,1029826800,1029826800,0),(4589,10,1,'blastomer',711,'@BLASTOMÉR@, $blastomere, s.n. $(Biol.) Celulă formată în urma diviziunii primare a zigotului. - Din fr. @blastomère.@','BLASTOMÉR, blastomere, s.n. (Biol.) Celulă formată în urma diviziunii primare a zigotului. – Din fr. blastomère.',0,1029826800,1029826800,0),(4590,10,1,'blastulă',1179,'@BLASTÚLĂ, @$blastule, $s.f. Stadiu embrionar la metazoare, de formă globulară, cu celulele dispuse într-un singur strat şi cu o cavitate în interior. - Din fr. @blastule.@','BLASTÚLĂ, blastule, s.f. Stadiu embrionar la metazoare, de formă globulară, cu celulele dispuse într-un singur strat şi cu o cavitate în interior. – Din fr. blastule.',0,1029826800,1189656119,0),(4591,10,1,'blat',3921,'@BLAT^1@, $blaturi, $s.n. Foaie din aluat special preparată pentru tort. - Din germ. @Blatt.@','BLAT1, blaturi, s.n. Foaie din aluat special preparată pentru tort. – Din germ. Blatt.',0,1029826800,1029826800,0),(4592,10,1,'blat',4657,'@BLAT^2@ s.n. (Arg.; în expr.) $A călători $(sau $a merge) pe blat $sau $a face blatul, $se spune despre cineva care călătoreşte fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. - Et. nec.','BLAT2 s.n. (Arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care călătoreşte fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport. – Et. nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4593,10,1,'blau',993,'@BLAU @s.n. (Rar; în expr.) $A face blau= $a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. - Din germ. @blauer @[Montag].','BLAU s.n. (Rar; în expr.) A face blau= a lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. – Din germ. blauer [Montag].',0,1029826800,1117191000,0),(4594,10,1,'blaza',15131,'@BLAZÁ, @$blazez, $vb. I. Refl. şi tranz. A(-şi) toci, a(-şi) pierde sau a face să piardă intensitatea simţurilor şi a emoţiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent. - Din fr. @blaser.@','BLAZÁ, blazez, vb. I. Refl. şi tranz. A(-şi) toci, a(-şi) pierde sau a face să piardă intensitatea simţurilor şi a emoţiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent. – Din fr. blaser.',0,1029826800,1029826800,0),(4595,10,1,'blazare',3822,'@BLAZÁRE@ s.f. Faptul de $a (se) blaza. -$ V. @blaza.@','BLAZÁRE s.f. Faptul de a (se) blaza. - V. blaza.',0,1029826800,1029826800,0),(4596,10,1,'blazat',15741,'@BLAZÁT, -Ă@, $blazaţi, -te, $adj. Dezgustat, incapabil de emoţii şi de sentimente, indiferent. - V. @blaza.@','BLAZÁT, -Ă, blazaţi, -te, adj. Dezgustat, incapabil de emoţii şi de sentimente, indiferent. – V. blaza.',0,1029826800,1029826800,0),(4597,10,1,'blază',3467,'@BLÁZĂ@ s.f. Parte a unei instalaţii de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul distilat. - Din germ. @Blase.@','BLÁZĂ s.f. Parte a unei instalaţii de distilare în formă de recipient, în care se introduce amestecul distilat. – Din germ. Blase.',0,1029826800,1029826800,0),(4598,10,1,'blazer',1315,'@BLÁZER@, $blazere, $s.n. Jachetă bărbătească din stofă, catifea etc. (cu buzunare aplicate). [Pr.: $bléizăr$] - Din engl., fr. @blazer.@','BLÁZER, blazere, s.n. Jachetă bărbătească din stofă, catifea etc. (cu buzunare aplicate). [Pr.: bléizăr] – Din engl., fr. blazer.',0,1029826800,1029826800,0),(4599,10,15,'blaznă',311,'@BLÁZNĂ@, $blazne, $s.f. (Reg.) Pocitanie, monstru. - Din sl. @blazna.@','BLÁZNĂ, blazne, s.f. (Reg.) Pocitanie, monstru. – Din sl. blazna.',0,1029826800,1029826800,0),(4600,10,1,'blazon',8425,'@BLAZÓN, @$blazoane, $s.n. Ansamblu de elemente convenţionale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraş, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. - Din fr. @blason.@','BLAZÓN, blazoane, s.n. Ansamblu de elemente convenţionale care constituie emblema unui stat, a unei provincii, a unui oraş, a unei familii nobile, a unei bresle etc.; armoarii. – Din fr. blason.',0,1029826800,1029826800,0),(4601,10,18,'blăjean',175,'@BLĂJEÁN, -Ă@, $blăjeni, -e, $adj., s.m. şi f. Locuitor al Blajului.','BLĂJEÁN, -Ă, blăjeni, -e, adj., s.m. şi f. Locuitor al Blajului.',0,1029826800,1029826800,0),(4602,10,18,'blăjeancă',92,'@BLĂJEÁNCĂ, @$blăjence, $s.f. Locuitoare a Blajului.','BLĂJEÁNCĂ, blăjence, s.f. Locuitoare a Blajului.',0,1029826800,1029826800,0),(4603,10,1,'blănar',970,'@BLĂNÁR, @$blănari, $s.m. Meseriaş care face îmbrăcăminte din blană; negustor de blănuri. - @Blană @+ suf. -$ar.$','BLĂNÁR, blănari, s.m. Meseriaş care face îmbrăcăminte din blană; negustor de blănuri. – Blană + suf. -ar.',0,1029826800,1029826800,0),(4604,10,1,'blănăreasă',364,'@BLĂNĂREÁSĂ, @$blănărese, $s.f. Femeie care face îmbrăcăminte din blană; negustoreasă de blanuri. ** Soţia blănarului. - @Blănar @+ suf. -$easă.$','BLĂNĂREÁSĂ, blănărese, s.f. Femeie care face îmbrăcăminte din blană; negustoreasă de blanuri. ♦ Soţia blănarului. – Blănar + suf. -easă.',0,1029826800,1029826800,0),(4605,10,1,'blănărie',560,'@BLĂNĂRÍE^1@, $blănării, $s.f. @1.@ Meseria blănarului. @2.@ Atelier în care se confecţionează îmbrăcăminte din blană; magazin de vânzare a blănurilor. - @Blănar @+ suf. -$ie.$','BLĂNĂRÍE1, blănării, s.f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier în care se confecţionează îmbrăcăminte din blană; magazin de vânzare a blănurilor. – Blănar + suf. -ie.',0,1029826800,1029826800,0),(4606,10,1,'blănărie',362,'@BLĂNĂRÍE^2@, $blănării, $s.f. (Colectiv) Sortimente sau obiecte de îmbrăcăminte de blană. - @Blană @+ suf. -$ărie.$','BLĂNĂRÍE2, blănării, s.f. (Colectiv) Sortimente sau obiecte de îmbrăcăminte de blană. – Blană + suf. -ărie.',0,1029826800,1029826800,0),(4607,10,15,'blănit',368,'@BLĂNÍT, -Ă, @adj. v. @îmblănit@.','BLĂNÍT, -Ă, adj. v. îmblănit.',0,1029826800,1189656119,0),(4608,10,1,'blăniţă',445,'@BLĂNÍŢĂ, @$blăniţe, $s.f. Diminutiv al lui $blană $(@1@). - @Blană @+ suf. -$iţă.$','BLĂNÍŢĂ, blăniţe, s.f. Diminutiv al lui blană (1). – Blană + suf. -iţă.',0,1029826800,1029826800,0),(4609,10,1,'blănos',643,'@BLĂNÓS, -OÁSĂ, @$blănoşi, -oase, $adj. (Rar; despre animale sau haine) Cu blană bogată. - @Blană @+ suf. -$os.$','BLĂNÓS, -OÁSĂ, blănoşi, -oase, adj. (Rar; despre animale sau haine) Cu blană bogată. – Blană + suf. -os.',0,1029826800,1029826800,0),(4610,10,1,'blănui',286,'@BLĂNUÍ, @$blănuiesc, $vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. - @Blană @+ suf. -$ui.$','BLĂNUÍ, blănuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îmblăni. – Blană + suf. -ui.',0,1029826800,1029826800,0),(4611,10,1,'blând',13587,'@BLÂND, -Ă, @$blânzi, -de, $adj., s.f. @I. @Adj. @1. @(Despre oameni) Care este omenos, paşnic, prietenos; blajin. ** (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun. ** (Despre animale) Care nu fuge de om; care nu se sperie. @2.@ Fig. (Despre timp, natură etc.) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este plăcut. @II. @S. f. (Pop.) Urticarie. - Lat. @blandus.@','BLÂND, -Ă, blânzi, -de, adj., s.f. I. Adj. 1. (Despre oameni) Care este omenos, paşnic, prietenos; blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun. ♦ (Despre animale) Care nu fuge de om; care nu se sperie. 2. Fig. (Despre timp, natură etc.) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este plăcut. II. S. f. (Pop.) Urticarie. – Lat. blandus.',0,1029826800,1029826800,0),(4612,10,1,'blândeţe',3455,'@BLÂNDÉŢE@ s.f. Însuşirea omului blând; purtare de om blând. - @Blând @+ suf. -$eţe.$','BLÂNDÉŢE s.f. Însuşirea omului blând; purtare de om blând. – Blând + suf. -eţe.',0,1029826800,1029826800,0),(4613,10,1,'bleah',620,'@BLEAH @s.n. v. @bleau^2@.','BLEAH s.n. v. bleau2.',0,1029826800,1029826800,0),(4614,10,1,'bleandă',2014,'@BLEÁNDĂ^1@, $blende, $s.f. (Pop.) Sperietoare de păsări. ** Epitet pentru o persoană fără energie, molâie, bleagă. - Et. nec.','BLEÁNDĂ1, blende, s.f. (Pop.) Sperietoare de păsări. ♦ Epitet pentru o persoană fără energie, molâie, bleagă. – Et. nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4615,10,1,'bleandă',1603,'@BLEÁNDĂ^2@$, blende, $s.f. (Reg.) Lovitură, îmbrânceală, brânci. ** Tiflă. - Et. nec.','BLEÁNDĂ2, blende, s.f. (Reg.) Lovitură, îmbrânceală, brânci. ♦ Tiflă. – Et. nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4616,10,1,'bleaşc',472,'@BLEAŞC @interj. Cuvânt care imită zgomotul umbletului prin băltoace. - Onomatopee.','BLEAŞC interj. Cuvânt care imită zgomotul umbletului prin băltoace. – Onomatopee.',0,1029826800,1029826800,0),(4617,10,1,'bleaşcă',212,'@BLEÁŞCĂ @adj. invar. (Reg.) Leoarcă. - Cf. %bleaşc, fleaşcă%.','BLEÁŞCĂ adj. invar. (Reg.) Leoarcă. – Cf. b l e a ş c,  f l e a ş c ă.',0,1029826800,1029826800,0),(4618,10,1,'bleau',1852,'@BLEAU^1@ subst. (Reg.; în expr.) $A nu zice nici bleau $= a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. -Et.nec.','BLEAU1 subst. (Reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. -Et.nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4619,10,1,'bleau',1082,'@BLEAU^2,@ $bleauri,$ s.n. (Reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [Var.: @bleah, bleav @s.n.] - Din ucr. @bljacha,@ germ. @Blech.@','BLEAU2, bleauri, s.n. (Reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [Var.: bleah, bleav s.n.] – Din ucr. bljacha, germ. Blech.',0,1029826800,1092276432,0),(4620,10,1,'bleav',294,'@BLEAV@ s.n. v. @bleau^2@.','BLEAV s.n. v. bleau2.',0,1029826800,1029826800,0),(4621,10,1,'blefarită',607,'@BLEFARÍTĂ, @$blefarite, $s.f. Inflamaţie a pleoapelor. - Din fr. @blépharite.@','BLEFARÍTĂ, blefarite, s.f. Inflamaţie a pleoapelor. – Din fr. blépharite.',0,1029826800,1029826800,0),(4622,10,1,'bleg',11669,'@BLEG, BLEÁGĂ@, $blegi, -ge, $adj. @1. @ (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (şi atârnând în jos). @2.@ Lipsit de energie, de voinţă (şi prost). - Cf. scr. %bleka%.','BLEG, BLEÁGĂ, blegi, -ge, adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (şi atârnând în jos). 2. Lipsit de energie, de voinţă (şi prost). – Cf. scr. b l e k a.',0,1029826800,1029826800,0),(4623,10,1,'blegi',1013,'@BLEGÍ@, $blegesc, $vb. IV. Refl. @1. @(Despre urechi) A se face bleg (@1@). @2. @(Despre oameni) A deveni bleg (@2@); a se bleojdi^2. - Din @bleg.@','BLEGÍ, blegesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre urechi) A se face bleg (1). 2. (Despre oameni) A deveni bleg (2); a se bleojdi2. – Din bleg.',0,1029826800,1029826800,0),(4624,10,1,'blegit',256,'@BLEGÍT, -Ă@, $blegiţi, -te, $adj. Bleg (@1@). - V. @blegi.@','BLEGÍT, -Ă, blegiţi, -te, adj. Bleg (1). – V. blegi.',0,1029826800,1165143101,0),(4625,10,15,'blehăi',842,'@BLEHĂÍ@, $bléhăi, $vb. IV. @1.@ Intranz. şi tranz. A lătra. @2.@ Intranz. Fig. A vorbi într-una şi fără rost. - Onomatopee.','BLEHĂÍ, bléhăi, vb. IV. 1. Intranz. şi tranz. A lătra. 2. Intranz. Fig. A vorbi într-una şi fără rost. – Onomatopee.',0,1029826800,1029826800,0),(4626,10,1,'blendă',2108,'@BLÉNDĂ^1@ s.f. @1.@ Rocă lucioasă, de culoare gălbuie, brună sau neagră, reprezentând sulfura naturală de zinc. @2.@ (Cin.) Suprafaţă metalizată folosită pentru reflectarea şi difuziunea luminii. - Din germ. @Blende, @fr. @blende.@','BLÉNDĂ1 s.f. 1. Rocă lucioasă, de culoare gălbuie, brună sau neagră, reprezentând sulfura naturală de zinc. 2. (Cin.) Suprafaţă metalizată folosită pentru reflectarea şi difuziunea luminii. – Din germ. Blende, fr. blende.',0,1029826800,1029826800,0),(4627,1,1,'blenoragic',131,'@BLENORÁGIC, -Ă@, $blenoragici, -ce$, adj. Care ţine de blenoragie, privitor la blenoragie. - Din fr. @blenorrhagique@.','BLENORÁGIC, -Ă, blenoragici, -ce, adj. Care ţine de blenoragie, privitor la blenoragie. – Din fr. blenorrhagique.',0,1048665600,1189656119,0),(4628,10,1,'blenoragie',4830,'@BLENORAGÍE, @$blenoragii, $s.f. Boală venerică infecţioasă, manifestată prin mâncărime, senzaţie de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. - Din fr. @blennorragie.@','BLENORAGÍE, blenoragii, s.f. Boală venerică infecţioasă, manifestată prin mâncărime, senzaţie de usturime, scurgeri purulente etc.; gonoree. – Din fr. blennorragie.',0,1029826800,1119607306,0),(4629,10,1,'bleojdi',719,'@BLEOJDÍ^1@, $bleojdesc, $vb. IV. Tranz. şi refl. (Reg. şi fam.) A(-şi) holba (ochii), a (se) zgâi. - Et. nec.','BLEOJDÍ1, bleojdesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Reg. şi fam.) A(-şi) holba (ochii), a (se) zgâi. – Et. nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4630,10,1,'bleojdi',612,'@BLEOJDÍ^2@, $bleojdesc, $vb. IV. (Pop. şi fam.) @1. @Tranz. A lăsa să atârne în jos; a pleoşti. @2. @Refl. A se blegi (@2@). - Et. nec.','BLEOJDÍ2, bleojdesc, vb. IV. (Pop. şi fam.) 1. Tranz. A lăsa să atârne în jos; a pleoşti. 2. Refl. A se blegi (2). – Et. nec.',0,1029826800,1228152682,0),(4631,10,1,'bleojdire',48,'@BLEOJDÍRE^1@, $bleojdiri, $s.f. (Reg. şi fam.) Faptul de $a (se) bleojdi^1. $- V. @bleojdi^1@.','BLEOJDÍRE1, bleojdiri, s.f. (Reg. şi fam.) Faptul de a (se) bleojdi1. - V. bleojdi1.',0,1029826800,1029826800,0),(4632,10,1,'bleojdire',48,'@BLEOJDÍRE^2@, $bleojdiri, $s.f. (Pop. şi fam.) Faptul de $a (se) bleojdi^2. - $v. @bleojdi^2@.','BLEOJDÍRE2, bleojdiri, s.f. (Pop. şi fam.) Faptul de a (se) bleojdi2. – v. bleojdi2.',0,1029826800,1029826800,0),(4633,10,1,'bleojdit',601,'@BLEOJDÍT^1, -Ă, @$bleojdiţi, -te, $adj. (Reg. şi fam.; despre ochi) Holbat, zgâit. - V. @bleojdi^1@.','BLEOJDÍT1, -Ă, bleojdiţi, -te, adj. (Reg. şi fam.; despre ochi) Holbat, zgâit. – V. bleojdi1.',0,1029826800,1029826800,0),(4634,10,1,'bleojdit',546,'@BLEOJDÍT^2, -Ă, @$bleojdiţi, -te, $adj. (Pop. şi fam.; despre urechi) Lăsat în jos; pleoştit. - V. @bleojdi^2@.','BLEOJDÍT2, -Ă, bleojdiţi, -te, adj. (Pop. şi fam.; despre urechi) Lăsat în jos; pleoştit. – V. bleojdi2.',0,1029826800,1029826800,0),(4635,10,1,'bleot',1236,'@BLEOT, BLEOÁTĂ, @$bleoţi, bleoate, $adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. - Din germ. @blöd.@','BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoţi, bleoate, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.',0,1029826800,1029826800,0),(4636,10,1,'bleotocăreală',61,'@BLEOTOCĂREÁLĂ@, $bleotocăreli, $s.f. (Reg.) Faptul de $a bleotocări. - $@Bleotocări @+ suf. -$eală.$','BLEOTOCĂREÁLĂ, bleotocăreli, s.f. (Reg.) Faptul de a bleotocări. – Bleotocări + suf. -eală.',0,1029826800,1029826800,0),(4637,10,1,'bleotocări',203,'@BLEOTOCĂRÍ, @$bleotocăresc, $vb. IV. Intranz. (Reg.) @1.@ A se bălăci. @2. @A flecări. - Et. nec.','BLEOTOCĂRÍ, bleotocăresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se bălăci. 2. A flecări. – Et. nec.',0,1029826800,1029826800,0),(4638,10,1,'blestem',5097,'@BLESTÉM, @$blesteme, $s.n. Invocare a urgiei divinităţii împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine. [Acc. şi: $bléstem$] - Din @blestema @(derivat regresiv).','BLESTÉM, blesteme, s.n. Invocare a urgiei divinităţii împotriva cuiva; nenorocire a cuiva pusă pe seama furiei divine. [Acc. şi: bléstem] – Din blestema (derivat regresiv).',0,1029826800,1029826800,0),(4639,10,1,'blestema',5809,'@BLESTEMÁ, @$bléstem, $vb. I. Tranz. A invoca urgia divinităţii împotriva cuiva. ** Intranz. A înjura, a ocărî, a huli.[Prez. ind. acc. şi: $blestém$] - Lat. pop. @blastimare @(= $blasphemare).$','BLESTEMÁ, bléstem, vb. I. Tranz. A invoca urgia divinităţii împotriva cuiva. ♦ Intranz. A înjura, a ocărî, a huli.[Prez. ind. acc. şi: blestém] – Lat. pop. blastimare (= blasphemare).',0,1029826800,1029826800,0),(4640,10,1,'blestemat',2449,'@BLESTEMÁT, -Ă, @$blestemaţi, -te, $adj. @1. @Lovit, ajuns de blestem. ** Rău, neprielnic, duşmănos. @2. @(Adesea substantivat) Cu purtări rele; depravat, rău, ticălos. - V. @blestema.@','BLESTEMÁT, -Ă, blestemaţi, -te, adj. 1. Lovit, ajuns de blestem. ♦ Rău, neprielnic, duşmănos. 2. (Adesea substantivat) Cu purtări rele; depravat, rău, ticălos. – V. blestema.',0,1029826800,1029826800,0),(4641,10,1,'blestemăţie',938,'@BLESTEMĂŢÍE@, $blestemăţii, $s.f. Purtare, faptă de om blestemat. ** Depravare. - @Blestemat @+suf. -$ie.$','BLESTEMĂŢÍE, blestemăţii, s.f. Purtare, faptă de om blestemat. ♦ Depravare. – Blestemat +suf. -ie.',0,1029826800,1029826800,0),(4642,10,1,'bleşti',986,'@BLEŞTÍ, @$bleştesc, $vb. IV. Intranz. (Reg.) @1. @A răsufla (greu), a-şi trage (cu greu) răsuflarea. @2.@ A îngăima, a vorbi (greu). ** Tranz. şi refl. A (se) moleşi, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoşti. @3. @A vorbi mult; a flecări, a trăncăni. - Cf. sl. %blensti%, scr. %bleštiti%.','BLEŞTÍ, bleştesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A răsufla (greu), a-şi trage (cu greu) răsuflarea. 2. A îngăima, a vorbi (greu). ♦ Tranz. şi refl. A (se) moleşi, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoşti. 3. A vorbi mult; a flecări, a trăncăni. – Cf. sl. b l e n s t i, scr. b l e š t i t i.',0,1029826800,1029826800,0),(4643,10,1,'bleu',4996,'@BLEU @adj. invar., s.n. Albastru-deschis; azuriu. [Pr.: $blö$] - Din fr. @bleu.@','BLEU adj. invar., s.n. Albastru-deschis; azuriu. [Pr.: blö] – Din fr. bleu.',0,1029826800,1029826800,0),(4644,10,1,'bleumarin',6015,'@BLEUMARÍN@ adj. invar., s.n. Albastru-închis. [Pr.: $blö-$] - Din fr. @bleu marine.@','BLEUMARÍN adj. invar., s.n. Albastru-închis. [Pr.: blö-] – Din fr. bleu marine.',0,1029826800,1029826800,0),(4645,10,1,'blid',5028,'@BLID@, $blide, $s.n. (Pop.) @1. @Vas de lut, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele; strachină. * Expr. $A mânca dintr-un blid cu cineva $= a fi în mare intimitate cu cineva. $Pe $(sau $pentru$) $un blid de linte $= pentru o răsplată neînsemnată (primită ca preţul unei josnicii). @2. @(La pl.) Vase de bucătărie. - Din sl. @bliudu@.','BLID, blide, s.n. (Pop.) 1. Vas de lut, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele; strachină. ♢ Expr. A mânca dintr-un blid cu cineva = a fi în mare intimitate cu cineva. Pe (sau pentru) un blid de linte = pentru o răsplată neînsemnată (primită ca preţul unei josnicii). 2. (La pl.) Vase de bucătărie. – Din sl. bliudu.',0,1029826800,1029826800,0),(4646,10,1,'blidar',998,'@BLIDÁR@, (@1, 2@) $blidari, $s.m., (@3@) $blidare, $s.n. @1. @S. m. Meşteşugar care face blide. @2. @S. m. Lingău, linge-blide, linge-talere. @3. @S. n. Raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele. - @Blid @+ suf. -$ar.$','BLIDÁR, (1, 2) blidari, s.m., (3) blidare, s.n. 1. S. m. Meşteşugar care face blide. 2. S. m. Lingău, linge-blide, linge-talere. 3. S. n. Raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele. – Blid + suf. -ar.',0,1029826800,1029826800,0),(4647,10,1,'blimp',1585,'@BLIMP @s.n. (Cin.) Carcasă insonoră în care se introduce aparatul de filmat, în cazul filmărilor cu priză directă de sunet. - Din engl. @blimp.@','BLIMP s.n. (Cin.) Carcasă insonoră în care se introduce aparatul de filmat, în cazul filmărilor cu priză directă de sunet. – Din engl. blimp.',0,1029826800,1029826800,0),(4648,10,1,'blinda',1452,'@BLINDÁ@, $blindez, $vb. I. Tranz. A acoperi cu un blindaj. - Din fr. @blinder.@','BLINDÁ, blindez, vb. I. Tranz. A acoperi cu un blindaj. – Din fr. blinder.',0,1029826800,1029826800,0),(4649,10,1,'blindaj',1641,'@BLINDÁJ@, $blindaje, $s.n. @1. @Înveliş protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc. ** Înveliş metalic al proiectilelor de puşcă şi de pistol. @2. @Înveliş metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de celelalte organe dintr-un aparat electric. - Din fr. @blindage.@','BLINDÁJ, blindaje, s.n. 1. Înveliş protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc. ♦ Înveliş metalic al proiectilelor de puşcă şi de pistol. 2. Înveliş metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de celelalte organe dintr-un aparat electric. – Din fr. blindage.',0,1029826800,1029826800,0),(4650,10,1,'blindare',209,'@BLINDÁRE@, $blindări, $s.f. Acţiunea de $a blinda. $- V. @blinda.@','BLINDÁRE, blindări, s.f. Acţiunea de a blinda. - V. blinda.',0,1029826800,1029826800,0),(4651,10,1,'blindat',1794,'@BLINDÁT, -Ă@, $blindaţi, -te, $adj. Prevăzut cu un blindaj. ** (Substantivat, n.) Vehicul de luptă prevăzut cu un blindaj (@1@). ** (Despre unităţi militare) Care dispune de mijloace de luptă prevăzute cu blindaje (@1@). - V. @blinda.@','BLINDÁT, -Ă, blindaţi, -te, adj. Prevăzut cu un blindaj. ♦ (Substantivat, n.) Vehicul de luptă prevăzut cu un blindaj (1). ♦ (Despre unităţi militare) Care dispune de mijloace de luptă prevăzute cu blindaje (1). – V. blinda.',0,1029826800,1029826800,0),(4652,10,1,'blinie',1121,'@BLINÍE@, $blinii, $s.f. (Rar) Mâncare naţională rusească, făcută dintr-un aluat de clătite, aşezat în straturi şi având diferite umpluturi. - Din rus. @blin.@','BLINÍE, blinii, s.f. (Rar) Mâncare naţională rusească, făcută dintr-un aluat de clătite, aşezat în straturi şi având diferite umpluturi. – Din rus. blin.',0,1029826800,1029826800,0),(4653,10,1,'bliţ',5422,'@BLIŢ@ s.n. Sursă de lumină proprie, intensă şi de scurtă durată, cu care este prevăzut un aparat fotografic şi care se aprinde simultan cu deschiderea obturatorului. * $Bliţ secundar$ = bliţ comandat pe cale optică de lumina bliţului principal, asigurându-se o sincronizare perfectă. [Scris şi: $blitz$] - Cuv. germ.','BLIŢ s.n. Sursă de lumină proprie, intensă şi de scurtă durată, cu care este prevăzut un aparat fotografic şi care se aprinde simultan cu deschiderea obturatorului. ♢ Bliţ secundar = bliţ comandat pe cale optică de lumina bliţului principal, asigurându-se o sincronizare perfectă. [Scris şi: blitz] – Cuv. germ.',0,1029826800,1152881382,0),(4654,10,1,'bloc',14089,'@BLOC, @$blocuri, $s.n. @1. @Bucată mare dintr-o materie solidă şi grea, masă solidă dintr-o singură bucată. @2. @Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. * $Bloc de desen $= grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din margini şi păstrate între două cartoane protectoare. ** Loc. adv. $În bloc $= împreună, laolaltă. @3. @Clădire mare cu multe etaje; blochaus. @4. @Alianţă, înţelegere (între state, partide grupări etc.) pentru realizarea unor scopuri comune. @5. @(În sintagma) $Bloc motor $= organ de motor în care se află cilindrii şi pistoanele. @6. @(Med.; în sintagmele) $Bloc cardiac $= tulburare a ritmului inimii, datorită blocării influxului nervos care străbate muşchiul cardiac. $Bloc operator$ = parte componentă a serviciilor chirurgicale, cuprinzând sălile de operaţie şi dependinţele acestora. - Din fr. @bloc, @(@3@) germ. @Block@[haus]','BLOC, blocuri, s.n. 1. Bucată mare dintr-o materie solidă şi grea, masă solidă dintr-o singură bucată. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ♢ Bloc de desen = grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din margini şi păstrate între două cartoane protectoare. ♦ Loc. adv. În bloc = împreună, laolaltă. 3. Clădire mare cu multe etaje; blochaus. 4. Alianţă, înţelegere (între state, partide grupări etc.) pentru realizarea unor scopuri comune. 5. (În sintagma) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii şi pistoanele. 6. (Med.; în sintagmele) Bloc cardiac = tulburare a ritmului inimii, datorită blocării influxului nervos care străbate muşchiul cardiac. Bloc operator = parte componentă a serviciilor chirurgicale, cuprinzând sălile de operaţie şi dependinţele acestora. – Din fr. bloc, (3) germ. Block[haus]',0,1029826800,1116411563,0),(4655,10,1,'bloca',5507,'@BLOCÁ, @$blochez, $vb. I. Tranz. @1. @A izola un oraş, un port sau un stat prin blocadă. @2. @A închide o arteră de circulaţie; a împiedica circulaţia vehiculelor sau a persoanelor. @3. @Tranz. şi refl. A nu mai funcţiona sau a face să nu mai funcţioneze (fixându-se sau imobilizându-se) într-o poziţie dată. @4. @A interzice în mod legal folosirea unor produse, a unor fonduri etc. @5. @(Sport) A efectua un blocaj (@2@). - Din fr. @bloquer.@','BLOCÁ, blochez, vb. I. Tranz. 1. A izola un oraş, un port sau un stat prin blocadă. 2. A închide o arteră de circulaţie; a împiedica circulaţia vehiculelor sau a persoanelor. 3. Tranz. şi refl. A nu mai funcţiona sau a face să nu mai funcţioneze (fixându-se sau imobilizându-se) într-o poziţie dată. 4. A interzice în mod legal folosirea unor produse, a unor fonduri etc. 5. (Sport) A efectua un blocaj (2). – Din fr. bloquer.',0,1029826800,1029826800,0),(4656,10,1,'blocadă',2753,'@BLOCÁDĂ@, $blocade, $s.f. Ansamblu de măsuri destinate izolării unui oraş, a unui stat sau a unui grup de state. * $Blocadă economică $= izolare a unei ţări sau a unui grup de ţări, întreprins de o altă ţară sau de alte ţări, în scopul subminării economiei naţionale a primelor. - Din germ. @Blockade.@','BLOCÁDĂ, blocade, s.f. Ansamblu de măsuri destinate izolării unui oraş, a unui stat sau a unui grup de state. ♢ Blocadă economică = izolare a unei ţări sau a unui grup de ţări, întreprins de o altă ţară sau de alte ţări, în scopul subminării economiei naţionale a primelor. – Din germ. Blockade.',0,1029826800,1029826800,0),(4657,10,1,'blocaj',2942,'@BLOCÁJ@, $blocaje, $s.n. @1. @(Rar) Blocare, blocadă. @2. @Tactică de oprire a unei acţiuni adverse sau de apărare strânsă în unele întreceri sportive. @3. @(Tehn.) Fundaţie din piatră, bolovani de râu etc., la unele şosele şi la căi ferate. ** Dig rudimentar format prin îngrămădirea de pietre, bolovani, cărămizi etc. - Din fr. @blocage.@','BLOCÁJ, blocaje, s.n. 1. (Rar) Blocare, blocadă. 2. Tactică de oprire a unei acţiuni adverse sau de apărare strânsă în unele întreceri sportive. 3. (Tehn.) Fundaţie din piatră, bolovani de râu etc., la unele şosele şi la căi ferate. ♦ Dig rudimentar format prin îngrămădirea de pietre, bolovani, cărămizi etc. – Din fr. blocage.',0,1029826800,1029826800,0),(4658,10,1,'blocare',1286,'@BLOCÁRE@, $blocări, $s.f. Acţiunea de $a $($se$)$ bloca $şi rezultatul ei; blocaj, blocadă. - V. @bloca.@','BLOCÁRE, blocări, s.f. Acţiunea de a (se) bloca şi rezultatul ei; blocaj, blocadă. – V. bloca.',0,1029826800,1029826800,0),(4659,10,1,'blochaus',228,'@BLÓCHAUS@, $blochausuri, $s.n. (Rar) Bloc (@3@). - Din germ. @Blockhaus.@','BLÓCHAUS, blochausuri, s.n. (Rar) Bloc (3). – Din germ. Blockhaus.',0,1029826800,1029826800,0),(4660,10,1,'blocnotes',1304,'@BLOCNÓTES@, $blocnotesuri, $s.n. Carnet pentru însemnări curente; notes. [Acc. şi: $blocnotés$] - Din fr. @bloc-notes.@','BLOCNÓTES, blocnotesuri, s.n. Carnet pentru însemnări curente; notes. [Acc. şi: blocnotés] – Din fr. bloc-notes.',0,1029826800,1029826800,0),(4661,10,1,'blocstart',852,'@BLOC-START, @$bloc-starturi, $s.n. (Sport) Dispozitiv care serveşte alergătorilor pentru luarea startului în cursele de viteză. - Din engl. @starting-block.@','BLOC-START, bloc-starturi, s.n. (Sport) Dispozitiv care serveşte alergătorilor pentru luarea startului în cursele de viteză. – Din engl. starting-block.',0,1029826800,1212503565,0),(4662,10,5,'blocturn',710,'@BLOC-TURN@, $bloc-turnuri, $s.n. Bloc cu multe etaje în formă de turn. - @Bloc + turn.@','BLOC-TURN, bloc-turnuri, s.n. Bloc cu multe etaje în formă de turn. – Bloc + turn.',0,1029826800,1029826800,0),(4663,10,1,'blodogori',691,'@BLODOGORÍ@, $blodogoresc, $vb. IV. Intranz. (Rar) A vorbi neînţeles (într-o limbă străină), neclar. - Din sl. @blagodariti.@','BLODOGORÍ, blodogoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A vorbi neînţeles (într-o limbă străină), neclar. – Din sl. blagodariti.',0,1029826800,1029826800,0),(4664,10,15,'blojdină',846,'@BLÓJDINĂ@, $blojdine, $s.f. (Reg.) Scândură îngustă folosită la poditul caselor. - Din @blojdă@ (rar întrebuinţat) + suf. -$ină.$','BLÓJDINĂ, blojdine, s.f. (Reg.) Scândură îngustă folosită la poditul caselor. – Din blojdă (rar întrebuinţat) + suf. -ină.',0,1029826800,1029826800,0),(4665,10,1,'blond',3194,'@BLOND, -Ă, @$blonzi, -de, $adj. (Despre păr) De culoare deschisă, gălbui, galben, bălai, codalb. ** (Despre oameni) Care are păr de culoare deschisă; bălai, blondin. ** (Substantivat) Persoană cu păr şi cu ten de culoare deschisă; bălan. * $Bere blondă $= bere de culoare deschisă, gălbuie. - Din fr.@ blond.@','BLOND, -Ă, blonzi, -de, adj. (Despre păr) De culoare deschisă, gălbui, galben, bălai, codalb. ♦ (Despre oameni) Care are păr de culoare deschisă; bălai, blondin. ♦ (Substantivat) Persoană cu păr şi cu ten de culoare deschisă; bălan. ♢ Bere blondă = bere de culoare deschisă, gălbuie. – Din fr. blond.',0,1029826800,1029826800,0),(4666,10,1,'blondă',938,'@BLÓNDĂ@, $blonde, $s.f. (Înv.) Dantelă albă, uşoară, de mătase. - Din fr. @blonde.@','BLÓNDĂ, blonde, s.f. (Înv.) Dantelă albă, uşoară, de mătase. – Din fr. blonde.',0,1029826800,1029826800,0),(4667,10,1,'blondin',199,'@BLONDÍN, -Ă@, $blondini, -e, $adj., s.m. şi f. Blond. - Din fr. @blondin.@','BLONDÍN, -Ă, blondini, -e, adj., s.m. şi f. Blond. – Din fr. blondin.',0,1029826800,1029826800,0),(4668,10,1,'blonzi',430,'@BLONZÍ@, $blonzesc, $vb. IV. Tranz. şi refl. (Fam.) A(-şi) decolora părul până la blond. - Din @blond.@','BLONZÍ, blonzesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Fam.) A(-şi) decolora părul până la blond. – Din blond.',0,1029826800,1029826800,0),(4669,10,15,'blucă',179,'@BLÚCĂ@, $bluci, $s.f. (Reg.) Bulgăraş, cocoloş, bulz.','BLÚCĂ, bluci, s.f. (Reg.) Bulgăraş, cocoloş, bulz.',0,1029826800,1029826800,0),(4670,10,1,'blues',3112,'@BLUES @subst. Dans lent, cu caracter visător, melancolic; melodia după care se dansează acest dans, care îşi are originea în cântecele negrilor din America. [Pr.: $bluz$] - Cuv. engl.','BLUES subst. Dans lent, cu caracter visător, melancolic; melodia după care se dansează acest dans, care îşi are originea în cântecele negrilor din America. [Pr.: bluz] – Cuv. engl.',0,1029826800,1163510580,0),(4671,10,1,'bluf',5337,'@BLUF, @$blufuri, $s.n. (Livr.) Atitudine neîntemeiată prin care se urmăreşte intimidarea cuiva. [Pr.: şi: $blaf$] - Din engl. @bluff.@','BLUF, blufuri, s.n. (Livr.) Atitudine neîntemeiată prin care se urmăreşte intimidarea cuiva. [Pr.: şi: blaf] – Din engl. bluff.',0,1029826800,1029826800,0),(4672,10,1,'blugi',3431,'@BLUGI@ s.m. pl. Pantaloni strâmţi, confecţionaţi dintr-un material special, foarte rezistent (purtaţi de tineri). - Din engl. @bluejeans.@','BLUGI s.m. pl. Pantaloni strâmţi, confecţionaţi dintr-un material special, foarte rezistent (purtaţi de tineri). – Din engl. bluejeans.',0,1029826800,1029826800,0),(4673,10,1,'blum',1531,'@BLUM@, $blumuri, $s.n. Oţel semilaminat în formă de bară, cu secţiune în general pătrată. - Din fr. @bloom.@','BLUM, blumuri, s.n. Oţel semilaminat în formă de bară, cu secţiune în general pătrată. – Din fr. bloom.',0,1029826800,1029826800,0),(4674,10,1,'bluming',141,'@BLÚMING@ s.n. Laminor de blumuri. - Din engl. @blooming.@','BLÚMING s.n. Laminor de blumuri. – Din engl. blooming.',0,1029826800,1029826800,0),(4675,10,1,'bluza',2307,'@BLUZÁ, @pers.3 $bluzează, $vb. I. Tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni bluzat. - Din @bluzat @(derivat regresiv).','BLUZÁ, pers.3 bluzează, vb. I. Tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni bluzat. – Din bluzat (derivat regresiv).',0,1029826800,1108494869,0),(4676,10,1,'bluzat',1283,'@BLUZÁT, -Ă@, $bluzaţi, -te, $adj. (Despre corsajul unei rochii) Făcut mai lung şi mai larg şi lăsat să atârne puţin peste cingătoare. - @Bluză @+ suf. -$at.$','BLUZÁT, -Ă, bluzaţi, -te, adj. (Despre corsajul unei rochii) Făcut mai lung şi mai larg şi lăsat să atârne puţin peste cingătoare. – Bluză + suf. -at.',0,1029826800,1029826800,0),(4677,10,1,'bluză',2180,'@BLÚZĂ, @$bluze, $s.f. îmbrăcăminte pentru partea superioară a corpului, asemănătoare cu o cămaşă bărbătească. - Din fr. @blouse.@','BLÚZĂ, bluze, s.f. îmbrăcăminte pentru partea superioară a corpului, asemănătoare cu o cămaşă bărbătească. – Din fr. blouse.',0,1029826800,1029826800,0),(4678,10,1,'bluziţă',278,'@BLUZÍŢĂ@, $bluziţe, $s.f. Bluzuliţă. - @Bluză +@ suf. -$iţă.$','BLUZÍŢĂ, bluziţe, s.f. Bluzuliţă. – Bluză + suf. -iţă.',0,1029826800,1199114481,0),(4679,10,1,'bluzon',1336,'@BLUZÓN, @$bluzoane, $s.n. Obiect de îmbrăcăminte (de sport), larg şi comod, pentru partea superioară a corpului. - Din fr. @blouson.@','BLUZÓN, bluzoane, s.n. Obiect de îmbrăcăminte (de sport), larg şi comod, pentru partea superioară a corpului. – Din fr. blouson.',0,1029826800,1029826800,0),(4680,10,1,'bluzuliţă',116,'@BLUZULÍŢĂ@, $bluzuliţe, $s.f. Diminutiv al lui $bluză$; bluziţă. - @Bluză @+ suf. -$uliţă.$','BLUZULÍŢĂ, bluzuliţe, s.f. Diminutiv al lui bluză; bluziţă. – Bluză + suf. -uliţă.',0,1029826800,1029826800,0),(4681,1,1,'boa',2713,'@BÓA@ s.m. invar. @1.@ Şarpe tropical, carnivor şi neveninos, lung de câţiva metri, care-şi ucide prada înainte de a o înghiţi încolăcindu-se în jurul ei şi sufocând-o $(Boa constrictor)$. @2.@ Fâşie lungă de blană sau de pene, purtată altădată de femei în jurul gâtului. - Din fr., lat. @boa@.','BÓA s.m. invar. 1. Şarpe tropical, carnivor şi neveninos, lung de câţiva metri, care-şi ucide prada înainte de a o înghiţi încolăcindu-se în jurul ei şi sufocând-o (Boa constrictor). 2. Fâşie lungă de blană sau de pene, purtată altădată de femei în jurul gâtului. – Din fr., lat. boa.',0,1048665600,1189656119,0),(4682,1,1,'boabab',548,'@BOABÁB@ s.m. v. @baobab@.','BOABÁB s.m. v. baobab.',0,1048665600,1236349824,1157),(4683,16,1,'boabă',3397,'@BOÁBĂ, @ $boabe$, s.f. @1.@ (Specie de) fruct cărnos (şi sferic) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc; bacă. @2.@ Bob^1 (@1@). * Expr. $A nu şti$ (sau $a nu pricepe, a nu zice$) ($nici o$) $boabă$ = a nu şti (sau a nu pricepe, zice) nimic. - Cf. scr. %boba%.','BOÁBĂ, boabe, s.f. 1. (Specie de) fruct cărnos (şi sferic) cu sâmburele sau sâmburii în mijloc; bacă. 2. Bob1 (1). ♢ Expr. A nu şti (sau a nu pricepe, a nu zice) (nici o) boabă = a nu şti (sau a nu pricepe, zice) nimic. – Cf. scr. b o b a.',0,1048233600,1048233600,0),(4684,16,1,'boacă',1496,'@BOÁCĂ@ s.f. (În expr.) $A nu şti$ (sau $a nu pricepe$) ($nici o$) $boacă$ = a nu şti (sau a nu pricepe) nimic. - Et. nec.','BOÁCĂ s.f. (În expr.) A nu şti (sau a nu pricepe) (nici o) boacă = a nu şti (sau a nu pricepe) nimic. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4685,16,1,'boacăn',2107,'@BOÁCĂN, -Ă, @ $boacăni, -e$, adj. (Fam.; despre acte şi acţiuni ale omului) Care are caracter de mare gafă, de mare nerozie, care este din cale-afară de prostesc. * Expr. $A făcut una boacănă$ sau $a făcut-o boacănă$ = a făcut ceva din cale-afară de nepotrivit, de prostesc. - Et. nec.','BOÁCĂN, -Ă, boacăni, -e, adj. (Fam.; despre acte şi acţiuni ale omului) Care are caracter de mare gafă, de mare nerozie, care este din cale-afară de prostesc. ♢ Expr. A făcut una boacănă sau a făcut-o boacănă = a făcut ceva din cale-afară de nepotrivit, de prostesc. – Et. nec.',0,1048233600,1189656119,0),(4686,16,1,'boaită',807,'@BOÁITĂ, @ $boaite$, s.f. (Pop.) Vită (slabă). ** Termen de batjocură pentru oameni. - Cf. magh. %bojti% \"vite cornute\".','BOÁITĂ, boaite, s.f. (Pop.) Vită (slabă). ♦ Termen de batjocură pentru oameni. – Cf. magh. b o j t i „vite cornute”.',0,1048233600,1189656119,0),(477040,471,21,'miză',3507,'@MÍZĂ@ $s. f.$ 1. sumă de bani pe care o pune fiecare participant la un joc de noroc şi care revine câştigătorului. 2. obiectul unei dispute, al unui litigiu; (fig.) fapt scontat. (< fr. $mise$)','MÍZĂ s. f. 1. sumă de bani pe care o pune fiecare participant la un joc de noroc şi care revine câştigătorului. 2. obiectul unei dispute, al unui litigiu; (fig.) fapt scontat. (< fr. mise)',0,1189834610,1189834610,0),(4687,16,1,'boală',18130,'@BOÁLĂ, @ $boli$, s.f. @1.@ (La om şi la animale) Modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecţiune, beteşug. * $Boala somnului$ = boală infecţioasă gravă transmisibilă prin înţepătura muştei ţeţe. $Boala papagalilor$ = psitacoză. * (Pop.) $Boala copiilor$ = epilepsie. $Boală lungă$ (sau $mare$) = febră tifoidă. $Boală seacă$ = tuberculoză pulmonară. $Boală de zahăr$ = diabet. * Expr. $A băga pe cineva în$ ($toate$) $boale$($le$) = a supăra, a irita, a enerva pe cineva, a face pe cineva să sufere din punct de vedere moral, a-l face să se simtă prost. ** (La plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. @2.@ Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneşe, nărăvaşe. 3, (Fam.) Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). * Expr. $A avea boală pe cineva$ = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva. [Pl. şi: $boale$] - Din sl. @bolĩ.@','BOÁLĂ, boli, s.f. 1. (La om şi la animale) Modificare organică sau funcţională a echilibrului normal al organismului; proces patologic care afectează organismul; maladie, afecţiune, beteşug. ♢ Boala somnului = boală infecţioasă gravă transmisibilă prin înţepătura muştei ţeţe. Boala papagalilor = psitacoză. ♢ (Pop.) Boala copiilor = epilepsie. Boală lungă (sau mare) = febră tifoidă. Boală seacă = tuberculoză pulmonară. Boală de zahăr = diabet. ♢ Expr. A băga pe cineva în (toate) boale(le) = a supăra, a irita, a enerva pe cineva, a face pe cineva să sufere din punct de vedere moral, a-l face să se simtă prost. ♦ (La plante, la vin etc.) Modificare organică, patologică sau biochimică. 2. Epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneşe, nărăvaşe. 3, (Fam.) Capriciu, pasiune pentru ceva (sau cineva). ♢ Expr. A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva. [Pl. şi: boale] – Din sl. bolĩ.',0,1048233600,1189656119,0),(477038,471,21,'mizantrop',23554,'@MIZANTRÓP, -Ă@ $s. m. f.$ suferind de mizantropie; ursuz. (< fr. $misanthrope$)','MIZANTRÓP, -Ă s. m. f. suferind de mizantropie; ursuz. (< fr. misanthrope)',0,1189834610,1189834610,0),(477039,471,21,'mizantropie',9459,'@MIZANTROPÍE@ $s. f.$ neîncredere, dispreţ, ură faţă de oameni; tendinţă patologică de a evita societatea. (< fr. $misanthropie$)','MIZANTROPÍE s. f. neîncredere, dispreţ, ură faţă de oameni; tendinţă patologică de a evita societatea. (< fr. misanthropie)',0,1189834610,1189834610,0),(4688,16,1,'boaltă',2262,'@BOÁLTĂ@ s.f. v. @boltă@.','BOÁLTĂ s.f. v. boltă.',0,1048233600,1237183215,1157),(4689,16,1,'boambă',511,'@BOÁMBĂ, @ $boambe$, s.f. @1.@ (Reg.) Bob^1 (@1@), boabă (@2@). @2.@ Obiect de formă sferică. - Et. nec.','BOÁMBĂ, boambe, s.f. 1. (Reg.) Bob1 (1), boabă (2). 2. Obiect de formă sferică. – Et. nec.',0,1048233600,1189656119,0),(4690,16,1,'boar',1371,'@BOÁR, @ $boari$, s.m. Păstor de boi. [Var.: @bouár@ s.m.] - Lat. @bo(v)arius.@','BOÁR, boari, s.m. Păstor de boi. [Var.: bouár s.m.] – Lat. bo(v)arius.',0,1048233600,1048233600,0),(4691,16,1,'boare',6665,'@BOÁRE@ s.f. Adiere plăcută de vânt. - Lat. @boreas.@','BOÁRE s.f. Adiere plăcută de vânt. – Lat. boreas.',0,1048233600,1193152546,0),(4692,16,1,'boarfă',2362,'@BOÁRFĂ, @ $boarfe$, s.f. (Fam.) Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrenţuită. ** P. ext. (Mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea şi încălţămintea. ** Epitet dat unei femei uşoare. - Et. nec.','BOÁRFĂ, boarfe, s.f. (Fam.) Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrenţuită. ♦ P. ext. (Mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea şi încălţămintea. ♦ Epitet dat unei femei uşoare. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4693,16,1,'boarţă',913,'@BOÁRŢĂ, @ $boarţe$, s.f. Peşte de apă dulce, lung de câţiva centimetri, care îşi depune icrele între valvele unor moluşte ($Rhodeus sericeus$). - Et. nec.','BOÁRŢĂ, boarţe, s.f. Peşte de apă dulce, lung de câţiva centimetri, care îşi depune icrele între valvele unor moluşte (Rhodeus sericeus). – Et. nec.',0,1048233600,1189656119,0),(4694,16,1,'boaţă',636,'@BOÁŢĂ, @ $boaţe$, s.f. (Reg. şi fam.) Poznă, năzbâtie, boroboaţă. - Din @boroboaţă.@','BOÁŢĂ, boaţe, s.f. (Reg. şi fam.) Poznă, năzbâtie, boroboaţă. – Din boroboaţă.',0,1048233600,1189656119,0),(477037,471,21,'mizanscenă',653,'@MIZANSCÉNĂ@ $s. f.$ realizare scenică sau cinematografică a unei piese, a unui scenariu; punere în scenă. (< fr. $mise en scène$)','MIZANSCÉNĂ s. f. realizare scenică sau cinematografică a unei piese, a unui scenariu; punere în scenă. (< fr. mise en scène)',0,1189834610,1189834610,0),(4695,16,1,'bob',10962,'@BOB^1, @ (@1@) $boabe$, s.n. (@2@, rar @1@) $bobi$, s.m. @1.@ S.n. Sămânţă de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (@2@). * Loc. adv. $Bob cu bob$ = cu grijă şi răbdare; amănunţit. $Din bob în bob$ = amănunţit. $Bob numărat$ = întocmai, exact. * Expr. $A da$ (sau $a ghici$) $în bobi$ = a căuta tainele viitorului după cum se aşază bobii aruncaţi de ghicitor. ** Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. $Bob de nisip.$ @2.@ S.m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari şi cu seminţe ovale, turtite ($Vicia faba$); măzăriche (@I@). ** P. restr. Sămânţa acestei plante. - Din sl. @bobŭ.@','BOB1, (1) boabe, s.n. (2, rar 1) bobi, s.m. 1. S.n. Sămânţă de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2). ♢ Loc. adv. Bob cu bob = cu grijă şi răbdare; amănunţit. Din bob în bob = amănunţit. Bob numărat = întocmai, exact. ♢ Expr. A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se aşază bobii aruncaţi de ghicitor. ♦ Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip. 2. S.m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari şi cu seminţe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I). ♦ P. restr. Sămânţa acestei plante. – Din sl. bobŭ.',0,1048233600,1228899147,0),(4696,16,1,'bob',8974,'@BOB^2, @ $boburi$, s.n. Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în faţă, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit. ** Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. - Din engl., fr. @bob@[sleigh].','BOB2, boburi, s.n. Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în faţă, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit. ♦ Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. – Din engl., fr. bob[sleigh].',0,1048233600,1228898967,0),(4697,16,1,'bob',8515,'@BOB^3, @ $boburi$, s.n. Instalaţie pentru ridicarea materialelor de construcţie. - Et. nec.','BOB3, boburi, s.n. Instalaţie pentru ridicarea materialelor de construcţie. – Et. nec.',0,1048233600,1228898993,0),(4698,16,1,'bobaică',188,'@BOBÁICĂ@ s.f. v. @băbaică@.','BOBÁICĂ s.f. v. băbaică.',0,1048233600,1189656119,0),(4699,16,1,'bobârnac',1605,'@BOBÂRNÁC, @ $bobârnace$, s.n. Lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare. ** Fig. Aluzie răutăcioasă, înţepătură la adresa cuiva. - Et. nec.','BOBÂRNÁC, bobârnace, s.n. Lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare. ♦ Fig. Aluzie răutăcioasă, înţepătură la adresa cuiva. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4700,16,1,'bober',614,'@BOBÉR, @ $boberi$, s.m. Sportiv care practică bobsleiul. - @Bob^2@ + suf. $-er.$','BOBÉR, boberi, s.m. Sportiv care practică bobsleiul. – Bob2 + suf. -er.',0,1048233600,1048233600,0),(4701,16,1,'bobi',2168,'@BOBÍ, @ $bobesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. - Din @bob^1.@','BOBÍ, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. – Din bob1.',0,1048233600,1189656119,0),(477036,471,21,'miza',3508,'@MIZÁ@ $vb. tr.$ 1. a depune ca miză (la un joc), a ponta. 2. (fig.) a conta pe... (< fr. $miser$)','MIZÁ vb. tr. 1. a depune ca miză (la un joc), a ponta. 2. (fig.) a conta pe... (< fr. miser)',0,1189834610,1189834610,0),(4702,16,1,'bobina',3357,'@BOBINÁ, @ $bobinez$, vb. I. Tranz. A înfăşura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). - Din fr. @bobiner.@','BOBINÁ, bobinez, vb. I. Tranz. A înfăşura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). – Din fr. bobiner.',0,1048233600,1189656119,0),(477035,471,21,'miz',251,'@MIZ-@ $elem.$ mis(o)-.','MIZ- elem. mis(o)-.',0,1189834610,1189834610,0),(4703,16,1,'bobinaj',550,'@BOBINÁJ, @ $bobinaje$, s.n. @1.@ Bobinare. @2.@ (Concr.) Totalitatea bobinelor dintr-o maşină sau dintr-un aparat (electric). - Din fr. @bobinage.@','BOBINÁJ, bobinaje, s.n. 1. Bobinare. 2. (Concr.) Totalitatea bobinelor dintr-o maşină sau dintr-un aparat (electric). – Din fr. bobinage.',0,1048233600,1189656119,0),(4704,16,1,'bobinare',404,'@BOBINÁRE, @ $bobinări$, s.f. Acţiunea de $a bobina; $ bobinaj (@1@). - V. @bobina@.','BOBINÁRE, bobinări, s.f. Acţiunea de a bobina; bobinaj (1). – V. bobina.',0,1048233600,1189656119,0),(4705,16,1,'bobinator',630,'@BOBINATÓR, -OÁRE, @ $bobinatori, -oare$, s.m. şi f. Persoană care are profesiunea de a construi şi a repara bobine de maşini electrice. - @Bobina@ + suf. $-tor$ (după fr. $bobineur$).','BOBINATÓR, -OÁRE, bobinatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care are profesiunea de a construi şi a repara bobine de maşini electrice. – Bobina + suf. -tor (după fr. bobineur).',0,1048233600,1189656119,0),(4706,16,1,'bobină',4765,'@BOBÍNĂ, @ $bobine$, s.f. Mosor de diverse forme, pe care se înfăşoară aţă, sârmă, cablu electric etc.; $p. ext.$ mosorul împreună cu spirele înfăşurate pe el. ** Spec. Ansamblu de spire format prin înfăşurarea în serie a unuia sau a mai multor conductoare electrice. - Din fr. @bobine.@','BOBÍNĂ, bobine, s.f. Mosor de diverse forme, pe care se înfăşoară aţă, sârmă, cablu electric etc.; p. ext. mosorul împreună cu spirele înfăşurate pe el. ♦ Spec. Ansamblu de spire format prin înfăşurarea în serie a unuia sau a mai multor conductoare electrice. – Din fr. bobine.',0,1048233600,1189656120,0),(4707,16,1,'bobiţă',672,'@BOBÍŢĂ, @ $bobiţe,$ s.f. Diminutiv al lui $boabă.$ ** Cerculeţ imprimat sau desenat. - @Boabă@ + suf. $-iţă.$ Cf. scr. %bobica%.','BOBÍŢĂ, bobiţe, s.f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeţ imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iţă. Cf. scr. b o b i c a.',0,1048233600,1189656120,0),(4708,16,1,'bobletic',857,'@BOBLÉTIC, -Ă, @ $bobletici, -ce$, adj. (Reg.) Prost, bleg, nătărău. - Din ngr. @apopliktikós.@','BOBLÉTIC, -Ă, bobletici, -ce, adj. (Reg.) Prost, bleg, nătărău. – Din ngr. apopliktikós.',0,1048233600,1189656120,0),(4709,16,1,'bobleţ',968,'@BOBLÉŢ, -EÁŢĂ, @ $bobleţi, -e$, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, bleg, nătărău. - Cf. %bobletic%.','BOBLÉŢ, -EÁŢĂ, bobleţi, -e, adj. (Reg.; adesea substantivat) Prost, bleg, nătărău. – Cf. b o b l e t i c.',0,1048233600,1189656120,0),(4710,16,1,'boboc',4506,'@BOBÓC, @ $boboci$, s.m. @1.@ |Caliciul|Calici| nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă. @2.@ Pui de gâscă sau de raţă. * Expr. $A paşte$ (sau $a păzi$) $bobocii$ = a-şi pierde vremea degeaba. $A da$ ($mâncare$) $la boboci$ = a vomita. ** Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experienţă; ageamiu; $p. restr. $recrut; student în primul an. - Din ngr. @bubúki.@','BOBÓC, boboci, s.m. 1. Caliciul nedeschis al unei flori; floare care începe să se deschidă. 2. Pui de gâscă sau de raţă. ♢ Expr. A paşte (sau a păzi) bobocii = a-şi pierde vremea degeaba. A da (mâncare) la boboci = a vomita. ♦ Fig. Începător într-un domeniu; om lipsit de experienţă; ageamiu; p. restr. recrut; student în primul an. – Din ngr. bubúki.',0,1048233600,1189656120,0),(4711,16,1,'bobocel',166,'@BOBOCÉL, @ $bobocei,$ s.m. Diminutiv al lui $boboc.$ - @Boboc@ + suf. $-el.$','BOBOCÉL, bobocei, s.m. Diminutiv al lui boboc.Boboc + suf. -el.',0,1048233600,1189656120,0),(4712,16,1,'bobornic',949,'@BOBÓRNIC, @ $bobornici$, s.m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze cărnoase şi cu flori albastre ($Veronica beccabunga$). - Et. nec.','BOBÓRNIC, bobornici, s.m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, groasă, cu frunze cărnoase şi cu flori albastre (Veronica beccabunga). – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4713,16,1,'boboşit',649,'@BOBOŞÍT, @ $boboşiţi$, adj.m. (Reg.; despre ochi) Holbat, bulbucat. - Din @bob^1.@','BOBOŞÍT, boboşiţi, adj.m. (Reg.; despre ochi) Holbat, bulbucat. – Din bob1.',0,1048233600,1189656120,0),(477034,471,21,'mixtură',1022,'@MIXTÚRĂ@ $s. f.$ 1. amestec de elemente eterogene. 2. amestec din mai multe substanţe, materiale lichide sau granulare. * medicament dintr-un amestec de mai multe substanţe. * (pl.) produse miniere naturale, din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate pentru separarea substanţelor utile. 3. (muz.) registraţie la orgă care constă din adăugarea la sunetul fundamental a câtorva armonice superioare. (< fr. $mixture$, lat. $mixtura$)','MIXTÚRĂ s. f. 1. amestec de elemente eterogene. 2. amestec din mai multe substanţe, materiale lichide sau granulare. ♢ medicament dintr-un amestec de mai multe substanţe. ♢ (pl.) produse miniere naturale, din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate pentru separarea substanţelor utile. 3. (muz.) registraţie la orgă care constă din adăugarea la sunetul fundamental a câtorva armonice superioare. (< fr. mixture, lat. mixtura)',0,1189834610,1189834610,0),(4714,16,1,'bobot',1949,'@BÓBOT, @ $bobote$, s.n. @1.@ (Înv. şi reg.; precedat de \"în\", \"din\") Întâmplare. * Expr. $A vorbi$ (sau $a umbla, a merge, a face$ ceva) $în bobote$ (sau $în bobot$) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea. @2.@ (Reg.) Acces (de furie, de mânie). [Var.: @bóbotă@ s.f.] - Din bg., scr. @bobot.@','BÓBOT, bobote, s.n. 1. (Înv. şi reg.; precedat de „în”, „din”) Întâmplare. ♢ Expr. A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea. 2. (Reg.) Acces (de furie, de mânie). [Var.: bóbotă s.f.] – Din bg., scr. bobot.',0,1048233600,1048233600,0),(4715,16,1,'bobotaie',689,'@BOBOTÁIE, @ $bobotăi$, s.f. (Reg.) Vâlvătaie. - @Bobot@ + suf. $-aie$ sau contaminare între @bobot@ şi [vâlvă]@taie.@','BOBOTÁIE, bobotăi, s.f. (Reg.) Vâlvătaie. – Bobot + suf. -aie sau contaminare între bobot şi [vâlvă]taie.',0,1048233600,1189656120,0),(4716,16,1,'bobotă',313,'@BÓBOTĂ@ s.f. v. @bobot@.','BÓBOTĂ s.f. v. bobot.',0,1048233600,1189656120,0),(4717,16,1,'bobotează',1633,'@BOBOTEÁZĂ@ s.f. Sărbătoare creştină la 6 ianuarie, când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos; Iordan. * $Gerul Bobotezei$ = ger mare (ca la început de ianuarie). - Probabil din @apă@ + @botează@ (< $boteza$).','BOBOTEÁZĂ s.f. Sărbătoare creştină la 6 ianuarie, când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos; Iordan. ♢ Gerul Bobotezei = ger mare (ca la început de ianuarie). – Probabil din apă + botează (< boteza).',0,1048233600,1048233600,0),(4718,16,1,'boboti',567,'@BOBOTÍ, @ $bobotesc$, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre foc) A arde cu vâlvătăi şi trosnituri. ** Refl. Fig. A se înfuria. - Cf. %bobotaie%.','BOBOTÍ, bobotesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre foc) A arde cu vâlvătăi şi trosnituri. ♦ Refl. Fig. A se înfuria. – Cf. b o b o t a i e.',0,1048233600,1189656120,0),(477033,471,21,'mixtumcompositum',101,'@MÍXTUM COMPÓSITUM@ $s. n. inv.$ amestec artificial, uneori artificios şi nereuşit. (< lat. $mixtum compositum$)','MÍXTUM COMPÓSITUM s. n. inv. amestec artificial, uneori artificios şi nereuşit. (< lat. mixtum compositum)',0,1189834610,1210113658,0),(4719,16,1,'bobslei',568,'@BÓBSLEI@ s.n. Sport practicat cu bobul^2; bob^2. - Din engl., fr. @bobsleigh.@','BÓBSLEI s.n. Sport practicat cu bobul2; bob2. – Din engl., fr. bobsleigh.',0,1048233600,1189656120,0),(4720,16,1,'bobuleţ',166,'@BOBULÉŢ, @ $bobuleţe$, s.n. Diminutiv al lui $bob^1.$ - @Bob^1@ + suf. $-uleţ.$','BOBULÉŢ, bobuleţe, s.n. Diminutiv al lui bob1.Bob1 + suf. -uleţ.',0,1048233600,1189656120,0),(4721,16,1,'boc',2797,'@BOC@ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. - Onomatopee.','BOC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. – Onomatopee.',0,1048233600,1048233600,0),(4722,16,1,'bocal',628,'@BOCÁL@ s.n. v. @pocal@.','BOCÁL s.n. v. pocal.',0,1048233600,1189656120,0),(4723,16,1,'bocanc',1626,'@BOCÁNC, @ $bocanci$, s.m. Gheată rezistentă, pentru militari, sportivi etc. făcută din piele şi talpă groasă. - Din magh. @bakancs.@','BOCÁNC, bocanci, s.m. Gheată rezistentă, pentru militari, sportivi etc. făcută din piele şi talpă groasă. – Din magh. bakancs.',0,1048233600,1048233600,0),(4724,16,1,'bocaport',1081,'@BOCAPÓRT, @ $bocaporţi$, s.m. Deschizătură pe punte, prin care se încarcă mărfurile în navă. - Din it. boccaporto.','BOCAPÓRT, bocaporţi, s.m. Deschizătură pe punte, prin care se încarcă mărfurile în navă. – Din it. boccaporto.',0,1048233600,1189656120,0),(4725,16,1,'bocăneală',170,'@BOCĂNEÁLĂ, @ $bocăneli$, s.f. Bocănit. - @Bocăni@ + suf. $-eală.$','BOCĂNEÁLĂ, bocăneli, s.f. Bocănit. – Bocăni + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(4726,16,1,'bocăni',1524,'@BOCĂNÍ, @ $bocănesc$, vb. IV. Intranz. A ciocăni, a izbi cu un obiect tare în ceva. - @Boc@ + suf. $-ăni.$','BOCĂNÍ, bocănesc, vb. IV. Intranz. A ciocăni, a izbi cu un obiect tare în ceva. – Boc + suf. -ăni.',0,1048233600,1189656120,0),(477032,471,21,'mixtiune',312,'@MIXTIÚNE@ $s. f.$ amestecare a drogurilor într-un lichid pentru a prepara un medicament. (< fr. $mixtion$, lat. $mixtio$)','MIXTIÚNE s. f. amestecare a drogurilor într-un lichid pentru a prepara un medicament. (< fr. mixtion, lat. mixtio)',0,1189834610,1189834610,0),(4727,16,1,'bocănit',427,'@BOCĂNÍT@ s.n. Acţiunea de $a bocăni$ şi rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. - V. @bocăni@.','BOCĂNÍT s.n. Acţiunea de a bocăni şi rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – V. bocăni.',0,1048233600,1189656120,0),(4728,16,1,'bocănitură',145,'@BOCĂNITÚRĂ, @ $bocănituri$, s.f. Bocănit. - @Bocăni@ + suf. $-tură.$','BOCĂNITÚRĂ, bocănituri, s.f. Bocănit. – Bocăni + suf. -tură.',0,1048233600,1189656120,0),(4729,16,1,'boccea',3877,'@BOCCEÁ, @ $boccele$, s.f. @1.@ Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciş; boccealâc. @2.@ (Înv. şi reg.) Şal mare pe care îl purtau femeile pe spate. - Din tc. @bohça.@','BOCCEÁ, boccele, s.f. 1. Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciş; boccealâc. 2. (Înv. şi reg.) Şal mare pe care îl purtau femeile pe spate. – Din tc. bohça.',0,1048233600,1189656120,0),(4730,16,1,'bocceagiu',536,'@BOCCEAGÍU, @ $bocceagii$, s.m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunţişuri (pânză, ace, aţă); tolbaş, coropcar, marchitan. [Var.: @boccegíu@ s.m.] - Din tc. @bohçacı.@','BOCCEAGÍU, bocceagii, s.m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunţişuri (pânză, ace, aţă); tolbaş, coropcar, marchitan. [Var.: boccegíu s.m.] – Din tc. bohçacı.',0,1048233600,1189656120,0),(477031,471,21,'mixtiliniu',4,'@MIXTILÍNIU, -IE@ $adj.$ 1. format din linii drepte şi curbe. 2. (despre cristale) cu feţe plane şi curbe. (< fr. $mixtiligne$)','MIXTILÍNIU, -IE adj. 1. format din linii drepte şi curbe. 2. (despre cristale) cu feţe plane şi curbe. (< fr. mixtiligne)',0,1189834610,1189834610,0),(4731,16,1,'boccealâc',403,'@BOCCEALẤC@, $boccealâcuri$, s.n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine şi rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. - Din tc. @bohçalık.@','BOCCEALẤC, boccealâcuri, s.n. (Înv.) Boccea; (în special) pachet cu haine şi rufe pe care mireasa le dăruia mirelui. – Din tc. bohçalık.',0,1048233600,1106772594,0),(4732,16,1,'boccegiu',109,'@BOCCEGÍU@ s.m. v. @bocceagiu@.','BOCCEGÍU s.m. v. bocceagiu.',0,1048233600,1189656120,0),(4733,16,1,'bocceluţă',555,'@BOCCELÚŢĂ, @ $bocceluţe,$ s.f. Diminutiv al lui $boccea.$ - @Boccea@ + suf. $-uţă.$','BOCCELÚŢĂ, bocceluţe, s.f. Diminutiv al lui boccea.Boccea + suf. -uţă.',0,1048233600,1189656120,0),(4734,16,1,'bocciu',3235,'@BOCCÍU, -ÍE, @ $boccii$, adj. (Pop. şi fam.; despre oameni) Care are trăsături grosolane, urâte. * $Nas bocciu$ = nas urât. ** Fig. (Substantivat; rar) Bădăran. - Din tc. @bokçu@ \"ticălos\".','BOCCÍU, -ÍE, boccii, adj. (Pop. şi fam.; despre oameni) Care are trăsături grosolane, urâte. ♢ Nas bocciu = nas urât. ♦ Fig. (Substantivat; rar) Bădăran. – Din tc. bokçu „ticălos”.',0,1048233600,1189656120,0),(4735,16,1,'boceală',231,'@BOCEÁLĂ, @ $boceli$, s.f. Faptul de $a$ ($se$) $boci.$ - @Boci@ + suf. $-eală.$','BOCEÁLĂ, boceli, s.f. Faptul de a (se) boci.Boci + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(4736,16,1,'bocet',2894,'@BÓCET, @ $bocete$, s.n. @1.@ Plâns zbuciumat, însoţit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. @2.@ Lamentaţie improvizată, de obicei versificată şi cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la ţară); cântare de mort. - @Boci@ + suf. $-et.$','BÓCET, bocete, s.n. 1. Plâns zbuciumat, însoţit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet. 2. Lamentaţie improvizată, de obicei versificată şi cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la ţară); cântare de mort. – Boci + suf. -et.',0,1048233600,1189656120,0),(4737,16,1,'boci',3345,'@BOCÍ, @ $bocesc$, vb. IV. Intranz. şi refl. A plânge tare (cu vaiete şi strigăte). ** Tranz. A recita bocete la înmormântarea cuiva. - Din @boace@ (înv. şi reg. \"voce\" < lat.).','BOCÍ, bocesc, vb. IV. Intranz. şi refl. A plânge tare (cu vaiete şi strigăte). ♦ Tranz. A recita bocete la înmormântarea cuiva. – Din boace (înv. şi reg. „voce” < lat.).',0,1048233600,1189656120,0),(4738,16,1,'bocire',251,'@BOCÍRE, @ $bociri$, s.f. Acţiunea de $a$ ($se$) $boci.$ - V. @boci@.','BOCÍRE, bociri, s.f. Acţiunea de a (se) boci. – V. boci.',0,1048233600,1189656120,0),(4739,16,1,'bocit',606,'@BOCÍT@ s.n. Faptul de $a$ ($se$) $boci.$ - V. @boci@.','BOCÍT s.n. Faptul de a (se) boci. – V. boci.',0,1048233600,1189656120,0),(4740,16,1,'bocitor',687,'@BOCITÓR, -OÁRE, @ $bocitori, -oare$, adj., s.f. @1.@ Adj. Care boceşte. @2.@ S.f. Femeie care se îndeletniceşte cu bocitul la înmormântări. - @Boci@ + suf. $-tor.$','BOCITÓR, -OÁRE, bocitori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Care boceşte. 2. S.f. Femeie care se îndeletniceşte cu bocitul la înmormântări. – Boci + suf. -tor.',0,1048233600,1189656120,0),(4741,16,1,'bocluc',166,'@BOCLÚC@ s.n. v. @bucluc@.','BOCLÚC s.n. v. bucluc.',0,1048233600,1189656120,0),(4742,16,1,'bocnă',1395,'@BÓCNĂ@ s.f. (Pop. şi fam.; în expr.) $A fi$ (sau $a se face, a îngheţa$) $bocnă$ = a îngheţa tare. - Et. nec.','BÓCNĂ s.f. (Pop. şi fam.; în expr.) A fi (sau a se face, a îngheţa) bocnă = a îngheţa tare. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4743,16,1,'bocşă',994,'@BÓCŞĂ, @ $bocşe$, s.f. @1.@ (Reg.) Grămadă de lemne pregătite pentru a fi transformate prin ardere înceată în cărbuni; $p. ext. $cărbunărie. @2.@ Grămadă de minereuri bogate în sulf, folosite pentru oxidarea minereurilor. - Din magh. @boksa.@','BÓCŞĂ, bocşe, s.f. 1. (Reg.) Grămadă de lemne pregătite pentru a fi transformate prin ardere înceată în cărbuni; p. ext. cărbunărie. 2. Grămadă de minereuri bogate în sulf, folosite pentru oxidarea minereurilor. – Din magh. boksa.',0,1048233600,1189656120,0),(4744,16,1,'bodaproste',1585,'@BODAPRÓSTE@ interj. v. @bogdaproste@.','BODAPRÓSTE interj. v. bogdaproste.',0,1048233600,1206377787,0),(4745,16,1,'bodârlău',1058,'@BODÂRLẮU, @ $bodârlăi$, s.m. (Ornit.) Cufundar. * Compus: $bodârlău-cu-ferăstrău$ = pasăre de baltă înrudită cu raţa, având zimţii laterali ai ciocului asemănători cu dinţii de ferăstrău ($Mergus merganser$). - Et. nec.','BODÂRLẮU, bodârlăi, s.m. (Ornit.) Cufundar. ♢ Compus: bodârlău-cu-ferăstrău = pasăre de baltă înrudită cu raţa, având zimţii laterali ai ciocului asemănători cu dinţii de ferăstrău (Mergus merganser). – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4746,16,1,'bodegă',2483,'@BODÉGĂ, @ $bodegi$, s.f. Local (mic) unde se consumă gustări şi băuturi (alcoolice). - Din germ. @Bodega.@','BODÉGĂ, bodegi, s.f. Local (mic) unde se consumă gustări şi băuturi (alcoolice). – Din germ. Bodega.',0,1048233600,1048233600,0),(4747,16,1,'bodicec',1070,'@BÓDICEC, @ $bodicecuri$, s.n. Atac reglementar cu umărul, cu pieptul sau cu şoldul asupra adversarului aflat în mişcare, la jocul de hochei. - Din engl. @bodycheck.@','BÓDICEC, bodicecuri, s.n. Atac reglementar cu umărul, cu pieptul sau cu şoldul asupra adversarului aflat în mişcare, la jocul de hochei. – Din engl. bodycheck.',0,1048233600,1189656120,0),(4748,16,1,'bodiceca',215,'@BODICECÁ, @ pers. 3 $bodicechează$, vb. I. Tranz. A practica bodicecul, la hochei. - Din @bodicec.@','BODICECÁ, pers. 3 bodicechează, vb. I. Tranz. A practica bodicecul, la hochei. – Din bodicec.',0,1048233600,1189656120,0),(4749,16,1,'bodogăneală',1045,'@BODOGĂNEÁLĂ, @ $bodogăneli$, s.f. Vorbire înceată, neclară, care redă de obicei un protest reţinut sau o nemulţumire stăpânită. - @Bodogăni@ + suf. $-eală.$','BODOGĂNEÁLĂ, bodogăneli, s.f. Vorbire înceată, neclară, care redă de obicei un protest reţinut sau o nemulţumire stăpânită. – Bodogăni + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(4750,16,1,'bodogăni',1908,'@BODOGĂNÍ, @ $bodogănesc$, vb. IV. Tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedesluşit. ** Intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). - Et. nec.','BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. Tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedesluşit. ♦ Intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). – Et. nec.',0,1048233600,1224064971,0),(4751,16,1,'bodogănire',96,'@BODOGĂNÍRE, @ $bodogăniri$, s.f.; Acţiunea de $a bodogăni.$ - V. @bodogăni@.','BODOGĂNÍRE, bodogăniri, s.f.; Acţiunea de a bodogăni. – V. bodogăni.',0,1048233600,1189656120,0),(477030,471,21,'mixt',2299,'@MIXT, -Ă@ I. $adj.$ compus din elemente eterogene; ames-tecat. o şcoală (sau clasă) ~ă = şcoală (clasă) frecventată de elevi de ambele sexe; cor ~ = cor format din voci bărbăteşti şi femeieşti; (mat.) număr ~ = număr format din numere întregi şi din fracţii. II. s. f. pl. produse miniere naturale din minerale diferite, concrescute. * produse intermediare conţinând atât materiale utile, cât şi sterile. (< fr. $mixte$, lat. $mixtus$)','MIXT, -Ă I. adj. compus din elemente eterogene; ames-tecat. o şcoală (sau clasă) ~ă = şcoală (clasă) frecventată de elevi de ambele sexe; cor ~ = cor format din voci bărbăteşti şi femeieşti; (mat.) număr ~ = număr format din numere întregi şi din fracţii. II. s. f. pl. produse miniere naturale din minerale diferite, concrescute. ♢ produse intermediare conţinând atât materiale utile, cât şi sterile. (< fr. mixte, lat. mixtus)',0,1189834610,1189834610,0),(4752,16,1,'bodogănit',143,'@BODOGĂNÍT, @ $bodogănituri$, s.n. Faptul de $a bodogăni.$ - V. @bodogăni@.','BODOGĂNÍT, bodogănituri, s.n. Faptul de a bodogăni. – V. bodogăni.',0,1048233600,1189656120,0),(4753,16,1,'bodoni',1056,'@BODÓNI@ s.n. invar. Caracter de literă cu contrast mare între liniile de bază şi liniile secundare, cu picioruşele subţiri şi scurte. - Din germ. @Bodoni.@','BODÓNI s.n. invar. Caracter de literă cu contrast mare între liniile de bază şi liniile secundare, cu picioruşele subţiri şi scurte. – Din germ. Bodoni.',0,1048233600,1048233600,0),(4754,16,1,'boem',23785,'@BOÉM^1, -Ă, @ $boemi, -e, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Boemiei sau este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Boemiei sau populaţiei ei, privitor la Boemia sau la populaţia ei. - Din n. pr. @Boemia@ (derivat regresiv).','BOÉM1, -Ă, boemi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Boemiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Boemiei sau populaţiei ei, privitor la Boemia sau la populaţia ei. – Din n. pr. Boemia (derivat regresiv).',0,1048233600,1048233600,0),(4755,16,1,'boem',24884,'@BOÉM^2, -Ă, @ $boemi, -e, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Artist care duce o viaţă dezordonată, neconformă convenienţelor sociale. @2.@ Adj. Care corespunde firii sau felului de viaţă caracteristic boemilor^2 (@1@). @3.@ S.f. Mediu în care trăiesc boemii^2 (@1@); viaţă dusă de boemi^2 (plină de privaţiuni, dezordonată). - Din fr. @bohème.@','BOÉM2, -Ă, boemi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Artist care duce o viaţă dezordonată, neconformă convenienţelor sociale. 2. Adj. Care corespunde firii sau felului de viaţă caracteristic boemilor2 (1). 3. S.f. Mediu în care trăiesc boemii2 (1); viaţă dusă de boemi2 (plină de privaţiuni, dezordonată). – Din fr. bohème.',0,1048233600,1189656120,0),(4756,16,1,'bogasier',1106,'@BOGASIÉR, @ $bogasieri$, s.m. (Înv.) Negustor de articole de manufactură, în special de pânzeturi fine pentru căptuşeli de haine. (Pr.: $-si-er$] - @Bogasiu@ + suf. $-er.$','BOGASIÉR, bogasieri, s.m. (Înv.) Negustor de articole de manufactură, în special de pânzeturi fine pentru căptuşeli de haine. (Pr.: -si-er] – Bogasiu + suf. -er.',0,1048233600,1189656120,0),(4757,16,1,'bogasieresc',171,'@BOGASIERÉSC, -EÁSCĂ, @ $bogasiereşti$, adj. (Înv.) De bogasier, caracteristic bogasierului. [Pr.: $-si-e-$] - @Bogasier@ + suf. $-esc.$','BOGASIERÉSC, -EÁSCĂ, bogasiereşti, adj. (Înv.) De bogasier, caracteristic bogasierului. [Pr.: -si-e-] – Bogasier + suf. -esc.',0,1048233600,1189656120,0),(4758,16,1,'bogasierie',716,'@BOGASIERIÉ, @ $bogasierii$, s.f. (Înv.) @1.@ Ocupaţia, negoţul bogasierului. @2.@ Marfă de bogasier; $p. ext.$ prăvălie unde îşi exercită profesiunea bogasierii. [Pr.$: -si-e-$] - @Bogasier@ + suf. $-ie.$','BOGASIERIÉ, bogasierii, s.f. (Înv.) 1. Ocupaţia, negoţul bogasierului. 2. Marfă de bogasier; p. ext. prăvălie unde îşi exercită profesiunea bogasierii. [Pr.: -si-e-] – Bogasier + suf. -ie.',0,1048233600,1189656120,0),(477029,471,21,'mixovirus',36,'@MIXOVÍRUS@ $s. n.$ grup de virusuri cuprinzând virusul gripei, al oreionului etc. (< fr. $myxovirus$)','MIXOVÍRUS s. n. grup de virusuri cuprinzând virusul gripei, al oreionului etc. (< fr. myxovirus)',0,1189834610,1189834610,0),(4759,16,1,'bogasiu',536,'@BOGASÍU, @ $bogasiuri$, s.n. (Înv.) Stofă sau pânză fină importată din Orient şi întrebuinţată mai ales pentru căptuşeli. - Din tc. @bogası.@','BOGASÍU, bogasiuri, s.n. (Înv.) Stofă sau pânză fină importată din Orient şi întrebuinţată mai ales pentru căptuşeli. – Din tc. bogası.',0,1048233600,1048233600,0),(4760,16,1,'bogat',9928,'@BOGÁT, -Ă, @ $bogaţi, -te$, adj., s.m. şi f. @1.@ Adj., s.m. şi f. (Om) care dispune de multe şi mari mijloace materiale, care are mulţi bani; (om) avut. @2.@ Adj. Care se află, care conţine ceva în cantitate mare. $Fructele sunt bogate în vitamine.$ ** (Despre flori) Învolt. ** Mănos, roditor. @3.@ Adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. - Din sl. @bogatŭ.@','BOGÁT, -Ă, bogaţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Om) care dispune de multe şi mari mijloace materiale, care are mulţi bani; (om) avut. 2. Adj. Care se află, care conţine ceva în cantitate mare. Fructele sunt bogate în vitamine. ♦ (Despre flori) Învolt. ♦ Mănos, roditor. 3. Adj. (Despre lucruri) Scump, de mare valoare; fastuos, luxos. – Din sl. bogatŭ.',0,1048233600,1189656120,0),(477028,471,21,'mixoviroză',12,'@MIXOVIRÓZĂ@ $s. f.$ denumire generică pentru bolile provocate de mixovirusuri. (< fr. $mixovirose$)','MIXOVIRÓZĂ s. f. denumire generică pentru bolile provocate de mixovirusuri. (< fr. mixovirose)',0,1189834610,1189834610,0),(4761,16,1,'bogatâr',400,'@BOGATẤR, @ $bogatâri$, s.m. Personaj masculin cu însuşiri ideale din folclorul rus. - Din rus. @bogatâr.@','BOGATẤR, bogatâri, s.m. Personaj masculin cu însuşiri ideale din folclorul rus. – Din rus. bogatâr.',0,1048233600,1106772632,0),(4762,16,1,'bogătan',462,'@BOGĂTÁN, -Ă, @ $bogătani, -e$, s.m. şi f. (Depr.) Bogătaş (rural). - @Bogat@ + suf. $-an.$','BOGĂTÁN, -Ă, bogătani, -e, s.m. şi f. (Depr.) Bogătaş (rural). – Bogat + suf. -an.',0,1048233600,1189656120,0),(4763,16,1,'bogătaş',1079,'@BOGĂTÁŞ, -Ă, @ $bogătaşi, -e$, s.m. şi f. Persoană care dispune de multe şi mari mijloace materiale, care are avere mare. - @Bogat@ + suf. $-aş.$','BOGĂTÁŞ, -Ă, bogătaşi, -e, s.m. şi f. Persoană care dispune de multe şi mari mijloace materiale, care are avere mare. – Bogat + suf. -aş.',0,1048233600,1048233600,0),(4764,16,1,'bogăţie',6257,'@BOGĂŢÍE, @ $bogăţii$, s.f. @1.@ Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase etc. @2.@ Starea, situaţia în care se află posesorul unei mari cantităţi de bunuri materiale, de bani etc. @3.@ Resursele unei ţări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate. $Petrolul este o bogăţie naţională.$ @4.@ Abundenţă şi varietate de valori spirituale. $Bogăţie de idei. Bogăţie de cuvinte.$ - @Bogat@ + suf. $-ie.$','BOGĂŢÍE, bogăţii, s.f. 1. Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase etc. 2. Starea, situaţia în care se află posesorul unei mari cantităţi de bunuri materiale, de bani etc. 3. Resursele unei ţări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate. Petrolul este o bogăţie naţională. 4. Abundenţă şi varietate de valori spirituale. Bogăţie de idei. Bogăţie de cuvinte.Bogat + suf. -ie.',0,1048233600,1189656120,0),(4765,16,1,'bogdaproste',5090,'@BOGDAPRÓSTE@ interj. (Pop.; adesea substantivat) Cuvânt de mulţumire adresat celui care dă ceva de pomană. * Loc. adj. $De bogdaproste$ = de pomană. * Expr. $Ca un pui de bogdaproste$ = (despre copii) nenorocit, prăpădit. (Fam.) $A umple de bogdaproste$ = a ocărî (@2@). [Var.: @bodapróste@ interj.] - Din bg. @bog da prosti.@','BOGDAPRÓSTE interj. (Pop.; adesea substantivat) Cuvânt de mulţumire adresat celui care dă ceva de pomană. ♢ Loc. adj. De bogdaproste = de pomană. ♢ Expr. Ca un pui de bogdaproste = (despre copii) nenorocit, prăpădit. (Fam.) A umple de bogdaproste = a ocărî (2). [Var.: bodapróste interj.] – Din bg. bog da prosti.',0,1048233600,1189656120,0),(4766,16,1,'boghet',1888,'@BOGHÉT, -Ă, @ $bogheţi, -te$, adj. (Reg.) @1.@ (Despre găini) Cu un smoc de pene pe cap; moţat. @2.@ Fig. Frumos şi mare. $Ochi bogheţi.$ - Et. nec.','BOGHÉT, -Ă, bogheţi, -te, adj. (Reg.) 1. (Despre găini) Cu un smoc de pene pe cap; moţat. 2. Fig. Frumos şi mare. Ochi bogheţi. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4767,16,1,'boghiu',2378,'@BOGHÍU, @ $boghiuri$, s.n. Cuplu de patru roţi pe care este articulat şasiul locomotivelor şi al vagoanelor de cale ferată şi care le permite luarea curbelor. - După fr. @bogie, boggie.@','BOGHÍU, boghiuri, s.n. Cuplu de patru roţi pe care este articulat şasiul locomotivelor şi al vagoanelor de cale ferată şi care le permite luarea curbelor. – După fr. bogie, boggie.',0,1048233600,1204132254,0),(4768,16,1,'boglari',583,'@BOGLÁRI, @ $boglari, $ s.m. Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori mici, galbene, care creşte în locuri mocirloase ($Ranunculus sceleratus$). - Din magh. @boglár.@','BOGLÁRI, boglari, s.m. Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori mici, galbene, care creşte în locuri mocirloase (Ranunculus sceleratus). – Din magh. boglár.',0,1048233600,1189656120,0),(4769,16,1,'bogomil',785,'@BOGOMÍL, @ $bogomili$, s.m. Adept al bogomilismului. - Din n. pr. @Bogomil.@','BOGOMÍL, bogomili, s.m. Adept al bogomilismului. – Din n. pr. Bogomil.',0,1048233600,1189656120,0),(4770,16,1,'bogomilic',784,'@BOGOMÍLIC, -Ă, @ $bogomilici, -ce$, adj. Care ţine de bogomilism, privitor la bogomilism. - @Bogomil@ (n. pr.) + suf. $-ic$.','BOGOMÍLIC, -Ă, bogomilici, -ce, adj. Care ţine de bogomilism, privitor la bogomilism. – Bogomil (n. pr.) + suf. -ic.',0,1048233600,1189656120,0),(477027,471,21,'mixotrof',194,'@MIXOTRÓF, -Ă@ $adj.$ (despre organisme) cu nutriţie mixtă, autotrofă şi heterotrofă sau saprofită şi parazitică. (< fr. $mixotrophe$)','MIXOTRÓF, -Ă adj. (despre organisme) cu nutriţie mixtă, autotrofă şi heterotrofă sau saprofită şi parazitică. (< fr. mixotrophe)',0,1189834610,1189834610,0),(4771,16,1,'bogomilism',2758,'@BOGOMILÍSM@ s.n. Doctrină şi sectă dualistă apărută în sec. X în Bulgaria şi răspândită apoi în ţările balcanice, în Rusia şi în alte părţi, care contesta treimea divină ortodoxă, existenţa umană a lui Cristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, nu accepta ierarhia bisericească etc. - @Bogomil@ (n. pr.) + suf. $-ism.$','BOGOMILÍSM s.n. Doctrină şi sectă dualistă apărută în sec. X în Bulgaria şi răspândită apoi în ţările balcanice, în Rusia şi în alte părţi, care contesta treimea divină ortodoxă, existenţa umană a lui Cristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, nu accepta ierarhia bisericească etc. – Bogomil (n. pr.) + suf. -ism.',0,1048233600,1048233600,0),(4772,16,1,'boi',5064,'@BOÍ^1, @ $boiesc$, vb. IV. @1.@ Tranz. (Reg.) A vopsi. @2.@ Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. @3.@ Tranz. (Reg., fam.) A înşela, a păcăli. - Din @boia@ (derivat regresiv).','BOÍ1, boiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A vopsi. 2. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. 3. Tranz. (Reg., fam.) A înşela, a păcăli. – Din boia (derivat regresiv).',0,1048233600,1190379177,0),(477026,471,21,'mixoterie',4,'@MIXOTERÍE@ $s. f.$ figură din artele plastice, combinaţie între om şi animal. (< fr. $mixothérie$)','MIXOTERÍE s. f. figură din artele plastice, combinaţie între om şi animal. (< fr. mixothérie)',0,1189834610,1189834610,0),(4773,16,1,'boi',4411,'@BOI^2, @ $boiuri$, s.n. (Pop.) Trup, statură, înfăţişare, fizionomie. - Din tc. @boy.@','BOI2, boiuri, s.n. (Pop.) Trup, statură, înfăţişare, fizionomie. – Din tc. boy.',0,1048233600,1189656120,0),(4774,16,1,'boia',2603,'@BOIÁ, @ (@1@) $boiele$, s.f. @1.@ (Reg.) Vopsea. ** (Peior.) Fard. @2.@ Condiment de culoare roşie, obţinut din pisarea ardeiului iute uscat; paprică. - Din tc. @boya.@','BOIÁ, (1) boiele, s.f. 1. (Reg.) Vopsea. ♦ (Peior.) Fard. 2. Condiment de culoare roşie, obţinut din pisarea ardeiului iute uscat; paprică. – Din tc. boya.',0,1048233600,1189656120,0),(477025,471,21,'mixosporange',1,'@MIXOSPORÁNGE@ $s. m.$ organ de fructificaţie al mixomicetelor în care se formează mixosporii. (< fr. $myxosporange$)','MIXOSPORÁNGE s. m. organ de fructificaţie al mixomicetelor în care se formează mixosporii. (< fr. myxosporange)',0,1189834610,1225810859,0),(4775,16,1,'boială',464,'@BOIÁLĂ, @ $boieli$, s.f. (Reg.) Vopsire. ** (Peior.) Fard. - @Boi^1@ + suf. $-eală.$','BOIÁLĂ, boieli, s.f. (Reg.) Vopsire. ♦ (Peior.) Fard. – Boi1 + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(4776,16,1,'boiangerie',700,'@BOIANGERÍE, @ (@2@) $boiangerii$, s.f. @1.@ Meseria boiangiului. @2.@ Prăvălie sau atelier în care se exercită această meserie; vopsitorie. - @Boiangiu@ + suf. $-ărie.$','BOIANGERÍE, (2) boiangerii, s.f. 1. Meseria boiangiului. 2. Prăvălie sau atelier în care se exercită această meserie; vopsitorie. – Boiangiu + suf. -ărie.',0,1048233600,1189656120,0),(4777,16,1,'boiangiu',952,'@BOIANGÍU, @ $boiangii$, s.m. Vopsitor de textile. - Din tc. @boyacı.@','BOIANGÍU, boiangii, s.m. Vopsitor de textile. – Din tc. boyacı.',0,1048233600,1048233600,0),(4778,16,1,'boicot',8184,'@BOICÓT, @ $boicoturi$, s.n. Interdicţie declarată împotriva unui individ, a unui grup social, a unui stat etc. prin care se stabileşte refuzul de a cumpăra, a vinde sau a întreţine orice fel de relaţii cu cei supuşi acestui procedeu. - Din @boicota@ (derivat regresiv).','BOICÓT, boicoturi, s.n. Interdicţie declarată împotriva unui individ, a unui grup social, a unui stat etc. prin care se stabileşte refuzul de a cumpăra, a vinde sau a întreţine orice fel de relaţii cu cei supuşi acestui procedeu. – Din boicota (derivat regresiv).',0,1048233600,1048233600,0),(4779,16,1,'boicota',4882,'@BOICOTÁ, @ $boicotez$, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. - Din fr. @boycotter.@','BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Din fr. boycotter.',0,1048233600,1189656120,0),(4780,16,1,'boicotare',885,'@BOICOTÁRE, @ $boicotări$, s.f. Acţiunea de $a boicota.$ - V. @boicota@.','BOICOTÁRE, boicotări, s.f. Acţiunea de a boicota. – V. boicota.',0,1048233600,1189656120,0),(4781,16,1,'boier',6567,'@BOIÉR, @ $boieri$, s.m. @1.@ Mare stăpân de pământ (care deţinea, uneori, şi o funcţie înaltă în stat); persoană din aristocraţia feudală; nobil; $p. ext.$ stăpân. ** (Fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenţii de aristocrat. @2.@ (Înv.) Titlu de politeţe (echivalând cu \"domnule\"), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcţii administrative etc. - Din sl. @boljarinŭ@ (pl. $boljare$).','BOIÉR, boieri, s.m. 1. Mare stăpân de pământ (care deţinea, uneori, şi o funcţie înaltă în stat); persoană din aristocraţia feudală; nobil; p. ext. stăpân. ♦ (Fam.) Persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenţii de aristocrat. 2. (Înv.) Titlu de politeţe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcţii administrative etc. – Din sl. boljarinŭ (pl. boljare).',0,1048233600,1048233600,0),(4782,16,1,'boiereasă',132,'@BOIEREÁSĂ, @ $boierese$, s.f. Boieroaică. - @Boier@ + suf. $-easă.$','BOIEREÁSĂ, boierese, s.f. Boieroaică. – Boier + suf. -easă.',0,1048233600,1189656120,0),(477024,471,21,'mixospor',1,'@MIXOSPÓR@ $s. m.$ spor specific mixomicetelor. (< fr. $myxospore$)','MIXOSPÓR s. m. spor specific mixomicetelor. (< fr. myxospore)',0,1189834610,1189834610,0),(4783,16,1,'boieresc',1491,'@BOIERÉSC, -EÁSCĂ, @ $boiereşti$, adj., s.n. @1.@ Adj. Care aparţine boierilor, privitor la boieri. ** Care imită deprinderile boierilor. @2.@ S.n. Obligaţie a ţăranilor dependenţi de a executa munci agricole în folosul stăpânului de pământ. - @Boier@ + suf. $-esc$.','BOIERÉSC, -EÁSCĂ, boiereşti, adj., s.n. 1. Adj. Care aparţine boierilor, privitor la boieri. ♦ Care imită deprinderile boierilor. 2. S.n. Obligaţie a ţăranilor dependenţi de a executa munci agricole în folosul stăpânului de pământ. – Boier + suf. -esc.',0,1048233600,1189656120,0),(4784,16,1,'boiereşte',167,'@BOIERÉŞTE@ adv. Ca boierii. - @Boier@ + suf. $-eşte.$','BOIERÉŞTE adv. Ca boierii. – Boier + suf. -eşte.',0,1048233600,1189656120,0),(4785,16,1,'boieri',1439,'@BOIERÍ, @ $boieresc$, vb. IV. @1.@ Tranz. (Înv.) A conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie. @2.@ Refl. (Fam.) A trăi, a se comporta ca un boier, a avea pretenţii de boier. - Din @boier.@','BOIERÍ, boieresc, vb. IV. 1. Tranz. (Înv.) A conferi cuiva titlul de boier, a da cuiva o boierie. 2. Refl. (Fam.) A trăi, a se comporta ca un boier, a avea pretenţii de boier. – Din boier.',0,1048233600,1189656120,0),(4786,16,1,'boierie',1585,'@BOIERÍE, @ $boierii$, s.f. Calitate, situaţie de boier; rang, titlu de boier, funcţie în statul medieval deţinută de un boier. ** (Fam.) Atitudine, trai, maniere, comportare de boier. - @Boier@ + suf. $-ie.$','BOIERÍE, boierii, s.f. Calitate, situaţie de boier; rang, titlu de boier, funcţie în statul medieval deţinută de un boier. ♦ (Fam.) Atitudine, trai, maniere, comportare de boier. – Boier + suf. -ie.',0,1048233600,1189656120,0),(4787,16,1,'boierime',821,'@BOIERÍME@ s.f. Totalitatea boierilor; mulţime de boieri; clasa boierească. - @Boier@ + suf. $-ime.$','BOIERÍME s.f. Totalitatea boierilor; mulţime de boieri; clasa boierească. – Boier + suf. -ime.',0,1048233600,1189656120,0),(4788,16,1,'boierinaş',61,'@BOIERINÁŞ, @ s.m. v. @boiernaş@.','BOIERINÁŞ, s.m. v. boiernaş.',0,1048233600,1189656120,0),(4789,16,1,'boieriţă',196,'@BOIERÍŢĂ, @ $boieriţe$, s.f. (Înv. şi reg.) Boieroaică. - @Boier@ + suf. $-iţă.$','BOIERÍŢĂ, boieriţe, s.f. (Înv. şi reg.) Boieroaică. – Boier + suf. -iţă.',0,1048233600,1189656120,0),(477023,471,21,'mixosarcom',9,'@MIXOSARCÓM@ $s. n.$ mixom malignizat, în care celulele tumorale prezintă frecvente monstruozităţi; mixoblastom. (< fr. $myxosarcome$)','MIXOSARCÓM s. n. mixom malignizat, în care celulele tumorale prezintă frecvente monstruozităţi; mixoblastom. (< fr. myxosarcome)',0,1189834610,1189834610,0),(4790,16,1,'boiernaş',599,'@BOIERNÁŞ, @ $boiernaşi$, s.m. Boier cu o situaţie inferioară marilor latifundiari. [Var.: @boierináş@ s.m.] - @Boiarin@ (înv. \"boier\" < sl.) + suf. $-aş.$','BOIERNÁŞ, boiernaşi, s.m. Boier cu o situaţie inferioară marilor latifundiari. [Var.: boierináş s.m.] – Boiarin (înv. „boier” < sl.) + suf. -aş.',0,1048233600,1189656120,0),(4791,16,1,'boieroaică',679,'@BOIEROÁICĂ, @ $boieroaice$, s.f. Soţie de boier; mare proprietară de pământ; moşiereasă, boiereasă, boieriţă. ** Soţie de demnitar, de mare negustor, de industriaş etc. - @Boier@ + suf. $-oaică.$','BOIEROÁICĂ, boieroaice, s.f. Soţie de boier; mare proprietară de pământ; moşiereasă, boiereasă, boieriţă. ♦ Soţie de demnitar, de mare negustor, de industriaş etc. – Boier + suf. -oaică.',0,1048233600,1189656120,0),(4792,16,1,'boieros',340,'@BOIERÓS, -OÁSĂ, @ $boieroşi, -oase$, adj. Cu gesturi, cu obiceiuri de boier; $p. ext. $mofturos, pretenţios. - @Boier@ + suf. $-os.$','BOIERÓS, -OÁSĂ, boieroşi, -oase, adj. Cu gesturi, cu obiceiuri de boier; p. ext. mofturos, pretenţios. – Boier + suf. -os.',0,1048233600,1189656120,0),(477022,471,21,'mixopoieză',2,'@MIXOPOIÉZĂ@ $s. f.$ secreţie de produse mucilaginoase. (< fr. $myxopoïese$)','MIXOPOIÉZĂ s. f. secreţie de produse mucilaginoase. (< fr. myxopoïese)',0,1189834610,1189834610,0),(4793,16,1,'boiler',2240,'@BÓILER, @ $boilere$, s.n. Cazan special de încălzire automată a apei, folosit la instalaţiile de apă caldă curentă. - Din germ. @Boiler.@','BÓILER, boilere, s.n. Cazan special de încălzire automată a apei, folosit la instalaţiile de apă caldă curentă. – Din germ. Boiler.',0,1048233600,1048233600,0),(4794,16,1,'boire',541,'@BOÍRE, @ $boiri$, s.f. (Reg.) Acţiunea de $a$ ($se$) $boi^1$; boit, vopsire; (fam.) fardare, sulimenire. - V. @boi^1@.','BOÍRE, boiri, s.f. (Reg.) Acţiunea de a (se) boi1; boit, vopsire; (fam.) fardare, sulimenire. – V. boi1.',0,1048233600,1189656120,0),(4795,16,1,'boişte',2219,'@BÓIŞTE, @ $boişti$, s.f. Depunerea şi fecundarea icrelor; perioada de rut a peştilor, bătaia peştelui; (concr.) locul unde se face fecundarea. - Din bg. @boište, @ scr. @bojište.@','BÓIŞTE, boişti, s.f. Depunerea şi fecundarea icrelor; perioada de rut a peştilor, bătaia peştelui; (concr.) locul unde se face fecundarea. – Din bg. boište, scr. bojište.',0,1048233600,1198855217,0),(4796,16,1,'boiştean',1870,'@BOIŞTEÁN, @ $boişteni$, s.m. Peşte de 8-12 cm cu spinarea şi părţile laterale de culoare verde-închis, cu pete şi puncte întunecate, alb pe burtă, care trăieşte în apele din zona de munte şi de coline ($Phoxinus phoxinus$). [Pr.: $bo-iş-$] - @Boişte@ + suf. $-ean.$','BOIŞTEÁN, boişteni, s.m. Peşte de 8-12 cm cu spinarea şi părţile laterale de culoare verde-închis, cu pete şi puncte întunecate, alb pe burtă, care trăieşte în apele din zona de munte şi de coline (Phoxinus phoxinus). [Pr.: bo-iş-] – Boişte + suf. -ean.',0,1048233600,1205494057,0),(4797,16,1,'boit',1104,'@BOÍT^1@ s.n. (Reg.) Boire. - V. @boi^1@.','BOÍT1 s.n. (Reg.) Boire. – V. boi1.',0,1048233600,1189656120,0),(4798,16,1,'boit',1158,'@BOÍT^2 -Ă, @ $boiţi, -te$, adj. (Reg.) Vopsit2; (fam.) fardat. - V. @boi^1@.','BOÍT2 -Ă, boiţi, -te, adj. (Reg.) Vopsit2; (fam.) fardat. – V. boi1.',0,1048233600,1189656120,0),(477021,471,21,'mixploidie',0,'@MIXPLOIDÍE@ $s. f.$ prezenţa unui număr diferit de cromozomi în celulele aceluiaşi ţesut sau organ. (< fr. $mixoploïdie$)','MIXPLOIDÍE s. f. prezenţa unui număr diferit de cromozomi în celulele aceluiaşi ţesut sau organ. (< fr. mixoploïdie)',0,1189834610,1189834610,0),(4799,16,1,'boitar',609,'@BOITÁR, @ $boitari$, s.m. (Reg.) Ajutor de păstor (de porci). - Din magh. @bojtár.@','BOITÁR, boitari, s.m. (Reg.) Ajutor de păstor (de porci). – Din magh. bojtár.',0,1048233600,1189656120,0),(4800,16,1,'bojdeucă',2293,'@BOJDÉUCĂ, @ $bojdeuci$, s.f. (Reg.) Casă mică, sărăcăcioasă. [Pr.: $-deu-$] - Cf. %bujdă%.','BOJDÉUCĂ, bojdeuci, s.f. (Reg.) Casă mică, sărăcăcioasă. [Pr.: -deu-] – Cf. b u j d ă.',0,1048233600,1048233600,0),(4801,16,1,'bojoc',2869,'@BOJÓC, @ $bojoci$, s.m. (Pop.) Plămân (mai ales de animale). * Expr. (Fam.) $E numai bojoci$ = e foarte slab, dar foarte activ şi plin de pasiune şi entuziasm. [Var.: (reg.) @bojóg@ s.m.] - Et. nec.','BOJÓC, bojoci, s.m. (Pop.) Plămân (mai ales de animale). ♢ Expr. (Fam.) E numai bojoci = e foarte slab, dar foarte activ şi plin de pasiune şi entuziasm. [Var.: (reg.) bojóg s.m.] – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4802,16,1,'bojog',640,'@BOJÓG@ s.m. v. @bojoc@.','BOJÓG s.m. v. bojoc.',0,1048233600,1189656120,0),(4803,16,1,'bojogar',177,'@BOJOGÁR, @ $bojogari$, s.m. (Rar) Borfaş. - @Bojog@ + suf. $-ar.$','BOJOGÁR, bojogari, s.m. (Rar) Borfaş. – Bojog + suf. -ar.',0,1048233600,1189656120,0),(4804,16,1,'bol',3086,'@BOL, @ $boluri$, s.n. @1.@ Cocoloş. * $Bol alimentar$ = cocoloş rezultat din mestecarea alimentelor cu salivă în cavitatea bucală. @2.@ Vas de formă semisferică cu sau fără picior. - Din fr. @bol.@','BOL, boluri, s.n. 1. Cocoloş. ♢ Bol alimentar = cocoloş rezultat din mestecarea alimentelor cu salivă în cavitatea bucală. 2. Vas de formă semisferică cu sau fără picior. – Din fr. bol.',0,1048233600,1189656120,0),(477020,471,21,'mixoploid',1,'@MIXOPLOÍD, -Ă@ $adj.$ (despre celule) care prezintă mixoploidie. (< fr. $mixoploïde$)','MIXOPLOÍD, -Ă adj. (despre celule) care prezintă mixoploidie. (< fr. mixoploïde)',0,1189834610,1189834610,0),(4805,16,1,'bolard',1747,'@BOLÁRD, @ $bolarzi$, s.m. Stâlp scurt de metal sau de beton fixat pe |chei|cheu|, de care se leagă parâmele de acostare ale navelor. - Din fr. @bollard.@','BOLÁRD, bolarzi, s.m. Stâlp scurt de metal sau de beton fixat pe chei, de care se leagă parâmele de acostare ale navelor. – Din fr. bollard.',0,1048233600,1189656120,0),(4806,16,1,'bolând',3775,'@BOLẤND, -Ă, @ $bolânzi, -de$, adj. (Reg.) Nebun, smintit, nerod, prost. [Var.: @bolúnd, -ă@ adj.] - Din magh. @bolond.@','BOLẤND, -Ă, bolânzi, -de, adj. (Reg.) Nebun, smintit, nerod, prost. [Var.: bolúnd, -ă adj.] – Din magh. bolond.',0,1048233600,1189656120,0),(4807,16,1,'bolboroseală',323,'@BOLBOROSEÁLĂ, @ $bolboroseli$, s.f. Bolborosire. - @Bolborosi@ + suf. $-eală.$','BOLBOROSEÁLĂ, bolboroseli, s.f. Bolborosire. – Bolborosi + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(477019,471,21,'mixomicete',22,'@MIXOMICÉTE@ $s. f. pl.$ clasă de ciuperci inferioare, mase gelatinoase, care se hrănesc cu vegetale în descompunere. (< fr. $myxomycètes$)','MIXOMICÉTE s. f. pl. clasă de ciuperci inferioare, mase gelatinoase, care se hrănesc cu vegetale în descompunere. (< fr. myxomycètes)',0,1189834610,1189834610,0),(4808,16,1,'bolborosi',2745,'@BOLBOROSÍ, @ $bolborosesc$, vb. IV. @1.@ Intranz. şi tranz. A vorbi nedesluşit. ** A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înţeleg). @2.@ Intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ** (Pop.) A chiorăi. - Formaţie onomatopeică.','BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. Intranz. şi tranz. A vorbi nedesluşit. ♦ A vorbi într-o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înţeleg). 2. Intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦ (Pop.) A chiorăi. – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1189656120,0),(4809,16,1,'bolborosire',555,'@BOLBOROSÍRE, @ $bolborosiri$, s.f. Faptul de $a bolborosi, $ zgomot făcut de ceva care bolboroseşte; bolboroseală, bolborosit. - V. @bolborosi@.','BOLBOROSÍRE, bolborosiri, s.f. Faptul de a bolborosi, zgomot făcut de ceva care bolboroseşte; bolboroseală, bolborosit. – V. bolborosi.',0,1048233600,1189656120,0),(4810,16,1,'bolborosit',545,'@BOLBOROSÍT@ s.n. Bolborosire. - V. @bolborosi@.','BOLBOROSÍT s.n. Bolborosire. – V. bolborosi.',0,1048233600,1189656120,0),(4811,16,1,'bolboşa',537,'@BOLBOŞÁ, @ $bolboşez$, vb. I. Tranz. (Pop.) A-şi holba ochii. - Et. nec.','BOLBOŞÁ, bolboşez, vb. I. Tranz. (Pop.) A-şi holba ochii. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4812,16,1,'bolboşat',599,'@BOLBOŞÁT, -Ă, @ $bolboşaţi, -te$, adj. (Pop.; despre ochi) Umflat, bulbucat, holbat. - V. @bolboşa@.','BOLBOŞÁT, -Ă, bolboşaţi, -te, adj. (Pop.; despre ochi) Umflat, bulbucat, holbat. – V. bolboşa.',0,1048233600,1189656120,0),(4813,3,1,'bolbură',73,'@BÓLBURĂ, @ $bolburi$, s.f. V. @volbură@.','BÓLBURĂ, bolburi, s.f. V. volbură.',0,1038902400,1189656120,0),(477018,471,21,'mixomatoză',201,'@MIXOMATÓZĂ@ $s. f.$ boală infecţioasă şi mortală a iepurilor de casă, datorită unui ultravirus care provoacă edeme şi inflamaţii purulente ale pleoapelor. (< fr. $myxomatose$)','MIXOMATÓZĂ s. f. boală infecţioasă şi mortală a iepurilor de casă, datorită unui ultravirus care provoacă edeme şi inflamaţii purulente ale pleoapelor. (< fr. myxomatose)',0,1189834610,1189834610,0),(4814,16,1,'bold',4457,'@BOLD, @ $bolduri$, s.n. (Reg.) @1.@ Ac cu măciulie, ac cu gămălie. ** Vârf ascuţit. ** Cui de metal cu măciulie ornamentală. @2.@ Băţ ascuţit cu care se îndeamnă vitele. ** Împunsătură, înţepătură (dată cu acest băţ). @3.@ (Înv.) Imbold. @4.@ (Reg.) Element de construcţie în arhitectura populară, în formă de stâlp sculptat, cu vârf ascuţit. - Din sl. @bodlı@ \"ghimpe\".','BOLD, bolduri, s.n. (Reg.) 1. Ac cu măciulie, ac cu gămălie. ♦ Vârf ascuţit. ♦ Cui de metal cu măciulie ornamentală. 2. Băţ ascuţit cu care se îndeamnă vitele. ♦ Împunsătură, înţepătură (dată cu acest băţ). 3. (Înv.) Imbold. 4. (Reg.) Element de construcţie în arhitectura populară, în formă de stâlp sculptat, cu vârf ascuţit. – Din sl. bodlı „ghimpe”.',0,1048233600,1189656120,0),(4815,16,1,'boldei',1000,'@BOLDÉI, @ $boldei$, s.m. Câine de talie mică, cu picioare scurte. - @Bold@ + suf. $-ei.$','BOLDÉI, boldei, s.m. Câine de talie mică, cu picioare scurte. – Bold + suf. -ei.',0,1048233600,1203700334,0),(4816,16,1,'boldeică',69,'@BOLDÉICĂ, @ $boldeici$, s.f. Căţea de boldei. - @Boldei@ + suf. $-că.$','BOLDÉICĂ, boldeici, s.f. Căţea de boldei. – Boldei + suf. -că.',0,1048233600,1189656120,0),(477017,471,21,'mixom',121,'@MIXÓM@ $s. n.$ tumoare moale, benignă, a ţesutului conjunctiv mucos. (< fr. $myxome$)','MIXÓM s. n. tumoare moale, benignă, a ţesutului conjunctiv mucos. (< fr. myxome)',0,1189834610,1189834610,0),(4817,16,1,'boldi',1490,'@BOLDÍ, @ $boldesc$, vb. IV. Tranz. (Reg.) @1.@ A îmboldi. @2.@ A căsca, a holba, a zgâi ochii. ** Refl. A privi cu încordare. - Din @bold.@','BOLDÍ, boldesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îmboldi. 2. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. – Din bold.',0,1048233600,1189656120,0),(4818,16,1,'boldiş',971,'@BOLDÍŞ@ adv. (Reg.) Chiorâş, cu coada ochiului. - @Bold@ + suf. $-iş.$','BOLDÍŞ adv. (Reg.) Chiorâş, cu coada ochiului. – Bold + suf. -iş.',0,1048233600,1189656120,0),(4819,16,1,'boldişor',64,'@BOLDIŞÓR, @ $boldişoare,$ s.n. Diminutiv al lui $bold.$ - @Bold@ + suf. $-işor.$','BOLDIŞÓR, boldişoare, s.n. Diminutiv al lui bold.Bold + suf. -işor.',0,1048233600,1189656120,0),(4820,16,1,'boldit',1254,'@BOLDÍT, -Ă, @ $boldiţi, -te$, adj. (Reg.; despre ochi sau privire) Căscat, holbat, zgâit. - V. @boldi@.','BOLDÍT, -Ă, boldiţi, -te, adj. (Reg.; despre ochi sau privire) Căscat, holbat, zgâit. – V. boldi.',0,1048233600,1189656120,0),(4821,16,1,'boleaznă',408,'@BOLEÁZNĂ, @ $bolezne$, s.f. (Pop.) Boleşniţă. - Din sl. @boleznı.@','BOLEÁZNĂ, bolezne, s.f. (Pop.) Boleşniţă. – Din sl. boleznı.',0,1048233600,1189656120,0),(4822,16,1,'bolero',3276,'@BOLERÓ, @ $bolerouri$, s.n. @1.@ Haină femeiască scurtă până deasupra taliei, ca un ilic. @2.@ Numele unui dans naţional spaniol, care se dansează cu acompaniament de chitară şi castaniete; melodie după care se execută acest dans. - Din fr. @boléro, @ sp. @bolero.@','BOLERÓ, bolerouri, s.n. 1. Haină femeiască scurtă până deasupra taliei, ca un ilic. 2. Numele unui dans naţional spaniol, care se dansează cu acompaniament de chitară şi castaniete; melodie după care se execută acest dans. – Din fr. boléro, sp. bolero.',0,1048233600,1189656120,0),(4823,16,1,'boleşniţă',669,'@BOLÉŞNIŢĂ, @ $boleşniţe$, s.f. (Pop.) Boală molipsitoare (nu prea gravă). ** Epidemie, epizootie, molimă, boleaznă, bolişte. - Din bg. @boleštnica.@','BOLÉŞNIŢĂ, boleşniţe, s.f. (Pop.) Boală molipsitoare (nu prea gravă). ♦ Epidemie, epizootie, molimă, boleaznă, bolişte. – Din bg. boleštnica.',0,1048233600,1189656120,0),(477016,471,21,'mixolidic',25,'@MIXOLÍDIC, -Ă@ $adj.$ (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebeşte de cea a modului major prin faptul că treapta a VII-a coborâtă, în loc să formeze cu tonica o septimă mare, formează o septimă mică; mixolidian. (< germ. $mixolydisch$)','MIXOLÍDIC, -Ă adj. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebeşte de cea a modului major prin faptul că treapta a VII-a coborâtă, în loc să formeze cu tonica o septimă mare, formează o septimă mică; mixolidian. (< germ. mixolydisch)',0,1189834610,1189834610,0),(4824,16,1,'bolfă',1061,'@BÓLFĂ, @ $bolfe$, s.f. (Pop.) Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. - Cf. ucr. %bolfa%.','BÓLFĂ, bolfe, s.f. (Pop.) Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. – Cf. ucr. b o l f a.',0,1048233600,1189656120,0),(4825,16,1,'boli',3176,'@BOLÍ, @ $bolesc$, vb. IV. Intranz. (Pop.) A zăcea bolnav, a fi bolnav timp îndelungat. - Din sl. @bolĕti.@','BOLÍ, bolesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A zăcea bolnav, a fi bolnav timp îndelungat. – Din sl. bolĕti.',0,1048233600,1048233600,0),(4826,16,1,'bolid',4322,'@BOLÍD, @ $bolizi$, s.m. Meteorit de dimensiuni relativ mari, care cade pe Pământ cu viteză mare; stea căzătoare foarte strălucitoare. ** Fig. Vehicul, automobil de mare viteză. - Din fr. @bolide.@','BOLÍD, bolizi, s.m. Meteorit de dimensiuni relativ mari, care cade pe Pământ cu viteză mare; stea căzătoare foarte strălucitoare. ♦ Fig. Vehicul, automobil de mare viteză. – Din fr. bolide.',0,1048233600,1048233600,0),(4827,16,1,'bolindeţ',100,'@BOLINDÉŢ@ s.n. v. @colindeţ@.','BOLINDÉŢ s.n. v. colindeţ.',0,1048233600,1189656120,0),(4828,16,1,'bolişte',281,'@BÓLIŞTE, @ $boliş$t$i$, s.f. (Reg.) Boleşniţă. - @Boală@ + suf. $-işte.$','BÓLIŞTE, bolişti, s.f. (Reg.) Boleşniţă. – Boală + suf. -işte.',0,1048233600,1189656120,0),(4829,16,1,'bolivian',600,'@BOLIVIÁN, -Ă, @ $bolivieni, -e, $ s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Boliviei sau care este originară de acolo. @2.@ Adj. Care aparţine Boliviei sau bolivienilor (@1@), care este originar din Bolivia, privitor la Bolivia sau la bolivieni. [Pr.: $-vi-an$] - @Bolivia@ (n. pr.) + suf. $-an.$','BOLIVIÁN, -Ă, bolivieni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Boliviei sau care este originară de acolo. 2. Adj. Care aparţine Boliviei sau bolivienilor (1), care este originar din Bolivia, privitor la Bolivia sau la bolivieni. [Pr.: -vi-an] – Bolivia (n. pr.) + suf. -an.',0,1048233600,1048233600,0),(4830,16,1,'bolmoji',323,'@BOLMOJÍ@ vb. IV. v. @bălmăji@.','BOLMOJÍ vb. IV. v. bălmăji.',0,1048233600,1189656120,0),(477015,471,21,'mixolidian',32,'@MIXOLIDIÁN, -Ă@ $adj.$ (muz.) mixolidic. (< fr. $myxolidien$)','MIXOLIDIÁN, -Ă adj. (muz.) mixolidic. (< fr. myxolidien)',0,1189834610,1189834610,0),(4831,16,1,'bolnav',7651,'@BOLNÁV, -Ă, @ $bolnavi, -e$, adj., s.m. şi f. (Fiinţă) care suferă de o boală; (om) suferind, beteag. [Acc. şi: (reg.) $bólnav$] - Din bg. @bolnav.@','BOLNÁV, -Ă, bolnavi, -e, adj., s.m. şi f. (Fiinţă) care suferă de o boală; (om) suferind, beteag. [Acc. şi: (reg.) bólnav] – Din bg. bolnav.',0,1048233600,1189656120,0),(4832,16,1,'bolnăvi',766,'@BOLNĂVÍ@, $bolnăvesc$, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi. - Din @bolnav.@','BOLNĂVÍ, bolnăvesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi. – Din bolnav.',0,1048233600,1189656120,0),(4833,16,1,'bolnăvicios',1871,'@BOLNĂVICIÓS, -OÁSĂ, @ $bolnăvicioşi, -oase$, adj. @1.@ Care se îmbolnăveşte uşor; gubav. ** (Ca) de bolnav. @2.@ Fig. Care este atras irezistibil spre viciu, spre lucruri anormale sau exagerate. - @Bolnav@ + suf. $-icios.$','BOLNĂVICIÓS, -OÁSĂ, bolnăvicioşi, -oase, adj. 1. Care se îmbolnăveşte uşor; gubav. ♦ (Ca) de bolnav. 2. Fig. Care este atras irezistibil spre viciu, spre lucruri anormale sau exagerate. – Bolnav + suf. -icios.',0,1048233600,1048233600,0),(4834,16,1,'bolnăvior',323,'@BOLNĂVIÓR, -OÁRĂ, @ $bolnăviori, -oare$, adj. (Fam.) Diminutiv al lui $bolnav.$ - @Bolnav@ + suf. $-ior.$','BOLNĂVIÓR, -OÁRĂ, bolnăviori, -oare, adj. (Fam.) Diminutiv al lui bolnav.Bolnav + suf. -ior.',0,1048233600,1189656120,0),(4835,16,1,'bolniţă',1548,'@BÓLNIŢĂ, @ $bolniţe$, s.f. (Înv.) Spital (pe lângă o mănăstire sau un aşezământ de binefacere). ** Loc unde se izolau şi se îngrijeau vitele bolnave. - Din sl. @bolĩnica.@','BÓLNIŢĂ, bolniţe, s.f. (Înv.) Spital (pe lângă o mănăstire sau un aşezământ de binefacere). ♦ Loc unde se izolau şi se îngrijeau vitele bolnave. – Din sl. bolĩnica.',0,1048233600,1048233600,0),(4836,16,1,'boloboc',4594,'@BOLOBÓC@ s.n. v. @poloboc@.','BOLOBÓC s.n. v. poloboc.',0,1048233600,1225105369,0),(4837,16,1,'bolobocel',42,'@BOLOBOCÉL, @ s.n. v. @polobocel@.','BOLOBOCÉL, s.n. v. polobocel.',0,1048233600,1189656120,0),(477014,471,21,'mixoid',46,'@MIXOÍD, -Ă@ $adj.$ cu aspect de mucus. (< fr. $myxoïde$)','MIXOÍD, -Ă adj. cu aspect de mucus. (< fr. myxoïde)',0,1189834610,1189834610,0),(4838,16,1,'bolometric',141,'@BOLOMÉTRIC, -Ă, @ $bolometrici, -ce$, adj. De bolometru; obţinut cu ajutorul bolometrului. - Din fr. @bolométrique.@','BOLOMÉTRIC, -Ă, bolometrici, -ce, adj. De bolometru; obţinut cu ajutorul bolometrului. – Din fr. bolométrique.',0,1048233600,1189656120,0),(4839,16,1,'bolometru',546,'@BOLOMÉTRU, @ $bolometre$, s.n. Instrument pentru determinarea intensităţii radiaţiei termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus radiaţiei. - Din fr. @bolomètre.@','BOLOMÉTRU, bolometre, s.n. Instrument pentru determinarea intensităţii radiaţiei termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus radiaţiei. – Din fr. bolomètre.',0,1048233600,1048233600,0),(4840,16,1,'bolovan',2748,'@BOLOVÁN, @ $bolovani$, s.m. Piatră (voluminoasă şi grea) rotunjită prin rostogolirea ei de ape; pietroi. ** Bucată mare de pământ sau dintr-o materie solidă oarecare. $Bolovan de sare.$ - Din bg. @balvan.@','BOLOVÁN, bolovani, s.m. Piatră (voluminoasă şi grea) rotunjită prin rostogolirea ei de ape; pietroi. ♦ Bucată mare de pământ sau dintr-o materie solidă oarecare. Bolovan de sare. – Din bg. balvan.',0,1048233600,1048233600,0),(4841,16,1,'bolovănel',262,'@BOLOVĂNÉL, @ $bolovănei$, s.m. @1.@ (Rar) Diminutiv al lui $bolovan.$ @2.@ (Art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. - @Bolovan@ + suf. $-el.$','BOLOVĂNÉL, bolovănei, s.m. 1. (Rar) Diminutiv al lui bolovan. 2. (Art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Bolovan + suf. -el.',0,1048233600,1189656120,0),(4842,16,1,'bolovăni',967,'@BOLOVĂNÍ, @ $bolovănesc$, vb. IV. Refl. (Rar, despre nori) A se îngrămădi ca nişte bolovani. ** Tranz. (În expr.) $A bolovăni ochii$ = a holba, a căsca ochii. - Din @bolovan@.','BOLOVĂNÍ, bolovănesc, vb. IV. Refl. (Rar, despre nori) A se îngrămădi ca nişte bolovani. ♦ Tranz. (În expr.) A bolovăni ochii = a holba, a căsca ochii. – Din bolovan.',0,1048233600,1189656120,0),(4843,16,1,'bolovăniş',371,'@BOLOVĂNÍŞ, @ $bolovănişuri$, s.n. Teren pietros, plin de bolovani. - @Bolovan@ + suf. $-iş.$','BOLOVĂNÍŞ, bolovănişuri, s.n. Teren pietros, plin de bolovani. – Bolovan + suf. -iş.',0,1048233600,1189656120,0),(4844,16,1,'bolovănit',83,'@BOLOVĂNÍT, -Ă, @ $bolovăniţi, -te$, adj. Bolovănos. - V. @bolovan@.','BOLOVĂNÍT, -Ă, bolovăniţi, -te, adj. Bolovănos. – V. bolovan.',0,1048233600,1189656120,0),(4845,16,1,'bolovănos',1503,'@BOLOVĂNÓS, -OÁSĂ, @ $bolovănoşi, -oase$, adj. Cu mulţi bolovani; bolovănit. * Fig. $Stil bolovănos. Vorbire bolovănoasă.$ - @Bolovan@ + suf. $-os$.','BOLOVĂNÓS, -OÁSĂ, bolovănoşi, -oase, adj. Cu mulţi bolovani; bolovănit. ♢ Fig. Stil bolovănos. Vorbire bolovănoasă.Bolovan + suf. -os.',0,1048233600,1189656120,0),(477013,471,21,'mixocromozom',68,'@MIXOCROMOZÓM@ $s. n.$ cromozom rezultat din fuzionarea a doi cromozomi omologi în profaza meiotică. (< fr. $myxochromosome$)','MIXOCROMOZÓM s. n. cromozom rezultat din fuzionarea a doi cromozomi omologi în profaza meiotică. (< fr. myxochromosome)',0,1189834610,1189834610,0),(4846,16,1,'bolşevic',2805,'@BOLŞEVÍC, -Ă, @ $bolşevici, -ce$, s.m. şi f., adj. @1.@ S.m. şi f. Adept al bolşevismului. @2.@ Adj. Care aparţine bolşevismului sau bolşevicilor (@1@), privitor la bolşevism sau la bolşevici; propriu, caracteristic bolşevicilor sau bolşevismului. - Din rus. @bol\'ševizm, @ fr. @bolchevik.@','BOLŞEVÍC, -Ă, bolşevici, -ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Adept al bolşevismului. 2. Adj. Care aparţine bolşevismului sau bolşevicilor (1), privitor la bolşevism sau la bolşevici; propriu, caracteristic bolşevicilor sau bolşevismului. – Din rus. bol\'ševizm, fr. bolchevik.',0,1048233600,1189656120,0),(4847,16,1,'bolşevism',2939,'@BOLŞEVÍSM@ s.n. Curent de gândire politică comunistă, apărut în Rusia la începutul sec. XX. - Din rus. @bol\'ševizm, @ fr. @bolchevisme.@','BOLŞEVÍSM s.n. Curent de gândire politică comunistă, apărut în Rusia la începutul sec. XX. – Din rus. bol\'ševizm, fr. bolchevisme.',0,1048233600,1048233600,0),(4848,16,1,'boltaş',225,'@BOLTÁŞ, @ $boltaşi$, s.m. (Reg.) Proprietar al unei prăvălii. - @Bolti@ + suf. $-aş.$','BOLTÁŞ, boltaşi, s.m. (Reg.) Proprietar al unei prăvălii. – Bolti + suf. -aş.',0,1048233600,1048233600,0),(4849,16,1,'boltă',16310,'@BÓLTĂ, @ $bolţi$, s.f. @1.@ Zidărie sau construcţie cu partea superioară arcuită în formă de semicerc sau numai bombată în sus. ** Încăpere, gang sau galerie subterană cu tavanul arcuit. ** Construcţie de lemn sau de vergele de fier în formă de arc, care serveşte de sprijin plantelor agăţătoare. ** Fig. Arc de verdeaţă format de ramurile unite ale copacilor. ** (În sintagma) $Boltă cerească$ sau $bolta cerului$ = cer^2 (@1@). @2.@ (În sintagmele) $Boltă craniană$ = partea superioară a cutiei craniene. $Boltă palatină$ = palat^1, cerul-gurii. @3.@ (Reg.) Prăvălie, dugheană. [Var.: (reg.) @boáltă@ s.f.] - Din scr. @bolta, @ magh. @bolt.@','BÓLTĂ, bolţi, s.f. 1. Zidărie sau construcţie cu partea superioară arcuită în formă de semicerc sau numai bombată în sus. ♦ Încăpere, gang sau galerie subterană cu tavanul arcuit. ♦ Construcţie de lemn sau de vergele de fier în formă de arc, care serveşte de sprijin plantelor agăţătoare. ♦ Fig. Arc de verdeaţă format de ramurile unite ale copacilor. ♦ (În sintagma) Boltă cerească sau bolta cerului = cer2 (1). 2. (În sintagmele) Boltă craniană = partea superioară a cutiei craniene. Boltă palatină = palat1, cerul-gurii. 3. (Reg.) Prăvălie, dugheană. [Var.: (reg.) boáltă s.f.] – Din scr. bolta, magh. bolt.',0,1048233600,1235723696,0),(4850,16,1,'bolti',3702,'@BOLTÍ, @ $boltesc$, vb. IV.Tranz. A da (unei construcţii) formă de boltă (@1@). ** Refl. A se deschide în formă de boltă (@1@). - Din @boltă.@','BOLTÍ, boltesc, vb. IV.Tranz. A da (unei construcţii) formă de boltă (1). ♦ Refl. A se deschide în formă de boltă (1). – Din boltă.',0,1048233600,1189656120,0),(477012,471,21,'mixocondrom',3,'@MIXOCONDRÓM@ $s. n.$ tumoare din ţesutul cartilaginos şi mucos; condromixom. (< fr. $myxochondrome$)','MIXOCONDRÓM s. n. tumoare din ţesutul cartilaginos şi mucos; condromixom. (< fr. myxochondrome)',0,1189834610,1189834610,0),(4851,16,1,'boltişoară',700,'@BOLTIŞOÁRĂ, @ $boltişoare$, s.f. Diminutiv al lui $boltă$; $spec.$ boltă mică dintre grinzile de metal sau de beton armat ale unui planşeu. - @Boltă@ + suf. $-işoară.$','BOLTIŞOÁRĂ, boltişoare, s.f. Diminutiv al lui boltă; spec. boltă mică dintre grinzile de metal sau de beton armat ale unui planşeu. – Boltă + suf. -işoară.',0,1048233600,1189656120,0),(4852,16,1,'boltit',2036,'@BOLTÍT, -Ă, @ $boltiţi, -te$, adj. Care are formă de boltă (@1@) sau de arc; bombat. - V. @bolti@.','BOLTÍT, -Ă, boltiţi, -te, adj. Care are formă de boltă (1) sau de arc; bombat. – V. bolti.',0,1048233600,1229169894,0),(4853,16,1,'boltitură',475,'@BOLTITÚRĂ, @ $boltituri$, s.f. Parte arcuită a unei bolţi. - @Bolti@ + suf. $-tură.$','BOLTITÚRĂ, boltituri, s.f. Parte arcuită a unei bolţi. – Bolti + suf. -tură.',0,1048233600,1189656120,0),(477011,471,21,'mixocit',1,'@MIXOCÍT@ $s. n.$ celulă mare din ţesutul mucilaginos. (< fr. $myxocyte$)','MIXOCÍT s. n. celulă mare din ţesutul mucilaginos. (< fr. myxocyte)',0,1189834610,1189834610,0),(4854,16,1,'boltiţă',658,'@BOLTÍŢĂ, @ $boltiţe$, s.f. Diminutiv al lui $boltă.$ - @Boltă@ + suf. $-iţă.$','BOLTÍŢĂ, boltiţe, s.f. Diminutiv al lui boltă.Boltă + suf. -iţă.',0,1048233600,1189656120,0),(4855,16,1,'bolţ',4196,'@BOLŢ, @ $bolţuri$, s.n. Piesă de legătură între un piston şi o bielă. - Din germ. @Bolzen.@','BOLŢ, bolţuri, s.n. Piesă de legătură între un piston şi o bielă. – Din germ. Bolzen.',0,1048233600,1189656120,0),(4856,16,1,'bolţar',2960,'@BOLŢÁR, @ $bolţari$, s.m. Bucată de piatră sau de beton special fasonată pentru construirea bolţilor. - @Boltă@ + suf. $-ar.$','BOLŢÁR, bolţari, s.m. Bucată de piatră sau de beton special fasonată pentru construirea bolţilor. – Boltă + suf. -ar.',0,1048233600,1189656120,0),(4857,16,1,'bolund',1858,'@BOLÚND, -Ă@ adj. v. @bolând@.','BOLÚND, -Ă adj. v. bolând.',0,1048233600,1221466728,0),(477010,471,21,'mixoblastom',0,'@MIXOBLASTÓM@ $s. n.$ mixosarcom. (< fr. $mixoblastome$)','MIXOBLASTÓM s. n. mixosarcom. (< fr. mixoblastome)',0,1189834610,1189834610,0),(4858,16,1,'bomba',2952,'@BOMBÁ, @ $bombez$, vb. I. Tranz. şi refl. A da sau a lua o formă arcuită convexă. - Din fr. @bomber.@','BOMBÁ, bombez, vb. I. Tranz. şi refl. A da sau a lua o formă arcuită convexă. – Din fr. bomber.',0,1048233600,1048233600,0),(4859,16,1,'bombaj',633,'@BOMBÁJ, @ $bombaje$, s.n. @1.@ Deformare a unei plăci constând în convexitatea uneia dintre feţe. @2.@ Deformare a capacelor de tablă la unele cutii sau borcane de conserve cu conţinut alterat. - @Bomba@ + suf. $-aj.$','BOMBÁJ, bombaje, s.n. 1. Deformare a unei plăci constând în convexitatea uneia dintre feţe. 2. Deformare a capacelor de tablă la unele cutii sau borcane de conserve cu conţinut alterat. – Bomba + suf. -aj.',0,1048233600,1189656120,0),(4860,16,1,'bombament',463,'@BOMBAMÉNT@ s.n. Parte bombată a unui drum pavat sau asfaltat. - Din fr. @bombement.@','BOMBAMÉNT s.n. Parte bombată a unui drum pavat sau asfaltat. – Din fr. bombement.',0,1048233600,1048233600,0),(4861,16,1,'bombarda',2354,'@BOMBARDÁ, @ $bombardez$, vb. I. Tranz. @1.@ A arunca un proiectil (exploziv) asupra unei ţinte, a trage cu tunul într-un obiectiv. @2.@ A proiecta particule elementare (neutroni, protoni etc.) asupra unor nuclee atomice. - Din fr. @bombarder.@','BOMBARDÁ, bombardez, vb. I. Tranz. 1. A arunca un proiectil (exploziv) asupra unei ţinte, a trage cu tunul într-un obiectiv. 2. A proiecta particule elementare (neutroni, protoni etc.) asupra unor nuclee atomice. – Din fr. bombarder.',0,1048233600,1189656120,0),(4862,16,1,'bombardament',848,'@BOMBARDAMÉNT, @ $b$o$mbardamente$, s.n. Bombardare. - Din fr. @bombardement, @ it. @bombardamento.@','BOMBARDAMÉNT, bombardamente, s.n. Bombardare. – Din fr. bombardement, it. bombardamento.',0,1048233600,1189656120,0),(4863,16,1,'bombardare',804,'@BOMBARDÁRE, @ $bombardări$, s.f. Acţiunea de $a bombarda$; bombardament. - V. @bombarda@.','BOMBARDÁRE, bombardări, s.f. Acţiunea de a bombarda; bombardament. – V. bombarda.',0,1048233600,1189656120,0),(4864,16,1,'bombardă',2446,'@BOMBÁRDĂ, @ $bombarde$, s.f. Maşină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani sau alte proiectile grele asupra fortificaţiilor. ** Tun de calibru mare; balimez. - Din fr. @bombarde.@','BOMBÁRDĂ, bombarde, s.f. Maşină de război cu care, în evul mediu, se aruncau bolovani sau alte proiectile grele asupra fortificaţiilor. ♦ Tun de calibru mare; balimez. – Din fr. bombarde.',0,1048233600,1189656120,0),(4865,16,1,'bombardier',734,'@BOMBARDIÉR, @ (@1@) $bombardiere$, s.n. (@2@) $bombardieri$, s.m. @1.@ S.m. Avion de bombardament. @2.@ S.m. Aviator care lansează bombele dintr-un avion de bombardament. [Pr.: $-di-er$] - Din fr. @bombardier.@','BOMBARDIÉR, (1) bombardiere, s.n. (2) bombardieri, s.m. 1. S.m. Avion de bombardament. 2. S.m. Aviator care lansează bombele dintr-un avion de bombardament. [Pr.: -di-er] – Din fr. bombardier.',0,1048233600,1048233600,0),(4866,16,1,'bombardon',305,'@BOMBARDÓN, @ $bombardoane$, s.n. Contrabas de suflat, de alamă, în forma unei mari trompete cu piston. - Din fr. @bombardon.@','BOMBARDÓN, bombardoane, s.n. Contrabas de suflat, de alamă, în forma unei mari trompete cu piston. – Din fr. bombardon.',0,1048233600,1048233600,0),(4867,16,1,'bombare',281,'@BOMBÁRE, @ $bombări$, s.f. Acţiunea de $a$ ($se$) $bomba.$ - V. @bomba@.','BOMBÁRE, bombări, s.f. Acţiunea de a (se) bomba. – V. bomba.',0,1048233600,1189656120,0),(477009,471,21,'mixobacterii',2,'@MIXOBACTÉRII@ $s. f. pl.$ grup de bacterii asemănătoare unor ciuperci, cu aspect de mucozităţi. (< fr. $myxobactéries$)','MIXOBACTÉRII s. f. pl. grup de bacterii asemănătoare unor ciuperci, cu aspect de mucozităţi. (< fr. myxobactéries)',0,1189834610,1189834610,0),(4868,16,1,'bombastic',5625,'@BOMBÁSTIC, -Ă, @ $bombastici, -ce, $ adj. (Despre vorbe, stil etc.; adesea adverbial) Umflat, emfatic, pretenţios. - Din germ. @bombastisch.@','BOMBÁSTIC, -Ă, bombastici, -ce, adj. (Despre vorbe, stil etc.; adesea adverbial) Umflat, emfatic, pretenţios. – Din germ. bombastisch.',0,1048233600,1189656120,0),(4869,16,1,'bombat',1276,'@BOMBÁT, -Ă, @ $bombaţi, -te$, adj. De formă convexă; boltit. - V. @bomba@.','BOMBÁT, -Ă, bombaţi, -te, adj. De formă convexă; boltit. – V. bomba.',0,1048233600,1189656120,0),(4871,16,1,'bombăneală',869,'@BOMBĂNEÁLĂ, @ $bombăneli$, s.f. Faptul de $a bombăni$; vorbe spuse de cel care bombăneşte; bombănire. - @Bombăni@ + suf. $-eală.$','BOMBĂNEÁLĂ, bombăneli, s.f. Faptul de a bombăni; vorbe spuse de cel care bombăneşte; bombănire. – Bombăni + suf. -eală.',0,1048233600,1189656120,0),(477008,471,21,'mixie',34,'@MIXÍE@ $s. f.$ (biol.) contopire a două nuclee similare. (< fr. $mixie$)','MIXÍE s. f. (biol.) contopire a două nuclee similare. (< fr. mixie)',0,1189834610,1189834610,0),(4872,16,1,'bombăni',3955,'@BOMBĂNÍ, @ $bombănesc$, vb. IV. Intranz. @1.@ A vorbi pentru sine, încet şi fără a articula răspicat sunetele. ** Tranz. A sâcâi pe cineva, arătându-i nemulţumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. @2.@ (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. - Formaţie onomatopeică.','BOMBĂNÍ, bombănesc, vb. IV. Intranz. 1. A vorbi pentru sine, încet şi fără a articula răspicat sunetele. ♦ Tranz. A sâcâi pe cineva, arătându-i nemulţumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1048233600,0),(4873,16,1,'bombănire',282,'@BOMBĂNÍRE, @ $bombăniri$, s.f. Faptul de $a bombăni$; bombănit, bombăneală. - V. @bombăni@.','BOMBĂNÍRE, bombăniri, s.f. Faptul de a bombăni; bombănit, bombăneală. – V. bombăni.',0,1048233600,1189656120,0),(4874,16,1,'bombănit',173,'@BOMBĂNÍT@ s.n. Bombănire. - V. @bombăni@.','BOMBĂNÍT s.n. Bombănire. – V. bombăni.',0,1048233600,1189656120,0),(4875,16,1,'bombeu',1220,'@BOMBÉU, @ $bombeuri$, s.n. Vârful bombat al ghetelor, pantofilor, cizmelor etc. - Din fr. @bombé.@','BOMBÉU, bombeuri, s.n. Vârful bombat al ghetelor, pantofilor, cizmelor etc. – Din fr. bombé.',0,1048233600,1048233600,0),(4876,16,1,'bombiţă',178,'@BOMBÍŢĂ, @ $bombiţe$, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui $bombă.$ - @Bombă@ + suf. $-iţă.$','BOMBÍŢĂ, bombiţe, s.f. (Reg.) Diminutiv al lui bombă.Bombă + suf. -iţă.',0,1048233600,1189656120,0),(4877,16,1,'bomboană',3883,'@BOMBOÁNĂ, @ $bomboane$, s.f. Produs de cofetărie, fabricat din sirop de zahăr aromatizat, ciocolată etc., având culori, gust şi forme diferite (mici bile, mici bastonaşe etc.). - Din fr. @bonbon.@','BOMBOÁNĂ, bomboane, s.f. Produs de cofetărie, fabricat din sirop de zahăr aromatizat, ciocolată etc., având culori, gust şi forme diferite (mici bile, mici bastonaşe etc.). – Din fr. bonbon.',0,1048233600,1048233600,0),(4878,16,1,'bombonerie',197,'@BOMBONERÍE, @ $bombonerii$, s.f. Magazin în care se vând bomboane. - Din fr. @bonbonnerie.@','BOMBONERÍE, bombonerii, s.f. Magazin în care se vând bomboane. – Din fr. bonbonnerie.',0,1048233600,1048233600,0),(4879,16,1,'bombonieră',406,'@BOMBONIÉRĂ, @ $bomboniere$, s.f. Vas, cutie de metal etc. în care se păstrează bomboane. [Pr.: $-ni-e-$] - Din fr. @bonbonnière.@','BOMBONIÉRĂ, bomboniere, s.f. Vas, cutie de metal etc. în care se păstrează bomboane. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. bonbonnière.',0,1048233600,1048233600,0),(4880,16,1,'bomfaier',3085,'@BOMFÁIER, @ $bomfaiere$, s.n. Ferăstrău de mână pentru tăiat metale. [Acc. şi: $bómfaier$] - Din engl. @bonfire.@','BOMFÁIER, bomfaiere, s.n. Ferăstrău de mână pentru tăiat metale. [Acc. şi: bómfaier] – Din engl. bonfire.',0,1048233600,1048233600,0),(4881,16,1,'bompres',1792,'@BOMPRÉS, @ $bomprese$, s.n. Catargul din vârful prorei unui vas cu pânze, foarte puţin înclinat în sus. - Din it. @bompresso.@','BOMPRÉS, bomprese, s.n. Catargul din vârful prorei unui vas cu pânze, foarte puţin înclinat în sus. – Din it. bompresso.',0,1048233600,1189656120,0),(4882,16,1,'bon',4029,'@BON, @ $bonuri$, s.n. @1.@ Bilet provizoriu pe baza căruia se eliberează o marfă, un bun etc. @2.@ Hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituţie financiară recunoscută de stat. * $Bon de tezaur$ = obligaţie emisă de stat pentru sumele împrumutate pe termen scurt şi pentru care statul plăteşte dobândă. - Din fr. @bon.@','BON, bonuri, s.n. 1. Bilet provizoriu pe baza căruia se eliberează o marfă, un bun etc. 2. Hârtie de valoare emisă de stat sau de o instituţie financiară recunoscută de stat. ♢ Bon de tezaur = obligaţie emisă de stat pentru sumele împrumutate pe termen scurt şi pentru care statul plăteşte dobândă. – Din fr. bon.',0,1048233600,1048233600,0),(4883,16,1,'bonapartism',265,'@BONAPARTÍSM@ s.n. @1.@ Formă de dictatură apărută în Franţa, în timpul lui Napoleon I. @2.@ Ataşament faţă de bonapartism (@1@) sau faţă de conducerea lui Napoleon Bonaparte. - Din fr. @bonapartisme.@','BONAPARTÍSM s.n. 1. Formă de dictatură apărută în Franţa, în timpul lui Napoleon I. 2. Ataşament faţă de bonapartism (1) sau faţă de conducerea lui Napoleon Bonaparte. – Din fr. bonapartisme.',0,1048233600,1048233600,0),(4884,16,1,'bonapartist',199,'@BONAPARTÍST, -Ă, @ $bonapartişti, -ste$, adj., s.m. şi f. @1.@ Adj. Care aparţine bonapartismului, referitor la bonapartism. @2.@ S.m. şi f. Adept al bonapartismului. - Din fr. @bonapartiste.@','BONAPARTÍST, -Ă, bonapartişti, -ste, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine bonapartismului, referitor la bonapartism. 2. S.m. şi f. Adept al bonapartismului. – Din fr. bonapartiste.',0,1048233600,1189656120,0),(4885,16,1,'bonă',3623,'@BÓNĂ, @ $bone$, s.f. Îngrijitoare angajată într-o familie pentru a creşte copiii şi a-i învăţa o limbă străină. - Din fr. @bonne, @ germ. @Bonne.@','BÓNĂ, bone, s.f. Îngrijitoare angajată într-o familie pentru a creşte copiii şi a-i învăţa o limbă străină. – Din fr. bonne, germ. Bonne.',0,1048233600,1048233600,0),(4886,16,1,'bonca',545,'@BÓNCA@ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de bătaia ciocanului. - Onomatopee.','BÓNCA interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de bătaia ciocanului. – Onomatopee.',0,1048233600,1048233600,0),(4887,16,1,'boncăi',456,'@BONCĂÍ, @ pers. 3 $boncăieşte$, vb. IV. Refl. şi intranz. A boncălui. - Cf. scr. %bukati%.','BONCĂÍ, pers. 3 boncăieşte, vb. IV. Refl. şi intranz. A boncălui. – Cf. scr. b u k a t i.',0,1048233600,1189656120,0),(4888,16,1,'boncălui',1251,'@BONCĂLUÍ, @ pers. 3 $boncăluieşte$, vb. IV. Refl. şi intranz. (Despre cerbi şi alte erbivore mari) A scoate strigăte specifice rasei în perioada de rut; a boncăi. - Et. nec.','BONCĂLUÍ, pers. 3 boncăluieşte, vb. IV. Refl. şi intranz. (Despre cerbi şi alte erbivore mari) A scoate strigăte specifice rasei în perioada de rut; a boncăi. – Et. nec.',0,1048233600,1189656120,0),(4889,16,1,'boncăluit',944,'@BONCĂLUÍT@ s.n. Faptul de $a boncălui$; răget, strigăt specific scos de cerbi şi de alte erbivore în perioada de rut. ** Fig. Sunet prelung emis de unele instrumente de suflat. - V. @boncălui@.','BONCĂLUÍT s.n. Faptul de a boncălui; răget, strigăt specific scos de cerbi şi de alte erbivore în perioada de rut. ♦ Fig. Sunet prelung emis de unele instrumente de suflat. – V. boncălui.',0,1048233600,1189656120,0),(4890,16,1,'boncănit',708,'@BONCĂNÍT, @ $boncănituri$, s.n. @1.@ Mugetul cerbului în perioada de împerechere. @2.@ Perioada de împerechere la cerbi. - Din @boncăni@ \"a rage\".','BONCĂNÍT, boncănituri, s.n. 1. Mugetul cerbului în perioada de împerechere. 2. Perioada de împerechere la cerbi. – Din boncăni „a rage”.',0,1048233600,1048233600,0),(4891,16,1,'bond',1908,'@BOND, @ $bonduri, $ s.n. Salt al avionului la o aterizare incorectă. - Din fr. @bond.@','BOND, bonduri, s.n. Salt al avionului la o aterizare incorectă. – Din fr. bond.',0,1048233600,1048233600,0),(4892,16,1,'bondar',2243,'@BONDÁR, @ $bondari$, s.m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun ($Bombus$); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. - Formaţie onomatopeică.','BONDÁR, bondari, s.m. Nume dat unor insecte himenoptere mari asemănătoare cu albina; bărzăun (Bombus); (pop.) nume care se dă oricărei insecte mari care bâzâie. – Formaţie onomatopeică.',0,1048233600,1238571716,1157),(4893,16,1,'bondăraş',70,'@BONDĂRÁŞ, @ $bondăraşi$, s.m. Diminutiv al lui $bondar.$ - @Bondar@ + suf. $-aş.$','BONDĂRÁŞ, bondăraşi, s.m. Diminutiv al lui bondar.Bondar + suf. -aş.',0,1048233600,1189656120,0),(4894,16,1,'bondoc',3040,'@BONDÓC, -OÁCĂ, @ $bondoci, -oace$, adj. (Despre oameni; fig. despre obiecte) Mărunt la statură şi gras, scurt şi îndesat, mic şi gros. - Cf. tc. %bunduk%.','BONDÓC, -OÁCĂ, bondoci, -oace, adj. (Despre oameni; fig. despre obiecte) Mărunt la statură şi gras, scurt şi îndesat, mic şi gros. – Cf. tc. b u n d u k.',0,1048233600,1191854584,0),(4895,16,1,'bondocel',127,'@BONDOCÉL, @ $bondocei, -ele, $ adj. Diminutiv al lui $bondoc.$ - @Bondoc@ + suf. $-el.$','BONDOCÉL, bondocei, -ele, adj. Diminutiv al lui bondoc.Bondoc + suf. -el.',0,1048233600,1189656120,0),(4896,16,1,'bonetă',4841,'@BONÉTĂ, @ $bonete$, s.f. @1.@ Acoperământ de cap confecţionat din pânză sau din stofă, fără boruri sau cozoroc, purtat de femei, de copii, de bucătari, medici, laboranţi, militari etc. @2.@ (În sintagma) $Bonetă frigiană$ = un fel de căciuliţă de lână cu vârful îndoit înainte, devenită în timpul Revoluţiei Franceze (1789-1794) simbol al libertăţii. - Din fr. @bonnet.@','BONÉTĂ, bonete, s.f. 1. Acoperământ de cap confecţionat din pânză sau din stofă, fără boruri sau cozoroc, purtat de femei, de copii, de bucătari, medici, laboranţi, militari etc. 2. (În sintagma) Bonetă frigiană = un fel de căciuliţă de lână cu vârful îndoit înainte, devenită în timpul Revoluţiei Franceze (1789-1794) simbol al libertăţii. – Din fr. bonnet.',0,1048233600,1048233600,0),(4897,16,1,'boneţică',435,'@BONEŢÍCĂ, @ $boneţele$, s.f. Diminutiv al lui $bonetă$ (@1@). - @Bonetă@ + suf. $-ică.$','BONEŢÍCĂ, boneţele, s.f. Diminutiv al lui bonetă (1). – Bonetă + suf. -ică.',0,1048233600,1189656120,0),(4898,16,1,'bongoase',366,'@BONGOÁSE@ s.f. pl. (Reg.) Istorioare, poveşti hazlii. - Et. nec.','BONGOÁSE s.f. pl. (Reg.) Istorioare, poveşti hazlii. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4899,16,1,'bongos',813,'@BÓNGOS, @ $bongosuri$, s.n. Instrument de percuţie de formă conică sau cilindrică. - Din sp. @bongos.@','BÓNGOS, bongosuri, s.n. Instrument de percuţie de formă conică sau cilindrică. – Din sp. bongos.',0,1048233600,1048233600,0),(4900,16,1,'bonier',806,'@BONIÉR, @ $boniere$, s.n. Carnet de bonuri (@1@). [Pr.: $-ni-er$] - @Bon@ + suf. $-ier.$','BONIÉR, boniere, s.n. Carnet de bonuri (1). [Pr.: -ni-er] – Bon + suf. -ier.',0,1048233600,1048233600,0),(4901,16,1,'bonifica',2268,'@BONIFICÁ, @ $bonífic$, vb. I. Tranz. A scădea dintr-o factură o sumă oarecare (ca despăgubire pentru lipsa la o marfă, pentru o pierdere sau o deteriorare întâmplătoare). ** A face rabat. - După fr. @bonifier.@','BONIFICÁ, bonífic, vb. I. Tranz. A scădea dintr-o factură o sumă oarecare (ca despăgubire pentru lipsa la o marfă, pentru o pierdere sau o deteriorare întâmplătoare). ♦ A face rabat. – După fr. bonifier.',0,1048233600,1189656120,0),(4902,16,1,'bonificare',1256,'@BONIFICÁRE, @ $bonificări$, s.f. Acţiunea de $a bonifica; $ (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere; bonificaţie. - V. @bonifica@.','BONIFICÁRE, bonificări, s.f. Acţiunea de a bonifica; (concr.) sumă de bani care compensează o daună sau reprezintă o reducere; bonificaţie. – V. bonifica.',0,1048233600,1189656120,0),(4903,16,1,'bonificaţie',2874,'@BONIFICÁŢIE, @ $bonificaţii$, s.f. Bonificare. ** Avantaj acordat primilor clasaţi într-o cursă ciclistă pe etape, care constă în scăderea unor secunde sau minute din timpul realizat de aceştia în etapa respectivă. - Din fr. @bonification.@','BONIFICÁŢIE, bonificaţii, s.f. Bonificare. ♦ Avantaj acordat primilor clasaţi într-o cursă ciclistă pe etape, care constă în scăderea unor secunde sau minute din timpul realizat de aceştia în etapa respectivă. – Din fr. bonification.',0,1048233600,1048233600,0),(4904,16,1,'bonitare',2184,'@BONITÁRE, @ $bonitări$, s.f. Determinare a calităţii; apreciere pe baza unor criterii stabilite; clasificare după calitate. ** Apreciere complexă a unui animal în vederea selecţiei. - Cf. %bonitate%.','BONITÁRE, bonitări, s.f. Determinare a calităţii; apreciere pe baza unor criterii stabilite; clasificare după calitate. ♦ Apreciere complexă a unui animal în vederea selecţiei. – Cf. b o n i t a t e.',0,1048233600,1048233600,0),(4905,16,1,'bonitate',10486,'@BONITÁTE, @ $bonităţi$, s.f. @1.@ Capacitate de plată şi de credit; solvabilitate, solvenţă. @2.@ Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate. - Din germ. @Bonität.@','BONITÁTE, bonităţi, s.f. 1. Capacitate de plată şi de credit; solvabilitate, solvenţă. 2. Capacitate a unei ape, a unui teren etc. de a fi bine exploatate. – Din germ. Bonität.',0,1048233600,1189656120,0),(4906,16,1,'bonjur',1484,'@BONJÚR@ interj. (Franţuzism) Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu $bună ziua.$ - Din fr. @bonjour.@','BONJÚR interj. (Franţuzism) Cuvânt de salut pentru orice moment al zilei, echivalent cu bună ziua. – Din fr. bonjour.',0,1048233600,1114671541,0),(4907,16,1,'bonjurism',386,'@BONJURÍSM@ s.n. Ansamblul concepţiilor şi manifestărilor caracteristice bonjuriştilor. - @Bonjur@ + suf. $-ism.$','BONJURÍSM s.n. Ansamblul concepţiilor şi manifestărilor caracteristice bonjuriştilor. – Bonjur + suf. -ism.',0,1048233600,1189656120,0),(4908,16,1,'bonjurist',898,'@BONJURÍST, @ $bonjurişti$, s.m. Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresişti care studiaseră în Franţa. - @Bonjur@ + suf. $-ist.$','BONJURÍST, bonjurişti, s.m. Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresişti care studiaseră în Franţa. – Bonjur + suf. -ist.',0,1048233600,1048233600,0),(4909,16,1,'bonom',8426,'@BONÓM, @ $bonomi$, s.m. (Livr.) Om blând şi credul, cu gusturi şi purtări simple. - Din fr. @bonhomme.@','BONÓM, bonomi, s.m. (Livr.) Om blând şi credul, cu gusturi şi purtări simple. – Din fr. bonhomme.',0,1048233600,1048233600,0),(4910,16,1,'bonomie',2477,'@BONOMÍE@ s.f. (Livr.) Însuşire, caracter de bonom. - Din fr. @bonhomie.@','BONOMÍE s.f. (Livr.) Însuşire, caracter de bonom. – Din fr. bonhomie.',0,1048233600,1189656120,0),(4911,16,1,'bont',4339,'@BONT, BOÁNTĂ, @ $bonţi, boante$, adj. Fără vârf, cu vârful retezat, tocit, rupt. ** (Despre degete, mâini, picioare etc.) Scurt şi gros. - Et. nec.','BONT, BOÁNTĂ, bonţi, boante, adj. Fără vârf, cu vârful retezat, tocit, rupt. ♦ (Despre degete, mâini, picioare etc.) Scurt şi gros. – Et. nec.',0,1048233600,1048233600,0),(4912,16,1,'bonti',891,'@BONTÍ, @ $bontesc$, vb. IV. Tranz. A teşi muchia unui obiect, dându-i o formă cilindrică. - Din @bont@.','BONTÍ, bontesc, vb. IV. Tranz. A teşi muchia unui obiect, dându-i o formă cilindrică. – Din bont.',0,1048233600,1189656120,0),(4913,16,1,'bontire',107,'@BONTÍRE, @ $bontiri$, s.f. Acţiunea de a $bonti$ şi rezultatul ei. - V. @bonti@.','BONTÍRE, bontiri, s.f. Acţiunea de a bonti şi rezultatul ei. – V. bonti.',0,1048233600,1189656120,0),(4914,16,1,'bonton',2155,'@BONTÓN@ s.n. (Franţuzism) Cod de maniere elegante al înaltei societăţi. - Din fr. @bon ton.@','BONTÓN s.n. (Franţuzism) Cod de maniere elegante al înaltei societăţi. – Din fr. bon ton.',0,1048233600,1048233600,0),(4915,16,1,'bonz',1525,'@BONZ@ $bonzi$, s.m. Preot sau călugăr budist. ** (Ir.) Personaj de vază, pretenţios, dintr-un partid sau o organizaţie social-democrată. - Din fr. @bonze.@','BONZ bonzi, s.m. Preot sau călugăr budist. ♦ (Ir.) Personaj de vază, pretenţios, dintr-un partid sau o organizaţie social-democrată. – Din fr. bonze.',0,1048233600,1048233600,0),(4916,16,1,'boogiewoogie',452,'@BOOGIE-WOOGIE@ s.n. Dans de origine nord-americană, asemănător cu blues-ul; melodie după care se dansează acest dans. [Pr.: $búghi-úghi$] - Cuv. engl.','BOOGIE-WOOGIE s.n. Dans de origine nord-americană, asemănător cu blues-ul; melodie după care se dansează acest dans. [Pr.: búghi-úghi] – Cuv. engl.',0,1048233600,1048233600,0),(4917,16,1,'boom',2786,'@BOOM@ s.n. Denumire dată perioadei de avânt economic, caracterizată prin creşterea producţiei, a profiturilor, scăderea şomajului etc. [Pr.: $bum$] - Cuv. engl.','BOOM s.n. Denumire dată perioadei de avânt economic, caracterizată prin creşterea producţiei, a profiturilor, scăderea şomajului etc. [Pr.: bum] – Cuv. engl.',0,1048233600,1048233600,0),(4918,16,1,'bor',5070,'@BOR^1@ s.n. Element chimic, semimetal negru-cenuşiu, cristalin. - Din fr. @bore.@','BOR1 s.n. Element chimic, semimetal negru-cenuşiu, cristalin. – Din fr. bore.',0,1048233600,1189656120,0),(477007,471,21,'mixer',930,'@MÍXER@ $s. n.$ 1. aparat electric, instalaţie care efectuează amestecarea unor materiale, produse alimentare. 2. amestecător hidraulic la prepararea laptelui de ciment pentru cimentarea sondelor. 3. dispozitiv care permite folosirea mai multor surse electroacustice. * (cinem.) pupitru de mixaj. (< fr., engl. $mixer$)','MÍXER s. n. 1. aparat electric, instalaţie care efectuează amestecarea unor materiale, produse alimentare. 2. amestecător hidraulic la prepararea laptelui de ciment pentru cimentarea sondelor. 3. dispozitiv care permite folosirea mai multor surse electroacustice. ♢ (cinem.) pupitru de mixaj. (< fr., engl. mixer)',0,1189834610,1189834610,0),(4919,16,1,'bor',5082,'@BOR^2, @ $boruri$, s.n. Margine circulară (răsfrântă) care înconjură calota pălăriei. - Din fr. @bord.@','BOR2, boruri, s.n. Margine circulară (răsfrântă) care înconjură calota pălăriei. – Din fr. bord.',0,1048233600,1048233600,0),(4920,16,1,'bora',2677,'@BÓRA@ s.m. invar. Vânt puternic, uscat şi rece, care bate iarna dinspre munte spre mare, mai ales pe coastele de nord-est ale Mării Adriatice şi ale Mării Negre. - Din it., fr. @bora.@','BÓRA s.m. invar. Vânt puternic, uscat şi rece, care bate iarna dinspre munte spre mare, mai ales pe coastele de nord-est ale Mării

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu